Comertul Electronic lucrare de licenta

8/11/2019 Comertul Electronic lucrare de licenta

1/52

UNIVERSITATEA ROMNO-AMERICAN

FACULTATEA MANAGEMENT - MARKETING

LUCRARE DE LICEN

COORDONATOR TIINIFIC:

Lect. uni . !". C#$te% I%iu&' Ne("ice)

A*SOLVENT:

..+++..

*ucu"e,ti

//1


2/52

UNIVERSITATEA ROMNO-AMERICAN

FACULTATEA MANAGEMENT - MARKETING

C#0e"tu% e%ect"#nic 1 Stu!iu !e c)2 %) RAIFFEISEN *ANK

COORDONATOR TIINIFIC:

Lect. uni . !". C#$te% I%iu&' Ne("ice)

A*SOLVENT:

++++++.

*ucu"e,ti

//

2


3/52

C U 3 R I N S

CA3ITOLUL I. COMER ELECTRONIC4E-COMMERCE5

1.1. Comertul electronic:definitie,caracteristici si rolul acestuia

1.2. Evolutia comertului electronic 1.3. Sisteme de plati on-line in Romania si in alte tari

1.4. Implicatiile Mar etin!ului in comertul electronic

CA3ITOLUL II. 3RE6ENTAREA SOCIETATII *ANCARE RAIFFEISEN *ANK

2.1. "ate !enerale

2.2. #ersonalul si structura or!ani$atorica 2.3. %ama de produse si servicii

2.4. &nali$a economico ' financiara ' Raiffeisen (an

CA3ITOLUL III. ANALI6A S7OT A RAIFFEISEN *ANK

CA3ITOLUL IV. STUDIU DE CA6 8E-COMMERCE LA RAIFFEISEN *ANK9

4.1. Inrolare si autentificare in Raiffeisen )nline

4.2. %eneralitati:pa!ina principala, mesa!erie securi$ata si confirmare elect

4.3. *ran$actii prin serviciul Raiffeisen )nline

4.4. )peratiuni de conturi proprii

4.+. *ransferuri de plati

4. . Serviciu clienti

4. . imite utili$are Raiffeisen )nline

4./. Recomandari,contacte si suport

CONCLU6II SI 3RO3UNERI

*I*LIOGRAFIE

3


4/52

CA3ITOLUL I. COMER ELECTRONIC4E-COMMERCE5

/./. C#0e"tu% e%ect"#nic : De initie ; c)")cte"i$tici $i "#%u% )ce$tui). Internetul ofera potentialilor clienti posi0ilitatea de a vi$ita afacerea pe e0 si sa anali$e$on-line de produse si servicii ale firmelor.

) important component 5n definirea comer6ului electronic o repre$int mediul 5n caare loc 7i anume Internetul. Internetul este o re6ea mondial de $eci de mii de computere de mcapacitate, conectate 5ntre ele. #ersoane particulare 7i oameni de afaceri intr pe Internet prinintermediul unui furni$or local de servicii Internet, care ofer astfel accesul la po7ta electronicmail9 7i la sistemul de informare 8;orld ;ide ;e09 precum 7i la multe alte cate!orii de

servicii informa6ionale. Internetul ofer poten6ialilor clien6i posi0ilitatea de a vi$ita afacere;e0 7i s anali$e$e ofertele on-line de produse 7i servicii ale firmelor.

#rin comert electronic se intele!e orice tran$actie reali$ata prin intermediul unei retele decalculatoare , cu urmatoarele trasaturi particulare : este initiata in mediul virtual si este completinc


5/52

informa6iei 5ntre oameni avea loc 5n cea mai mare parte prin intermediul tip riturilor 7i a comdirecte de la om la om. "up aceea procesul a fost automati$at 7i a fost posi0il transmiterea acmesa> c tre milioane de oameni instantaneu si astfel s-a nascut mass-media. @D*I I &*)RI CD IAIFI&*IBG a 5nceput, Internetul avea o structur democratic . Con6inutul s u a fost format de c

comunit 6ile virtuale fie ele academice sau de alt natura 7i indivi$i a c ror scop principal erade informa6ie. Internetul privit din punctul de vedere a unui canal de comunicare difer de celecanale eHistente la ora actual prin faptul c nu poate fi folosit 8cel pu6in nu 5nc 9 pentru commas 8la nivelul la care poate fi folosit televi$iunea de eHemplu9. aptul c utili$atorii Intesunt mult mai activi 7i orienta6i spre 5ndeplinirea scopurilor comparativ cu utili$atorii altor cancomunicare, repre$int o caracteristic important pentru a!en6ii economici. Mar etin! de atra!ere Ini6iativa utili$atorilor de Internet este un avanta> pentru firmele care 7tiu cum s o folodar poate fi de asemenea un nuite mass-media, Internetul prin disponi0ilitatea lui nofer o varietate mai mare 5n folosirea lui ca mediu de afaceri 7i pu0licitate.#entru produsele ccaracter informatic, cum ar fi de eHemplu produsele soft are, Internetul repre$int 7i un canal distri0u6ie 8prin desc rcarea lor de pe site-ul companiei9 mondial .


6/52

@&CCES % )(& Internetul este o structur care acoper 5ntrea!a lume. a fel ca televi$iunea 7i radioul, ra penetr rii varia$ 5n diferite $one de pe !lo0 datorit diferentelor culturale, economice 7i polimomentul actual, ma>oritatea accesului la Internet se face printr-o infrastructura de>a eHistenttelefonic .

@#re$en6a pe pia6a interna6ional :&proHimativ 24K milioane de oameni din toat lumea;orld ;ide ;e0 8;;;9. Indiferent de o0iectul de activitate, nici o companie nu 57i poate permite si!nore 24K milioane de oameni 7i poten6iali clien6i. Cu atJt mai mult nici o firm nu 57i poatea0andone$e aceast pia6 5n favoarea concuren6ei. #entru a face parte din aceast comunitatear ta c sunt interesa6i s -i oferi6i produsele 7i serviciile lor, companiile sunt o0li!ate s 57i eafacerea pe Internet, 5n timp ce firme noi profit de acest avanta> pentru a s ri peste anumi6i pde$voltarea afacerilor tradi6ionale, cum ar fi pre$en6a 5ntJi pe pia6a local 7i na6ional pentr pe cea interna6ional . Dtili$atorii ;e0-ului repre$int pro0a0il cea mai eHtins pia6 demo!rafic disponi0il : sta0solven6i de liceu sau universitate, cei cu salarii mari sau cei care sunt pe punctul de a reali$amari. &stfel Internetul ofer clien6i indiferent de produsul sau serviciul oferit.

i!ura de mai >os repre$int caracteristicile principalele ale internetului 7i avanta>e oferite de pentru comer6ul electronic 7i a afacerilor on-line.

/. . E #%uti) c#0e"tu%ui e%ect"#nic.

Reteaua internet a afectat lumea de asta$i in aceeasi masura in care revolutia industrialamodificat societatea a!rara a secolelor trecute. #rin tran$actiile desfasurate in spatiul virtual reteinternet a unit in mod real toate tarile de pe !lo0 , iar afacerile de orice tip nu mai au limite !eo "esi ritmul de de$voltare a comertului electronic a fost relativ lent , acesta a cuprins treptoate economiile lumii si a permis de$voltarea unui mediu propice pentru !lo0ali$area pietelor l planetar.

Inca din 1LLL , comertul electronic a adus 0eneficii incredi0ile , cum ar fi: posi0ilitatea

diseminarii informatiei , impulsionarea de$voltarii de noi te


7/52

"e$voltarea rapida a infrastructurii comunicatiilor si calculatoarelor , in ultima >umatadeceniului a fost mai mult decat impresionanta , avand o influenta ma>ora asupra comertului el Cea mai importanta reali$are urma sa fie ela0orarea de formate comune pentru sistemele dmesa!erie de care era nevoie pentru a reali$a sc. Si$te0e !e =%)ti #n-%ine in R#0)ni) $i in )%te t)"i. &!en6ii economici care practica comer6ul electronic pe teritoriul RomJniei se confrunta pro0lema ma>ora si anume incapacitatea de a folosi un sistem unic de plata pentru tran$ac6iilela nivel na6ional si cel interna6ional.&stfel pe plan interna6ional eHista cJteva sisteme de plata

cadrul comer6ului electronic care s-au impus si sunt folosite de c tre to6i comercian6ii care 57desf 7oar activitatea in cadrul Internetului. #rincipalul impediment in de$voltarea acestor sist plata 5l repre$int sla0a r spJndire si folosire a c r6ilor de credit si deci a N0anilor electroniciRomJnia.

1 value-added network

7


8/52

Spre diferen6a de tarile de$voltate in momentul apari6iei si de$volt rii comer6ului electronsistemele de plata care se pretau acestui tip de afaceri si acest sistem a fost imediat adoptat. In Rcomer6ul electronic s-a de$voltat in lipsa acestora. &stfel comercian6ii au fost nevoi6i sa ! seadiferite solu6ii pentru a7i putea desface marfa pe plan na6ional in timp ce pe plan interna6ionalrestric6iona6i aproape in totalitate.

)5 3%)t) ="in c)"te !e c"e!it ncerc rile 0 ncilor romJne7ti de a implementa sisteme de plata prin carte de credit, sauintensificat foarte mult in ultimul timp, num rul de utili$atori al acestora devenind din ce in ce mare. Cu toate acestea facilitarea tran$ac6iilor on-line nu este principalul o0iectiv vi$at de introc r6ilor de de0it si credit.

In ultima perioada din ce in ce mai multe 0aci romane7ti ofer intre produsele lor si c r6credit. "in ce in ce mai mult 0 ncile pun accentul pe folosirea c r6ilor de credit pentru tran$ac6electronice in cadrul Internetului. &stfel de la >um tatea anului 2KK+ (anc#ost ofer un nou tde0it card c ruia 5i este aneHat un instrument special destinat pentru tran$ac6ii electronice. #entru ac


9/52

Cecurile de tre$orerie SD&, eurocecurile 7i cecurile de c l torie se pl tesc pe loc, la pre$entaca$ul eurocec-urilor, 5n func6ie de 6ar , eHist o sum maHim !arantat . "e eHemplu, 4KK%ermania 7i 3KK de !uldeni 5n )landa. Eurocec-urile se emit numai dac eHist o carte de !ar8aidoma unui card9 care certific faptul c persoana de6in toare a cecului poate tran$ac6ionacecul respectiv.CJt prive7te sumele care pot fi trecute 5n respectivele titluri de valoare, valorile

rotunde 5n ca$ul cecurilor de c l torie care de7i se emit 5n diverse valute au anumite cupiuri, presta0ilit . "e eHemplu: 1K, 2K +K sau 1KK DS". Eurocecurile pot fi 7i la $ecimal . *oate tipurile de cecuri men6ionate sunt titluri de valoare cu caracter nominal. Eurocecurile cecurile de c l torie sunt 7i la purt tor. n ca$ul unui cec emis 5n str in tate termenul maHim prevede le!ea pentru 5ncasarea acestuia este de K de $ile.

c53%)t) ="in Se" icii%e M#ne@ G")0 $i 7e$te"n Uni#n EHist 5ns 7i alte modalit 6i de transfer electronic al 0anilor din str in tate. olosirea servicii precum Mone %ram sau ;estern Dnion va permite 5ncasarea 0anilor de la eHtern 5n mde 1+ minute. Serviciul Mone %ram este oferit de dou 0 nci: %rupul (CR 7i (anca Comercial Ion *iriacomisioanele se pre$int dup cum urmea$ : Serviciu oferit persoanelor fi$ice, ce asi!ur tranrapid al sumelor 5n valut spre 7i dinspre RomJnia prin re6eaua Mone %ram. Serviciul permitransferul sumelor 5n DS".!5Se" icii !e 0)n!)t # e"ite !e 3#,t) R#0 n'

#o7ta RomJn ofer o !am variat de servicii de mandat, care de7i nu sunt concepute pentru comer6ul electronic, r spund la o serie de nevoi ale a!en6ilor comerciali ce conduc un acomer6. &ceste servicii de mandat sunt: E-manadat, Mandat on-line, Euro!iro, Mandatul po7talMandatul po7tal interna6ional.

SET 4Secu"e E%ect"#nic T")n$)cti#n5

n 1LL , MasterCard 7i Bisa au convenit s consolide$e standardele lor de pl 6i electrunul sin!ur, numit SE* 8Secure Electronic *ransaction9. #rotocolul SE* 57i propune 7apte o0iesecuritate 5n e-commerce:

S asi!ure confiden6ialitatea instruc6iunilor de plat 7i a informa6iilor de cerere care

transmise odat cu informa6iile de plat . S !arante$e inte!ritatea tuturor datelor transmise.

9


10/52

S asi!ure autentificarea cump r torului precum 7i faptul c acesta este utili$atorul le

unei m rci de card. S asi!ure autentificarea vJn$ torului precum 7i faptul c acesta accept tran$ac6ii cu

prin rela6ia s cu o institu6ie financiar aca p r6ile antrenate 5

S fie un protocol care s nu depind de mecanismele de securitate ale transportului 7

nu 5mpiedice folosirea acestora. S facilite$e 7i s 5ncura>e$e interopera0ilitatea dintre furni$orii de soft 7i cei de re6

&ceste cerin6e sunt satisf cute de urm toarele caracteristici ale acestei specifica6ii: Confiden6ialitatea informa6iei - #entru a facilita 7i 5ncura>a comer6ul electronic folo

de credit, este necesar asi!urarea de6in torilor de cartele c informa6iile de plat sunt 5nsi!uran6 . "e aceea, contul cump r torului 7i informa6iile de plat tre0uie s fie securi$a

cJnd traversea$ re6eaua, 5mpiedicJnd interceptarea numerelor de cont 7i datele de eHpirc tre persoane neautori$ate. Criptarea mesa>elor SE* asi!ur confiden6ialitatea informa6 Inte!ritatea datelor - &ceast specifica6ie !arantea$ c nu se alterea$ con6inutul me

timpul transmisiei acestora prin re6ea. Informa6iile de plat trimise de cump r tor la vJncon6in informa6ii de cerere, date personale 7i instruc6iuni de plat . "ac una din aceste ineste modificat , tran$ac6ia nu se va face corect. #rotocolul SE* folose7te semn tura di!ita pentru inte!ritatea datelor.

&utentificarea cump r torului - vJn$ torul are nevoie de un mi>loc de verificare a cls u, a faptului c acesta este utili$atorul le!itim al unui num r de cont valid. Dn mecanismface le! tura dintre posesorul c r6ii de credit 7i un num r de cont specific va reduce incidfraudei 7i, prin urmare, costul total al procesului de plat . SE* utili$ea$ semn tura di!itacertificatele cump r torului pentru autentificarea acestuia. &utentificarea vJn$ torului - &ceast specifica6ie furni$ea$ un mi>loc de asi!urare

clientului c furni$orul are o rela6ie cu o institu6ie financiar , permi6Jndu-i acestuia s a

c r6ile de credit. SE* utili$ea$ semn tura di!ital 7i certificatele vJn$ torului pentruautentificarea acestuia. Interopera0ilitate - #rotocolul SE* tre0uie s fie aplica0il pe o varietate de platforme

e 7i protocoale specifice.

10


11/52

Cripto!rafia 5n SE* - #entru a asi!ura securitatea pl 6ilor, SE* folose7te perec


12/52

CA3ITOLUL II. 3RE6ENTAREA SOCIETATII *ANCARE RAIFFEISEN *ANK Scu"t i$t#"ic

Infiintata in 1L2 , R ( ofera o !ama lar!a de servicii 0ancare si de investment 0an in! in &ustreste considerata un pionier in Europa Centrala si de Est. &ceasta se numara printre principaleledin re!iune si ofera servicii 0ancare pentru companii si persoane fi$ice in urmatoarele piete 8pre

in ordine cronolo!ica in functie de anul infiintarii sau ac


13/52

Raiffeisen (an este una dintre cele mai puternice 0anci din RomJnia, Raiffeisen este al treilea din sistem, detinJnd active de putin peste 3 miliarde de euro la >umatatea anului, corespun$atorcote de piata de ,L .

n acord cu le!ea 0ancara, o0iectul de activitate al 0ancii include: atra!ere de depo$ite si de alte fonduri ram0ursa0ile= contractare de credite, inclu$Jnd printre altele: credite de consum, credite ipotecare, finantarea tran$actiilor comerciale, operatiuni de factorin!, scontare, forfetare= servicii de transfer monetar= emitere si administrare de mi>loace de plata, cum ar fi: carti de credit, cecuri de cala

alte asemenea, inclusiv emitere de moneda electronica= emitere de !arantii si asumare de an!a>amente= tran$actionare 5n cont propriu sau 5n contul clientilor, 5n conditiile le!ii, cu: instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cam0ii, 0ilete la ordin, certificate d

depo$it= valuta= contracte futures= instrumente avJnd la 0a$a cursul de sc


14/52


15/52

Raiffeisen (an isi sta0ileste o0iective strate!ice si operationale clare pe care le impleme5n mod eficient. &n!a>atii Raiffeisen repre$inta un 0un de valoare, motiv pentru care este 5ncuspiritul antreprenorial, de$voltarea profesionala si lucrul 5n ec


16/52

. . 3e"$#n)%u% $i $t"uctu") #"()ni2)t#"ic)#resedintele Steven van Groningen are urmatoarele responsa0ilitati:

Control financiar si conta0ilitate=

&udit=

Puridic si conformitate=Secretariat !eneral=

Resurse umane=

Relatii pu0lice.

#rim-Bicepresedintele Marinel Burduja are urmatoarele responsa0ilitati:Clienti Corporatii=

Sector #u0lic=

Institutii inanciare=

#roduse pentru Corporatii si Mana!ement no -Qo =

Cas< Mana!ement=

#roduse Credite pentru Corporatii=

Suport Corporatii=

inantare #roiecte.

Bicepresedinte James D. Stewart Jr. are urmatoarele responsa0ilitati:Ban$ari #roduse *re$orerie =

&r0itra> =

Mana!ementul (ilantului si #ortofoliului =

Middle )ffice.

Bicepresedinte Razvan Munteanu are urmatoarele responsa0ilitati:Mar etin!=

Carduri=

Creditare=

Mana!ement #asive =

Ban$ari =

IMM =

#roiecte Speciale Retail =

16


17/52

Mana!ementul Retelei de Sucursalei.

BicepresedinteCarl Rossey are urmatoarele responsa0ilitati:)peratiuni=

)r!ani$are=

"e$voltare si Mana!ement #rocese =

Informatica ai Comunicatii =

o!istica, Securitate (ancara, &c


18/52

U contracte futures=U instrumente avand la 0a$a cursul de sc


19/52

Relevant pentru evidentierea manierei de valorificare a=#tenti)%u%ui 0)te"i)% la Raiffeisen(an este eficienta acestuia, repre$entat de cifra de afaceri 7i profit:INDICATORI Re)%i2)"i

Cifra de afaceri la 1KKK lei LL4,/+ LKL,// 1KK3,41#rofitul la 1KKK lei - K,4 2+,41

#rimul indicator a avut o evolutie po$itiva, 5nre!istrJnd valori peste LKK lei C& la 1KKK lei Mal doilea indicator a 5nre!istrat valori foarte mici, precum si o evolutie ne!ativa, sca$Jnd de la 5n anul 2KK/ la 2+,41 lei 5n anul 2KKL.

Dtili$area eficienta a mi>loacelor fiHe impune, de asemenea, ca re!ula !enerala devansa

indicelui 5n$estrarii teutorul indicatorilor: vitede rotatie a activelor circulante si durata recuperariicreantelor.INDICATOR U.M. Re)%i2)"i

Cifra de afaceri Millei

3//K 1+422 1 K31K

Stocuri Millei

L23+ 2K44 1LL+K

Rotatia stocurilor Ar.rot

,L2 ,+4 /,+3

"urata unei rotatii ile +2 4/ 42#entru conducerea unei or!ani$atii, indicatorii rotatiei stocurilor pre$inta o importanta deose0itadeoarece interesul acesteia este de a avea o rotatie a stocurilor cJt mai rapida posi0il. &sadar, seaprecia ca la Raiffeisen (an avem o situatie po$itiva, 5ntrucJt numarul de $ile 5n care stocurilereali$ea$a o rotatie completa a sca$ut de la +2 $ile 5n anul 2KK la 42 $ile 5n anul 2KK/.

Du")t) "ecu=e")"ii c"e)nte%#"INDICATOR U.M. Re)%i2)"i

Creante Mil 4/3 3313L 33L +

19


20/52

leiCifra de afaceri Mil

lei3//K 1+422 1 K31K

"urata recuperarii creantelor ile 3 / 3Balorile ideale ale indicatorului se situea$a 5ntre K si 3K $ile. a sucursala Raiffeisen va

recuperare a creantelor sunt cu mult peste cele considerate normale, ca urmarea a faptului ca rit

crestere a creantelor depaseste ritmul de crestere a cifrei de afaceri. Situatia poate fi apreciatanefavora0ila pentru aceasta, sucursala fiind stJn>enita 5n desfasurarea activitatii normale de 0lofinanciar eHistent.

n ceea ce priveste structura creantelor Raiffeisen (an nu mai are de recuperat creante cuvec


21/52

#e ansam0lul firmei se constata o ma>orare a custificata din punct de vedereconomic de cresterea cifrei de afaceri.#entru anali$a pre$inta interes si rata de eficienta a cos se pre$inta valorile acestui indicator:INDICATOR UM Re)%i2)"i

Cifra de afaceri Mil lei 3//K 1+422 1 K31KC


22/52

la 1KKK lei C&Rata c


23/52

!atii 0anrapiditatea salariatilor 5n a oferi informatii despre produsele 0ancii si rapiditatea acestora 5n numerar sau 5ncasa sume de 0ani 8/L au fost complet satisfacuti9, de ra0darea acestora 8/+total satisfacuti9 si de pastrarea confidentialitatii 5n cadrul a!entiilor prin pastrarea unei suficiente 5ntre cei care stau la rJnd.

Dn procent de / dintre clientii 0ancii au primit re$olvare pentru pro0lema lor 5ntr-un timpscurt: 4.23 minute de la primul !atilor Raiffeisen, ceea ce implica din partea acestora o conc

maHima 5n timpul fiecarei operatiuni 0ancare. 3uncte $%)?e

n urma c


24/52

Clientii BI# au fost mai putin satisfacuti de timpul de asteptare fata de compleHitatea seoferit 5n cadrul a!entiei 8 .L vs /. 9 iar 22 dintre acestia sunt nemultumiti deoarece nu li locati speciale 5n vederea o0tinerii de consultatii 0ancare din partea an!a>atilor 8eH.:cafenea, p 12 din cei intervievati sunt mai putin multumiti de limitarea retra!erii de numerar direct cu

de la &*M, limita 5n valoare de 3.KKK lei. &cesta limitare ofera si!uranta clientilor dar dator

politici clientii sunt nevoiti sa astepte la rJnd pentru retra!ere numerar caai ceea ce face ca timpul petrecut d5n fata !


25/52


26/52

Crearea unui pro!ram computeri$at care sa permita functionarilor 0ancii accesarea si mai 0a$ei de date 5n care este 5nrolat clientul 5n momentul 5n care acesta doreste sa efectue$e opretra!ere sau depunere numerar. Incura>area salariatilor din cadrul a!entiilor 8prin diferite mi>loace 5n special reco

materiale sau morale: casti!area unor diplome, eHcursii9 la o primire cJt mai prietenoasa,

clientilor care vi$itea$a a!entiile 0ancii 5n vederea efectuarii anumitor operatiuni, depunerii Ode numerar, sau primirii de informatii. Evaluarea an!a>atilor din cadrul a!entiilor 5n care eHista numarul cel mai mare de ses

reclamti, 5n ca$ul depunerii sau retra!erii de numerar din partea clientiilor, prin teste si coneanuntate. #astrarea sau 5m0unatatirea sistemului de confidentialitate pe care 0anca Raiffeisen 5l ofera

sai, 5n ca$ul retra!erii sau depunerii de numerar a unei sume importante prin tratarea clientuluspecial amen>ate. Infiintarea unei 0a$e de reclamati securi$ate pe internet la care clientii sa ai0a acces 8iden

sa se faca pe 0a$a unor elemente confidentiale eH.: numar card, CA#, parola, user9 5n ca$acestia au sesi$at anumuite nere!ului cu sumele virate sau depuse 5n conturile personale.

CA3ITOLUL IV. STUDIU DE CA6 8E-COMMERCE LA RAIFFEISEN *ANK9

26


27/52

Revista 0ritanica Euromone a acordat Raiffeisen (an premiul pentru cea mai 0una 0aninvestitii din Romania, iar revista %lo0al inance a desemnat 0anca, atat in 2KK cat si in 2KK

Cea mai 0una 0anca din Romania .1LL/ - desc


28/52

- accesi0ilitatea 8reclama &ccesi0il - N a Raiffeisen (an pre6uim certitudinile. Wi de 1le facem accesi0ile 9. X(i$, nr. +2, 1 -31 iulie, 2KK+Y )0iectivele comunic rii, economice 7i psielor produselor9, cJt 7i aspectul afectiv 8captarea ifa6 de oferta, 5m0un t 6irea ima!inii produsului, cJ7ti!area unei po$i6ii mai 0une 5n ierar


29/52

folosi in deplina si!uranta cu respectarea conditiilor de securitate precum si a recomandarilor di!


30/52

mesa>ele sosite sau pentru a trimite un mesa> securi$at catre 0anca, tre0uie sa selecte$i semnu9 care este accesi0il oricand de pe orice pa!ina. "e asemenea daca eHista mesa>e securi$ate n

esti averti$at printr-un mesa> eHistent pe pa!ina principala. @Confirmare electronica. &plicatia Raiffeisen )nline !enerea$a pentru fiecare tran$actie 0aefectuata, un fisier numit Confirmare electronica ce poate fi salvat pe propriul computer.

In acest fisier ai posi0ilitatea sa complete$i datele tale pentru a transmite printr-un mediu securieventuale solicitari catre 0anca. Confirmarea electronica poate fi transmisa fie imediat dupa fintran$actiei fie ulterior. In acest din urma ca$ tre0uie sa accese$i meniul Servicii clienti, optiune&ctivitate on-line unde poti !asi Confirmarea electronica, o complete$i si o trimiti la 0anca.

#entru a putea trimite Confirmarea electronica catre 0anca tre0uie sa fie desc. T")n2)ctii ce =#t i e ectu)te ="in $e" iciu% R)i ei$en On%ine? Servicii cont

@#ortofoliul Meu. )ptiunea #ortofoliul Meu ofera lista conturilor personale desc


31/52

Drmatoarea parte a ecranului afisea$a un istoric al tran$actiilor pe contul respectiv, campumai >os fiind folosite ca si criterii de selectie:"ata 8de la-pana la9 8 O O&&&&9 ,Suma 8,Aumar tran$actii ,*ip tran$actie

"upa ce ai introdus criteriile dorite tre0uie sa apesi 0utonul *rimite si ecranul va afisa listatran$actiilor care indeplinesc criteriile cerute. #entru fiecare tran$actie sunt afisate urmatoarele

informatii:"ata inre!istrarii ,"ata tran$actiei ,"escrierea tran$actiei ,"e0it: suma tran$actiei, daca o tran$actie de de0it ,Credit: suma tran$actiei, daca este o tran$actie de credit . #oti descarca tran$actia in format .Hls sau .Zif prin simpla apasare a 0utonului aferent formdorit.In >osul pa!inii eHista o lista derulanta in care apar toate conturile personale.#oti selecta alt cont si prin simpla apasare a 0utonului &fisea$a poti vi$uali$a detalii despre conrespectiv. ?"epo$ite la termen

#entru un depo$it la termen vor fi afisate urmatoarele informatii: @"etalii :Aumarul si numele a!entiei unde este desc


32/52


33/52

c9Suma: suma care va fi transferata"aca doresti sa transferi o suma care contine $ecimale 8EH:1KK R)A si 21 0ani9, vei tasta 1KK

vir!ula si apoi 21, adica 1KK,21 R)A.d9"ata transferului 8 O O&&&&9: data tran$actiei 8respectiv a primului transfer, in ca$

doreste ca tran$actia sa fie repetata9.

e9Comentarii: teHtul care va fi inclus in campul de descriere din istoricul tran$actiilor conturespectiv

f9"oresc ca aceasta tran$actie sa fie repetata:daca doresti ca acest transfer sa se efectue$e in sau O si sa fie repetat, tre0uie sa 0ife$i casuta si sa complete$i campurile care urmea$a.


34/52

@Re$ultat. In continuare este afisat ecranul Re$ultat, care te informea$a despre procesareatran$actiei. In ca$ul platilor repetate sau in viitor, acest ecran confirma transmiterea cu succes la instructiunilor respective.(utonul Confirmare Electronica va desc


35/52

?Sc


36/52

+. Ban$are de valuta intre doua monede straine"aca doresti sa vin$i o suma intr-o valuta straina si sa o0tii ec


37/52

@"ata platii 8 O O&&&&9: data transferului 8respectiv a primului transfer, in ca$udoreste ca tran$actia sa fie repetata9.

@"etaliile platii: teHtul care va fi inclus in campul de descriere din istoricul tran$actiilor respectiv.

@"oresc ca aceasta tran$actie sa fie repetata: daca doresti ca acest transfer sa se efectue$

viitor sauOsi sa fie repetat, tre0uie sa 0ife$i casuta si sa complete$i campurile care urmea$a.@ recventa 8toate9: tre0uie sa complete$i frecventa cu care se va repeta tran$actia. #ot

transferul repetat sa se efectue$e: la o data fiHaBei mentiona in acest ca$ in campul "ata platii data dorita de tine, iar in campul recven

8toate9 vei selecta 1 luna, in ca$ul in care doresti ca transferul sa se efectue$e lunar sau 2 luni, in care doresti ca transferul sa se efectue$e la data fiHa indicata de tine la o perioada de 2 luni, eHemplu: "ata platii: 1 OK4O2KKL si recventa: 1 luna, va determina repetarea transferului lla data de 1 =la un interval fiH de $ileBei mentiona in acest ca$ in campul "ata platii data primului transfer, iar in campul recventa 8vei selecta 1 $i, in ca$ul in care doresti sa se efectue$e $ilnic sau 3 $ile, daca doresti ca transferefectue$e din 3 in 3 $ile etc. "ata eHpirarii 8 O O&&&&9: in ca$ul in care transferul se retrecuta data eHpirarii acestuia si incepand cu data respectiva transferul nu se mai efectuea$a au&poi apesi 0utonul *rimite si se va afisa un ecran de verificare si confirmare ce sumari$ea$a dtran$actiei."aca informatiile afisate sunt corecte se introduce parola si se Confirma.

In ca$ul in care doresti sa modifici informatiile accese$i 0utonul &nulea$a, ce determina reven pa!ina de introducere a datelor."aca esti client re$ident din punct de vedere valutar, iti reamintimfaptul ca in ca$ul platilor intra0ancare ordonate catre un nere$ident ai o0li!ativitatea, conform n(AR, de a completa si pre$enta formularul "#E la unul din !


38/52


39/52

parolei dupa verificarea informatiilor. "aca informatiile sunt corecte, pentru efectuarea tran$actitre0uie sa apesi 0utonul Confirma.? &fisare transferuri active: &ceasta functie iti permite sa vi$uali$e$i, sa modifici sau sa ster!itransferuri care au fost sta0ilite utili$and serviciul Raiffeisen )nline pentru a se efectua in viitor.transferuri pot avea urmatoarele caracteristici:*ransferuri care se eHecuta o sin!ura data la o dat

presta0ilita in viitor ,*ransferuri care se repeta 8planificate9.#rin apasarea 0utonului *rimite se vor afisa transferurile active catre: -0eneficiari cu conturi la Raiffeisen (an

-0eneficiari cu conturi la alte 0anci comerciale din Romania#entru fiecare transfer activ eHista doua optiuni: Modificare si Ster!ere, care iti vor oferi posi0ide a ster!e sau a modifica oricare dintre transferurile active definite anterior

. . Se" icii c%ienti@Modificare Cod utili$ator :Cu a>utorul acestei optiuni poti modifica Cod utili$ator pe car

folosesti la autentificarea pentru serviciul Raiffeisen )nline. Modificarea se eHecuta si este valaimediat.&stfel, dupa ce ai efectuat modificarea si ai parasit aplicatia, te poti autentifica cu noul Cod uti&cesta tre0uie sa ai0a intre / si 12 caractere alfanumerice, si sa contina cel putin o litera si o cif

@ Modificare #arola :Cu a>utorul acestei operatiuni poti modifica #arola personala, pe carefolosesti la autentificarea pentru serviciul Raiffeisen )nline si la validarea tran$actiilor. ModificeHecuta si este vala0ila imediat. &stfel, dupa ce ai efectuat sc


40/52

Se introduce numele contului in ru0rica #seudonim si se apasa Confirma.olosind aceasta optiune, vei putea sa adau!i, vi$uali$e$i, modifici sau sa ster!i numele conturi? &dministrare 0eneficiari :

/ a9(eneficiari cu conturi la Raiffeisen (an : #rin intermediul acestei functii ai posi0ilitatesalva in aplicatia de Raiffeisen )nline numerele de cont 8ultimele 1K caractere ale codului I(&A

altor clienti ai Raiffeisen (an , catre care efectue$i transferuri in mod frecvent.a accesarea optiunii #lati intra0ancare 8in conturi la Raiffeisen (an 9 lista derulanta a conturil

0eneficiare va contine conturile acestor 0eneficiari."easemenea poti adau!a, vi$uali$a, modifica sau ster!e 0eneficiari din lista eHistenta.

09 (eneficiari cu conturi la alte 0anci:#rin intermediul acestei functii ai posi0ilitatea de a saaplicatia de Raiffeisen )nline numerele de cont in format I(&A ale clientilor altor 0anci, catre caefectue$i transferuri in mod frecvent."aca efectue$i transferuri catre *re$orerie, poti salva aici si detaliul de plata numit Identificator 0eneficiar de la *re$orerie.

a accesarea optiunii #lati inter0ancare 8in conturi la alte 0anci9 lista derulanta a conturilor 0enva contine conturile acestor 0eneficiari, impreuna cu alte detalii de plata 8Identificator 0enefici platile catre *re$orerie9."e asemenea poti adau!a, vi$uali$a, modifica sau ster!e 0eneficiari din lista eHisten? &ctivitate on-line :Serviciul Raiffeisen )nline inre!istrea$a in 0a$a de date fiecare operatiuneefectuata si ai posi0ilitatea sa vi$uali$e$i: tran$actiile tale din ultimele luni afisate in functie

anumite criterii de selectie, activitatea ta in cadrul acestui serviciu 8data si ora cand ai accesat soptiunile pe care le-ai vi$uali$at, modificat sau sters, etc9.In acelasi timp, poti sa salve$i Confirmarea electronica re$ultata in urma unui transfer pe proprcalculator= in acest fel ai acces la aceste Confirmari si dupa efectuarea tran$actiilor."aca in momin care efectue$i o tran$actie aceasta nu este insotita de un mesa> de succes, accesand aceasta f poti verifica daca tran$actia este sau nu procesata. &stfel, poti lua le!atura cu 0anca la numereletelefon dedicate pentru detalii suplimentare.

? Aoutati :(anca foloseste aceasta pa!ina pentru a te informa despre noi produse si servicii oferit @ &>utor Raiffeisen )nline :Dtili$and aceasta optiune vei accesa %


41/52

. . Li0ite uti%i2)"e R)i ei$en On%ine#entru o si!uranta sporita a utili$arii serviciului Raiffeisen )nline, (anca a setat cateva li

in ceea ce priveste atat utili$area Raiffeisen )nline cat si pentru tran$actiile efectuate. &ceste limsunt urmatoarele:/ @Aumarul maHim de incercari !resite de autentificare la care accesul clientului este 0lo

3@Aumarul de $ile de vala0ilitate a parolei este 1KK

> @Clientul este anuntat cu + $ile inainte de eHpirare ca tre0uie sa-si sc


42/52

tre0uie sa folosesti cardul la 0ancomatele fantoma . a fel se procedea$a si pe internet: tre0ucateva masuri elementare de securitate si noi iti spunem cum sa faci acest lucru. Raiffeisen )nline respecta toate masurile de securitate, insa nu se poate ocupa si de calculatorulclientului sau= aceasta este in intre!ime responsa0ilitatea posesorului.

oarte important atunci cand o persoana se conectea$a la Raiffeisen )nline tre0uie sa:

@Introduca direct de la tastatura adresa DR :os9. In plus, tre0uie sa verifice intotdeauna, ca este pe o coneHiune si!ura respecsi nu


43/52

3. &m nevoie de un fire all^ *oti ar tre0ui sa foloseasca un fire all. &cesta inter$ice accesul vicare iti ataca calculatorul si 0loc


44/52

permisiune. Este !reu de inlaturat fara un pro!ram anti-sp .Simptomele tipice sunt incetinirea vcalculatorului si a coneHiunii Internet, sc


45/52

Efectue$i sc


46/52

CONCLU6II SI 3RO3UNERI C#nc%u2ii n 0a$a cercet rilor 4 mpu!n4 ate se men6ionea$ c lucrarea tratea$ o pro0lem dactualitate, 7i anume, ea reflect anali$a evolu6iei, implement rii 7i de$volt rii comer6uluielectronic 5n 5ntrea!a lume, dar mai ales 5n RomJnia. Ca re$ultat se pot tra!e urm toarele

c#nc%u2ii:- Se constat cre7terea rolului furni$orului pentru asi!urarea aplica6iilor 7i a infrastructu

necesare, clientul concentrJndu-se asupra activit 6ilor specifice speciali$ rii sale. EHist posi0ilitatea ca astfel s se o06in o reducere a costului, ca un 4 mpu!n de scar , prin utili$arcomun a aceleia7i resurse. urni$orul devine furni$or de aplica6ii 8&S# ' &pplication Service#rovider 9.

- Aoile metode de comer6 vor descloc care facilitea$ 7i sus6ine asemenea scut companiile s fie mai eficiente 7i fleHi0ile 5n opera6iile interne, sconlucre$e mai strJns cu furni$orii 7i s fie mai receptive la nevoile 7i a7tept rile clien6ilor. acela7i timp, el permite companiilor s selecte$e cei mai 0uni furni$ori 4 mpu!n4 ate4 de lo!eo!rafic a acestora 7i s se adrese$e unei pie6e !lo0ale.

- Comer6ul electronic repre$int te


47/52

numai ca un mi>loc adiacent modului 4 mpu!n4 de a-7i desf 7ura afacerile vor o06ine un 0elimitat. (eneficiile ma>ore vor reveni acelora care sunt dispuse s -7i sce comensura0ile

clien6ilor: pre$en6a !lo0al Oale!ere !lo0al = competitivitate m rit Ocalitatea serviciilor= pro pe scar lar! individuali$at Oproduse 7i servicii personali$ate= scurtarea sau 5nl turarea lande aprovi$ionare O r spuns rapid la cerin6ele 0eneficiarilor= reducerea costurilorOpre6uri maioportunit 6i pentru noi afaceriOproduse 7i servicii noi.

- Comer6ul electronic este 5ntr-o permanent cre7tere, dar eHist numeroase aspecte cetre0uie clarificate 7i re$olvate 5nainte ca 5ntre!ul poten6ial al acestuia s fie atins: !lo0ali$area pro0leme contractuale 7i financiare, proprietatea, dreptul la 4 mpu!n4 ate 7i securitate,interconectivitatea 7i interopera0ilitatea, implementarea.

- "e$voltarea comer6ului electronic, asociat cre rii de centre comerciale Nvirtuale , ar putea conduce la apari6ia noilor operatori de distri0u6ie. Bor eHista 7i noi tipuri de distri0uitoricare utili$ea$ sisteme destinate distri0uirii fi$ice a 0unurilor, adaptate pentru livrarea direct dla produc tor la 4 mpu!n4 ate4 sau 5n cooperare cu un ne!ociator electronic sau un Nmar e

- Comer6ul electronic de tip 0ussines-to-consumer 8(2C9 nu va avea un impactsemnificativ 5n sectoare 7i companii care, 5n viitor, nu vor adera la aceste trenduri importante.R spJndirea infrastructurii I*C, cel pu6in la nivelurile de 0a$ , nu pre$int diferen6e importan

la nivel re!ional. "iferen6ele 8dac sunt9 se pot o0serva la nivel de natur a aplica6iei, precumca volum de activit 6i 5ntreprinse on-line. C


48/52

supraefective pe scar mare, 5n special 5n ma!a$inele cu suprafa6 mare. Este totu7i 4/mpu!n4i!nora posi0ilitatea ca elanul particip rii la o pia6 planetar l r!it s poat l sa un spa6iu4/mpu!n4/ate formelor de comer6 tradi6ionale pentru a-7i p stra volumul 5n noua infrastructurdac ar de6ine o parte redus .

- E-comer6ul se 5nscrie 5ntr-un 4/mpu!n4/ vast de evolu6ie economic , social 7i cultu

care se caracteri$ea$ prin modelarea pie6ei 7i prin trecerea la o economie fondat pe 5nv 67i informa6ie. El poate s fie o formida0il surs de de$voltare 7i cre7tere 7i un important a!esocial prin aceea c a>ut la crearea de institu6ii sociale puternice.

- Comer6ul electronic pune la 5ncercare utilitatea lan6urilor de aprovi$ionare lun!i 7icompleHe. E-comer6ul ofer firmelor posi0ilitatea de a reac6iona mai rapid la oportunit 6i 7i se orienta dup cerere.

- Comer6ul electronic repre$int unc)n)% !e !i$t"i?u&ie 0=u(n )tefa6 de cele clasice"istri0u6ia prin mai multe canale este utili$at de firmele comerciale cu scopul de a satisface m4/mpu!n4/a mai multe cate!orii de consumatori. &pelJnd la mai multe canale de distri0u6ie, firmo06in avanta>e importante: o mai 0un acoperire a pie6ei, costuri de distri0u6ie mai mici, o

personali$are mai accentuat a procesului de vJn$are.- Comer6ul electronic poate fi privit 7i ca un tip aparte de$e" iciu 0=u(n )te, oferit 5ncadrul unei forme de comer6 5n afara ma!a$inelor , care reali$ea$ tran$ac6ii comerciale oncare nu eHist vJn$ tor 7i nici 4/mpu!n4/a fi$ic.

- "in 4/mpu!n4/a de vedere al"e$u"$e%#" 0#?i%i2)te pentru acest tip de afacere, comer6ul

electronic 5n!lo0ea$ elemente metodolo!ice, te


49/52

acesteia. Securitatea presupune implementarea unor m suri adecvate, dar mai ales men6inereaacelor m suri la condi6iile impuse de atacurile tot mai compleHe. n aceste condi6ii, securitatetre0uie s fie o stare permanent . n condi6iile actuale date, sursa principal de atac o constitua6i. Cu alte cuvinte, tre0uie s ne ferim de atacurile dineHteriorul firmei, dar 7i de atacurile din partea propriilor an!a>a6i. #entru a avea o securitate

sporit la nivelul firmei, tre0uie s fim con7tien6i de aceasta.- Internetul ca mod de comunicare modern, folosit 7i de re6eaua !lo0al *I#S, tre0uie s ! seaecou imediat 5n rJndul 5ntreprinderilor, pentru a deveni un mi>loc de utili$are 5nmas nu doar un instrument de elit .

- ntreprinderile de comer6 tre0uie s -7i reeHamine$e strate!ia 7i or!ani$area, activitateva avea repercusiuni 5n ceea ce prive7te formarea conduc torilor de 5ntreprinderi 7i a salaria6din 4Lmpu!n4Late4L de a-effort pre! ti 7i 4Lmpu!n 5n vederea muta6iilor permanente care se4Lmpu!n. ntre!ullan6 de distri0u6ie de la produc tor la 4Lmpu!n4Late4L va tre0ui s se reor!ani$e$e 7i s -7i astructurile 7i strate!iile 5n consecin6 . "e asemenea, se vor modifica rela6iile cu consumatorul.Este esen6ial s sensi0ili$ m cet 6enii, consumatorii 7i conduc torii de 5ntreprindere 7i sanali$ m nu numai efectele 4Lmpu!n4La 7i noile perspective oferite comer6ului 7i consumato7i s studiem riscurile 7i efectele colaterale ne!ative pe care le-ar putea provoca societateainforma6iei.

- n afara vJn$ rilor directe consumatorilor finali, 5ntreprinderile tre0uie s fie interesa

studie$e 7i perspectivele N5ntreprindere-5ntreprindere . #oate fi vor0a aici de cataloa!e sau de 0ro7uri de societ 6i, permi6Jnd 5ntreprinderilor comerciale s -7i eHtind !ama de furni$ori 7i parteneri poten6iali, de informa6ii financiare 7i de solva0ilitate privind concuren6ii sau furni$o precum 7i de informa6ii asupra pie6elor 7i asupra pro0lemelor de re!lementare, vi$Jnd 5n spec pie6ele locale.

- "e$voltarea comer6ului electronic tre0uie s fie 5n principal l sat sectorului privat car spuns la for6ele pie6ei, iar participarea la comer6ul electronic tre0uie s se reali$e$e printr-o

pia6 competitiv , desce$e interes pu0lic. &semenea interven6ii nu tre0uie s dep 7easc strictul necesar 7i tre0uie s fie clare,transparente, o0iective, nediscriminatorii, propor6ionale, fleHi0ile 7i 4Lmpu!n din punct de vedte


50/52

- *re0uie avut 5n vedere promovarea 7i folosirea pe scar lar! 5n toate 6 rile amecanismelor care s asi!ure input-ul sectorului privat precum 7i implicarea acestuia 5n luareadeci$iilor.

- #entru sporirea 5ncrederii consumatorilor 5n utili$area comer6ului electronic tre0uieac6ionat astfel, 5ncJt printr-un effort comun institu6ionali$at firmele comerciale, vJn$ torii de

sisteme de calcul, asocia6iile comerciale, +Kmpu!n+Kat 7i or!anismele statului s coin7tienti$responsa0ilit 6ile ce le revin.-Este necesar de$voltarea infrastructurii informa6ionale 7i cJ7ti!area 5ncrederii 5neconomia di!ital = o structur informa6ional solid este atuul cre7terii 7i de$volt rii ecomm

unc6ionalitatea sta0il 7i eficace a re6elelor are o importan6 fundamental pentruviitorul comer6ului electronic.-#entru a adera la e-commerce din lumea 5ntrea! , sunt necesare norme +Kmpu!n+K 5nmaterie de opera0ilitate: accesul facil 7i ne5n!r dit la infrastructura informa6ional = protec6iaconsumatorului= promovarea unor politici 5n domeniul financiar conta0ileOimpo$itare adaptatcomer6ul electronic= protec6ia propriet 6ii intelectuale.

- #entru reali$area poten6ialului e-comer6ului este necesar o infrastructur informa6io!lo0al ecori 0 ncilor, precum 7i rolul pe care *rans ond poate 8tre0uie9 s -l >oace 5n acest sens. ) cola0or5ntre asocia6iile din domeniul I*TC, (anca Aa6ionala a RomJniei 7i &socia6ia Aa6ionala a( ncilor ar tre0ui s fie de$voltat pentru a se putea implementa un +Kmpu!n func6ional de coelectronic. &r fi foarte util ca %uvernul RomJniei, implicat de preferin6 prin MC*I 7i MIMMs +Kmpu!n+Kate, de asemenea, creJnd un #arteneriat #u0lic #rivat func6ional.

-*re0uie avute 5n vedere sus6inerea unor pro!rame pentru informarea IMM 5n privin6aavanta>elor comer6ului electronic.

- Se impune promovarea unor pro!rame prin care s se m reasc num rul de utili$atoriInternet, 5n special prin accesul de la domiciliu 7i s se determine cre7terea num rului decalculatoare destinat utili$ rii personale. &r putea fi util 5n acest sens eHperien6a altor 6 ri cau utili$at diverse metode cum ar fi deducerea din impo$itul pe venitul !lo0al a costurilor le!ate

50


51/52


52/52

*I*LIOGRAFIE

1. D. 3)t"ic e 8coord.9- (a$ele comer6ului, Ed. Economic , (ucure7ti, 1LLL.2. D.3)t"ic e,#olitici,pro!rame,te

Comertul Electronic lucrare de licenta

Documents

Transcript of Comertul Electronic lucrare de licenta