Comentariul Privind Legea Cu-privire La Secretul de-stat

MEMORANDUM

privind

proiectul de lege cu privire la secretul de stat al Republicii Moldova

Londra noiembrie 2008

ARTICLE 19 � str. Amwell 6-8 � Londra EC1R 1UQ � Regatul Unit Tel +44 20 7278 9292 � Fax +44 20 7278 7660 � [email protected] � http://www.article19.org

Memorandum privind proiectul de lege a Republicii Moldova cu privire la secretul de stat – ARTICOLUL19, Londra, 2008 – num�rul indiciului: Law/2008/11/Moldova

ii

CUPRINS

Tabl� de materii ................................................................................................................. ii Sumarul recomand�rilor .................................................................................................... iii Introducere .......................................................................................................................... 1 1. Analiza legii .................................................................................................................... 1

1.1. Privire general� .................................................................................................... 1 1.2. Corela�ia cu Legea cu privire la accesul la informa�ie ........................................ 2 1.3. Scopul �i sfera de aplicare a proiectului de lege .................................................. 2 1.4. Restric�ii cu privire la acces – secretizarea informa�iei ...................................... 4 1.5. Prevalarea intresului public în divulg�rii informa�iei ......................................... 5 1.6. Durata................................................................................................................... 6 1.7. Organele responsabile de secretizarea informa�iei ............................................. 7 1.8. Revizuirea secretiz�rii ......................................................................................... 8 1.9. Informatorii (în original "whistleblowers") ........................................................ 8 1.10. R�spunderea penal�, civil� �i administrativ� ...................................................... 9

2. Standardele interna�ionale............................................................................................. 11 2.1. Dreptul la libertatea de exprimare �i dreptul la informa�ie ................................ 11 2.2. Restrângerea dreptului la libertatea de exprimare ............................................ 12 2.3. Restrângerea dreptului de acces la informa�ie .................................................. 13 2.4. Securitatea na�ional� ......................................................................................... 14

�� Programul juridic al ARTICLE 19 promoveaz� dezvoltarea standardelor progresive în domeniul libert��ii de exprimare �i accesului la informa�ie la nivel interna�ional, precum �i implementarea acestora în sistemele legislative na�ionale. Programul juridic a elaborat un �ir de publica�ii standard care desemneaz� legisla�ia interna�ional� �i comparativ� �i cele mai bune practici în a�a domenii ca legea cu privire la def�imare, accesul la informa�ie �i regulamentele cu privire la radiodifuziune. Aceste publica�ii pot fi accesate pe pagina Web a ARTICLE 19: http://www.article19.org/publications/law/standard-setting.html. În baza acestor publica�ii �i expertizei juridice generale efectuate de c�tre ARTICLE 19, Programul juridic opereaz� Sec�ia juridic� de analiz� a legisla�iei cu privire la mass-media care în fiecare an public� un �ir de analize juridice, comentarii asupra ini�iativelor legislative, precum �i asupra legilor existente ce se refer� la dreptul la libertatea de exprimare. Sec�ia a fost creat� în anul 1998 în calitate de mijloc de sus�inere a eforturilor pozitive de reforme legislative în toate ��rile, iar analiza noastr� juridic� deseori duce la îmbun�t��iri substan�iale în domeniul legisla�iei na�ionale existente sau a proiectelor de legi. Toate analizele care au fost efectuate pot fi accesate la: http://www.article19.org/publications/law/legal-analyses.html. Dac� dori�i s� discuta�i în continuare acest Memorandum, sau dac� dori�i s� aduce�i ceva la cuno�tin�a Programului juridic al ARTICLE 19, pute�i s� ne contacta�i prin e-mail la [email protected].

Memorandum privind proiectul de lege a Republicii Moldova cu privire la secretul de stat – ARTICOLUL19, Londra, 2008 – num�rul indiciului: Law/2008/11/Moldova

iii

SUMARUL RECOMAND�RILOR

Recomand�ri-cheie:

� În cazul neconcordan�ei între prevederile cu privire la secretizarea informa�iei, inclusiv a dispozi�iilor Legii cu privire la secretul de stat, �i prevederile cu privire la accesul la informa�ie, în special cele ale Legii cu privire la accesul la informa�ie, ultima va prevala. Aceste prevederi cu privire la prevalarea prevederilor legii cu privire la accesul la informa�ie în caz de neconcordan�� trebuie s� fie introduse fie în Legea cu privire la secretul de stat, fie în Legea cu privire la accesul la informa�ie.

� Persoanele private nu trebuie obligate s� secretizeze informa�ia pe care au creat-o �i o de�in, cu excep�ia cazurilor când ei sunt obliga�i s� fac� aceasta în baza raporturilor contractuale pe care le au cu sectorul public.

� Tipurile de informa�ii care fac subiectul secretiz�rii, conform prevederilor articolului 7, urmeaz� a fi definite în mod precis, iar formulele vagi s� fie excluse.

� „Testul prejudiciului” utilizat pentru secretizarea informa�iei trebuie s� fi efectuat într-un mod mai strict. Se va secretiza doar informa�ia divulgarea c�reia poate prejudicia serios securitatea na�ional�.

� Legea trebuie s� includ� prevederi cu privire la prevalarea interesului public, stipulând posibilitatea divulg�rii informa�iei în cazurile în care interesul public în divulgarea acesteia prevaleaz� asupra prejudiciului poten�ial ce poate fi cauzat ca urmare a divulg�rii.

� Termenul de maximum 25 de ani de secretizare a informa�iei prev�zut de Lege trebuie s� fie scurtat.

� Legea trebuie s� prevad� revizuirea materialelor secretizate mai des decât termenul de cinci ani prev�zut de Lege.

� Legea trebuie s� instituie protec�ia informatorilor (în original „whistleblowers”) - persoanele care divulg� informa�ii cu privire la ilegalit��ile comise într-o institu�ie �i care ac�ioneaz� cu bun� credin�� i cu încrederea rezonabil� c� informa�iile în esen�� sunt veridice �i denun�� faptele de comitere a ilegalit��ilor.

� Doar autorit��ile publice, angaja�ii s�i �i persoanele care au acces special autorizat la informa�ie trebuie s� poarte r�spundere pentru protec�ia secretului de stat.

ARTICLE 19 CAMPANIA GLOBAL� PENTRU LIBERTATEA DE EXPRIMARE

- 1 -

INTRODUCERE

În acest Memorandum este analizat proiectul de lege al Republicii Moldova cu privire la secretul de stat (proiectul de lege), care a fost adoptat în prima lectur� de c�tre Parlament.1 Scopul acestui Memorandum este de a evalua proiectul legii în compara�ie cu standardele interna�ionale în domeniul libert��ii de exprimare �i a dreptului la informa�ie, în scopul promov�rii unei legi care, pe cât se poate, s� corespund� acestor standarde. Comentariile noastre fac referin�� în special la obliga�iile contractate de c�tre Republica Moldova prin semnarea Pactului interna�ional cu privire la drepturile civile �i politice (PIDCP) �i a Conven�iei Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), ambele tratate fiind ratificate de Republica Moldova. Un rezumat al standardelor interna�ionale relevante pentru acest proiect de lege se g�se�te în sec�iunea a doua a acestui Memorandum. Proiectul de lege ridic� semne de întrebare referitor la defini�ia formulat� într-un mod prea general a „secretului de stat”, care include informa�iile create �i de�inute de persoane particulare. Regimul de secretizare este excesiv de larg �i ofer� posibilitatea de atribuire la secretul de stat a informa�iei ce nu are leg�tur� direct� cu securitatea na�ional�, a�a cum este cea cu con�inut economic, �tiin�ific sau informa�ii cu privire la administrarea public�. Mai mult ca atât, „testul prejudiciului” utilizat pentru stabilirea gradului de secretizare este foarte slab �i durata secretiz�rii este destul de mare. Proiectul de lege nu prevede primordialitatea interesului public �i omite s� ofere protec�ie persoanelor (informatorilor/whistleblowers) care au divulgat informa�ii despre comiterea unor înc�lc�rilor. Aceste deficien�e creeaz� un pericol substan�ial pentru dreptul la libertatea de exprimare �i accesul la informa�ie.

1. ANALIZA LEGII

1.1. Privire general� Proiectul de lege con�ine 40 de articole împ�r�ite în 8 capitole. Capitolul I con�ine un �ir de prevederi generale, inclusiv defini�iile incluse în articolul 1 �i lista responsabilit��ilor organelor de stat cu privire la informa�iile secrete incluse în articolul 5. Capitolul II delimiteaz� categoriile de informa�ii care pot face obiectul secretiz�rii, în timp ce în capitolul III sunt definite gradele de secretizare �i procedura de clasificare a informa�iei ca secret de stat. Capitolul IV reglementeaz� modul de dispunere a secretului de stat, în timp ce protec�ia secretelor de stat este abordat� în capitolul V. În capitolul VI se vorbe�te despre controlul asupra protec�iei secretului de stat �i în capitolul VII este prev�zut� r�spunderea pentru înc�lcarea Legii cu privire la secretul de stat. În fine, în capitolul VIII sunt incluse prevederile finale cu privire la intrarea în vigoare a acestei legi.

1 Analiza este bazat� pe traducerea neoficial� în limba englez� a textului acestei legi. ARTICLE 19 nu poart� r�spundere pentru erorile în baza traducerii inexacte sau gre�ite.


- 2 -

1.2. Corela�ia cu Legea cu privire la accesul la informa�ie Proiectul de lege define�te “secretul de stat” �i diferite categorii a secretelor de stat în termeni nepotrivit de generali, ce au ca efect posibilitatea clasific�rii unei variet��i largi de informa�ie ca fiind secret de stat (descrise mai detaliat în cele ce urmeaz�). Aceasta vine în contradic�ie cu dreptul la informa�ie recunoscut atât de c�tre Constitu�ia Republicii Moldova,2 cât �i de Legea Republicii Moldova cu privire la accesul la informa�ie din anul 2000. Este oarecum îngrijor�tor faptul c� proiectul de lege nu include prevederi cu referire la solu�ionarea conflictelor inevitabile cu normele Legii cu privire la accesul la informa�ie. Not�m, c� în cele mai bune sisteme de drept, o cerere de acces la informa�iei poate fi respins� doar dac� aceasta cade sub inciden�a excep�iei stipulate în mod expres în textul legii cu privire la accesul la informa�ie. Excep�iile din Legea cu privire la accesul la informa�ie trebuie s� fie enumerate în mod exhaustiv �i s� nu permit� extinderea acestora prin intermediul legilor cu privire la secretizarea informa�iei. În conformitate cu cele enun�ate, într-un num�r de ��ri, legile cu privire la accesul la informa�ie suprim� legile cu privire la secretizare, a�a încât în caz de conflict, vor prevala prevederile legii cu privire la accesul la informa�ie. Acesta este cazul, de exemplu, al Indiei,3 Pakistanului4

�i al Africii de Sud5. Chiar atunci când nu este cazul, îns��i secretizarea deseori este privit� doar ca un sistem de management al informa�iei interne. În acest caz, când este depus� o cerere de acces la informa�ie, simplul fapt de secretizare al acesteia nu înseamn� c� cererea va fi respins�. Mai degrab�, va fi ridicat� întrebarea corectitudinii secretiz�rii informa�iei în conformitate cu regulile cu privire la accesul la informa�ie �i legea cu privire la secretul de stat. Recomand�ri:

• În cazul neconcordan�ei între prevederile legii cu privire la secretul de stat �i legii cu privire la accesul la informa�ie, dispozi�iile ultimei vor prevala. Aceste prevederi cu privire la prevalarea prevederilor legii cu privire la accesul la informa�ie în caz de neconcordan�� trebuie s� fie introduse fie în Legea cu privire la secretul de stat, fie în Legea cu privire la accesul la informa�ie.

• Simpla secretizare a informa�iei nu trebuie s� fi privit� ca un motiv suficient pentru respingerea cererii de acces la informa�ie. Mai degrab�, întrebarea va �ine de faptul dac� informa�ia a fost secretizat� în mod corect.

1.3. Scopul �i sfera de aplicare a proiectului de lege Privire general�

2 Articolul 34. 3 Legea cu privire la libertatea informa�iei, 2002, 4Ordonan�a cu privire la libertatea informa�iei, 2002, Ordonan�a nr. XCVI din 2002, 27 octombrie 2002. 5 Promovarea legii cu privire la accesul la informa�ie, Legea nr. 2, 2000.


- 3 -

În articolul 2 al proiectului de lege este prev�zut c� cadrul legal al protec�iei secretului de stat se aplic� fa�� de propriii cet��eni, fa�� de cei str�ini, fa�� de apatrizi, precum �i informa�iilor care sunt considerate ca fiind secrete de c�tre un stat str�in sau o organiza�ie interna�ional�. În articolul 10(2) este prev�zut� obliga�ia persoanelor juridice care efectueaz� activit��i cu utilizarea informa�iilor atribuite la secretul de stat, împreun� cu beneficiarii acestor activit��i, s� elaboreze nomenclatoare detaliate aparte de informa�ii care urmeaz� a fi secretizate. Conform procedurii de clasificare a informa�iei ca fiind secret� stabilit� în articolul 12, func�ionarii din cadrul autorit��ilor publice sau altor ‘persoane juridice’ sunt obliga�i s� efectueze o clasificare preliminar� a informa�iei ca fiind secret� în cazul când aceasta nu poate fi g�sit� în nomenclatorul respectiv precum este stipulat în con�inutul articolului 10. În articolul 16 este prev�zut dreptul conduc�torilor autorit��ilor publice investite cu împuterniciri de dispozi�ie asupra informa�iilor definite ca secret de stat s� decid� asupra secretiz�rii informa�iei ce se afl� în proprietatea persoanelor juridice �i cet��enilor, dac� aceste informa�ii sînt atribuite, în modul stabilit, la secret de stat. Prejudiciul material cauzat proprietarului informa�iei în urma unei asemenea clasific�ri va fi compensat� de c�tre stat. Analiza Men�ion�m cu îngrijorare c� proiectul de lege se aplic� informa�iei create �i de�inute de c�tre persoanele private �i entit��ile care nu sunt parte la raporturile contractuale cu sectorul public referitor la aceast� informa�ie. De exemplu, pot fi secretizate lucr�rile �tiin�ifice sau cercet�rile �tiin�ifice efectuate de c�tre persoanele private sau organiza�ii care pot servi drept baz� pentru crearea tehnologiilor avansate sau ale noilor tipuri de producere.6 Ne referim la Ghidul legisla�iei cu privire la secretul de stat elaborat de c�tre organiza�ia Privacy International, care cheam� autorit��ile publice s� fac� distinc�ia între autorii priva�i �i publici ai informa�iilor, iar informa�ia creat� de c�tre persoanele private nu poate fi secretizat�.7 Mai mult ca atât, persoanele private nu trebuie s� fie obligate s� asigure secretizarea preliminar� a informa�iei create �i de�inute de c�tre ei. Aceasta implic� enorme resurse administrative �i impune asupra lor o povar� grea, care poate duce la r�spundere penal� în caz de nedecriminalizare. În fine, ne îngrijoreaz� faptul restrângerii dreptului de proprietate a persoanelor juridice �i cet��enilor asupra informa�iei clasificate ca fiind secret�. Competen�a autorit��ilor de a ob�ine dreptul de proprietate asupra informa�iei create �i de�inute de c�tre persoanele private le va oferi posibilitatea de a monitoriza �i controla persoanele private. Aceasta nu doar constituie o înc�lcare a garan�iilor interna�ionale a libert��ii de exprimare, dar �i este în contradic�ie cu bunele practici de afaceri �i principiile echit��ii.

6 Vezi articolul 7(2) (f). 7 Privacy Interna�ional� , Protec�ia juridic� �i barierele în realizarea dreptului la informa�ie, secretele de stat �i protec�ia surselor în ��rile membre ale OSCE, Londra, mai 2007. Disponibil la: www.privacyinterna�ional� .org/foi/OSCE-acces-analysis.pdf.


- 4 -

Recomandare:

• Informa�ia creat� �i de�inut� de c�tre persoanele private nu poate fi atribuit� la secretul de stat, cu excep�ia cazurilor când aceasta este cerut de raporturile contractuale stabilite între persoanele private �i sectorul public.

1.4. Restric�ii cu privire la acces – secretizarea informa�iei Privire general� Articolul 1 din proiectul de lege define�te termenul ‘secret de stat’ ca incluzând “informa�ia protejat� de c�tre stat în domeniile de ap�rare na�ional�, economie, �tiin�� i tehnologie, rela�ii externe, securitatea de stat, protec�ia ordinii juridice �i activit��ilor autorit��ilor publice a c�rei divulgare neautorizat� sau pierdere poate d�una intereselor �i/sau securit��ii Republicii Moldova.” Articolul 6 stipuleaz� c� atribuirea informa�iilor la secretul de stat �i secretizarea lor se efectueaz� în conformitate cu principiile legalit��ii, argument�rii �i oportunit��ii. Articolul 7 descrie �ase categorii de informa�ii care sunt eligibile pentru secretizare: ap�rare na�ional�, economie, �tiin�� i tehnologie, rela�ii externe, protec�ia ordinii juridice, activit��ile autorit��ilor publice, precum �i tipurile specifice de informa�ii în aceste domenii care pot fi obiectul secretiz�rii. Articolul 9 ofer� Guvernului dreptul de a aproba nomenclatorul informa�iilor atribuite la secretul de stat. Aceast nomenclator va fi publicat în Monitorul Oficial �i poate fi revizuit “în m�sura posibilit��ilor”. Articolul 11 stabile�te patru grade de secretizare: a) gradul “strict secret” – grad de secretizare atribuit informa�iilor a c�ror divulgare neautorizat� poate aduce prejudicii deosebit de grave intereselor �i/sau securit��ii Republicii Moldova; b) “secret” – grad de secretizare atribuit informa�iilor a c�ror divulgare neautorizat� poate d�una grav intereselor �i/sau securit��ii Republicii Moldova; c) “confiden�ial” – grad de secretizare atribuit informa�iilor a c�ror divulgare neautorizat� poate d�una intereselor �i/sau securit��ii Republicii Moldova; �i d) “restric�ionat” – grad de secretizare atribuit informa�iilor a c�ror divulgare neautorizat� poate fi în dezavantajul intereselor �i/sau securit��ii Republicii Moldova sau poate s� conduc� la divulgarea unei informa�ii secretizate cu parafa „strict secret”, „secret” sau „confiden�ial”. Analiza Salut�m cerin�a ca nomenclatorul informa�iilor atribuite la secretul de stat s� fie publicat în Monitorul Oficial �i s� fie supus revizuirii. Aceasta este o m�sur� de protec�ie important� contra deciziilor arbitrare ale func�ionarilor publici de a crea noi categorii de informa�ii secrete. În acela�i timp, exist� un �ir de probleme privind regimul de clasificare. Suntem îngrijora�i de faptul c� nomenclatorul cu tipurile de informa�ii care pot fi protejate con�ine termeni generali, care fac posibil� restrângerea accesului la mai multe informa�ii decât este necesar. De exemplu, în articolul 7(1) este definit secretul de stat în domeniul ap�r�rii na�ionale “date �i caracteristici geodezice, gravimetrice, cartografice �i


- 5 -

hidrometeorologice care prezint� interes pentru ap�rarea statului”. Norma standard nu trebuie s� fie dac� informa�ia prezint� importan�� pentru ap�rare, ci dac� divulgarea acesteia va prejudicia securitatea na�ional� (sau unele din interesele legitime). Mai mult ca atât, articolul 7 con�ine defini�iile tipurilor de informa�ii care, teoretic vorbind, sunt nelimitate, a�a cum sunt “alte metode, forme �i mijloace de protec�ie a secretului de stat.” O lege bine scris� trebuie s� delimiteze în mod clar tipurile de informa�ii care pot fi protejate a�a încât sistemul s� nu fie utilizat întru restrângerea arbitrar� a informa�iei în numele securit��ii na�ionale. În continuare, „testul prejudiciului”, pentru clasificare, este foarte slab. Standardele interna�ionale nu permit ca orice interes al securit��ii na�ionale s� determine secretitazarea. Ne referim la principiul nr.2 din Principiile de la Johannesburg, stipulat în sec�iunea II a acestui Memorandum, care prevede c� „restrângerea justificat� în baza motivelor de securitate na�ional� nu este legitim� decât dac� scopul primar al acesteia �i efectul demonstrabil const� în protejarea existen�ei sau integrit��ii teritoriale a unui stat împotriva utiliz�rii sau amenin��rii cu for�a, sau a capacit��ii sale de a r�spunde utiliz�rii sau amenin��rii cu for�a, fie provenind din exterior, a�a cum este cazul for�ei armate, sau din interior, a�a cum este cazul incit�rii la r�sturnarea guvernului prin violen��….” [subliniere ad�ugat�]. Un prag de trecere mai înalt pentru clasificarea informa�iei ca fiind secret de stat trebuie stabilit chiar �i în domeniul securit��ii na�ionale. Sunt absolut necesare „teste ale prejudiciului” adecvat de stricte pentru asigurarea unui regim adecvat al secretului de stat. Men�inerea informa�iei ca fiind secret�, divulgarea c�reia nu ar cauza vreun prejudiciu, nu are sens �i este contrar� standardelor interna�ionale.

Recomand�ri: • Tipurile de informa�ii care pot fi atribuite secretului de stat, stabilite în

articolul 7, trebuie s� fie definite într-un mod mai precis �i s� exclud� termenii generali.

• „Testul prejudiciului” pentru stabilirea gradelor de secretizare a informa�iei trebuie efectuat într-un mod mai strict. Vor fi secretizate doar informa�iile, divulgarea c�rora poate grav prejudicia vreun interes al securit��ii na�ionale.

1.5. Prevalarea interesului public în divulg�rii informa�iei Legea omite s� reglementeze situa�ia când interesul public în privin�a divulg�rii informa�iei prevaleaz� asupra necesit��ii statului de protec�ie. Este recunoscut în Principiile de la Johannesburg, c� nici o persoan� nu poate fi pedepsit� pentru divulgarea informa�iei dac� “interesul public de a cunoa�te informa�ia prevaleaz� asupra prejudiciului cauzat în urma divulg�rii acesteia.”8 Aceast� pozi�ie a fost adoptat� de c�tre raportorii speciali în Declara�ia lor comun� referitor la legisla�ia cu privire la libertatea

8 Principiul 15.


- 6 -

informa�iei �i secretul de stat.9 Este un lucru indispensabil bunei func�ion�ri a guvern�rii ca interesul public în divulgarea informa�iei întotdeauna s� fie luat în considerare. Exist� deseori un interes public semnificativ în divulgarea informa�iei din multiple motive legitime. Spre exemplu, divulgarea public� a informa�iei poate fi necesar� pentru a aduce reforma în organiza�iile de stat, sau pentru a identifica neregulile sau prejudiciile. Mai degrab� ar fi cazul de a aborda aceste interese în mod adecvat, decât s� se adopte „politica u�ilor închise” în privin�a tuturor informa�iilor care pot avea tangen�� cu interesele confiden�iale. La fel, consider�m c� prevalarea interesului public trebuie aplicat� fa�� de informa�ia cu privire la colaborarea anumitor func�ionari publici cu serviciile de securitate în perioada comunist�. Aceasta are importan�� pentru luarea deciziilor de votare în cadrul alegerilor democratice. În Bulgaria, de exemplu, exist� norme speciale ale legisla�iei care prev�d c� publicul are acces la informa�ia despre colaborarea func�ionarilor publici cu serviciile secrete ale fostului regim totalitar. Recomandare:

• Legea trebuie s� con�in� prevederi cu privire la prevalarea interesului public, permi�ând divulgarea informa�iei atunci când interesul public prevaleaz� asupra prejudiciul eventual ce poate fi cauzat în urma unei asemenea divulg�ri.

• Interesul public în ob�inerea informa�iei cu privire la colaborarea func�ionarilor publici cu fostele servicii de securitate comuniste trebuie s� prevaleze asupra protec�iei informa�iei ce constituie secret de stat.

1.6. Durata Privire general� Articolul13 prevede c� termenul de secretizare a informa�iei ‘stric secrete’ este de pân� la 25 ani, informa�ia ‘secret�’ – pân� la 15 ani, informa�ia ‘confiden�ial�’- pân� la 10 ani, informa�ia ‘restric�ionat�’ – pân� la 5 ani. Informa�ia cu privire la persoanele care în mod secret colaboreaz� sau anterior au colaborat cu serviciile secrete, contraspionaj �i de investiga�ii operative poate fi secretizat� pentru un termen de pân� la 75 ani, indiferent de gradul de secretizare. În cazuri excep�ionale, Comisia inter-departamental� pentru protec�ia secretului de stat poate prelungi termenul de secretizare. În articolul 18 permite desecretizarea informa�iei în cazurile când circumstan�ele factuale demonstreaz� c� protec�ia ulterioar� a acestei informa�ii ca secret de stat nu este rezonabil�. Analiza Apreciem faptul c� în proiectul de lege este prev�zut� posibilitatea ajust�rii gradului de protec�ie în conformitate cu schimb�rile în timp �i desecretizarea informa�iei în caz de necesitate. Cu toate acestea, durata propus� de secretizare a informa�iei este prea lung� �i

9 Declara�ia comun� a raportorului special a Na�iunilor Unite cu privire la libertatea exprim�rii �i opiniilor, reprezentantului OSCE pentru libertatea mass-mediei �i raportorului special al OAS pentru libertatea de exprimare adoptat� la 6 decembrie 2004 (2004 Declara�ia comun�). Disponibil� la: http://www.cidh.org/Relatoria/showarticle.asp?artID=319&lID=1.


- 7 -

men�ion�m c� în multe ��ri aceasta este mult mai scurt�. De exemplu, Legea Macedoniei cu privire la informa�ia secretizat� limiteaz� ‘secretele de stat’ la 10 ani, informa�ia ‘strict confiden�ial�’ la cinci ani, ‘informa�ia confiden�ial�’ la trei ani �i informa�ia de ordin ‘intern’ - la doi ani. În Albania, durata de secretizare a informa�iei este limitat� la zece ani, în conformitate cu Legea cu privire la informa�ia secretizat�. Privacy International recomand� ca informa�ia s� fie secretizat� pentru o perioad� ce dep��e�te 15 ani doar dac� sunt prezente motive stringente de stabilire a acestui termen.10 Recomandare:

• Perioada maxim� de secretizare trebuie s� fie scurtat�, de exemplu, la 15 ani.

1.7. Organele responsabile de secretizarea informa�iei Privire general� Proiectul de lege stipuleaz� un �ir de competen�e ale organelor de stat în privin�a protec�iei secretului de stat, organe, printre care se enumer� Parlamentul, Pre�edintele, Guvernul, autorit��ile publice centrale �i locale, Serviciul de Informa�ii �i Securitate, precum �i Comisia inter-departamental� pentru protec�ia secretului de stat. Analiza Not�m cu îngrijorare c� proiectul de lege omite s� delimiteze în mod clar împuternicirile diferitor func�ionari publici �i organe de stat în domeniul secretului de stat. De exemplu, în articolul 5(2) (c) este stipulat c� Pre�edintele “ în limitele competen�ei sale, exercit� �i alte atribu�ii ce �in de solu�ionarea problemelor, care apar în leg�tur� cu secretizarea, desecretizarea �i protec�ia informa�iei” [subliniere ad�ugit�]. Similar, Guvernul, ”în limitele competen�ei, exercit� �i alte atribu�ii în domeniul secretului de stat” [subliniere ad�ugit�]. Lipsa clarit��ii �i suprapunerea împuternicirilor în privin�a competen�ei autorit��ilor publice risc� s� pericliteze func�ionarea legii �i poate duce la restrângeri lipsite de necesitate a dreptului la primirea informa�iei. Raportorul special al Na�iunilor Unite pentru libertatea de opinie �i exprimare, reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-mediei �i raportorul special al OAS pentru libertatea de exprimare, în Declara�ia lor comun� au stabilit c� legile cu privire la informa�ia secretizat� trebuie s� stabileasc� cu claritate competen�a organelor publice în privin�a secretiz�rii informa�iei.11 Recomandare:

• Împuternicirile �i r�spunderea tuturor organelor publice ce dispun de competen�e �i responsabilit��i în domeniul secretelor de stat trebuie s� fie stabilite în mod clar �i definite cu precizie.

10 Nota 7. 11 2004 Declara�ia comun�, nota 9.


- 8 -

1.8. Revizuirea secretiz�rii Articolul 37 prevede c� Serviciul de Informa�ii �i Securitate va efectua controlul asupra protec�iei secretelor de stat din partea autorit��ilor publice (controlul inter-departamental) �i a persoanelor juridice. Este obligat s� informeze Parlamentul privind constat�rile �i concluziile la care s-a ajuns în urma efectu�rii acestor activit��i. Decizia de restrângere a accesului la informa�ia ce constituie secret de stat este luat� de c�tre conduc�torul autorit��ii publice sau al altei persoane juridice �i trebuie s� fie comunicat� în form� scris�. Refuzul poate fi contestat la o institu�ie ierarhic superioar� sau în instan��.12 Noi salut�m proiectul de lege pentru c� prevede dreptul de contestare în organele judec�tore�ti a refuzului de a oferi acces la informa�ie, îns� suntem îngrijora�i de faptul c� controlul asupra protec�iei informa�iei ce constituie secret de stat este pus în sarcina serviciilor de securitate, care ar putea s�-�i utilizeze puterea de control pentru a aduna informa�ia care, în mod normal, ar fi trebuit s� fie ob�inut� în baza unui mandat al instan�ei de judecat�. Îngrijorarea noastr� se refer� �i sistemul slab de r�spundere al Serviciului de Informa�ie �i Securitate. Spre exemplu, în proiectul de lege nu este specificat regularitatea prezent�rii rapoartelor c�tre Parlament �i nu este prev�zut c� con�inutul acestora va fi pus la dispozi�ia publicului. Articolul 37 stabile�te c� conduc�torii autorit��ilor publice, Serviciul de Informa�ii �i Securitate, pre�edintele Parlamentului �i Pre�edintele ��rii sunt responsabili de a efectua controlul în privin�a protec�iei informa�iei ce constituie secret de stat. În articolul 10(5) este indicat� obliga�ia conduc�torilor autorit��ilor publice de a revizui, în mod periodic, odat� la fiecare 5 ani, nomenclatorul informa�iilor atribuite la secretul de stat pentru a evalua motivele pe care s-a bazat secretizarea acestora �i gradul de secretizare stabilit. În timp ce perioada de 5 ani de revizuire periodic� a informa�iei nu este un termen nerezonabil, consider�m c� acest termen, în mod ideal, ar trebui scurtat. Men�ion�m c� în Georgia �i Estonia, asemenea revizuiri sunt efectuate în fiecare an,13 iar legea Ungariei cu privire la secretizarea informa�iei prevede periodicitatea revizuirii la fiecare trei ani, legea Bulgariei – la fiecare doi ani. În Suedia, secretizarea este re-evaluat� de orice dat� când este accesat documentul. Indic�m c� aceasta nu înseamn� c� informa�ia va fi în mod obligatoriu re- sau desecretizat�, ci doar faptul c� necesitatea clasific�rii trebuie evaluat� într-un mod mai frecvent. Recomand�ri:

• Sistemul de supraveghere a informa�iei ce constituie secret de stat nu trebuie pus în sarcina serviciilor de securitate.

• Legea trebuie s� prevad� o revizuire regulat� a materialelor secretizate într-o perioad� mai scurt� decât cea de 5 ani.

12 Articolul 25(2). 13 Nota 7.


- 9 -

1.9. Informatorii (în original „whistleblowers∗∗∗∗”) Legea omite s� ofere protec�ie persoanelor care comunic� informa�ia secretizat� cu bun� credin�� i cu încrederea rezonabil� c� aceast� informa�ie în esen�� este corect� �i denun�� faptele de comitere a ilegalit��ilor. Protec�ia pentru denun�area informa�iei în interesul public trebuie s� se r�sfrâng� �i asupra angaja�ilor care au acces la informa�ia protejat� care relev� comiterea unor ilegalit��i, dac� o dezv�luie cu bun� credin��. Conceptul de ilegalitate trebuie definit pe larg �i s� includ� comiterea de infrac�iuni, omisiunea de a-�i îndeplini o obliga�ie impus� de lege, erorile judec�tore�ti, corup�ie sau fraude, sau gestionarea necorespunz�toare a unei autorit��i publice. La fel, trebuie s� li se ofere protec�ie persoanelor care divulg� informa�ia cu privire la un pericol serios pentru s�n�tate, securitate sau mediul înconjur�tor, indiferent de faptul dac� aceast� informa�ie are sau nu leg�tur� cu ilegalit��ile comise de c�tre un individ. Protec�ia acordat� informatorilor încurajeaz� responsabilitatea în domeniul public �i este un element fundamental al unei guvern�ri deschise �i responsabile. În Declara�ia comun� privind libertatea informa�iei �i legisla�ia cu privire la informa�ia ce constituie secret de stat din anul 2004 a Raportorilor speciali este subliniat� necesitatea unor ‘valve de protec�ie’ a informa�iei, a�a cum sunt informatorii �i cheam� la protec�ia celor care dezv�luie informa�ia cu bun� credin��.14 Legisla�ia unor ��ri ofer� protec�ie acestor persoane, iar în alte ��ri ace�tia sunt subiec�i ai unor legi speciale. De exemplu, Codul penal al Sloveniei prevede posibilitatea public�rii informa�iilor ce constituie secret oficial când “inten�ia de a face public� informa�ia cu privire la iregularit��ile comise în domeniul organiz�rii, func�ion�rii �i administr�rii oficiului … cu condi�ia c� aceast� publicare nu va produce efecte d�un�toare pentru stat”. Conform legisla�iei austriece, secretul de stat nu va fi înc�lcat atunci când este prezent interesul justificat de ordin public sau privat.15 Recomandare:

• Legea trebuie s� prevad� protec�ia persoanelor care divulg� informa�ia cu privire la ilegalit��ile comise într-o institu�ie, care au ac�ionat cu bun� credin�� i cu încrederea rezonabil� c� aceast� informa�ie în esen�� este veridic� �i divulg� faptul comiterii unor ilegalit��i.

1.10. R�spunderea penal�, civil� �i administrativ� Articolul 38 prevede c� func�ionarii publici �i cet��enii poart� r�spundere penal�, civil�, administrativ� �i disciplinar� conform legisla�iei pentru violarea prevederilor legii. Observ�m c�, conform textului proiectului de lege, oricine poate fi tras la r�spundere pentru înc�lcarea prevederilor legale. Aceasta îns� nu corespunde pozi�iei adoptate de

∗ Persoanele (de obicei, din interiorul institu�iei) care divulg� informa�ii cu privire la ilegalit��ile comise într-o institu�ie. 14 Nota 9. 15 Nota 7.


- 10 -

c�tre Raportorii speciali pentru libertatea de exprimare, care au declarat: “Autorit��ile publice �i angaja�ii acestora sunt singurele persoane care poart� r�spunderea pentru protejarea confiden�ialit��ii informa�iilor secrete legitime aflate în controlul acestora.” Alte persoane, inclusiv jurnali�tii �i reprezentan�ii societ��ii civile, nu pot fi niciodat� trase la r�spundere pentru publicarea sau r�spândirea acestei informa�ii, indiferent de faptul dac� aceasta le-a fost sau nu comunicat� pe ascuns, cu excep�ia cazurilor când au comis vreo fraud� sau o alt� infrac�iune în scopul ob�inerii acestei informa�ii. Prevederile Codului penal care nu limiteaz� r�spunderea pentru diseminarea secretelor de stat la persoanele care oficial sunt autorizate s� mânuiasc� asemenea informa�ii, trebuie s� fie anulate sau modificate.”16 Respectiv, r�spunderea într-un �ir de ��ri este limitat� doar la persoanele care au obliga�ia de a proteja secretele de stat în temeiul func�iei de�inute (func�ionari publici) sau pentru c� au acces la acestea. De exemplu, în Georgia, Legea cu privire la libertatea de vorbire �i exprimare stipuleaz� c� interzicerea public�rii informa�iilor secrete se r�sfrânge doar asupra func�ionarilor publici �i angaja�ilor din cadrul Guvernului.17 Recomandare:

• Autorit��ile publice, angaja�ii acestora �i persoanele autorizate de a avea acces la informa�ii trebuie s� fie singurele persoane responsabile de protec�ia informa�iilor ce constituie secret de stat.

16 2004 Declara�ia comun�, nota 9. 17 Nota 7.


- 11 -

2. STANDARDELE INTERNA�IONALE

2.1. Dreptul la libertatea de exprimare �i dreptul la informa�ie Legile cu privire la secretizarea informa�iei au impact atât asupra dreptului persoanelor la exprimarea propriilor opinii – de exemplu, prin stabilirea restric�iilor asupra materialelor ce pot fi publicate în mass-media – cât �i asupra dreptului oric�rei persoane de a avea acces la informa�ia de�inut� de c�tre organele publice. Atât dreptul la libertatea de exprimare, cât �i dreptul la informa�ie sunt bine reglementate în legisla�ia interna�ional�. Dreptul la libertatea de exprimare este garantat de normele articolului 19 al Declara�iei Universale a Drepturilor Omului (DUDO)18, articolul 19 al Pactului interna�ional cu privire la drepturile civile �i politice (PIDCP)19, �i articolul 10 al Conven�iei Europene pentru Drepturile Omului (CEDO).20 Republica Moldova a ratificat atât PIDCP, cât �i CEDO. Dreptul de accesul la informa�ia de�inut� de c�tre organele publice este unul dintre drepturile fundamentale ale omului recunoscut de legisla�ia interna�ional� ca parte a articolului 19 al DUDO �i PIDCP, care garanteaz� dreptul de a c�uta �i ob�ine informa�ii. Ca drept, are o importan�� crucial�, fiind �i elementul indispensabil func�ion�rii democra�iei �i respect�rii altor drepturi. În lipsa dreptului la informa�ie, autorit��ile publice pot de�ine controlul asupra fluxului de informa�ie, ‘ascunzând’ materialele care prejudiciaz� guvernarea �i procedând la difuzarea selectiv� a ‘nout��ilor bune’. Într-un asemenea climat, abuzul de putere cre�te, iar înc�lc�rile drepturilor omului pot r�mânea neinvestigate. Anumite tipuri de informa�ii, divulgarea c�rora ar putea prejudicia interesele legitime pot fi restrânse, îns� doar dac� sunt întrunite un �ir de m�suri de precau�ie, stipulate în sec�iunea urm�toare. În Carta pentru Securitatea European� a Organiza�iei pentru Securitate �i Cooperare în Europa, al c�rei membru este �i Republica Moldova, a fost declarat dreptul publicului de avea acces la informa�ie, iar libertatea mass-media a fost numit� “un element esen�ial al oric�rei societ��i democratice, libere �i deschise.”21 În anul 2001, Adunarea Parlamentar� a chemat ��rile participante s�-�i “intensifice eforturile în vederea promov�rii transparen�ei �i r�spunderii”.

18 Rezolu�ia Adun�rii Generale a Na�iunilor Unite 217A (III), adoptat� la 10 decembrie 1948. 19 Rezolu�ia Adun�rii Generale a Na�iunilor Unite 2200A (XXI), adoptat� la 16 decembrie 1966, în vigoare din 23 martie 1976. Republica Moldova a ratificat PIDCP în anul 1993. 20 Conven�ia pentru protec�ia drepturilor omului �i libert��ilor fundamentale, 213 U.N.T.S. 222, în vigoare din 3 septembrie 1953. Republica Moldova a ratificat CEDO în anul 1997. 21 OSCE, Carta securit��ii economice, 1999.


- 12 -

2.2. Restrângerea dreptului la libertatea de exprimare Una din chestiunile-cheie privind dreptul la libertatea de exprimare �i dreptul la informa�ie �ine de situa�ia când autoritatea public� poate refuza divulgarea informa�iei, sau când exercitarea dreptului la libertatea de exprimare poate fi restrâns�. În legisla�ia interna�ional�, dreptul la libertatea de exprimare poate fi restrâns în conformitate cu cerin�ele stipulate în articolul 19(3) a PIDCP:

Exercitarea drepturilor [la libertatea de exprimare �i la informa�ie] poate fi supus� anumitor limit�ri care trebuie îns� stabilite în mod expres prin lege �i care sunt necesare:

(a) respect�rii drepturilor sau reputa�iei altora; (b) ap�r�rii securit��ii na�ionale, ordinii publice, s�n�t��ii sau moralit��ii publice.

Orice restrângere a dreptului la libertatea de exprimare sau informa�ie trebuie s� fac� fa�� unui triplu test, a�a cum a fost stabilit de c�tre Comitetul Na�iunilor Unite pentru Drepturile Omului. Acest test prevede trei cerin�e fa�� de restrângerea drepturilor men�ionate �i anume ca aceast� limitare s� fie: a) prev�zut� de lege; b) s� fie f�cut� în scopul protec�iei intereselor legitime specificate; �i c) s� fie necesar� în vederea protec�iei acestui interes. Prima condi�ie nu poate fi întrunit� prin simpla stipulare a acestei restrângeri în legisla�ia na�ional�. Aceasta însu�i trebuie s� fie în concordan�� cu principiile drepturilor omului consacrate în PIDCP.22 Curtea European� a Drepturilor Omului în jurispruden�a sa cu privire la prevederile similare ce se con�in în Conven�ia European� pentru Drepturile Omului privind libertatea de exprimare, a elaborat dou� cerin�e fundamentale. Acestea sunt urm�toarele: legea trebuie s� fie accesibil� în mod corespunz�tor; �i persoanele trebuie s� poat� �ti care este legea aplicabil�. Legea la fel trebuie formulat� în mod suficient de precis astfel încât persoanele s� fie capabile – iar în caz de necesitate, cu ajutorul unor sfaturi corespunz�toare – s� prevad�, în mod rezonabil, în circumstan�ele cauzei, consecin�ele la care poate duce ac�iunea sa.23 Restrângerile formulate în mod vag sau la general, respectiv, nu fac fa�� cerin�ei de “a fi prev�zute de lege”. Cea de a doua condi�ie este ca m�surile legislative de restrângere a dreptului la libertatea de exprimare s� urm�reasc� unul din scopurile men�ionate în articolul 19(3) al PIDCP, anume protec�ia drepturilor sau reputa�iei altora, securitatea na�ional�, ordinea public� s�n�tatea sau moralitatea public�. Cea de a treia condi�ie stabile�te c� m�surile întreprinse în vederea protec�iei intereselor legitime trebuie s� corespund� standardului stabilit prin termenul de “necesitate.” Acesta este un test foarte strict:

22 Cauza « Faurisson versus Fran�a», 8 noiembrie 1996, Comunicarea nr. 550/1993 (Comitetul Na�iunilor Unite pentru Drepturile Omului). 23 Cauza “Sunday Times versus Regatul Unit”, 26 aprilie 1979, cererea nr. 6538/74, alineatul 49 (Curtea European� pentru Drepturile Omului).


- 13 -

[Adjectivul ‘necesar’] nu este un sinonim al “indispensabilului”, nici nu dispune de flexibilitatea expresiilor de genul “admisibil”, “ordinar”, “de folos”, “rezonabil” sau “de dorit”. [Acesta] implic� existen�a unei “necesit��i sociale imperioase.”24

2.3. Restrângerea dreptului de acces la informa�ie Legisla�ia interna�ional� con�ine prevederi cu privire la situa�iile când autorit��ile publice pot în mod legal refuza oferirea informa�iei de care dispun. În conformitate cu prevederile articolului 19(3) a PIDCP, autoritatea public� este obligat� s� ofere orice informa�ie de care dispune �i care îi este cerut�, cu urm�toarele excep�ii:

1. Dac� informa�ia �ine de un interes legitim protejat specificat în lege;

2. Dac� oferirea acesteia ar putea cauza un prejudiciu substan�ial acestui interes; �i

3. Dac� prejudiciul cauzat interesului protejat este mai mare decât interesul publicului de a ob�ine aceast� informa�ie.25

1. Interesul legitim protejat Legile ce reglementeaz� dreptul la informa�ie trebuie s� enumere în mod exhaustiv toate interesele legitime care ar putea justifica refuzul de a oferi informa�ia. Aceast� enumerare trebuie s� se limiteze la chestiunile ce �in de respectarea legii, protec�ia informa�iei de ordin personal, securitatea na�ional�, secretul comercial� sau de alt gen, securitatea public� sau individual�, �i protec�ia eficacit��ii �i integrit��ii proceselor de adoptare a deciziilor de c�tre guvern.26 Excep�iile trebuie s� fie stabilite în mod limitat întru evitarea necomunic�rii informa�iei divulgarea c�reia nu poate prejudicia interesul legitim. Mai mult ca atât, aceste excep�ii trebuie s� fie bazate mai degrab� pe con�inutul, decât pe tipul documentului care este solicitat. Pentru ca acest standard s� fie întrunit, excep�iile trebuie, în cazurile corespunz�toare, s� fie limitate în timp. De exemplu, justificarea secretiz�rii informa�ii în baza protec�iei securit��ii na�ionale poate disp�rea dup� ce a fost eliminat pericolul pentru securitatea na�ional�. 2. Prejudiciu substan�ial Odat� fiind stabilit c� informa�ia dat� cade sub inciden�a scopului legitim prev�zut de legisla�ie trebuie s� se stipuleze c� divulgarea acestei informa�ii ar putea cauza un prejudiciu substan�ial acestui scop legitim. În unele cazuri, comunicarea acesteia ar putea fi atât benefic�, cât �i d�un�toare scopului enun�at. 3. Prejudiciul ce ar putea fi cauzat prevaleaz� asupra interesului de divulgare a acestei informa�ii

24 Ibid., alineatul 59. 25 Vezi ARTICLE 19, Dreptul publicului de a �ti, principiul 4. Disponibil la: http://www.article19.org/pdfs/standards/righttoknow.pdf. 26 Ibid.


- 14 -

Cea de a treia cerin�� a testului stabile�te c� autoritatea public� trebuie s� examineze dac� poate prevala interesul public general în comunicarea informa�iei asupra faptului c� comunicarea acesteia ar putea prejudicia serios interesul protejat. Spre exemplu, cu referire la securitatea na�ional�, divulgarea informa�iei ce �ine de cazurile de mituire în unele instan�e ar putea prejudicia interesele protejate �i expune practicile de corup�ie. Ultimele, îns�, pot duce la eradicarea corup�iei �i, deci, la înt�rirea securit��ii na�ionale pe termen lung. În asemenea cazuri, informa�ia trebuie s� fie divulgat� în pofida faptului c� ar putea cauza prejudicii pe termen scurt. Cumulativ, triplul test este destinat garant�rii faptului c� accesul la informa�ie este limitat doar în cazurile când aceasta serve�te interesului public general. Dac� este aplicat în mod corect acest test va elimina toate excep�iile formale �i grupurile de excep�iile, precum �i orice alt� prevedere al c�rei scop real este de a proteja guvernarea împotriva h�r�uirii, de a preveni divulgarea ilegalit��ilor, de a ascunde informa�iei de la public sau de a consolida o ideologie anume.

2.4. Securitatea na�ional� Principiile de la Johannesburg privind securitatea na�ional�, libertatea de exprimare �i accesul la informa�ie (Principiile de la Johannesburg)27 au fost adoptate în octombrie 1995 de c�tre un grup de exper�i în legisla�ia interna�ional� �i drepturile omului convocat de ARTICLE 19 �i Centrul pentru Studii Juridice Aplicate a Universit��ii din Witwatersrand.28 Acestea con�in un set minim de principii ce se refer� la limitarea dreptului la libertatea de exprimare �i dreptului la informa�ie pe motive de protec�ie a securit��ii na�ionale. Principiile de la Johannesburg au fost aprobate de c�tre Raportorii speciali ai Na�iunilor Unite pentru libertatea opiniilor �i exprim�rii �i sunt utilizate ca instrument de referin�� de c�tre Comisia Na�iunilor Unite pentru Drepturile Omului.29 Acestea stipuleaz� c� dreptul de a c�uta, primi �i r�spândi informa�ii, poate, în unele cazuri, fi restrâns din motive specifice, printre care se num�r� �i protec�ia securit��ii na�ionale. Totu�i, motivele de protec�ie a securit��ii na�ionale nu pot restrânge în totalitate dreptul de acces la informa�ie. Urm�toarele principii sunt deosebit de relevante:

Principiul 2: Interesul legitim al securit��ii na�ionale (a) Restrângerea justificat� în baza motivelor de securitate na�ional� nu poate fi legitim� decât dac� scopul primar al acesteia �i efectul doveditor const� în protejarea existen�ei sau integrit��ii teritoriale a statului contra utiliz�rii sau amenin��rii cu for�a, sau pentru protejarea capacit��i sale de a r�spunde utiliz�rii sau amenin��rii cu for�a, fie provenind din exterior, a�a cum este cazul for�ei armate, sau din interior, a�a cum este cazul incit�rii la r�sturnarea guvernului prin violen��.

Principiul 15: Regula general� cu privire la divulgarea informa�ie secrete

27 Disponibil la: http://www.article19.org/pdfs/standards/joburgprincipiuls.pdf. 28 Pentru mai multe detalii asupra Principiilor de la Johannesburg, vezi Toby Mendel, Principiile de la Johannesburg: privire general� �i implementare. Disponibil la: http://www.article19.org/pdfs/publications/jo-burg-principiuls-overview.pdf. 29 Vezi documentele Na�iunilor Unite nr. E/CN.4/RES/2003/42, E/CN.4/RES/2002/48, /CN.4/RES/2001/47, E/CN.4/RES/2000/38, E/CN.4/RES/1999/36, E/CN.4/RES/1998/42, E/CN.4/RES/1997/27 �i E/CN.4/RES/1996/53.


- 15 -

Nici o persoan� nu poate fi pedepsit� din motive de securitate na�ional� pentru divulgarea informa�iei dac� (1) divulgarea acesteia, de fapt, nu a cauzat nici un prejudiciu �i probabil nu va d�una interesului legitim al securit��ii na�ionale, sau dac� (2) interesul public în cunoa�terea informa�iei prevaleaz� asupra prejudiciului cauzat în urma divulg�rii acesteia. Principiul 16: Informa�ia ob�inut� prin intermediul serviciului public Nici o persoan� nu poate fi persecutat� din motive de securitate na�ional� pentru divulgarea informa�iei pe care a aflat-o dac� interesul publicului de a cunoa�te aceast� informa�ie dep��e�te dauna cauzat� în urma comunic�rii acesteia.

Principiul 12: Enumerarea exhaustiv� a excep�iilor ce �in de securitatea na�ional� Statul nu va refuza în mod categoric accesul la toate informa�iile ce �in de securitatea na�ional�, ci va stabili prin lege strict acele categorii de informa�ii care trebuie s� fie men�inute secrete în vederea protec�iei interesului legitim a securit��ii na�ionale.

Principiul 13: Interesul public în divulgarea informa�iei În toate legile �i deciziile cu privire la dreptul de a primi informa�ii, interesul public de a cunoa�te aceste informa�ii trebuie s� fie pus pe primul loc.

Principiul 14: Dreptul la revizuirea independent� a deciziei de refuz de acces a informa�iei Statul este obligat s� întreprind� m�suri corespunz�toare în vederea realiz�rii dreptului de acces la informa�ie. Aceste m�suri trebuie s� prevad� c� autorit��ile, în caz de respingere a cererii de acces la informa�ie, sunt obligate s� prezinte motivele ce au stat la baza acestei decizii, în scris, �i în termeni pe cât se poate de rezonabili; la fel trebuie s� fie prev�zut �i dreptul la revizuirea temeiniciei �i valabilit��ii refuzului de satisfacere a cererii de acces la informa�ie efectuat� de c�tre o autoritate independent�, inclusiv �i o anumit� form� de revizuire judiciar� a legalit��ii respingerii. Autoritatea ce va efectua aceast� revizuire trebuie s� dispun� de dreptul de a examina informa�ia în cauz�.

Comentariul Privind Legea Cu-privire La Secretul de-stat

Documents

Transcript of Comentariul Privind Legea Cu-privire La Secretul de-stat