8/19/2019 Comentariu Si Rezumat

http://slidepdf.com/reader/full/comentariu-si-rezumat 1/4

Opera literară Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă a fost publicată

 în epoca marilor clasici (anul 18!" în revista Convorbiri literare#

  Povestea lui Harap-Albeste un basm cult, adică o specie literară a

genului epic" în pro$ă"de mare întindere" cu numeroase persona%e purtătoare

ale unor valori simbolice" în care înt&mplările reale se împletesc cu celefantastice" iar persona%ele ce repre$intă binele luptă cu for'e potrivnice pe

care le biruie# eperele temporale )ispa'iale sunt vagi" sunt pre$ente cli)eele

compo$i'ionale" numerele )i obiectele magice# *iind o crea'ie cultă" în

basmul Povestea lui Harap-Alb" autorul preia tiparul narativ al basmului

popular" reorgani$&nd elementele stereotipe conform vi$iunii sale artistice )i

propriului stil#

  *iind o operă epică" Povestea lui Harap-Alb are narator" ac'iune )i

persona%e# +ara'iunea la persoana a III-a este reali$ată de un narator

omniscient" subiectiv" intervenind adesea prin comentarii sau

reflec'ii# Modul de expunere predominant este nara'iunea îmbinată cu

dialogul )i descrierea#

Tema basmului este triumful binelui asupra răului# Motivele narative

specifice sunt, superioritatea me$inului" călătoria" supunerea prin vicle)ug"

muncile" demascarea răufăcătorului" pedeapsa" căsătoria#

  Acţiunea se desfă)oară linear" succesiunea secven'elor narative este

redată prin înlănţuire# Reperele temporale şi spaţiale sunt vagi, Amucică era odată într-o 'ară ###." iar fu$iunea dintre real )i fabulos se reali$ea$ă

 încă din incipit#

/n basm" sunt pre$ente clişeele compoziţionale. Astfel" formula iniţială,

 Amu cică era odată. )i formula finală, 0i a 'inut veselia ani întregi" )i

acum mai 'ine încă ###. sunt formule care marcea$ă intrarea )i ie)irea din

fabulos# Formulele mediane" 0i merg ei o $i" )i merg două" )i merg

patru$eci )i nouă." )i mai merge el c&t mai merge." reali$ea$ă trecerea de la

o secven'ă narativă la alta )i între'in suspansul cititorului# 2unt pre$ente)i numerele maice, 3"14" 45" semne ale totalită'ii

  !ubiectul basmului îl constituie parcurgerea drumului maturi$ării de

către erou" ceea ce presupune un lan' deacţiuni convenţionale" o situa'ie

ini'ială de ecilibru 6 e7po$i'iunea un eveniment care dereglea$ă ecilibrul

ini'ial 6 intriga apari'ia donatorilor )i a a%utoarelor" trecerea probelor 6

8/19/2019 Comentariu Si Rezumat

http://slidepdf.com/reader/full/comentariu-si-rezumat 2/4

desfă)urarea ac'iunii refacerea ecilibrului )i răsplata eroului 6

de$nodăm&ntul#

  Cele trei iposta$e ale protagonistului corespund" în plan compo$i'ional"

unor etape ale drumului iniţiatic, etapa ini'ială" de pregătire

pentru drum 6 fiul craiului." me$inul. (naivul!" parcurgerea drumuluiini'iatic 6 Harap-Alb. (novicele" cel supus ini'ierii! )i răsplata 6 împăratul.

(ini'iatul!#

  Povestea lui Harap-Alb este un basm iniţiatic (bildungsroman!

deoarece urmăre)te eroul de-a lungul probelor care îl determină să devină

matur pentru a putea conduce o împără'ie# Aceste probe sunt diverse )i

verifică at&t calită'ile fi$ice c&t )i cele morale ale eroului" av&nd totodată )i o

valoare simbolică#

  !ituaţia iniţială de ec#ilibru 6 expoziţiunea 6 este redată de crai )icei trei fii ai săi# Factorul perturbator6 intria 6 este cartea. primită de

la 9erde-/mpărat prin care acesta îl roagă pe crai să trimită pe unul dintre fii"

cel mai vrednic" să-i urme$e la tron# $esfăşurarea acţiunii începe atunci

c&nd craiul otără)te să teste$e cura%ul fiilor săi" înt&mpin&ndu-i la pod

degi$at în urs# Podul  simboli$ea$ă trecerea la o altă etapă a vie'ii )i se face

 într-un singur sens# :e$inul este singurul care trece proba cu a%utorul calului

nă$drăvan# ;recerea podului urmea$ă unei etape de preătiri# <rept

răsplată pentru milostenia arătată 2fintei <uminici" me$inul prime)te sfaturide la aceasta să ia calul" armele )i ainele. cu care tatăl său a fost mire

pentru a i$b&ndi# Calul" cu puteri supranaturale" va deveni tovară)ul )i

sfătuitorul eroului# ;recerea podului este urmată de rătăcirea în pădurea –

labirint # ;raversarea acesteia este o probă prin care eroul )i-ar putea dovedi

maturitatea" însă Harap-Alb se rătăce)te" ceea ce semnifică că mai are multe

de învă'at# Av&nd nevoie de un ini'iator" cele trei apari'ii ale 2p&nului îl

determină să încalce sfatul părintesc )i îl ia ca slugă# +aiv încă" Harap-Alb

coboară în f&nt&nă" fără a se g&ndi la urmări# Coborârea înfântână simboli$ea$ă moartea eroului din care va rena)te cu o altă

identitate# 2cimbarea numelui (a identită'ii! repre$intă începutul ini'ierii

spirituale" unde va fi condus de 2p&n# Persona%ul intră în f&nt&nă naiv fecior

de crai pentru a deveni" la ie)ire" Harap-Alb" rob al 2p&nului#

8/19/2019 Comentariu Si Rezumat

http://slidepdf.com/reader/full/comentariu-si-rezumat 3/4

  A%un)i la curte împăratului 9erde" 2p&nul îl supune la trei probe,

aducerea sală'ilor din =rădina >rsului" aducerea capului )i a pielii cerbului

bătute cu nestemate )i a fetei /mpăratului o) pentru căsătoria 2p&nului#

Harap-Alb trece acest probe" av&nd acum ini'iativa actelor sale" cu a%utorul

miraculos al 2fintei <uminici" crăiasa furnicilor" crăiasa albinelor" apersona%elor imerice, =erilă" *lăm&n$ilă" 2etilă" Ocilă" Păsări-?ă'i-?ungilă

)i a obiectelor magice#

  ?a curtea Impăratului o)" Harap-Alb este supus la două serii de

probe" fiind a%utat de persona%e imerice )i animaliere cu puteri

supranaturale# Alte trei probe se leagă doar de fată, pă$irea nocturnă )i

prinderea fetei" transformată în pasăre )i gicitul fetei#

  A%un)i la curtea /mpăratului 9erde" fata îl demască pe 2p&n" care îl

acu$ă pe Harap-Alb că a divulgat secretul )i îi taie capul" de$legăndu-l" înacest fel" de %urăm&nt# Calul este acela care distruge întruciparea răului#

  <ecapitarea eroului este ultima treaptă )i finalul ini'ierii# /nvierea este

făcută de fata Impăratului o) cu a%utorul obiectelor magice aduse de cal#

$eznodăm%ntul este fericit" restabilindu-se ecilibrul ini'ial iar eroul este

recompensat prin căsătoria cu fata iubită )i primirea împără'iei# +unta )i

scimbarea statutului social confirmă maturi$area eroului#

  ?a fel ca în basmul popular" e7istă un persona% principal" Harap-Alb"

asimilat unui fiu de crai# @roul )i a%utoarele sale repre$intă forţele binelui"iar 2p&nul )i o)u-/mpărat" forţele răului" din a căror confruntare ies

 învingătoare for'ele binelui# <in punctul de vedere al rela'iei cu eroul" unele

persona%e sunt asociate lui" a%ut&nd-ul, 2f&nta <uminică" calul" =erilă"

*lăm&n$ilă" 2etilă" Ocilă" Păsări-?ă'i-?ungilă" crăiasa furnicilor )i crăiasa

albinelor" iar altele sunt antagonice, 2p&nul )i /mpăr&tul o)" toate

persona%ele fiind simbolice#

  &arap'Alb este persona%ul principal" cel ini'iat# @l nu are puteri

supranaturale )i nici însu)iri e7cep'ionale" dar dob&nde)te prin trecereaprobelor o serie de calită'i psio-morale, bunătate" milostenie" genero$itate"

prietenie" cura%" necesare unui împărat# +umele persona%ului sugerea$ă

situa'ia atipică în care este pus de 2p&n" de a fi slugă de)i are alt statut,

rob" slugă (Harap! de origine nobilă (Alb!#

8/19/2019 Comentariu Si Rezumat

http://slidepdf.com/reader/full/comentariu-si-rezumat 4/4

  ?a început" Harap-Alb" a)a cum reiese din caracterizarea

directă reali$ată de către narator" este înfă'i)at ca un t&năr fiu de crai" cel

mai mic dintre fra'i" naiv )i novice, *iul craiului cel mai mic" făc&ndu-se

atunci ro) cum îi gotca ###." *iul craiului" boboc în felul său ###.# /n urma

parcurgerii drumului ini'iatic presărat cu diverse probe menite să verificeat&t calită'ile fi$ice c&t )i cele morale ale eroului" Harap-Alb devine un om

matur" capabil să conducă o împără'ie# (aracterizarea indirectă a

persona%ului reiese din faptele lui" atitudinea sa" limba%ul său )i rela'ia cu

celelalte persona%e# Astfel" el apare ca un t&năr milostiv" cura%os" î)i asumă

consecin'ele gre)elilor" responsabil" prietenos )i comunicativ#

  !p%nul este persona%ul antagonist )i repre$intă întruciparea răului"

dar are )i rolul ini'iatorului" fiind astfel un rău necesar., 0i unii ca ace)tia

sunt trebuitori pe lume c&teodată ###.# <e aceea calul nă$drăvan nu-l ucide înainte ca ini'ierea eroului să fie înceiată#

  2pecific basmului cult este modul cum persona%ele sunt individuali$ate#

Prin portretele fi$ice ale celor cinci tovară)i ai eroului" se ironi$ea$ă defecte

umane" dar aspectul lor grotesc ascunde calită'i suflete)ti#

  Reistrele stilistice popular" oral )i regional conferă originalitate

limba%ului" care diferă de al naratorului popular prin modul de e7primare#

Ion Creangă dă originalitate basmului său prin limba)" folosind regionalisme"

termeni )i e7presii populare" fra$e ritmate sau rimate" proverbe )i $icători#*morul reiese din e7primarea mucalită" ironie" folosirea de porecle

(u$ilă.!" apelative caricaturale" diminutive cu valoare augumentativă

(bu$i)oare.!" caracteri$ări pitore)ti )i e7presii comice#  Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă este un basm cult în care înt&mplările reale se împletesc cu cele fantastice" iar persona%ele cerepre$intă binele luptă cu for'e potrivnice pe care le biruie )i în care autorulreorgani$ea$ă elementele stereotipe conform vi$iunii sale artistice )ipropriului stil" înscriind astfel această operă în seria capodoperelor literaturii

rom&ne#