7/26/2019 Comentariu Ion de Liviu Rebreanu

http://slidepdf.com/reader/full/comentariu-ion-de-liviu-rebreanu 1/3

ION

de LIVIU REBREANU

 

1. ROMANUL OBIECTIV / REALISTRomanul este opera epică, în proză, de mare întindere, cu o acţiune desfăşurată pe mai

multe planuri şi la care participă un număr mare de personaje. 

Trăsăturile romanului obiectiv:

o  îşi propune să reflecte existenţa obişnuită ;

o universul fictiv al operei literare este construit după principiul verosimilităţii ;

o construcţia subiectului respectă ordinea cronologică ;

o incipitul se află într-o strânsă legătură cu finalul ;

o incipitul preintă cadrul acţiunii! fixeaă timpul! reuneşte cele mai importante persona"e dinroman ;

o acţiunea se desfăşoară coerent! fără apariţia unor situaţii neprevăute! evoluţia ei putând fianticipată ;

o finalul este înc#is! reolvând conflictele şi nepermiţându-i cititorului alte interpretări ;

o persona"ul este repreentativ pentru o categorie socială sau umană! fiind deseori vorba de tipuri;

o persona"ul este surprins într-un proces de transformare ;

o naratorul este omiscient! relatând la persoana a $$$-a! neutru şi impersoanl! fără să emită "udecăţi de valoare! să comentee faptele sau să explice situaţiile .

 

%. ION (1920)&ublicat în 1'%(! romanul $on repreintă primul roman al lui )iviu *ebreanu! un roman realist şi

obiectiv care înfăţişeaă univerul rural fără a-l idealia. +enea romanului $on este legată de câtevaelemente autobiografice: o scenă pe care a văut-o autorul cu un ţăran care săruta pământul! uneveniment din satul său! când un ţăran văduv şi bogat şi-a bătut fata pentru că rămăsese însărcinată cuun tânăr sărac şi o discuţie cu un flăcău foarte sărac! $on &op al +lanetaşului! din cuvintele căruia ,sesimţea o dragoste pentru pământ aproape bolnăvicioasă. cena sărutării pământului se regăseşte înroman şi are un rol important deoarece repreintă un simbol al iubirii obsesive pentru pământ. /ste ungest semnificativ nu numai pentru destinul persona"ului principal ci şi pentru conturarea întregii naraţiuni!deoarece destinul tuturor persona"elor se învârte în "urul problemei pământului.

 0n proa lui )iviu *ebreanu se întâlnesc două mari teme: problema conştiinţei naţionale în

7/26/2019 Comentariu Ion de Liviu Rebreanu

http://slidepdf.com/reader/full/comentariu-ion-de-liviu-rebreanu 2/3

romanul &ădurea spânuraţilor şi problema pământului în $on şi *ăscoala. Tema romanului o constituielupta ţăranului român pentru pământ într-o societate împărţită în săraci şi bogaţi. &e parcursul romanuluise desprinde ideea că dorinţa de pământ duce la deintegrare morală atunci când aceasta depăşeştelimitele normalului! transformându-se în obsesie. 0n acelaşi timp! romanul este o monografie a satuluitransilvănean de la începutul secolului al -lea. &e parcursul romanului sunt descrise ritualuri careprivesc marile evenimente din existenţa unui om: naşterea 2naşterea copilului 3nei4! căsătoria2obiceiurile descrise la nunta dintre $on şi 3na4 şi moartea 2ritualurile pentru 5umitru 6oarcăş şi moartea

 3nei4. 7n alt eveniment important din viaţa unei comunităţi săteşti asupra căruia autorul se opreşte este#ora. 0n afara obiceiurilor referitoare la desfăşurarea existenţei umane! sunt descrise şi îndeletnicirispecifice mediului rural legate de munca la câmp! care subliniaă şi mai mult caracterul monografic alromanului. 

5in punct de vedere compoiţional! romanul este împărţit în două părţi! +lasul pământului şi+lasul iubirii! titlurile acestora sintetiând esenţa conţinutului. 3cţiunea romanului este dispusă pe douăplanuri care alcătuiesc de fapt imaginea globală a satului transilvănean. &rimul plan este al ţăranilor şi îlare în centru pe $on! al doilea plan este al intelectualităţii rurale care descrie viaţa şi problemele cu carese confruntă familia 8erdelea. $nteresantă în caul romanului $on este construcţia ciclică! acesta începeşi se sfârşeşte cu descrierea drumului spre 9dinspre satul &ripas. &rin această metaforă a drumului!autorul conduce cititorul în spaţiul geografic! social şi uman în care se va petrece acţiunea romanului. 5ela imaginea podului peste idoviţa! la &ădurea 5omnească şi işmeaua 6ortului! de aici pe sub *âpele5racului! se a"une la imaginea &ripasului „pitit într-o scrântitură de coline” ! unde se desfăşoară

tradiţionala #oră de duminică. 5rumul descris în final înc#eie într-un fel evenimentele tragice petrecute însat: „Satul a rămas înapoi acelaşi, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câţiva oameni s-au stins, alţi le-auluat locul. este !vârcolirile vieţii, vremea vine nepăsătoare, şter"ând toate urmele. Suferinţele, patimile,nă!uinţele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca nişte tremurări plăpânde într-unura"an uriaş.” . 3utorul susţine că a urmărit deliberat o construcţie circulară spre a întări iluia realului!cititorul fiind readus la sfârşit! exact acolo de unde intrase în lumea ficţiunii. iclicitatea se va extinde şi

 în construcţia persona"ului principal: $on revine în final la iubirea pentru <lorica! ignorând glasulpământului. 5e asemenea! se precieaă în text că acesta reia destinul lui =asile >aciu. )a fel ca şi $on!tatăl 3nei obţinuse pământurile căsătorindu-se cu o fată bogată! dar pe care nu o iubea. 5ar reluareapresupune la *ebreanu o degradare: revenirea la <lorica nu ec#ivaleaă cu revenirea la iubirea pură dela începutul romanului ci se transformă într-o obsesie mistuitoare ca şi cea pentru pământ şi îi va aducepersona"ului sfârşitul tragic. 5e asemenea! spre deosebire de $on! =asile >aciu are gri"ă de familia lui!c#iar dacă nu îşi iubeşte fiica. 

 0n centrul acţiunii se află figura lui $on! care stăpânit de o obsesivă dorinţă de a avea pământ! îşivede realiarea visurilor prin căsătoria cu 3na! fiica lui =asile >aciu! unul dintre ţăranii bogaţi ai satului.5eşi o iubeşte pe <lorica! o fată frumoasă dar săracă! îşi urmeaă cu tenacitate şi răbdare planul de aobţine pământurile! lăsând-o însărcinată pe 3na şi obligându-l astfel pe =asile >aciu să-l accepte caginere şi să-i dea ca estre pământurile. *elaţiile cu =asile >aciu rămân tensionate! iar atitudinea deindiferenţă faţă de 3na o determină pe aceasta să se sinucidă.

?ici viaţa intelectualităţii nu este ferită de tulburări şi privaţiuni! determinând uneori umiliri saucompromisuri. )aura! fiica cea mare a soţiilor 8erdelea! se căsătoreşte cu +eorge &intea! deşi iubise pealtcineva. 0nvăţătorul face cu greu faţă dificultăţilor materiale şi! intrând în conflict cu autorităţile! voteaă!

 împotriva convingerilor sale! cu deputatul mag#iar. 7n rol important în viaţa satului îl are preotul >elciug!preocupat de construirea unei noi biserici şi de destinul ţăranilor între care provoacă diferite animoităţi. 

1. PERSONAJUL PRINCIPAL: ION POP AL GLANETAŞULUI 3utorul nu îşi analieaă persona"ele! nu le critică sau le admiră ci pur şi simplu le preintă

cititorului. $on este persona"ul principal al romanului. ?umele său întreg este $on &op al +lanetaşului şiface parte din categoria ţăranilor săraci care îşi doresc pământ. &ortretul său fiic nu este conturat!gesturile! mimica şi îmbrăcămintea fiind descrise pentru a pune în evidenţă anumite trăsături sau stăriale persona"ului. 7n exemplu elocvent este descrierea lui $on! care se duce îmbrăcat în #aine desărbătoare să-şi viitee pământurile.

Trăsătura sa esenţială este dragostea pentru pământ: ,7nde punea el mâna! punea ţi5umneeu mila. $ar pământul îi era drag ca oc#ii din cap. @...A $ubirea pământului l-a stăpânit de miccopil. =eşnic a pimuit pe cei bogaţi şi veşnic s-a înarmat într-o #otărâre pătimaşă: trebuie să aibăpământ mult! trebuieB 5e pe atunci pământul i-a fost mai drag ca o mamă... 5orinţa de a avea pământeste "ustificată de realitatea socială în care trăieşte! pentru $on pământul înseamnă stabilitate! statut

7/26/2019 Comentariu Ion de Liviu Rebreanu

http://slidepdf.com/reader/full/comentariu-ion-de-liviu-rebreanu 3/3

social! cea mai bună dovadă a #ărniciei sale. &rin caracteriare directă! îi sunt subliniate de către narator o parte din trăsături: $on este un ţăran sărac! dar #arnic! un bun gospodar care doreşte să aibă ce munci.5e asemenea! i se pun în evidenţă inteligenţa! ambiţia! voinţa! trăsături remarcate şi de celelaltepersona"e: Ca#aria 8erdelea! Titu 8erdelea! c#iar şi =asile >aciu. 3preciat în sat pentru #ărnicia şiisteţimea sa! el înţelege că doar munca cinstită nu-l poate a"uta să a"ungă printre cei cu delniţe multe şicu un cuvânt greu în sat. /voluţia sa este urmărită în contradicţie cu câteva persona"e: +eorge >ulbuc!=asile >aciu! tatăl său! dar şi în contradicţie cu sine: persona"ul are numeroase momente de ne#otărâre!

de eitare între dorinţa de a avea pământ şi iubirea pentru <lorica. $niţial! visul lui era să recâştigepământurile pierdute de tatăl său! prin urmare dorinţa de pământ era "ustificată. u timpul însă!obţinerea pământurilor se transformă într-o obsesie care duce la decăderea morală a persona"ului!aducând în prim plan trăsăturile negative ale acestuia: $on va da dovadă de egoism şi cruime faţă de

 3na! de răutate şi c#iar de violenţă. 5eşi la început eită între „g!"# $%&'##*+ şi „g!"#*#,*-**+. interpreteaă vorbele lui Titu 8erdelea în favoarea sa şi ia deciia de a-l obliga pe =asile >aciusă-i dea pământurile: „Se simţea înfrânt şi neputincios, iar simţământul acesta îi aprindea sân"ele şi-iumplea creierii de planuri şi hotărâri care de care mai nă!drăvane. #otuşi nu mai îndră!nea să seapropie de casa lui $asile %aciu şi nici să schimbe vreo vorbă cu &na. 'n schimb se ducea mai în fiecareseară pe la (lorica. )chii ei albaştri îi mulcomeau !buciumarea. *âdea însă când îşi amintea defă"ăduinţa lui că o va lua de nevastă. Cum s-o ia dacă toată !estrea ei e un purcel +i"ărit şi câtevabulendre vechi ra"ostea nu a+un"e în viaţă... ra"ostea e numai adaosul. &ltceva trebuie să fietemelia. i îndată ce !icea aşa, se pomenea cu "ândurile după &na...” ; „ / acă nu vrea el să ţi-o deade bunăvoie, trebuie să-l sileşti0 1...2 / oţi să-l sileşti &i cum să-l sileşti 1...2 /ot, domnişorule0 i!bucni

3on aspru, cu ameninţare în "las.”  5eşi Titu 8erdelea va avea impresia că este vinovat pentru deciia lui$on! această idee este preentă în mintea persona"ului c#iar de la început! fiul învăţătorului nu facealtceva decât să i-o amintească: ,?u-i fusese dragă 3na şi nici acuma nu-şi dădea seama bine dacă i-edragă. $ubise pe <lorica... dar <lorica e mai săracă decât dânsul! iar 3na avea locuri şi case şi vitemulte. ând intră în posesia pământului! $on se vede  „mare şi puternic ca un uriaş din basme care abiruit în lupte "rele o ceată de balauri în"ro!itori”. Chiar şi pământul, faţă de care se simţise „mic şi slabcât un vierme pe care-l calci în picioare” ! pare acum a se clătina şi „a se închina în faţa lui”. 6etamorfoapersona"ului este evidentă şi este subliniată indirect prin preentarea gesturilor care arată siguranţa şimândria de sine: ,&e uliţă umbla cu paşi mai mari şi cu genunc#ii îndoiţi. =orbea mai apăsat cu oameniişi veşnic numai de pământ şi avere. <amilia pe care şi-o întemeiaă va fi însă negli"ată! îşi va determinasoţia să se sinucidă şi îşi va lăsa copilul să moară. ?u durerea pierderii soţiei îl copleşeşte pe $on! citeama că legătura sa cu pământul s-ar putea rupe prin moartea copilului bolnav. cena în care =asile>aciu şi $on! răspunători de moartea 3nei! se privesc stând de o parte şi de alta a coşciugului estesugestivă şi are caracter anticipativ: „rivirea socrului său era ca a unui şarpe uriaş ce-şi ameţeşte prada înainte de a o în"hiţi. 'n ochii lui însă, 3on citi mai ales o întrebare, întâi întuneacoasă, apoilimpede ca lumina !ilei4 56nde-s pământurile... 'n pământ se duc toate pământurile...7”  5acă înacţiunea de dobândire a pământului! $on se dovedise lucid! calm! controlându-şi acţiunile! gesturile!acum! ameninţat de pierderea lor! acţioneaă încrâncenat! deorganiat. 6oartea copilului redesc#idelupta pentru pământ dintre $on şi =asile >aciu! dar şi paisunea pentru <lorica: „Ce folos de pământuri,dacă cine ţi-e dra" nu-i al tău” . 5eşi la începutul romanului iubirea lor este una îngăduită! în finalsituaţia se sc#imbă deoarece <lorica este căsătorită acum cu +eorge. Dbsesia pentru <lorica ia loculobsesiei pentru pământ! a"unge la concluia că nimic nu are valoare fără cineva alături. &rin dorinţa de ao cuceri pe <lorica! $on încalcă din nou legile morale ale colectivităţii! dar mai ales înfruntă din noudestinul. /l îşi doreşte totul: pământurile şi pe <lorica! uitând de ec#ilibru şi măsură! însă sancţiunea pecare o va primi este definitivă. <lorica îi acceptă dragostea! dar totul se va sfârşi tragic prin uciderea lui$on de către +eorge >ulbuc. 5estinul său este circular! se întoarce de unde a plecat! la sărăcie! laiubirea pentru <lorica. =inovat de propria-i deintegrare morală! răspunător de moartea 3nei! dedistrugerea căminului <loricăi! este pedepsit. 7rmărind evoluţia lui $on! scriitorul sugereaă că iubirea luipentru pământ este înnăscută! în consecinţă! destinul lui se află implacabil sub semnele tragicului

deoarece acţiunile! faptele şi gesturile sale îi pregătesc sfârşitul tragic. fârşitul său violent nu e delocsurprinător! agonia lui este descrisă detaliat: „Se "ândea însă numai la băltoaca în care se bălăcea,carel scârbea şi din care vroia să scape cu orice preţ.” ! ultimul său gând este: „8or ca un câine0”