Liviu Rebreanu - portofoliu

8/8/2019 Liviu Rebreanu - portofoliu

1/14

Liviu rebreanu

~PORTOFOLIU~IVAN GABRIEL

Limba romanaProf.

Vlad margareta


2/14


3/14

(primele 3 vol. In colaborare cu Nicolae Liu); Caiete, I,prezentare de Niculae Gheran; Jurnal (I si II), Text ales sstabilit, studiu introductiv de Puia Florica Rebreanu.Addenda, note si comentarii de Nicolae Gheran, 1984.

~1~

~ Romanul ion ~ (comentariu) A fost mult subliniat faptul ca nuvelele au constituit pentru L.R. un exerciepic al viitoarelor mari construcii epice. Problema rurala o gsim iniial in nuvelRusinea, cu o intrig simpla, i care eroina, Rodovica este victima a iubirii, si apoi, prima varianta a romanului Ion, prin, Zestrea. Apariia lui Ion, a fost apreciata dEugen Lovinescu drept o data in istoria literaturii romane contemporane si ca primcreaie obiectiva

Compoziia. Cu o structura bine echilibrata, in doua pari, intitulate sugest

Glasul pamatului si Glasul iubirii, romanul cuprinde in albia lui viata satultransilvnean nainte de rzboi. In prim plan se afla viata tanarului taran Ion Pop aGlanetasului si paralel, interferndu-se, viata familiei invadatorului ZaharHerdelea. Romanul ncepe cu descriere drumului care duce spre satul Pripas pitintr-o scndura de coline si se ncheie rotund, cu satul rmas napoi acelaisugernd astfel curgerea eterna si impasibila a vieii. Subiectul are o intriga simpla. Ion Pop al Glanetasului dorete pamantul cu patima ce-i mistuie fiina. Srcind din ce in ce, cci tatl sau, srac iasca lenevitor de n-avea pereche, a mncat repede zesrea Zenobiei fiindc toatcrasmele le btea, cat e Armadia de mare. Ion iubea pamantul de mic copil.

crescut jinduind si pizmuind pe cei bogai, dorind cu orice pre sa aib pamnt mulprin care vedea asigurata demnitatea si mplinirea lui umana. In acest scop o seducpe Ana, fiica lui Vasile Baciu, bocotanul satului, dei ere urata si n-o iubeaUrmrindu-si cu viclenie si tenacitate scopul, Ion intra in posesia pamanturilor lcare jinduise cu lcomie, dar iubirea ascunsa pentru Florica, cea frumoasa si sracanu-i da pace. Tratata inuman si de ctre Ion si de ctre tatl ei , Ana isi curma viataRomanul este, din acest punct de vedere o drama a csniciei taranesti in luptpentru pamant. Copilul rmas se imbolnaveste si moare spre disperarea lui Ion, carvedea in el grania pastrarii pamanturilor lui Vasile Baciu. Ca un destin implacabIon este ucis de ctre George Bulbuc, barbatul Floricai, fiind astfel pedepsit pentr

faptele sale nelegiuite.Conceput circular, romanul ncepe cu un eveniment tradiional in viata satului, horduminicala din bttura Todosiei lui Maxim Oprea, si se ncheie cu srbtoaresfinirii noii biserici inaltata prin osteneala preotului Belciug.

Scena horei de la nceputul romanului indeplineste funcia unui adevrat centrstrategic al ntregii construcii epice. Aici se contureaz forma de organizare satului, inteniile unor personaje, opoziiile unora in comparaie cu ale altora, sanuna conflicte viitoare, destinul eroilor este previzibil: hora din primul capitol esto hora a soartei: Vasile Baciu bea de necaz pentru ca nu-i place fata pe care o aredintre juctori se desprinde Ion, urmrind-o pe Ana cu ceva straniu in privire, parc

nedumerire si un vicleug neprefacut, iar alturi, ademenitoare, ii rsare, m


4/14

frumoasa ca oricnd, Florica, fata vduvei lui Maxim Oprea; btaia dintre Georgsi Ion de la crciuma, este ca o repetiie generale in vederea crimei. Moartea luMoarcas sau lui Avrum anuna si uciderea Anei.

~2~

conflictul se contureaz deci de la nceput. O anumita ierarhie sociala este vizibildup locul unde stau, cu cine vorbesc oamenii; primarul sta de vorba cu btrnfruntai, apas vorbele, le insoteste cu gesturi hotrte; barbatii scot palarile l

apropierea preotului Belciug si a familiei Herdelea, invatatorul satului. Primarul fruntaii satului ies la poarta intru ntmpinarea domnilor. Pe laturi, ca un cine lua buctriei, trage cu urechea si Alexandru Glanetasu, sfiinduse sa nu se vrintre bogatasii.

In prim planul romanului se afla viata tanarului taran Ion Pop al Glanetasulumonumental si simbolic, consumndu-se intre iubire si patima pentru pamanDestinul lui Ion este strns legat de viata satului di primele decenii ale secolului aXXlea, a crui existenta L.R. o surprinde realist, structurat si difereniat social, icondiiile specifice ale romanilor din Transilvania o realiate complexa si tragica.Titlurile celor doua pari in care este structurat riguros romanul Glasul pamantulu

si Glasul iubirii sugereaz patetica poveste a lui Ion Pop al Glanetasului, grefata pelemente de viata cotidiana si pe evenimente tradiionale care alctuiesc pulsaivieii rurale: nunti, botezuri, trnosiri de biserici, inmormantari, slujbe religioasduminicale. In celalalt plan al romanului se desfasoara viata familiilor de crturacare se pstreaz oarecum izolate din orgoliu de casta.(G. Calinescu).

Intre aceste planuri se zbuciuma o lume. Scriitorul urmareste mobiluripsihologice ale aciunilor lui Ion, devorat de patima pamintului, declanate cu forinstinctelor obscure. In pamant el vede realizate ambiiile sale, tinereea sa robustademnitatea sa umana. Dar nu numai att. In centrul lui nu se afla pur si simplproblema taraneasca, mecanismul social al luptei pentru pamant, viata satulu

ardelean de dinainte de rzboi, ci patima ravasitoare a lui Ion, ca forma ca forma instinctului de posesiune (N. Manolescu).

~ Ion ~(caracterizare)

Apreciat constant drept ca o mare constroctie epica, o epopee a taranuluroman, Ion este romanul unui destin individual, asa cum insusi autorul precizeaza.

In prim planul romanului se afla viata tanarului taran Ion Popal Glanetasulu

monumental si simbolic prin tragismul sau, consumandu-se intre iubire si patimpentru pamant. Destinul lui Ion este srans legat de viata satului din primele decenale secolului al XX-lea, a carui existenta Rebreanu o surprinde realist, structurat sdiferentiat social, in conditii specifice pentru romanii din Transilvania o realitatcomplexa si tragica.

Fiu al satului romanesc traditional, cu o intuitie artistica de exceptie, LiviRebreanua inteles ca problema pamantului era insasi problema vietii romanesti, existentei poporului romanesc cum marturiseste el insusi. Scriitorul a grefapsihologia pamantului universal pe structurile morale traditionalecaracteristicprimelor decenii ale deceniului nostru: drama taraneasca si asuprire


5/14

nationala(Valeriu Ripeanu, Scrisori dintre cele doua razboaie).Titlurile celor doua pari in care este structurat riguros romanul Glasul pamantulusi Glasul iubirii sugereaz patetica poveste a lui Ion Pop al Glanetasului,

~3~grefata pe elemente de viata cotidiana si pe evenimente tradiionale care alctuiespulsaia vieii rurale: nunti, botezuri, trnosiri de biserici, inmormantari, slujbreligioase duminicale. In celalalt plan al romanului se desfasoara viata familiilor dcrturari care se pstreaz oarecum izolate din orgoliu de casta.(

Marian Popa, in studiul Monografie si caz, remarcnd numrul mare de personaje varietatea lor caracterologica, le clasifica in doua serii fundamentale ale croprototipuri sunt Ion si Tiu Herdelea adic seria taranilor in multiple variantposibile si seria inteligentei. Seria taranilor (Ion, George, Vasile Baciu)sunconcepui ca pasiuni dezlantuite, ca materie oarba, fixaie si instinct incapacitatde disimulare, reacie violenta si spontana, vitalitate a dorinei si a voinei. Celaltcategorie, a inteligentei, cuprinde invatatori, avocatii, preoii simplii funcionari reprezint constiinta naionala. Toate aciunile sociale si politice sunt organizate dei. In adincul tesaturii narative actioneaza si condiia asupririi naionale a romanilodin Ardeal, precum si aspiraia realizrii visului lor de unire cu Tara. Fapte, situa

concrete exprima raporturile reale dintre instituiile statului austro-ungarsi romanConstiinta asupririi naionale se manifesta diferit, dup gradul de dependentaasistam astfel la tribulaiile invatatorului de la tara Zaharia Herdelea, la ezitrile luintre legalism si nevoia de eliberare de sub jugul opresiv, la pendulrile de constiintale lui Titu Herdelea, ca expresie a unei noi generaii un entuziast. Avocatul VictoGrofsoru militeaz pentru emanciparea sociala si naionala pe cai legale; profesoruSptarul este un extremist. O serie de elemente de viata sociala si politicconfigureaz stri tensionale, conflicte cu reprezentani ai instituiilor oficia(coala, judectoria)pentru rezistenta unitatii vieii spirituale: aprarea limbnaionale (confruntarea dintre preotul Belciug si inspectorul colar Hovart: efortu

preotului roman de a construi o biserica, arborarea nsemnelor naionale (costumupopular, tricolorul miniaturizat), intonarea marului Desteapta-te romane! Toatacestea vorbesc despre permanenta vieii romaneti cu rosturile ei statornicite sneclintite.Conceputcircular, romanul ncepe cu un eveniment tradiional in viata satului, horduminicala din bttura Todosiei lui Maxim Oprea, si se ncheie cu srbtoaresfinirii noii biserici inaltata prin osteneala preotului Belciug.

Scena horei de la inceputul romanului indeplineste functia unui adevarat centrstrategic al intregii constructii epice. Aici se contureaza forma de organizare satului, intentiile unor personaje, opzitiile unora in comparatie cu ale altora, s

anunta conflicte viitoare, destinul eroilor este previzibil: hora din primul capitol esto hora a soartei: Vasile Baciu bea de necaz pentru ca nu-i place fata pe care o aredintre jucatori se desprinde Ion, urmarind-o pe Ana cu ceva straniu in privire, parcnedumerire si un viclesug neprefacut, iar alaturi, ademenitoare, ii rasare, mfrumoasa ca oricand, Florica, fata vaduvei lui Maxim Oprea;bataia dintre Georgsi Ion de la carciuma, este ca o repetitie generale in vederea crimei. Moartea luMoarcas sau lui Avrum anunta si uciderea Anei. acestea sunt elemente ale unui rexistential al existentei(N. ManolescuArca lui Noe, vol. I).Scriitorul urmareste mobilurile psihologice ale aciunilor lui Ion, devorat de patimpamintului, declanate cu fora instinctelor obscure. In pamant el vede realizat


6/14

ambiiile sale, tinereea sa robusta, demnitatea sa umana. Dar nu numai att. Icentrul lui nu se afla pur si simplu problema taraneasca, mecanismul social aluptei pentru pamant, viata satului ardelean de dinainte de rzboi, ci patimravasitoare a lui Ion, ca forma ca forma a instinctului de posesiune (N. Manolescu).

~4~

Doua obstacole ii stau in cale in dorina lui de cptuire: Florica, frumoasa si sracape care o iubete, dar la care renuna, si Vasile Baciu care nu-l vrea fiind srac.

Scris din perspectiva unui observator omniscient, de o obiectivitate rece, romanuinformeaz cititorul asupra personajelor sale. Aflam astfel ca feciorul Glanetasuluera iute si harnic ca ma-sa; pamantul ii era drag ca ochii din cap. Nici o brazda dmoie nu s-a mai insrainat de cnd s-a fcut dansul stlpul casei. Tatl lui IonAlexandru Glanetasu srac iasca si lenevior de n-avea pereche mncase repedzestrea Zenobiei, fiindc toate crasmele le btea cat e Armidia de mare. La coaldin sat, Ion a fost cel mai iubit elev al invatatorului Herdelea, fiindc era silitor scuminte. Dar ii era mai drag sa pzeasc vacile pe cmpul pleuv, sa ie coarnelplugului, sa coseasc, sa fie venic insotit cu pamantul.

Era chipe, iste, harnic dar srntoc. Dorina de a avea pamant l obsedeaza

Trecea deseori, parca nadins, pe ling pamanturile lui Vasile Baciu. Le cntarea diochi, se uita daca sunt bine lucrate si se supra cnd vedea ca nu sunt toate cumtrebuie. Se simea stpnul lor si-si fcea planurile cum va ara faneata cutarporumbite va semna-o cu trifoi...Construit monumental, intr-o dimensiune tragica, personajul intruneste attrasaturile eroului clasic cat si ale celui romantic. Nicolae Manolescu, apreciaz cnici in cele mai izbutite momente ale Rscoalei viziunea realista nu atinge maretilui Ion. Personajele seamn aici cu forte ale naturii, existenta lor este privita farrelativism si fara ironie, cuprinsa intr-o temporalitate lenta, ce trece parca pdeasupra istoriei, nglobndu-se in sine.

Fapte, gesturi, reacii spontane pun in lumina caracterul personajului, conturarealist si obiectiv, dar mai degrab cu viziunea unui naturalist.

Jignit de Vasile Baciu in fata satului, care-l numete srntoc, fleanduraho, tlhar, Ion reactioneaza potrivit firii sale impulsive, violent: sttea neclintica un lemn, doar inima ii sfrma coastele ca un ciocan nfierbntat. Ii clocotea tosngele, si parca atepta nadins sa-l ating mcar cu un deget, ca sa-l poat aposfrteca in bucatele, mai ales ca la spatele lui l vzuse pe George care privedispreuitor si mulumit. Ion schimba fete. Genunchii ii tremurau, iar in cerul gursimea o uscciune parca i s-ar fi aprins sufletul. Fiece vorba l mpungea drept iinima, cu deosebire fiindc auzea tot satul.

Aa cum observa Tudor Vianu in arta prozatorilor romani, senzaia organica ocupun loc mare in toate romanele lui Rebreanu, in care viziunea naturalista a omuluretine in primul rnd aspectul lui animalic. Sudoarea, frigul, zecile de fiori carzgaltaie trupul omului, toate componentele organice ale omului toate componentelorganice ale emoiilor, reapar in nenumrate descrieri, pe care scriitorul le doretputernic, directe, zguduitoare. Asfel, destinul fiecrui personaj devine o problemde psihologie umana, determinata nu numai de elementul social, ci si de impulsurilinterioare mai adnci ale fiinei, care rbufnesc in situaii limita. Dup ce-l btzdravn pe George Bulbuc, pe care Vasile Baciu l voia ginere, fiind flcu bogat, Ioera mulumit acuma si rcorit. Orgoliul sau rnit se mai tempera in urma aceste


7/14

isprvi. Coflictul cu Simon Lungu, cruia i-a micorat bucata de pamant, intrnd cplugul, deoarece cu ani in urma era al Glanetasilor, confirma aviditatea lui IoInima ii tremura de bucurie ca si-a mrit averea. Dojenit de preot in biserica in fatlumii,

~5~pentru ca-l btuse pe George, Ion puse ochii in pamint, tremurind de ursinesimind privirile celorlali cum l sfredeleau neandraznind nici mcar sa se mite di

loc.Monologul interior dezvluie structura intima a personajului: Dojana preotului

sficuia ca un bici de foc. Numai ticalosii sunt asfel lovii in fata lumii ntregi. Dar el dce e ticlos? Pentru ca nu se lsa clcat in picioare, pentru ca vrea sa fie in rnduoamenilor. Ii ardeau obrajii si tot sufletul de ursine si de necaz. Gndurile insa frmntau mereu. Isi zicea din ce in ce mai des ca, robotind orict, nu va ajunge saib si el ceva. Va sa zic va trebui sa fie venic sluga la alii, sa munceasc spre imbogatii pe alii. Toata isteimea lui nu plateste o ceapa degerata, daca n-are si epamant mult, multScena cositului, a srutrii pamantului memorabile, se adaug celor dinaint

alctuind prin Ion o fiina generica si mareata: Glasul pamantului ptrundenvalnic in sufletul flcului ca o chemare, copleindu-l. Se simte mic si slab, cat uvierme pe care l calci in picioare, sau ca o frunza pe care vntul o valtoreste cum place. Supina prelung umilit si infricosat in fata uriaului.- Cat pamant, Doamne !...

Brazda culcata l privea neputincioasa, biruita, umplndu-i inima deodat cu mndrie de stpn. Si atunci se vzu crescnd din ce in ce mai mare. Vjiturilstranii pareau nite cntece de nchinare. Sprijinit in coasa pieptul i se umflaspinarea i se ndreapt, iar ochii i se aprinser intr-o lucire de izbnda. Se simeatt de puternic nct sa domneasca peste tot cuprinsul.

Comentnd aceasta scena Nicolae Manolescu adancste observaia asuprpersonajului: Aceasta fiina simpla, colosala, sublimnd instinctul pur al procesiunsta fata in fata nu cu acel pamant, ca mijloc economic, pe care Tanase Scatiul Dinu Paturica l exploateaz ca sa se imbogateasca, ci cu un pamant-stihie primarla fel de viu ca si omul avnd in maruntaile lui o uriaa anima.Scriitorul isi urmareste personajul in doua ipostaze care il definesc substaniafrmntat de dorina de a avea pamant cat mai mult, si dup ce l-a obinut. Iodovedete un comportament bine calculat inteligent si viclean fara scrupule el iadapteaz atitudinile in funcie de datele realitatii.

Eugen Lovinescu vedea in Ion expresia instinctului de stpnire a pamatului i

slujba cruia pune o inteligenta ascuita, o cazuistica strnsa o viclenie proceduralsi, cu deosebire o voina imensa.

In planul creaiei, Ion e o bruta. A batjocorit o fata i-a luat averea, a mpins-o lspnzurtoare si a rmas in cele din urma fara pamant.Paginile care nareaz existenta dramatica a Anei, izgonita si btuta cnd de brbacnd de tata, dezvluie in Ion bruta ingenua, care traieste in preistoria moraleintr-un paradis foarte crunt.(N. Manolescu).

Intrnd in posesia mult rvnitului pamant, Ion e cuprins de beia fericirinfratindu-se cu pamantul intr-un ritual mistic al procesiunii:...ncet, cucernic, farsa-si dea seama se lsa in genunchi isi cobora fruntea si-si lipi buzele cu voluptat


8/14

de pamantul ud. Si-n srutarea aceasta grbita simi un fior rece ameitor... Svedea acum mare si puternic ca un uria din basme care a biruit, in lupte grele, ceata de balauri ngrozitori.Isi nfipse mai bine picioarele in pamant, ca si cnd ar fi vrut sa potoleasc cele diurma zvrcoliri ale unui duman doborat. Si pamantul parca se cltina, se nchina in

~6~


9/14

fata lui ...E o viziune grandioasa, apoteotica, a omului in infruntarea cu natura.Construit unitar, pe o trasatura de caracter fundamentala, careia i s

subordoneaza toste celelalte, in continua si dramatica transformare eroul a foalaturat lui Julien Sorel din romanul Rosu si Negru al lui Stendhal, dar si prozeeuropene de factura existentialista.

Ion nu are insa liniste si fericire nici dupa dobandirea pamantului pentru ca revinglasul iubirii.

Dominat de porniri primare, aflat sub semnul fatalitatii, Ion este o victima instinctelor sale riguroase si neclintite, caci, ce folos de pamanturi, daca cine ti-e plume drag nu e al tau. Marian Popa in studiul amintit il considera pe Ion prin faptelsale, un caz, fiindca nu se pomenise in Pripas omucidere de cand se tine minte

Prin Ion eroul romanului cu acelasi nume, Liviu Rebreanua creeat un personaj dreferinta in literatura romana, care va suscita mereu noi introspectii in adancimilfiintei umane.

Padurea spanzuratilor

Roman realist, psihologic (G. Calinescu) si al constiintei morale (NManolescu). Din punct de vedere tematic, problema razboiului cu toate implicatiisi consecintele asupra omului, analiza unor cazuri de constiinta, fusese abordata dscriitor mai intai in unele din nuvele sale. Apostol Bologa, eroul romanului Padurespanzuratiloreste prefigurat in nuvela Catastrofa de personajul David Pop

Romanul are o constructie circulara, incepe si se incheie cu scena executarii prispanzurare. Conflictul esential se dezvolta in planul consiintei, intre datorie

sentiment, ca in clasicism. Drama lui Apostol Bologa vine din situatia sa de cetateasi ostas al Imperiului Austro-Ungar si sentimentul national. De fapt, Padurespanzuratiloreste romanul unui destin individual. Personajul central al romanului este Apostol Bologa. Critica literara a relevatragismul personajului macinat de doua obsesii infiltrate adanc in constiinta savocea interioara a tatalui sau din care rezulta princiipiile morale superioarefundamentale, in care a fost crescut. Conflictul psihologic in care se afla ApostoBologa intre constiinta aparentei sale la neamul romanesc si datoria catre statuaustro-ungar, in condiitii limita ale razboiuluijustifica prima obsesie; a doua obsesse contureaza in momentul executarii sublocotenentului ceh Svoboda, ordin pe car

il indeplineste exemplar, desi nu intra in atributiile sale. Scena executarii lSvoboda scena cheie, declanseaza criza de constiinta a lui Bologa care vaa evolupe tot parcursul romanului. Referindu-se la acest pasaj, care se intinde, aproximatpe sapte pagini, N. Manolescu, il califica drept bologizat, fiindca el este impregnade starea sufleteasca a tanarului locotenent: orgoliu, certitidinea datoriei si constiintei implinite, rusine si umilinta, multumire de sine, imputare chinuitoareteama, scancet de bolnav. Se anunta, astfel de la inceput, un personaj dilematsi indecis(N. Manolescu). Privea condamnatul la moarte, inaintea executiei lui sustreang, nu-l va parasi pana la moarte, revenind obaesiv si zdruncinandu-i echilibru

~7~


10/14

sufletesc. Aceasta scena, devenita obsesie, va anticipa hotararea finala a lui Apostde a nu lupta impotriva fratilor sai romani si a muri. Imaginea condamnarii la moarprin spanzurareva deveni simbolica, imagine care revine in finalul romanului canBologa are viziunea spanzurarii multiplicate a lui Svoboda si a privirii lui... Simbolistica romanului este bogata, unele element simbol au devenit laitmotivspanzuratoarea, privirea, lumina, (si altele, precum timpul, vantul, ceata). Tehnicsimbolului asigura unitatea actiunii si o evolutie in spirala a dramei constiintei lBologa. Scriitorul foloseste ca tehnica narativa introspectia, retrospectia, potretdirect al autorului, dialogul si monologul interior, coborand cu analiza pana in zonecele mai adanci ale constiintei individuale si subconstientului, cu sinuozitatile lor.

Vorbind de acracterul obiectiv al romanului lui Liviu Rebreanu ,Nicolae Manolescobserva ca in Padurea spanzuratilor scriitorul aduce un alt tip de obiectivitate,inlocuind total perspectiva actoriala cu ceea ce personajele insesi pot vedea intelege observand, asigurandu-se astfel mai multe puncte de vedere, relativizareimaginii despre personaj. In numeroase pasaje realizeaza profunde patrunderi zonele constientului si subconstientului. Scena tragica a pregatirii si executiei de inceputul cartii, la care participa cu zel, convins ca isi face datoria, discutia ccapitanul Otto Klapka pe tema vinovatiei sau nu a comandantului, provoaca

Bologa ganduri chinuitoare si retrospectiva biografica, o reconstituire cronologicobiectiva care va fi un "eveniment de constiinta" (N.Manolescu). Aflam astfel cApostol Bologa este fiul avocatului memorandist Iosif Bologa, condamnat la doi ainchisoare, din oraselul transilvanean Parva. Crescut intr-o atmosfera excesreligioasa de mama sa, are, la sase ani, viziunea divinitatii in biserica. Fire sensibilaflat la cursurile liceului din Nasaud, se simte "parasit izgonit strain si neputincios".Isi gaseste echilibrul vazind in pererele odaitei o icoana cu Iisus Hristos rastignit pcruce. Moartea neasteptata o tatalui sau ii declansaza prima criza de constiinta.

Apostol Bologa traieste o succesiune de crize morale si dupa fiecare criza iesprimenit. Din nou echilibrul moral se clatina, pentru ca acasa, in Parva, statul e

priit ca un vrasmas.Fragmentul privirii retrospective a vietii sale pana la experienta frontuluise inche

cu logodna cu Marta, o fetita de vreo saptesprezece ani, dragalasa si iseata, pentcare, din orgoliu, gelozie, exaltare tinereasca, se inroleaza ca voluntar pe front.

In doi ani de front a fost ranit de doua ori, decorat de trei ori, inaintat ocotenenTraieste o noua experienta de viata, razboiul, care ocupa acum locul de frunte conceptia lui asupra existentei.

Certitudinea datorieifata de stat se clatina si ea, caci au urmat: Curtea martiacare l-a judecat pe Svoboda;a urmat apoi executarea prin spanzuratoare condamnatului, cantatul doinei de catre ordonanta sa, care nu mai inceteaza, ca

mustrare. Toate certitudinile lui esueaza, sunt infirmatee de viata, judecate evaluate de el insusi, cu luciditate, dupa fiecare etapa, sraind intre stari total opusintre exaltare si cadere: certitudinea evadarii este spulberata de ranirea suferitiubirea pentru Marta si sentimentul national inlocuite si impacate cu iubirea pentIoana, certitudinea iubirii penru Marta inlaturata de evadarea nereusita. Intelectualavid de a gasi certitudini, solutii pentru intrebarile care il framanta, traieste durerode acutin sine insusi.

De fapt, tanarul Bologa, intelectualul cu studii de inscriere, de filozofie, este un ocare gandeste, care vrea sa opteze liber, prin decizii prprii, lucide, ale constiintsale,


11/14

~8~asupra a trei intrebari fundamentale care apar succesiv in existenta sa: datoria fade stat, credinta iubirea in Dumnezeu, ideea ntionala. De aceea el este un suflchinuit torturat de propria-i constiinta, care se vra lucida si responsabila.

Fgaptele cuprinse in roman sunt putine, dar pun in lumina miscarea sufleteascapersonajului: condamnarea ofiterului ceh Svoboda, discutiile de la popota ofiterildespre constiinta, datorie, despre tradatori, dezertari, despre om, stat, discutile ccamarazii lui Gross, Klapka ii provoaca lui bologa adanci momente dintrospectie.

Linistea sufletului sau e curmata de veste adusa de Klapka ca vor trece pe frontromanesc din Transilvania. De fapt, doua evenimente sunt hotarate pentru destinpersonajului: tercerea pe frontul romanesc al divizieisale si numirea pentru a douoara ca judecator la Curtea Martiala cand trebuia sa participe la condamnarea uncivili romani. Doborarea reflectorului rusesc nu-l salveza de trimiterea pe frontromanesc. Lumina orbitoare a reflectorului inamiceste asemanata cu luminsralucitoare din ochii lui Svoboda, eliberanddu-l de intunericul vinovatiei.

Conflictul sau interior se rezolva prin iubire universala. In numele iubirii doameni, Apostol isi va gasi fericirea in ispasirea prin suferinta. El se simte inaltat, d

aceea refuza sprijinul lui Klapka, camaradul sau.Bologa este un personaj complex, cu o bogata viata interioara contorsionat d

intrebari, indoieli, elanuri, caderi. Dialogul si monologul personajului arata constiinta treaza, un intelectual avid de explicati logice despre bine si adevr, merein cautare de certitudini, dar si o capacitate de auto iluzionare si de traire aproaphipnotica, de somnambul a perioadei finale.

In cautarea continua a unui echilibru sufletesc, a unui aord intre lumea interioara, a obtiunilor proprii, cu lumea exterioara, Apostol Bologa este un inadaptsuperior. El cauta, staruitor, echilibrul sau individual, in lumea lui cea mica unde descopera sinele.

Scena executarii sale, intr-un cadru mioritic, este tragica, dar de o liniste cosmica Atunci Apostol fu impresurat de un val de iubire izvorata parca din rarunchii pamantuluRidica ochii spre cerul tintuit cu putine stele intarziate. Crestele muntilor se desenau pe cca un fierastrau uriascu dintii tociti. Drept in fta lucea tainic luceafarul, vestind rasaritsoarelui. Apostol isi potrivi singur streangul, cu ochii insetati d lumina rasaritului. Pamantuse smulsese de sub picioare. Isi simti trupul atarnand ca o povara. Privirile insa ii zburanerabdatoare spre stralucirea cereaca, in vreme ce in urechi i se stingea glasul preotului...

Eugen Lovinescu aprcia ca Padurea spanzuratilor este cel mabun roman psihologic roman.

George Calinescu subliniaza faptul ca: Limbajul lui Bologa estde un misticism profeticcu o puternica sententiozitate ibsenianaceea ce da cazului sau o si mai cetoasa obscuritate cazuistica.

Alexandru Piru releva corespondentele cucu romanele dliteratura universala:Spre deosebire de Ion, care este un romatolstoist, Padurea spanzuratilor foloseste tehnica analitca dromanele lui Dostoevski..

Nocolae Manolescu afirma: Padurea spanzuratilor este: ...U


12/14

roman al constiintei...al revelatiilor succesivesi al momenteloexceptionale, un roman al constiintei morale.

~9~

BibliografieCONSTANTA BARBOI Dictionar antologie de text

comentate,RODICA CHIRESCU Editura NOVA 2001, Bucurest

1995CONSTANTA BARBOI Dictionar de personaje literareMARIETA POPESCU Editura NOVA 2001, Bucurest

1995SILVIU BOATCA


13/14

~8~


14/14

Liviu Rebreanu - portofoliu

Documents

Transcript of Liviu Rebreanu - portofoliu