UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLESI MEDICINA VETERINARACLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTURA

SPECIALIZAREA: AGRICULTURA ORGANICA

Cultura porumbului ecologicProiect

STUDENTBende Attila

Porumbul ocupa al treilea loc, ca importanta, ntre plantele cultivate pe glob. Aceasta pozitie, din punct de vedere agricol, este motivata printr-o serie de particularitati, astfel: prezinta o mare capacitate de productie, cu circa 50% mai ridicata fata de celelalte cereale; are o mare plasticitate ecologica, care i permite o larga arie de raspandire, dand recolte mari si relativ constante, mai putin influentate de abaterile climatice; este o planta prasitoare, buna premergatoare pentru majoritatea culturilor; suporta monocultura mai multi ani; are un coeficient mare de nmultire (l 50 - 400); avand o nsamantare mai tarzie n primavara, permite o mai bunaesalonare a lucrarilor agricole; cultura este mecanizabila 100%; recoltarea se face fara pericol de scuturare; valorifica foarte bine ngrasamintele organice si minerale, cat si apa de irigatie; posibilitatile de valorificare a productiei sunt foarte variate etc.

Cerintele fata de clima si solPorumbul, datorita plasticitatii ecologice si a lucrarilor de ameliorare, se cultiva azi n nord pana la latitudinea de 58 (Suedia), iar n sud pana la 42 (n Noua Zeelanda).Cerintele fata de temperaturaSemintele germineaza la 8 - 10C. La temperaturi mai scazute n sol are loc putrezirea boabelor, datorita atacului ciupercilor saprofite, instalarea lor fiind favorizata si de procesul de exosmoza a produselor de hidroliza a amidonului.Dupa rasarire, la temperatura de 4 - 5C, cresterea nceteaza, se degradeaza clorofila si plantele mor. Brumele tarzii distrug frunzele, iar la temperatura de -4C, dupa 2-4 ore, este distrusa ntreaga planta.Cresterea se desfasoara n bune conditii daca n luna mai temperaturile medii nu scad sub 13C, iar n iulie si august nu coboara sub 18C. Cea mai ridicata viteza de crestere se realizeaza la temperaturi cuprinse ntre 24 -30C.Cerintele fata de umiditatePorumbul rezista foarte bine Ia seceta, mai ales n prima parte a perioadei de vegetatie, datorita sistemului radicular puternic dezvoltat, consumului specific redus (233 - 445; S. ALDRICH si colab. - 1975), caracterului xerofitic al partii aeriene si lucrarilor de ntretinere repetate.Perioada critica se situeaza ntre 10-20 iunie si 10-20 august adica naintea aparitiei paniculelor si pana Ia maturitatea n lapte, cand consumul de apa se ridica la 68 - 74% din totalul necesar pentru ntreaga vegetatie, n aceasta perioada solul trebuie sa aiba 60 - 80% apa din capacitatea de camp.Cerintele fata de luminaPorumbul, fiind planta de zi scurta, creste bine la lumina intensa. Energia chimica din ntreaga biomasa poate, reprezenta 5 - 6% din energia solara incidenta pe sistemul foliar, din care circa 50% poate fi n boabe. Extinderea n cultura a hibrizilor cu, pozitia frunzelor mai aproape de verticala si care se preteaza la densitati mai mari va conduce la ridicarea coeficientului de convertire a energiei solare.Cerintele fata de solPorumbul asigura recolte pe soluri foarte variate, nsa rezultatele cele mai bune se obtin pe soluri adanci, fertile, luto-nisipoase, care permit dezvoltarea unui sistem radicular puternic, capabil sa asigure apa si elementele nutritive.Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile lutoase si luto-nisipoase, cu 3 - 5% humus, peste 8 mg P2O5, Al peste 20 mg K2OAl/100 kg sol, gradul de saturatie 75 - 90 % si pH = 6,5 - 7,5.Pe solurile cu pH sub 5,8 este obligatorie aplicarea amendamentelor cu calciu, pentru corectarea reactiei acide. Cele mal bune rezultate se obtin pe solurile aluviale, fertile, pe cernoziomuri, soluri balane si pe cele brun-roscate si brune de padure.Pe solurile nisipoase, prin fertilizare si irigare, se pot obtine recolte ridicate. Mai putin favorabile sunt solurile argiloase, care mentin mai multa umiditate, se ncalzesc ncet primavara, iar vara crapa, rupandu-se radacinile plantelor. Rezultate modeste se obtin pe solurile tasate si compacte, cat si pe cele cu hardpan, care necesita lucrari de afanare adanca.

Tehnologia de cultivare a porumbului n conditii ecologiceAlegerea terenuluiPorumbul poate fi cultivat pe soluri diferite ca fertilitate, textura si reactie , dar trebuie evitate solurile extreme .Soluri foarte favorabile: cernoziomurile si solurile aluvionare din zonele irigate din Campia Dunarii, Dobrogea si sudul Moldovei si Campia Banatului; cernoziomurile si solurile aluvionare din Transilvania si Moldova.Favorabile: soluri brun-roscate, solurile acide permeabile, unde verile sunt relativ calde, cernoziomurile din sudul tarii n regim irigat.Bune premergatoare pentru porumb sunt leguminoasele perene, cereale paioase, inul, canepa, sfecla pentru zahar ,cartoful, etc. Foarte bune: cereale paioase, leguminoase anuale si perene, inul si cartoful. Bune: floarea soarelui, porumb anii I si II, sfecla de zahar, plante furajere. Medii: porumbul mai mult de 3 ani, ricinul, sorgul.Desi suporta monocultura , nu este indicata cultivarea porumbului mai mult de 2-3 ani pe acelasi teren numai daca se combat corespunzator buruienile , bolile si daunatorii .Pregtirea terenuluiPregatirea terenului, n vederea semanatului, constituie o veriga importanta, deoarece influenteaza ntreaga tehnologie de cultura a porumbului.Pentru cultura de porumb se executa nainte lucrari de pregatire a terenului (arat, grapat, nivelat etc.) pentru a crea coditii bune de crestere si dezvoltare a acestuia (maruntire, nivelare, distrugerea buruienilor).Dupa recoltarea plantelor premergatoare se executa aratura adanca de vara sau toamna. Aceasta se efectueaza la adancimea de 22-23 cm pe solurile cu textura usoara si de 25-30 cm pe solurile grele, argiloase cu plugurile n agregat cu grapa stelata.Nu se recomanda aratura de primavara deorecce pierderile de productie sunt foarte mari.Pe terenurile n panta, aratura se ve executa pe directia curbelor de nivel. In verile mai secetoase, cand aratura nu se poate executa, se lucreaza superficial cu grapa cu discuri, sau se efectueaza o aratura usoara de 18-20 cm adancime, n agregat cu grapa stelata, iar plugurile vor fi echipate cu scormonitori.Primavara, inainte de semanat, terenul se lucreaza cu grapa cu colti reglabili sau grapa cu discuri, perpendicular pe directia brazdelor. Numarul lucrarilor este in functie de gradul de imburuienare a terenului.Lucrarea de baza este aratul care se executa cu plugul tras de tractor sau de cal si are scopul de a afana si amenaja solul, distrugerea buruienilor si a unor daunatori. Maruntirea solului se realizeaza cu ajutorul grapei trasa de tractor. Nivelarea solului se face primavara inainte de semanatul porumbului. Ea se realizeaza cu netezitorul tras de tractor sau de animale.SemnatulSemanatul este operatia prin care samanta se introduce n sol pentru a ncoltii, a creste si a fructifica.Semanatul poate fi manual sau mecanic.Semanatul se poate face in mai multe feluri:- prin imprastiere- in randuri- in cuiburiPentru a obtine productii mari de porumb, samanta trebuie sa fie sanatoasa si curata.Epoca de semanat corespunde perioadei cand in sol la adancimea de 10 cm se stabilizeaza temperaturi de peste 8-10 C.Desimea de semanat este un factor tehnologic foarte important si se stabileste in functie de particularitatile hibridului cultivat, de rezerva de apa din sol si de gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive.Semanatul se realizeaza cu masina de precizie SPC-6 la distanta dintre randuri de 70 cm si adancimea de 5-8cm, asigurand 15-25 kg samanta /ha .Lucrri de ntretinere n timpul vegetatieiLucrarile de ingrijire a plantelor cuprind toate lucrarile care se fac de la semanat pana la recoltat, cu scopul de a crea conditii bune de viata porumbului.La porumb se practica lucrarile comune care cuprind:-lucrarile solului-combaterea bolilor si daunatorilor-distrugerea buruienilor prin prasit sau plivit-irigarea.Dup livrarea nutrientilor, controlul buruienilor este a doua prioritate a fermierilor. Tehnicile pentru controlul buruienilor au diferite niveluri de eficacitate si includ plivitul, tatamentul cu substante ca faina de gluten de porumb, usturoi, ulei de cuisoare, borax, otet si multe alte substante si remedii naturale; sau se mai poate practica solarizarea (n perioada cea mai cald a anului, 4-6 sptmani, se face un solar).Combaterea buruienilor:Constituie lucrarea de ingrijire cea mai importanta, mai ales in cazul culturilor neerbicidate. Lucrarea se executa cu grapa cu colti reglabili (inainte sau dupa rasarirea porumbului pentru distrugerea buruienilor incoltite si in curs de rasarire), cu grapa rotativa (SR-4,5), dupa rasarirea porumbului pentru distrugerea buruienilor in curs de rasarire si prin prasile manuale sau mecanice.Prima lucrare de prasit se efectueaza la o saptamana de la rasaritul plantelor, iar urmatoarele la intervale de timp determinate de aparitia buruienilor (10-12 zile la prasila a II-a si 15-17 zile la prasila a III-a).Prasilele mecanice se executa la adancimi diferite, in functie de stadiul de dezvoltare a porumbului: prima prasila trebuie efectuata la 10-12 cm adancime, iar urmatoarele la 5-7 cm adancime.In tehnologia clasica a porumbului sunt necesare :3-4 prasile mecanice intre randuri si 2-3 prasile manuale pe rand .Primele 2-3 saptamani dupa rasarire constituie faza critica in ingrijirea porumbului , iar prasilele se executa la intervale de 10-20 de zile in functie de aparitia buruienilor , urmarindu-se ca lanul de porumb sa fie mentinut curat .Adancimea de lucru si viteza de deplasare a agregatului la prasilele mecanice sunt impuse de starea de vegetatie a plantelor si de dezvoltarea sistemului radicular.MulcireaMulcirea este operaratia de distrugere a buruienilor, prin nabusirea lor, folosindu-se materiale organice sau plastice. Mulciul (mai ales cel de culoare nchisa), mpiedica patrunderea luminii la buruieni si le forteaza alungirea, respectiv etiolarea si epuizarea. Mulcirea solului este si o lucrare protectiva, care are la baza intelepciunea naturii. n padure, natura mentine la suprafata solului un covor vegetal permanent, numit litiera. Mulciul este litera gradinii de legume din ferma. Mulcirea nu se practica in gradinile umede si umbroase, n gradinile n care avem probleme cu melcii fara cochilie sau cu rozatoarele. Materialele pentru mulcire trebuie sa fie pe de-o parte, ieftine si disponibile n cantitati suficiente, iar pe de alta parte, ca aspect, sa fie usoare, uscate sau semiumede: paie, pleava, frunze, rumegus, talas, coaja de copac, turba, litiera de padure, compost sau gunoi semifermentat, folie de plastic. Mulcirea nu este o operatie care vizeaza si nlocuieste fertilizarea culturilor dar poate avea si un efect secundar de ngrasare a solului, n special cu azot. Mulcirea echivaleaza cu o precompostare, de aceea materialele care se strang dupa efectuarea mulcirii, se pastreaza pentru anul urmator sau trec direct la compostare. Cateva indicatii pentru efectuarea mulcirii: Mulcirea se ncepe primavara, dupa rasarirea culturilor si se continua pe tot parcursul verii. Stratul de mulci poate avea grosimea de 5-10 cm, permitand schimbul de gaze dintre sol si atmosfera. Toate materialele cu structura grosiera (vreji, trestie, buruieni) se maruntesc. Materialele pentru mulcire nu trebuie sa contina seminte germinabile sau sa fie infestate cu boli si daunatori. Pe masura ce mulciul se descompune, stratul se mprospateaza de mai multe ori. Este indicat, mai ales n cazul practicilor ecologice, ca materialele organice uscate (paie, rumegus, coceni tocati), sa fie stropite de mai multe ori cu plamadeala de urzica, extract de humus sau plamadeli din dejectii de animale, pentru a se asigura hrana bacteriilor, care le descompun. Pentru a nu fi luate de vant, materialele usoare se acopera cu materiale mai grele. Pomii fructiferi se pot mulci prin ntelenirea spatiului de sub protectia coroanei, avanduse grija ca iarba fie cosita des, pentru a nu concura pomii n apa si hrana. Capsunii se pot mulci cu folie neagra. ntre arborii si arbustii ornamentali se pot cultiva plante acoperitoare de sol, cu port tarator, cum sunt: iedera, vinarita, pochivnic.