MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Exemplar …..

Nr. ________________ din ___________________

Comandor drd. COMAN Auraș Liviu

Domeniul Informații și securitate națională

REZUMAT

TEZA DE DOCTORAT

TEMA:

STUDIU COMPARATIV PRIVIND ELABORAREA STRATEGIILOR

DE SECURITATE MARITIMĂ EURO-ATLANTICE. IMPLICAȚII

PENTRU ROMÂNIA

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT:

Comandor prof. univ. dr.

Ioan CRĂCIUN

Teză elaborată în vederea obținerii titlului de

DOCTOR ÎN INFORMAȚII ȘI SECURITATE NAȚIONALĂ

- BUCUREŞTI, 2019 –

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 2

CUPRINS

Nr. Crt. CAPITOL

INTRODUCERE

1 FUNDAMENTE TEORETICE ALE GEOPOLITICII

2 ASPECTE MODERNE ALE GEOPOLITICII DIN PERSPECTIVA

ECHILIBRULUI DE PUTERE

3. STRATEGII MARITIME ÎN CONTEXT GEOPOLITIC. STUDIU

COMPARATIV

4. ANALIZA PERSPECTIVELOR ȘCOLILOR DE SECURITATE. CĂI ȘI

MIJLOACE PENTRU ÎNDEPLINIREA SCOPULUI STRATEGIEI

NAȚIONALE DE SECURITATE MARITIMĂ

5 PROCESUL DE PLANIFICARE A STRATEGIEI DE SECURITATE

MARITIMĂ, CHEIA CĂTRE SUCCESUL IMPLEMENTĂRII

6. STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SECURITATE MARITIMĂ A

ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL GEOPOLITIC ACTUAL DIN REGIUNEA

MĂRII NEGRE. PROIECT

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

GLOSAR CU ACRONIME ŞI ABREVIERI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 3

STUDIU COMPARATIV PRIVIND ELABORAREA

STRATEGIILOR DE SECURITATE MARITIMĂ

EURO-ATLANTICE. IMPLICAȚII PENTRU ROMÂNIA

Cuvinte cheie: strategia națională de securitate maritimă, echilibrul de putere, putere

maritimă, geopolitică, geografie, gânditori navali, interesele României la mare și fluviu, studiu

comparativ al strategiilor de securitate maritimă, instrumente de putere ale statului.

INTRODUCERE

Geografia este esențială societății umane. Geopolitica însă, reprezintă o

asociere trilaterală a geografiei, istoriei și strategiei. Așadar, strategii și oamenii

politici sunt obligați să înțeleagă adevărata dimensiune a acestei picturi

tricromatice pentru a-și atinge obiectivele statelor, alianțelor sau actorilor non-

statali pe care le reprezintă.

Pe lângă factorii politici, geografici, militari şi economici, am analizat şi

dimensiunea geopolitică a securității maritime, care este neglijată de mediul

politico-militar, în ciuda numărului tot mai mare de studii dedicate diverselor

aspecte legate de securitatea maritimă. Introducerea și evidențierea dimensiunii

geopolitice a securității maritime dintr-o perspectivă conceptuală, compararea

strategiilor puterilor maritime şi a organizaţiilor din domeniul maritim din punct de

vedere al elementelor puterii statale și evidenţierea elementelor comune sau

disjuncte pe care acestea le au, vor constitui repere în procesul de planificare,

elaborare și implementare a strategiei naționale de securitate maritimă.

Rezultatele demonstrează că obiectivele și interesele statelor și ale

instituțiilor internaționale în domeniul securităţii maritime (NATO, UE, IMO) sunt

influențate în mod direct sau indirect de considerente geografice şi geopolitice,

deși această legătură este recunoscută doar tacit în documentele oficiale. Această

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 4

dimensiune rămâne în continuare un domeniu de cercetat iar rezultatele şi

concluziile cercetătorilor, practicienilor şi gânditorilor navali interesați de

securitatea maritimă să reprezinte fundamentul viitoarei strategii de securitate

maritimă și a altor strategii complementare.

În acest context, cercetarea influenţelor strategiilor maritime a NATO și UE,

a SUA, Marii Britanii, a Rusiei, Chinei și Indiei, inter-conectivitatea și inter-

dependența dintre acestea, cumulată cu analiza legislației naționale în vigoare în

domeniul apărării naționale, arată necesitatea unei strategii de securitate maritimă.

O politică navală flexibilă și eficientă și o strategie de securitate maritimă coerentă,

pe deplin sprijinită de instrumentele de putere ale statului, MIDFIELD, trebuie să

se bazeze pe rolul, funcțiile și caracteristicile marinei fiecărei națiuni, în această

perioadă de rapide schimbări geopolitice. Strategiile maritime ale marilor puteri

reprezintă un instrument fundamental în apărarea intereselor statului, dar care

necesită actualizări periodice, mai ales după ce țările emergente au început să

acorde o importanță tot mai mare domeniului maritim.

Investigația științifică a acestei teze are drept scop identificarea aspectelor

specifice istorice, politice, geografice, militare, strategice și diplomatice pentru a

fundamenta necesitatea inițierii unei strategii maritime românești, ca parte a

strategiei naționale de securitate și care să țină cont de poziția geografică a

României, situația geopolitică a țărilor riverane M. Negre, strategiile de apărare

național și de obligațiile asumate față de partenerii noștri din Alianță, SUA și UE.

În inițierea raționamentului științific ne-am concentrat pe identificarea unui

răspuns la întrebările Este necesar ca România să aibă o strategie națională de

securitate maritimă? De ce este această strategie indispensabilă? De ce nu ne

luăm toate măsurile pentru asigurarea unei apărări în toate mediile (aerian, la

suprafață și submarin) a zonei economice exclusive, a apelor teritoriale a M.

Negre, a Dunării și a complexului lagunar al Deltei Dunării? Și, nu în ultimul rând,

de ce nu implementăm toate elementele de putere ale statului, peste factorul

geopolitic, astfel încât să avem drept rezultat final o strategie de securitate

maritimă modernă? Țări precum România, care împart regiuni geostrategice de

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 5

același nivel, au o strategie maritimă de sine stătătoare sau alocă un spațiu

considerabil în strategiile lor de securitate națională.

În identificarea ipotezei am adoptat o strategie confirmatorie, bazată pe

cercetările naționale anterioare desfășurate în principal sub auspiciile UNAp, pe

analizarea și compararea strategiilor existente și pe analiza gânditorilor din

domeniu maritim. Toate acestea le-am suprapus peste principalul element de

referință, factorul geostrategic.

În concluzie, ipoteza de la care vom pleca este aceea că România, în

condițiile actuale geostrategice din regiune, trebuie să inițieze procesul de

planificare a strategiei naționale de securitate maritimă pentru a implementa

interesele proprii din apele teritoriale și ZEE din M. Neagră precum și de la

Dunăre. Această strategie trebuie să fie o declarație care să se facă auzită și să fie

preluată de toate guvernele lumii și care să promoveze, mai întâi de toate interesele

și siguranța cetățeanului. Elementele care susțin ipoteza necesității unei strategii

naționale de securitate maritimă îi vor oferi claritate acesteia și ne vor ajuta să ne

concentrăm asupra liniilor de acțiune și a derivatelor acestora. Particularitățile de

care trebuie să țină cont această ipoteză sunt limitările pe care M. Neagră le are din

punct de vedere politic, militar și juridic, acestea jucând un rol esențial în

identificarea scopului și a obiectivelor strategiei.

În vederea stabilirii direcţiilor de cercetare şi pentru verificarea ipotezei de

lucru am stabilit următoarele obiective de realizat: identificarea organismelor care

acționează în domeniu, rolul instrumentelor de putere ale statului, stabilirea

reperelor geopolitice caracteristice regiunii Mării Negre (în contextul modificării

raportului de forțe și a globalizării, accesului la resursele platoului continental din

ZEE și folosirea rezultatelor din capitolele anterioare, în special a celor cu

relevanță în apărarea intereselor României pe Dunăre, în Delta Dunării și la M.

Neagră) care trebuie să reprezinte pilonii principali ai Strategiei Naționale de

Securitate Maritimă a României.

Răspunsul așteptat la această ipoteză nu poate fi decât unul singur, și anume

acela că strategia de securitate națională maritimă sprijină România în demersul

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 6

său de a rămâne un membru de încredere și un furnizor de securitate în cadrul

euro-atlantic.1

După ce am analizat fundamentele teoretice ale geopoliticii și abordările

multilaterale ale acesteia în contextul globalizării și a echilibrului de putere, am

examinat amănunţit strategiile în vederea identificării tuturor factorilor geopolitici,

ca instrument de analiză, în elaborarea strategiilor maritime analizate. Astfel, am

dezvoltat cercetarea pe trei direcţii.

Prima direcţie este dedicată analizei principiilor strategiei de securitate

maritimă, a provocărilor geopolitice și geostrategice ale acestora și a teoriilor

marilor gânditori navali în relația dintre elementele geografice și acces la resurse,

putere maritimă și securitate maritimă, având importante fundamentele cognitive

necesare atingerii unor concluzii geopolitice care stau la baza strategiilor.

A doua direcţie este materializată prin identificarea celor mai importante

strategii de securitate maritimă, analizarea acestora din perspectiva geopoliticii și a

modului în care acestea au fost influențate de marii geostrategi navali precum și

modul în care unele dintre acestea ar influența strategia de securitate maritimă a

României. Cercetarea a fost aprofundată prin identificarea legăturilor biunivoce

între strategiile de securitate maritimă și elementele de putere ale statului.

A treia direcție, care este și cea mai importantă, conturează procesul amplu

al planificării strategiei naționale de securitate maritimă, mecanismele

guvernamentale și interguvernamentale în domeniul securității maritime și propune

un proiect al Strategiei Naționale de Securitate Maritimă a României.

Resursele de cercetare alese provin, în special, din țările care au o cultură

marinărească adânc înfiptă în mentalitatea poporului. Palierul de analiză strategică

la nivel internațional este bine reprezentat şi analizat de mari gânditori navali și

geostrategi de renume. Strategiile maritime de-a lungul vremii au fost influențate

de elementele geopolitice specifice fiecărui imperiu, coaliție sau stat și au fost

pregătite în creuzetele din laboratoarele marilor gânditori navali precum Mahan,

1 M. Popa, Metodologia cercetării (Note de Curs): 03- Elaborarea ipotezelor, accesat de pe http://www.apio.ro/upload/mc03_ipoteze.pdf, la data de 01 iulie 2019, pp 1-4

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 7

Courbet, Spykman, Gorșkov, și mulți alții. Am analizat și comparat lucrări

fundamentale privind evoluția puterii maritime, necesitatea parcurgerii tuturor

etapelor pentru a accede în sfera forțelor navale moderne și necesitatea conectării

unitare a elementelor MIDFIELD pentru elaborarea unei strategii de securitate

maritimă în strânsă corelare cu situațiile geopolitice existente și interesele politico-

militare ale fiecărui stat. Există lucrări pertinente privind analiza evoluţiei şi

tendinţele în domeniul strategiilor NATO şi a principalelor state membre. Astfel

de lucrări de specialitate am găsit în toate universităţile de apărare, centrele de

studii strategice, institute de studii strategice sau think-thank - uri, care au drept

obiectiv principal domeniul securității maritime.

Metoda de cercetare este cea empirică, bazându-se pe analiza conceptelor,

strategiilor și a modelelor geopolitice. Obiectivul este acela de a verifica teoriile iar

prin rezultatul comparațiilor și a concluziilor reieșite consider ca am contribuit la

îmbogățirea domeniului teoretic al securității maritime. Alte metode de cercetare

folosite sunt cele descriptive și istorice, (ale izvoarelor istorice, geografice și ale

relațiilor internaționale), explicative (ale teoriilor și factorilor care influențează un

anumit raționament, evidențierea caracteristicilor și particularităților), analiza

comparativă (influența strategiilor, a gânditorilor, echilibrul de putere,

instrumentele de putere ale statului) și predictive (care evidențiază necesitatea

fundamentării strategiei maritime). De asemenea, pentru a identifica oportunitatea

planificării unei strategii naționale de securitate maritimă ți pentru a avea o

proiecție corectă a elementelor geopolitice și a instrumentelor de putere ale statului

am elaborat o analiză SWOT. Această analiză este utilă atât în procesul de

planificare cât și etapa implementării și (re)evaluării strategiei. Studiile

comparative au plecat de la analiza unor concepte și criterii atent alese, având ca

fundament geopolitica, influența gânditorilor, echilibrul de putere, puterea

maritimă, dar și de la taxonomia strategiilor de securitate maritimă relevante.

Am structurat teza pe șase capitole în care am analizat, dincolo de aspectele

operaționale, militare, economice, legale sau juridice, culturale sau tehnologice,

dimensiunea geopolitică care este puterea care guvernează securitatea maritimă și

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 8

care consider că trebuie tratată cu maximă profunzime.

1. FUNDAMENTE TEORETICE ALE GEOPOLITICII

Multe dintre conceptele-cheie ale geografiei strategice s-au dezvoltat în

Europa continentală, în cadrul alianțelor statale unde războiul din tranșee era

conflictul predominant. Teoria geografică a lui Mackinder și gândirea realistă a lui

Tucidide, Machiavelli, Morgenthau, Kissinger sau Waltz au fost realizate în

perioade în care Drumul Mătăsii și pasajele trans-continentale erau vitale.

Strategia a fost privită în mod tradițional ca fiind relația dintre scopul

războiului și mijloacele de realizare a acestui scop politic. Strategia oferă o teorie a

victoriei care explică modul în care un imperiu, sau stat poate traduce angajarea

mijloacelor specifice acțiunilor militare în îndeplinirea obiectivelor naționale.

Strategiile naționale de securitate maritimă țin cont elementele puterii navale

mahaniene, pivotul geografic și insulele lumii lui Mackinder, teoria țărmurilor lui

Spykman sau noua distribuție geostrategică a lui Cohen. Pe aceste motive s-au

bazat SUA, Marea Britanie, Franță, Italia, Australia (insulele lumii) când și-au

fundamentat o strategie preponderent navală. Polonia, România, țările din Balcani

au o strategie preponderent terestră. Excepție de la această regulă face Germania,

care au forțe navale dezvoltate, fără a avea pretenții de putere maritimă. Țările din

interiorul pivotului geografic al lui Mackinder au securitatea națională în mâinile

forțelor terestre. Teoria țărmurilor a lui Spykman se confirmă aproape în totalitate,

toate țările având forțe navale extrem de dezvoltate cum ar fi Marea Britanie,

Franța, Italia, Turcia, India, China, Taiwan și Japonia.

2. ASPECTE MODERNE ALE GEOPOLITICII DIN

PERSPECTIVA ECHILIBRUL DE PUTERE

În timp ce echilibrul puterii este probabil cea mai veche și mai cunoscută

teorie a politicii internaționale, ea rămâne plină de ambiguități conceptuale și de

concluzii teoretice și empirice. Nebulozitatea conceptuală din jurul acestei teorii

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 9

pornește de la conceptul său central, echilibrul comportamental. Ce înseamnă cu

exactitate termenul echilibrare? Unii savanți vorbesc despre echilibrarea tip soft,

alții au adăugat echilibrarea psiho-culturală, echilibrarea politico-diplomatică și

echilibrarea strategică, în timp ce alții vorbesc despre echilibrarea economică și

ideologică. Deoarece balanța de putere este o teorie despre securitatea

internațională și pregătirile pentru un posibil război, centrate pe capabilități

militare și politice considerăm că echilibrul de putere se referă la crearea și

promovarea tuturor formelor existente pe care armata o poate avea, pe plan intern

sau sprijinit de alianțe pentru a descuraja un alt stat sau alianță pentru a-și exercita

dominația. Un stat sau o alianță poate interveni pentru echilibru pentru a preveni

pierderea teritoriului sau părți din acesta și a intereselor vitale din străinătate (căile

de comunicaţii maritime, coloniile sau alte teritorii considerate de interes strategic

vital).

Neorealiștii precum Ken Waltz continuă să vorbească despre inevitabilitatea

unei puteri echilibrate. Geostrategii precum Colin Gray ne avertizează despre

pericolele pe care echilibrul puterii îl are, iar Halford Mackinder îndrumă oamenii

de stat să privească înspre viitor. Dat fiind faptul că geostrategia este orientată în

mod explicit spre îndeplinirea obiectivelor politice moderne, descrierile lumii lui

Mackinder au potențialul de a fi mai periculoase decât alte teorii mai vechi.

Teoriile lui Mahan și Spykman însă, pot deveni sursa de inspirație pentru

dezvoltarea valențelor maritime ale statului român, și pentru dezvoltarea Forțelor

Navale Române în concordanță cu realitățile geopolitice actuale dar și cu

previziunile pentru viitorul apropiat.

3. STRATEGII MARITIME ÎN CONTEXT GEOPOLITIC.

STUDIU COMPARATIV

Pentru fundamentarea științifică a strategiei de securitate maritimă am

analizat și comparat strategiile maritime ale națiunilor care joacă un rol

determinant în actualul context de securitate, prin identificarea principalelor teorii

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 10

și elemente geopolitice esențiale care stau la baza acestora, în actualul context

politico militar din NATO/UE și internațional (cu accent pe identificarea

limitărilor, riscurilor și amenințărilor dar și a oportunităților). Pentru strategia

națională de securitate maritimă, stabilirea strategiilor maritime străine în funcție

de elementele geopolitice, importanța regiunii în contextul globalizării, a

echilibrului de putere și a accesului la resurse, analiza comparativă a acestora,

identificarea rezultatelor cu relevanță și folosirea ulterioară a acestora în viitoarea

strategie vor reprezenta elemente fundamentale în elaborarea acesteia.

Cadrul de referință pe care l-am ales în comparația acestor strategii îl

reprezintă geopolitica actuală. Am plasat strategiile de securitate maritimă sub

aceleași circumstanțe geografice, politice, militare, economice și ale influențelor

gânditorilor politico-militari. Pe parcursul acestei analize comparative am

identificat asemănările și deosebirile între aceste strategii pe care le vom insera în

cadrul proiectului de strategie națională de securitate maritimă. Rezultatele cele

mai concludente din analiză le voi evidenția mai mult prin citate din izvoare sau

surse decât prin analize individuale.

Motivația alegerii strategiilor de securitate ale SUA, Rusia, China, India și

UE este acela că acestea sunt unele din cele mai moderne, aparțin unor state cu

tradiții în puterea maritimă, unele strategii sunt într-un total antagonism cu altele

și, nu în ultimul rând aceste națiuni se află poziționate geografic în regiuni cu

riscuri și amenințări la adresa securității naționale. Un alt motiv este acela că aceste

țări se află în situația de a re-echilibra puterea regională în beneficiu propriu.

De asemenea, motivația alegerii acestor strategii este aceea că, într-un fel

sau altul, acestea se raportează de fapt unele la altele. Această relație de

interdependență va trebui să se regăsească și în SNSM, care și ea la rândul ei se

află într-un cadru de intercondiționare cu cea a NATO, UE și SUA. Elementele

constituente principale comune acestor strategii de securitate maritimă uneori

complică peisajul geopolitic la un moment dat, corectează echilibre de putere

instabile, se contrazic între ele sau, mai grav, cu jurisprudența internațională și, nu

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 11

în ultimul rând promovează ideea stabilității, a creșterii nivelului de încredere

reciprocă sau evidențiază rolul cooperării internaționale.

În timp ce aceste strategii produc stabilitate, prosperitate economică,

siguranța cetățeanului, un mediu mai ecologic, România trebuie să găsească

resursele necesare promovării unei strategii de securitate maritimă și mai mult de

atât, să acorde o însemnătate mult mai crescută riscurilor și amenințărilor care se

pot dezvolta în Marea Neagră. Această strategie de securitate maritimă trebuie să

nu se limiteze la o simplă declarație de intenții, ci trebuie să fie o proclamație

revoluționară a intereselor României la M. Neagră, un impuls generator de creștere

economică și un promotor al afirmării României ca națiune care promovează

securitatea la nivel global, alături de aliații săi euro-atlantici.

Rezultatul studiului comparativ este atât original cât şi folositor atât pentru

comunitatea sistemului de securitate națională cât și pentru ofițerii de marină. Din

cercetare, observaţii şi experienţa proprie am observat diferenţe majore privind

elementele geostrategice care au stat la baza strategiilor de securitate maritime ale

statelor sau organizațiilor care joacă un rol activ în securitatea mondială. Marii

gânditori, deși pari învechiți, încă găsesc resurse pentru a-și menține operele

aproape de adevărul epocii moderne în care trăim.

4. ANALIZA PERSPECTIVELOR ȘCOLILOR DE

SECURITATE. CĂI ȘI MIJLOACE PENTRU

ÎNDEPLINIREA SCOPULUI STRATEGIEI NAȚIONALE

DE SECURITATE MARITIMĂ

Într-o anumită măsură fiecare stat din sistemul internațional are o strategie

de securitate națională sprijinită de alte strategii secvenţiale, pe diferite domenii.

Aceste strategii sunt destinate să ghideze statul, pe măsură ce trece prin labirintul

provocărilor cu care se confruntă în secolul XXI. Strategia ar putea reprezenta

strategia generală a statului sau ar putea fi o strategie națională în materie de

securitate pentru o anumită problemă. Elaborarea unei strategii este o artă dar și o

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 12

știință deopotrivă, deoarece particularitățile geografice, istorice și geopolitice

afectează în mod determinant strategia maritimă a unui stat și, în mod particular, a

României. Uneori aceste strategii funcționează și, uneori, nu. Unele sunt eficiente

iar altele sunt mai puțin.

România poate crea cea mai eficientă strategie de securitate maritimă ca

instrument de importanță strategică, cu relevanță politică, economică, juridică,

militară, financiară și de mediu. Această strategie trebuie să joace un rol

determinant în promovarea intereselor noastre maritimo - fluviale, ținând cont atât

de caracteristicile geopolitice și de securitatea regională, cât și de statutul țării

noastre de membru NATO și UE. Ipotezele de lucru pe care le-am luat în

considerare se bazează pe locul fundamental pe care geopolitica îl joacă în cadrul

securității maritime, pe fondul existenței unor tensiuni și crize în Marea Neagră și

pe anticiparea că vulnerabilitățile, riscurile și amenințările existente pot aduce

prejudicii ale securității naționale și ale cetățeanului. Principala ipoteză se bazează

pe descoperirea faptului că evidențierea triunghiului securității maritime se bazează

pe factorul geopolitic în relație cu instrumentele de putere ale statului și cu

beneficiile socio-economice aduse de strategie. O altă ipoteză de cercetare este

aceea de a găsi un răspuns la întrebarea referitoare la necesitatea strategiei de

securitate maritimă: Este strategia de securitate maritimă a României necesară, și

dacă da, de ce? Care sunt principalii actori naționali, regionali sau internaționali

și care sunt beneficiile pe strategia le aduce cetățeanului român?

De asemenea, am evaluat două variabile: abordarea geopolitică față de

securitatea maritimă (pentru care sunt definite două categorii: abordare tacită

versus o abordare explicită) și măsura în care considerentele geopolitice susțin

obiectivele politicii (pentru care sunt definite două categorii: o influență directă

versus una indirectă). Prezența unei legături explicite între securitatea maritimă și

geopolitică este măsurată prin apariția unor repere fără echivoc a conceptului de

geopolitică și prin certitudinea că geografia influențează securitatea maritimă.

Influența directă a factorilor geopolitici asupra obiectivelor de securitate maritimă

este măsurată prin apariția unor riscuri la adresa intereselor geopolitice în domeniul

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 13

maritim și la anumite poziții geografice, atunci când se referă la obiectivele de

securitate maritimă.

Considerăm că o strategie de securitate maritimă trebuie să adopte o

abordare interdisciplinară, bazându-se pe instrumentele clasice de putere ale

statului, integrate cu perspective legale, informaționale și academice. Rezultatul

obținut asigură un cadru coerent și modern de analiză pentru a evalua problemele

strategice complexe și a formula strategia de securitate maritimă.

Pe parcursul demersului nostru științific de a demonstra importanța

instrumentelor de putere ale statului și pentru o evaluare comprehensivă a rolului

fiecărui element în securitatea maritimă a României, am analizat toate elementele

componente ale MIDFIELD.

Resursele umane, financiare, forțele și mijloacele avute la dispoziție,

comunicațiile și computerizarea, reprezintă doar câteva din principalele mijloace

necesare îndeplinirii scopului și obiectivelor strategiei de securitate maritimă. Fără

acestea implementarea reală a strategiei nu poate fi realizată, aceasta rămânând o

simplă bună intenție neconcretizată. Guvernarea coerentă, cu un mecanism de

autoevaluare periodică și consolidată legal reprezintă cheia succesului pentru o

strategie de securitate maritimă care să producă beneficii durabile țării.

Considerăm că este necesar să cream specialiști în fiecare sector din

domeniul maritim și să-i strângem într-un grup de think-tank pentru a identifica

acțiunile viitoare de urmat în vederea adaptării rapide la noile riscuri sau

amenințări.

5. PROCESUL DE PLANIFICARE A STRATEGIEI DE

SECURITATE MARITIMĂ, CHEIA CĂTRE SUCCESUL

IMPLEMENTĂRII

România trebuie să joace un rol mult mai activ în consolidarea imaginii UE

la M. Neagră prin crearea unei platforme, care să pună la masa negocierilor toate

guvernele și ministerele interesate în menținerea unui climat de securitate, pentru

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 14

a-și crește puterea maritimă relativă în vederea protejării intereselor din domeniile

DIME proprii. PSAC, în acest moment prezintă anumite sensibilități, cu decidenți

politici șovăitori (atât cei naționali cât și cei ai Uniunii Europene), incapabili de a

lua o decizie cu privire la acțiunile Rusiei din M. Neagră, cu migrația ilegală din

M. Mediterană și M. Neagră și cu protejarea intereselor economice ale fiecărei țări.

Considerăm că, în viitoarea Strategie Națională de Apărare, dimensiunea

geopolitică maritimă și a Dunării trebuie să reprezinte o poziție centrală, ea

influențând într-o mare măsură toate celelalte dimensiuni existente în momentul de

față: de apărare, de ordine publică, de informații, economică și energetică, etc.2

Strategia de securitate maritimă se bazează pe interacțiune, atât pe cea

internă, între ministere și organizații naționale, cât și pe cea externă, internațională

(între organizații, guverne sau state). Guvernul și CSAT, în calitate de lideri, au

obligația să folosească toate instrumentele de putere ale statului astfel încât să

poată anticipa dinamica interacțiunilor într-un anumit context geopolitic. Un

adversar care folosește strategii asimetrice poate fi greu de analizat și decriptat.

Această situație însă, poate duce la creșterea în complexitate a strategiei, fapt care

intră în contradicției cu însăși esența acesteia, simplitatea.

În domeniul maritim din România, o mare varietate de activități sunt

interconectate, într-o anumită măsură, toate având un impact asupra dezvoltării

durabile a țării, asupra prosperității cetățeanului și societății românești, prin

contribuția acestora la stabilitatea socială, economică și politică, la creșterea

siguranței și securității de pe toate palierele, intensificarea relațiilor diplomatice și

de cooperare interguvernamentală, promovarea dezvoltării tehnologice din toate

sectoarele domeniului maritim și, nu în ultimul rând, respectarea, consolidarea și

aplicarea legilor. Gestionarea tuturor aspectelor din domeniul securității maritime

este un domeniu complex, care nu se limitează doar la câteva ministere sau

organizații.

2 Administrația Prezidențială, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru Perioada 2015‐2019 ‐ O Românie puternică în Europa şi în lume, accesat de pe http://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_1.pdf, la data de 22 decembrie 2018

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 15

Această strategie este rezultatul corelărilor pe multiple planuri ale

ministerelor contribuitoare la domeniul maritim, organizațiile guvernamentale și

nonguvernamentale, grupurile de reflecție, consiliile interministeriale permanente,

Consiliul Legislativ, CSAT, Consiliul Economic şi Social și sectorul privat. Ea

trebuie planificată, concepută și implementată cu strategii în domeniile economic,

juridic, militar, al afacerilor interne, educației și dezvoltării.

UNCLOS III este principalul cadru juridic internațional pentru zonele

maritime și fluviale. Drepturile și obligațiile pe care convenția le atribuie statelor

de coastă asupra unor zone diferite aflate în largul coastelor lor sau ape interioare,

precum și regulile și principiile care reglementează utilizarea zonelor dincolo de

jurisdicția statului reprezintă borna 0 pentru orice efort, național sau internațional,

destinat să răspundă provocărilor securității maritime. În acest context,

nenumăratele diferende și procese internaționale în domeniul securității maritime

(în contradictoriu cu UNCLOS) se bazează pe acceptarea importanței mărilor și

oceanelor lumii pentru bunăstarea și prosperitatea cetățeanului care depinde de

acestea.

6. STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SECURITATE

MARITIMĂ A ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL GEOPOLITIC

ACTUAL DIN REGIUNEA MĂRII NEGRE. PROIECT

Scopul securității maritime a României este acela de a proteja interesele

maritime naționale, folosind toate instrumentele de putere ale statului, independent

sau în context aliat, în ZEE sau acolo unde angajamentele solicită prezența noastră,

atunci când situația o impune, în vederea asigurării securității cetățeanului român.

Dimensiunea securității maritime presupune un spectru larg de interese ale

României la mare și fluviu, concretizându-se în următoarele obiective:

1) Protejarea suveranității și integrității teritoriale a României împotriva

amenințărilor din mediul maritim;

2) Modernizarea, dezvoltarea și înnoirea capacităţilor de apărare ale

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 16

Forțelor Navale Române și Gărzii de Coastă;

3) Promovarea libertății și securității navigației, a siguranței și securității

cetățenilor, a transportului maritim, a pescuitului, a comerțului, a

aprovizionării cu energie, a bunurilor și a resurselor în domeniul

maritim;

4) Menținerea păcii, stabilității și securității în Marea Neagră, în

vecinătatea maritimă și în alte zone de interes maritim;

5) Respectarea legislației naționale și a dreptului internațional în zonele

maritime aflate sub suveranitatea și jurisdicția noastră și respectarea

normelor internaționale privind marea liberă, în conformitate cu

angajamentele internaționale;

6) Îmbunătățirea competitivității la nivel mondial a transportului

maritim și fluvial;

7) Asigurarea căutării și salvării, a siguranței cetățeanului și a securității

maritime;

8) Îmbunătățirea protecției mediului marin, a coastei, a Deltei Dunării și

a fluviului Dunărea;

9) Crearea condițiilor pentru dezvoltarea economiei maritime și fluviale

bazate pe standarde de calitate ridicată, recunoscute la nivel european

și internațional;

10) Gestionarea și dezvoltarea durabilă a mediului marin și a

resurselor naturale ale Mării Negre, Deltei și a fluviului Dunărea;

11) Creșterea importanței porturilor românești de la mare și fluviu,

a infrastructurii maritime și portuare, inclusiv a instalațiilor offshore,

a conductelor de petrol și gaz, a conductelor și cablurilor submarine,

precum și a infrastructurilor critice situate de-a lungul coastei.

Aceste obiective multiple se intersectează cu anumite riscuri și amenințări la

adresa securității maritime, care au o natură transversală sau cresc într-o asemenea

măsură încât depășesc capacitățile sau responsabilitățile unui singur actor. Când se

întâmplă acest lucru, principiul unității de acțiune, care ocupă o poziție centrală în

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 17

cadrul sistemului de securitate națională și, prin extensie, în politica de securitate

maritimă, necesită coordonarea diferitelor părți și, în consecință, a structurilor care

facilitează această coordonare. În plus, reafirmăm că dimensiunea globală a

securității maritime este prezentă în eforturile internaționale în acest domeniu; iar

coordonarea internă este, prin urmare, esențială pentru definirea poziției naționale

a României în forumuri dedicate bunei guvernări a mărilor și oceanelor.

Interesele maritime și fluviale ale României sunt numeroase și sunt o

consecință a poziției geostrategice a țării și are ca principal sprijin, instrumentele

de putere ale statului. Interesele noastre maritime se oglindesc în interesele euro-

atlantice și reprezintă acțiunea fermă a României pentru a respecta siguranța și

bunăstarea cetățeanului și pentru a transforma această regiune într-un spațiu

conectat la valorile și principiile democratice.

CONCLUZII

Analizele efectuate ne-au condus către formularea unui decalog geopolitic, a

cărui elemente principale trebuie să constituie pilonii de bază ai procesului de

fundamentare a Strategiei de Securitate Maritimă a României. Mai mult,

considerăm că elementele decalogului geopolitic pe care îl propunem influențează

însăși interesele maritime și fluviale ale statului român, iar strategia națională de

securitate maritimă nu este nimic altceva decât un mecanism de putere al statului

român.

Geografia este un aspect vital care poate ajuta, dar și poate complica

securitatea maritimă, în funcție de caracteristicile geografice ale națiunii, de mediul

geostrategic predominant, și de evoluția politică la un moment dat. România este

un stat cu o ieşire la mare de 225 km, pe teritoriul căreia curge fluviul Dunărea

parcurgând teritoriul ţării pe o lungime de 1075 de km din care 354 exclusiv în

România și cu o zonă economică exclusivă de 25.000 km2.

Poziția. Primul element al decalogului geopolitic este dat de poziția

geografică și importanța strategică deosebită a Dunării și Mării Negre atât pentru

statele riverane, cât și pentru marii actori maritimi: SUA, Federația Rusă, China pe

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 18

de o parte, dar și NATO și UE, pe de altă parte.

Al doilea element este dat de procesul de regionalizare a Mării Negre. Este

Marea Neagră o regiune în adevăratul sens al acestui concept sau este doar un

construct teoretic cu prea puține argumente practice?

Al treilea element este dat de calitatea de graniță euro-atlantică pe care o are

Marea Neagră și într-o oarecare măsură și fluviul Dunărea. Dacă dăm crezare celor

care compară axa geopolitică Marea Baltică – Marea Neagră cu un nou zid al

Berlinului, atunci Marea Neagră poate fi văzută ca pe o cărămidă a acestui zid.

Al patrulea element este dat de existența Federației Ruse ca stat riveran

Mării Negre și de comportamentul acesteia de actor impredictibil și irațional în

această regiune.

Al cincilea element este dat de multitudinea de conflicte înghețate care au

proliferat în regiunea Mării Negre, în special în fostul spațiu sovietic. Una din

consecințele principale ale acestui fenomen a constat în demararea unui proces de

militarizarea accentuată a acestei regiuni cu consecințe extrem de grave pentru

securitatea regională.

Al șaselea element este dat de statutul juridic de ape internaționale cu statut

special pe care îl are Marea Neagră, precum și de regimul juridic al Dunării.

Convenția de la Montreux interzice pătrunderea și staționarea în Marea Neagră a

navelor de război aparținând unor state neriverane pentru o perioada mai mare de

21 de zile punând bazele unui status quo incert.

Al șaptelea element este dat de accesul la cercetarea mediului marin și

exploatarea resurselor energetice descoperite în bazinul Mării Negre.

Al optulea element este dat de divergența intereselor și inconsecvența

opțiunilor politice ale actorilor riverani.

Al nouălea element este dat de divergența intereselor și inconsistența

politicilor marilor actori neriverani față de problematica regiunii Mării Negre

(SUA, China, UE și chiar NATO).

Al zecelea element este dat de ineficiența și ineficacitatea unor mecanisme

de cooperare regională.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 19

Strategiile analizate au părți comune sau total diferite. Fie că sunt un set de

practici sau concepte fundamentate politico-militar, aceste strategii sunt multi -

dimensionale, cu niveluri DIME suprapuse sau întrețesute, în interiorul cărora

acționează vectori și actori statali/organizaționali care conduc activități ilegale.

Strategiile de Securitate Maritimă se cristalizează în momentul în care

contextul maritim global trece printr-o transformare profundă, determinată de

schimbările geopoliticii globale și de apariția unei ordini globale multipolară.

Apariţia de noi puteri emergente, interdependența economică crescândă și

deplasarea pivotului geostrategic către Asia asigură un context de securitate

maritimă radical diferit faţă de cel din timpul sau după epoca războiului rece.

Având în vedere intensitatea tot mai mare a schimbului economic, puterea

maritimă, mai mult ca oricând, se concentrează pe asigurarea fluxurilor globale

critice și a infrastructurilor pe care le mențin.

Considerăm că, în ceea ce privește securitatea națională, Guvernul

României trebuie să schimbe cadrul legislativ existent pentru a pregăti

instrumentele de putere ale statului și cadrul legislativ în strânsă corelare cu

evoluția geopolitică și evoluţia riscurilor și amenințărilor din domeniul maritim,

dar și să consolideze credibilitatea în cadrul euro-atlantic sau cu principalul

partener strategic, transatlantic.

Încheiem astfel cu concluzia că această teză şi-a atins scopul, obiectivele şi a

testat ipotezele de lucru prin argumente fundamentate ştiinţific, fiind necesară

continuarea cercetării pentru a consolida acest studiu comparativ și pentru a-l

implementa în Strategia de Securitate Națională Maritimă a României din prismă

euro-atlantică.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Administraţia Prezidenţială, Strategia Naţională De Apărare A Ţării Pentru Perioada 2015 – 2019. O Românie puternică în Europa şi în lume, București, 2015, accesat de pe http://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_1.pdf

2. Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată în 2014, http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_51_1991_securitatea_nationala_romaniei_republicata.php

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 20

3. Parlamentul României, Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării, https://lege5.ro/Gratuit/gu3dinby/legea-nr-473-2004-privind-planificarea-apararii

4. Parlamentul României, Legea nr. 63/2000 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea apărării naționale a României, accesat de pe https://lege5.ro/Gratuit/gi3dmnrx/legea-nr-63-2000-pentru-aprobarea-ordonantei-guvernului-nr-52-1998-privind-planificarea-apararii-nationale-a-romaniei

5. Parlamentul României, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru Perioada 2015 - 2019. O Românie puternică în Europa şi în lume. Hotărârea nr. 33/2015 a Parlamentului României, Monitorul Oficial nr. 450/2015, http://www.presidency.ro/files/userfiles/ Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_1.pdf

6. Parlamentul României, Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării și înlocuită cu Legea 203/2015, https://lege5.ro/Gratuit/gu3dinby/legea-nr-473-2004-privind-planificarea-apararii

7. Parlamentul României, Legea nr. 203/2015 privind planificarea apărării, Monitorul Oficial, http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_203_2015_planificarea_apararii.php

8. Guvernul României, Strategia Militară a României, Monitorul Oficial nr. 191, din 4 mai 2000.

9. F.N.-1 – Doctrina Forțelor Navale, București, 2019. 10. Guvernul României, Carta Albă a Apărării, București, 2017, https://www.mapn.ro/

informatii_generale/documente/carta_alba.pdf. 11. America’s Navy, Strategic Documents, http://www.navy.mil/StrategicDocs.asp. 12. Department of Defense, NDAA A-P The Asia-Pacific Maritime Security Strategy:

Achieving U.S. National Security Objectives in a Changing Environment, https://www.defense.gov/Portals/1/Documents/pubs/NDAA%20AP_Maritime_SecuritY_Strategy-08142015-1300-FINALFORMAT.PDF

13. Department of the Navy, USCG, Maritime Security Cooperation Policy Of The United States Of America: An Integrated Navy - Marine Corps – Coast Gurad Approach, January 2013, https://www.marines.mil/Portals/59/Publications/Maritime%20Security%20Cooperation%20Policy.pdf

14. Crăciun Ioan, puncul.ro: Securitatea devine o chestiune de responsabilitate nu doar a militarilor, ci şi a sectorului civil, https://www.punctul.ro/comandor-ioan-craciun-securitatea-devine-o-chestiune-de-responsabilitate-nu-doar-a-militarilor-ci-si-a-sectorului-civil/

15. Crăciun Ioan, ”The problem of securitization in international relations - a constructivist approach”, The International Scientific Conference, Strategies XXI, Bucharest, November 22-23, 2012, https://s3.amazonaws.com/academia.edu.documents/31033589/conference_ 2012.pdf?AWSAccessKeyId=AKIAIWOWYYGZ2Y53UL3A&Expires=1559331584&Signature=kEaHtrPWV4bPZbI7TrgEyBU4tnQ%3D&response-content-disposition=inline% 3B%20filename%3DIS_STATE_STILL_THE_MAIN_ACTOR_IN_SECURIT.pdf#page=189

16. Brzezinski, Z., The Grand Chessboard: American Primacy and its Geostrategic Imperatives, Basic Books, 1998, http://www.takeoverworld.info/Grand_Chessboard.pdf.

17. Bull, H. The Anarchical Society. A study of Order in World Politics, Ed., Palgrave Publishers Ltd., New York, 2002.

18. Bureau, P. I., Act East Policy, http://pib.nic.in/newsite/PrintRelease.aspx?relid=133837 19. Buzan Barry, Ole Waever, citând pe Held, David, Anthony McGrew, David Goldblatt,

and Jonathan Perraton, Global Transformation: Politics, Economics and Culture, Cambridge: Polity Press, Regions and Powers, 1999

20. Buzan Barry, Ole Wæver, Jaap de Wilde, Security. A new Framework for analysis,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 21

Lynne Rienner Publishers, Coloradohttps://books.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=j4BGr-Elsp8C&oi=fnd&pg=PR7&ots=bOqfrW5u39&sig=8a0Xh4ViIMy7ItkgvuahY713daw&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false

21. Buzan G Barry, O. W., Regions and Powers: The Structure of International Security, Cambridge University Press, Cambridge, 2003.

22. Carr, E., Criza celor douăzeci de ani (1919-1939): O introducere in studiul relațiilor internaționale. Collegium Polirom, Iași, 2011.

23. Clausewitz, C. V., On War, Princeton University Press, New Jersey, 1989. 24. Cohen, Saul, ”Great powers, shatterbelts, gateways, geostrategic regions”, interviu,

https://exploringgeopolitics.org/interview_cohen_saul_great_powers_shatterbelts_gateways_geostrategic_regions_derwent_whittlesey/

25. Cohen, S. B., Geography and politics in a world divided, Random House, Michigan, 1963.

26. Cohen, S. B., Pluralism and Political Geography. People, Teritory and State, Routledge Library Edition, 2015.

27. Colin, Powell, Tribune. US looks to its allies for stability in Asia and the Pacific, http://www.nytimes.com: http://www.nytimes.com/2001/01/27/opinion/us-looks-to-its-allies-for-stability-in-asia-and-the-pacific.html, 2001, January 27.

28. Corbett, J. S., Principles of Maritime Strategy, Mineola, Dover Publications Inc., New York, 2004.

29. European Commision, European Union Maritime Security Strategy - Responding Together To Global Challenges - A guide for stakeholders, https://ec.europa.eu/maritimeaffairs/sites/ maritimeaffairs/files/leaflet-european-union-maritime-security-strategy_en.pdf.

30. European Union, Maritime Security Strategy, http://register.consilium. europa.eu/doc/srv?l= EN&f=ST%2011205%202014%20INIT.

31. Friedman, J. M., ”5 Maps That Explain China's Strategy”, Forbes Magazine, February 25, 2016.

32. Friedman, Lawrence, Strategy: A History, New York, Oxford University Press, 2013. 33. Gorshkov, S. The Sea Power of the State, 2016, Official Translation, CIA. 34. Gray, C. S., ”Explorations in Strategy”, Contributions in Military Studies, no 164,

Greenwood Press, Westport, Connecticut, 1996. 35. Halford J. Mackinder, S., Democratic Ideals and Reality. A study in the Politics and

Reconstruction, National Defence University Press, Washington, 1942. 36. Hart B.H., Liddell, Strategy, Second Revised Edition, Faber & Faber Ltd., London,

1967. 37. Hattendorf John B., D. P. The Evolution of the U.S. Navy’s Maritime Strategy, 1977–

1986, Ed. N. W. Press, 2004. 38. Mackinder, H. J., Democratic Ideals and Reality. A Study in the Politics of the

Reconstruction by the Right Honorable Sir Halford J. Mackinder, National Defence University Press, Washington, 1942.

39. Mackinder, H.J., ”The regions o the world”, volumul Britain and the British Seas, William Heinemann, London, 1902, https://archive.org/details/britainbritishse00mackuoft/page/12.

40. Mackinder, H. J., Democratic Ideals and Reality, Faber & Faber, Londra, 2014. 41. Mahan, A., The Atlantic Monthly Archives, The United States Looking Outward,

http://www.unz.org/Pub/AtlanticMonthly-1890dec-00816 42. Mahan, A. T., The interest of America in sea power, present and future. Little, Brown

and company, Boston, 1898. 43. Mahan, A. T., The problem of Asia and its effect upon international policies, Little,

Brown and Company, Boston, 1900.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 22

44. Mahan, A. T., The Influence of Sea Power upon History, 1660-1783, Dover Publications INC., New York, 1987.

45. Mahan, C. A., Naval Strategy Compared and Contrasted With the Principles and Practice of Military Operations on Land, Little, Brown, Boston, 1911.

46. Mao Tse-tung, On Protracted War, https://www.marxists.org/reference/archive/ mao/selected-works/volume-2/mswv2_09.htm

47. Spykman N. J., The Geography of the Peace, Edited by Helen R. Nicholl, Harcourt, Brace & Co., New York, 1969.

48. Spykman, N. J., America's Strategy in World Politics: The United States and the Balance of Power, Routledge, Taylor and Francis Group, New York, 2007.

49. Strabo, The Geography of Strabo (Vol. 1), Ed. & H. L. Jones, Trans., Harvard University Press, 1917.

50. Sun Tzu, The Art of War, The Project Gutenberg eBook, Translator: Lionel Giles, May 1994, https://holybooks-lichtenbergpress.netdna-ssl.com/wp-content/uploads/The-Art-of-War-by-Sun-Tzu.pdf

51. Thucydides, The landmark Thucydides, a comprehensive guide to the peloponesian war, Ed. R. B. Strassler, New York, Touchstone, Rockefeller Centre, 1998.

52. Tiezzi, S., The Diplomat. Preluat de pe Is China Ready to Solve One of Its Maritime Disputes?, 7 noiembrie 2015, https://thediplomat.com/2015/11/is-china-ready-to-solve-one-of-its-maritime-disputes

53. Til, G., Seapower, Theory and Practice, Frank Cass& Co., Essex. 54. UN General Assembly, Oceans and the law of the sea : report of the Secretary-General,

10 March 2008, https://www.refworld.org/docid/48da24e72.html 55. US Naval War College, Russia Maritime Studies Institute, 2017,

http://dnnlgwick.blob.core.windows.net/portals/0/RMSI_RusNavyFundamentalsENG_FINAL%20(1).pdf?sr=b&si=DNNFileManagerPolicy&sig=i110Z1rxZVzKbB%2BdHJ1CZuTxvwL3N7W34%2FLpksgT1Bs%3D

56. Vego, M., Naval Classical Thinkers And Operational Art, Naval War College, Newport, Rhode Island, SUA, 2009.

57. Vego, M., Naval Policy and History. Maritime Strategy and Sea Control: Theory and Practice, Routledge, New York, 2016.

58. Waltz, K.N., ”Structural Realism after the Cold War”, International Security nr. 25/1, 2017, http://www.columbia.edu/itc/sipa/U6800/readings-sm/Waltz_ Structural% 20Realism.pdf

59. Waltz, K.N., Theory of International Politics, S. I. Columbia University, Ed., Long Grove, Waveland Press, Boston, 1979.

60. http://cimsec.org/ 61. http://csat.presidency.ro/. 62. http://ec.europa.eu/environment/water/water-framework/index_en.html, 63. http://en.kremlin.ru/ 64. http://english.gov.cn 65. http://unctad.org/ 66. http://www.china.org.cn 67. http://www.danubecommission.org/dc/en/ 68. http://www.dtic.mil/ 69. http://www.eunavfor/ 70. http://www.fmprc.gov.cn/ 71. http://www.interreg-danube.eu/approved-projects/grendel 72. http://www.milestondocuments.com/ 73. http://www.mod.uk 74. http://www.N.A.T.O..int/ 75. http://www.unece.org/trans/main/sc3/sc3res.html

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 23

76. https://ec.europa.eu/ 77. https://eur-lex.europa.eu/homepage.html 78. https://europa.eu/european-union/index_ro 79. https://frontex.europa.eu/ 80. https://money.cnn.com/ 81. https://thediplomat.com/ 82. https://www.agerpres.ro/ 83. https://www.cesni.eu/en/documents/ 84. https://www.cia.gov 85. https://www.foi.se/ 86. https://www.forbes.com/ 87. https://www.gov.uk/ 88. https://www.iiss.org/ 89. https://www.indiannavy.nic.in/ 90. https://www.janes.com/ 91. https://www.mae.ro/ 92. https://www.mapn.ro/ 93. https://www.marines.mil/ 94. https://www.politiadefrontiera.ro/ 95. https://www.researchgate.net/ 96. https://www.telegraph.co.uk/ 97. www.indiadefence.com/ 98. http://www.dexx.ro/ 99. http://www.fmprc.gov.cn/mfa_eng