ANNULC III, No. 23 abonamente LUNI, 19 IUNI 1872

COLUMNA TRAIANU- SCIINTE - - MEDICINÄ. - SCIINTE NATURALE. - POESIÄ. - - LITTERATURA POPORANA. -

ISTORIA : Negrul, de B. P. Hasdeli.BIBLIOGRAFIA : Despre Dacia, A.

: V. Ma-

CRONICA : ,

SCIINTE : de Gr.BULLETIN etc.

SECOLULU

(Urmare.

CARTEA I.

POPORUL-q.

TERRITOR.IULU.

§ 2.C .

Urmare.

de funda monastirea Coziade marele Mircea 1382 - 1387,

pe acollo lamanesci o biserica, pe care o1372 - 1382 principeRadu-Negru.

Biserica monastirea ,

Cozia, la urma, annes-de

o origine : Cotména.Écc crisova dela Mircea

Mare din 20 1388 :duhulti de ace-

stiia suntApostolt, carora de

dreptate ne-voindu-se , viueta cea ;

pe ,

celle mutatt ; fericitulade , pe care

rurea : venip,pärinteluT de tmprätia ceeste dela ;

Christostibine-credinclosult de

rula Mircea, marele domnaa fostt prinputintä m'amt nevoitti a urma : a proslávi,,pre ce m'a prostävitti pre

cu slavä m'apentru acésta bine d-mea

de din temellid monastireintrunumele de

Troite, nezidita carea

carea ne si sun-

temt, ce se lacare maY era

male, Nana pre carelecu cu osärdire voladomnieT melle l'a inchinatt monastiriT ce

s'a adausti d-meacate sunt cálugrilorti ce vortlocui de de tm-

: satula care amal nainte , ce se numesce

la , care afostd nainte ;

hotarult Pitesci-lord ; la mórtea StancluTurculti a satuld ce se numesceCrusia, ca ; achinat alta melle

Balcova la acumperat'o dela Taco, vile,acela cu d-melle; loct acollo,care l'a Dude din porunca

s'aimpreunatt cu loculd Dude din hotaruld

, care l'a data frate-setpe acea parte 4 locurT,

una 2 lala hotaruld

la ,

care a dat'o a-a gTupânulit Buda ,

vota melle ;care l'a

la ; acestece sunt sust slobode de tóte

lucrärile melle;d-mea dela

curtea melle pe :

220, vina bur-de , 20 de cascavalle , si 10

vedre de miere 10 slot de cérá , 12

de 300 sälase de ;

acestea bine domnia measd monastirea Cotména sub cutöte celle ce stint alle ce s'a

de acollo ;

pentru

cestti fehu : dupá po-Gavril , orT va

va neminea nua a adauga detind; mórtea

nu neminea egu-mend , nicT Mircea ,

domnd, carele bine va voi a dupámine , cine-va ,

pe carele allege dintredupä(Urmézä cinstitti

s'a dupá poruncaMircea a Ungro-

vlachia , létti 6896 , indictiont 11, luna20. (433)

:

1-o. Radu-Negru , Mircea,o nu departe de Cozia

2 o. Acea bisericá primesce multesuccessive dela ,

fratele predecessorula MirceaMare ;

3-o. Degia Radu-Negru degiaDanti-Bassarabt se nasce din teme-

proprit monastire Cozia.cuvinte nu singurult

de autenticti , p'en caunt fehu de status ante partum

Isprävindd Cozia la Cot-ména.

Documentula de ni-o es-1388.

De ?

cestiunea.gallimatiä cronologica a

Grecénu, pe care reprodus'o testu-almente, ni se spune : Mircea voevodtt

de'ntelu a ziditt. monastireala 6809, dela Crista

1301.De unde luat'a acésta cronicarult ?

respunde gravitate :Pisania aratá adeverézä."

o pisanid !desfásurate câte-va rônduri

inte despre monumentele mirciane alle

(433) Fóia Romanismului, II, 30, do-noua a t. 2, p. 2. unde

este fórte

17.

;

luT

loculd

;,

.

.

.

,

!

ECONOMICE. BIBLIOGRAFIÄ.

Radu-vodrt.

e

NATURALE nescu.

;

.

naint6luT

dragoste multá

maY sust maT

trebuincióse

,

alitamd

dattimaT

boTar domnieTmosiá,

cu

voevod loct totilluT

Vladult, totthotarult Calinescilort,

hotarult VoTco, altultOréova ;

; vilecollo dupd

pdrintelut domniermetocht Hinatescilort,

Tatuld

adaust

gálepdu§T

,

,

cátrástdpdnire

monastiritmat se

IN MUNTENIA DIN XIV.

nr. 93-132)

N

a se

essista satult

acestuT :

identfficatAndu-li-se

lui pórtá,precumt

doritá

pu-voril

cároraChristost Tubito-

Ungro-vlachia,

intemeTascádé

popeT luT

sá voiä ca

fi

nicT altnumaT fraliT vort

popeT

blástemuld)chrisov scristvoevodt domnt

la

mareluTbisericá la

mat

luT

cu ,

sust

pompósa

Cotménalétt

monastirii

CelleCo-

iCondica Coziei,

numaT estractd, vi-

Condica cea

ultima

ISTORIÄ.

de Odobescu.

d.e

1.

s'adtotd-d'o-data

ail

ne4eesculd

cellecaträ s'adglasti

blagoslovithmet,vou

scaunuhl

D-4eire,TmprMh

tntru traim

domnieT Udoba

hranOltd, fostd

alldOrlesch satt

m6rä la

monastiriTalit

StancluldStefand

vola altd

acollo

vile

Stanislavd

Radu

Tnchinattfie

merticatotd annulti

am

pef, slobodd

Gavrildpunä

voevodd nid

, mitropolitt

Acestd

luT

;

acestul

venimd

arrétä

cu

reproducemd

Ve41 pentru pagina

5

A

CAPUL

Intercamt Calli-

mat

analoga

mainCIO

lut

cerescibuccuria

met

partitel

si

localabracaminte

mal

care

si

diseInca

amt mat

inn

dupa

lut

main

lie

actO

lut

178 COLUMNA LUI

din 1301 , 1302 , 1303 , despre

din 1292, tóte realitate nu sunt de-de pe la 1387-1388, probatd pên

la ultima MirceaGrecénu nu este

cine-va, simplu nemuritoruldMircea Mare.

Urmézá , pisania dela Cot-m4na, nu se , tre-buTa , ca celle delaCozia Tisména, fantasticuld 1301,ci posteriord cu vr'o

decennie..

, la astáo diplomá , care ni- permitte a do-

ca aci, o demonstratiune din-tre celle maT decisive.

Condica cea aCotmeneT, conservatá

-din BuccurescT la cu vechile condicealle TismeneT, maT mul-

alte monastirT, este din 12 6926,11, annuld 1418.

Tn8ruld Bassarabd; pemareluT Mircea , associatil

la de de pe la1399 (434),

cuvinte :Christosit bine-

credinciosuld blagocestivuldIô.

'Michaild aa Ungro-vlachieT, dom-

nia-mea a domnieT mellestint

de dom-melle : dela CoTia a

de , acarea este dela Codména etc. (435).

déröMircea Mare

Radu-Negru, limpedeca unuld ce o scia bineori-cine ambeleCozia se formaserä absoluta-mente

1418 Engel, Gesch. d. Wal., 164. -Diploma din 1399 Venelin, 19.-Diploma din 1415 Ar-chivul din DocumenteleCozief,netrebnicelord nr. -216 etc.- principe, desprecare croniceledespre essistinta se Engel, este

multime de , emanate deladela Mircea Mare pe cart le e-

numera II.

In Condica p. 4,mat dela carele

data cronogicd, copistuld a dela sinecorpuld , 22

6926 11, multumindu-se a ciffrele, ce ledegia o mat testa astinu este ci anteriórA,

anume tnainte de mórtea lut Mircea Mare , peera la

Reducendd inscriptiunea cea cot-a Greanu la marginile

factice , la Mircea Mare, nula 1301 confruntând'o apoT cucrisovuld din 1418 , lesne ne convin-gemd :

1-o. Radu-Negru, 1372-1382,dise unde-va Cotmdna o biserica,tocmaT la

Cozia ;2-o. Pentru Cotména, ca pentru Cozia,

marele Mircea a 1382 - 1387,din temellid mona-

demerge cu inchi-1301?

la Tisména , päcälitd la Cozia ,

la Cotména,refugid dela

, Ad missiunea critice devine

Câmpu-lungeniT pen la unuld suntstare din ambitiune a se face punte

luntre pbntru a din sicura peire sacraa

de pe la 1215, estea se occasiuni solemne, ur-bea lord va fostd luT

capitala MuntenieT.nostri

cu s'ad ca d.

intrepiditate cu se-: zestrea monastiriT

cupa de a Negru-yode,mind'o cu energia : o de

litre" (436) !bine , cu pericoluld de a. supra peMuscellenT de a pe ad-

miratoriT cup elord de litre ", noT vomita risipi maTestósa a Câmpu-

nu este !

(Va unna.)HASDEU.

(436) Articluld in1815' unde se gdssi la p 355: o aNegru-vodil", apot o a lut Negru-vodd", mat multealte

1NDICELE

relative direca indirectiiDacia.

L.

L AJ A D Mémoire deux bas-reliefsriaques ont été découverts Transilvanie,avec supplément sur la découverte dude Valachie; Mém. de Acad. des

tom. XIV, 1840.FERDINAND DE LASTEYRIE; Essai de

d'un des boucliers daces, represent& les bas-reliefs de Trajane ; In Comptes rendusdes séances Acad. des Inscr., jUillet-aot1868, Paris.

A. T. LAURIANU ; Istriana deseriereadin , descoperite

din véra 1845 ;pentru Dacia, BucurescT, ton. II, 1846.

- Documente istorice despre stareaa Transilvania ; ibid.

tom. III, 1846.- scurta aib., t. V, 1847.

Coup d'oeil sur l'histoire des Roumains ,

1846. .- , (1853)(1861), editiunT.

- Tabula Daciae antiquae addelineata; BueurescT, 1862.

LAZIUS; Tabula geographica Pannoniae. , Da-ciae etc. in Ortelii Theatro Orbis Ter-

1573,MARTIN LEAKE; Researches in Greece, London,

1814, 1 tom. in-4.ACHI L ;

i Posen, 1855.- Opis Skythii Herodota , Pisma ,

WarszaWa, 1814, in-8.- numismatiques; gaulois ou celtique. Bruxelles, 1841, in-8.

Badania starozytnoseci we wzgledzie geografji;Wilno i Warszawa, 1818, in-8.

Letopisifele Moldova , pubticate de M.1852, t. : Carte pentru des-

a Moldova, desting de

RONNE et WAILLY; articolT Journal ,desvants, 1841, assupra cartiT

aurarius.Annales Sultanorum Othmani-

darum ; Francofurti, 1596, fol.GG. LIEBUSCH ; Shythica oder und

kritische Bemerkungen über alte Berg-religion undCamenz, 1833, in-8.

F. L. LINDNER ; Skythen des Herodot, mit4Stuttgart, in-8.

I. Zastanowienie sie nad mogilamiWilno, 1832.

LUCIANUS SAMOSATENSIS ; Opera, gr. etlat. I. Th.Lehmann. Lipsiae, 1822 - 31, 9 tom. in-8.edit. G. Dindort, gr. lat., Paris (Didot), 1840, 2

in-8.

M.

A. MACIEJOWSKI ; Geto-Daki, Warszawa, 1858.A I R U; ceputulg

. Dacia, prin lord. deBuda, 1834, in-4.

I. MAIORESCU ; articoliassupra numirilort de

din Heufler Oesterreich und seineV, 27,

dinannult 1857.- Articolula : Moldau und Walachei, Staats

xicon, der Staatswis-senschaften vonund Karl Welcher, Leipzig, 1864,

MAJEWSKI; Slawianach, Warszawa, 1816.; Dissertafiune litte-

despre originea dinDacia 1857, in-8.

,

re-

;

tort

monastiri

din

und

annuldnoT

gin!

ApoY

facila'

luT

cincT

mat baut

(FEL I X);

Bucu-resci,

Antverpiae,

Études

luT

tom.

Malinescu;

istorici limbistici '

für

TRAIANU

crisovuld anti

evidinta,de'nteu"

dérö i

care gassesce

nuunt

optdadevrd

privintá

PrimultStatuluY

CozieY,

indictiontMichalu urma§ult

domniäcrisovil urmä-

de

domnt

amnduroril monastirilorg, cariledomnieT melle si de

si

Astt-fehu Michalunepott

Cotména

(434) Diploma in

171

muntene cea tIcere

crisóvecell tóte

(435) Cotmenel, dupa

documentuluT totil

dupadiploma sincronici

acumd

precumt tott dOnsulti Meuse o

fundatorultloct o biserica.

Grecénuanal

Câmpu-lungt.

scapa

datt

Dumne4et,dintre archeologh

cateBolliacd mersd cu

a aertriosti Câmpu-lunguld

argintt nu-

cind

deltepta

cuteda

Currieril ,

p. 344,mésä

qui en

enInscr.,

restitution

surla Colonne

intr'ocalltoria In

din

-Istoria

multementem veterum scrip-

torum

Abrahamirarum, fol.

balwochwalcza SlawianPolski,

pomniejsze

type

Co-

Co-

Paris, MassmannLibellus

;

etimologische

späterenKarten;

1841,LIPPOMAN; ,

-

PETRO

assu-pra

Kronlaender, Transilvania

Encyclopadie sämmtlichenK. Rotteck

BAS, MANIU istorico-criticatractanda Romanilora

In

voevod

not In

bandi,

In

Ineepe

Intru

#dite

niet

moda.

elle

aids,

sells

,

Intrelongo

altalonga

mal dIra

In

analiset

In

semi-deulut

In

Mith-

01

W.

Goose

ET

III.W.

COLUMNA 179

CONR. MANNERT; imperatoris Da-gestae, Norimbergae, 1793,

- Geographie der Griechen Römer des Nor-dens der Erde, Leipzig, 1820.

1. PET. et PAUL. MANUCII ; Transilvaniae quaeDacia dicta descriptio, 1596, in-4.

AT. M. MARIENESCU ; Dania, Davia, Dacia; arti-Pesta, 1872,

M. MARIANU MARIENESCU; Bal-lade correse; Pesta, 1858, in-18.

MARTIALIS M. VAL. Epigrammata , ed. Lemaire ,

Paris, 1825-26, 3 tom. in-8.MARSIGLI ; du Danube , traduit du la-

; La Haye, 1744.HENRI MARTIN; Extrait d'un ouvrage inédit : E-

claircissements l'histoire de Ma-gazin pittoresque, 1868, 70, Paris.

- Histoire de 1-r vol., Paris, 1855.J. FERD. MASSMANN; Libellus aurarius sive tabu-

ceratae in fodina aurarianyam repertae ; , 1840.

ALFRED MAURY; Sur les monuments de la Russieconnus sous le de Tumulus Ichoudes;

Archéologigique , nouvelle série , XVIII vol.,Paris, 1868. (1)

Die deutschen Volksstämme, Frankfurt,1833, in-8.

F. MIKLOSICH ; Die slawischen Elementeim Rumu-Wien, 1861, in-4.

M. S. MÖCKESCH; Beweise die Abstam-mung der oder Hermannstadt,1867,

Trajana a Gorio illustrata,Amstelodami, 1752, fol.

MOLLENHOFF; articlula Geten in Encyclopedia ger-a lui Ersch Gruber.

FR. ; Alterthürner, inlitteratura din 1858,

In Geschichte, Literatur etc., herausgegeben von E. Trau-

schenfels ; Kronstadt, 1860.Römerspuren im Siebenbürgens;

der K. CentralErforschung und der Baudenkmalet. 4, Wien, 1859.

- Die Bronzealterthiimer , eine Quelle dersiebenbürgischen Geschichte ; Archiv des Ve-reins siebenbürg. Landeskunde , neue Folge ,

III tom., Kronstadt, 1858, in-8.MURGU; Widerlegung der , welche unter

dem Titel vorkommt : Erweis, dass die Walachennicht römischer Abkunft sind etc., Ofen, 1830.MUSSAFIA; Zurrumanischen Vocalisation; Wien,1868.

N.

Herodotova Skithiia (Scitia lui Erodott),Efemeridele Arheologice russe din

dessa, t.DR. J. F. NEIGEBAUER ; Dacien aus den Ueberresten

des klassischen Alterthums ; Kronstadt, 1851 ,

in-8.Beschreibung der Moldau und Walachei ; Leip-

zig, 1848, in-8, Breslau, 1854.NESTORU ; Chronicele edit. St.

tersburg, traductiune germana de Schlözer,Göttingen , 1802-9; francesa de L. Paris, Paris,1835.

(1) a maT mulp archeolo-fórte Encyclopédie moderne, ed. Didot.

FR. NEUMANN; Populorum regum viteresinediti, Vindobonae, 1779 - 83, 2 tom. in-4.

K NEUMANN; Die Hellenen im Skythenlande, tom.1, in-8, Berlin, 1855.

- Die Völker der südlichen in ihrer ge-schichtlichen Entwickelung, Leipzig,

B. NIEBUHR ; Untersuchungen die Geschichteder Skythen, Geten und Sarmaten, Kleine his-torische und filologische Schriften, Bonn 1828,t. 1.

Notitia Dignitatum et administrationum omniumcivilium militarium in partibus Ori-

entis et Occidentis edid: Ed. Böcking; Bonnae ,1839-53, 2 tom. in-8.

A. ODOBESCU ; Notice sur les antiquités de la, Paris, 1868, in-8.

A székelyföld leirása történelmietc., Pest, 1868 - 71, 5 tom. in-8 maj.

PAULUS S ; Historiarum adversus paganoslibri VII, ed. Sig. Havercampius, Bata-vor., 1767, in-4.

C-TE ALEXIS OUVAROFF; Recherches sur les an-tiquités de la Russie méridionale et des dela mer Noire, avec Paris, 1855-65, fol.terminatn).

OVIDIUS NASO; Opera, edid. J. A. Amar, Paris,1820 - 24, 10 in-8.

P.JOHN PAGET; and Transilvania, London,

1839, 2 tom. in-8.; traduc. de E.riarly, Leipzig, 1845, 2 tom. in-8.

REINHOLD PALLMANN; Die Geschichte der Völker-wqnderung von der Gothenbekehrung bis zumTode Alarichs, Gotha, 1863,

T. de PAUL ; Description ethnographique desRussie, St. Petersbourg, 1862, folio.

PAUSANIAS ; Graeciae descriptio, edit. gr.-lat. G.Siebelis, Lipsiae, 1822 - 28, 5 tom.- gr. et trad. par Clavier, Paris, 1814- 23, 7 tom. in-8.

PELL TIER; Histoire Celtes particulièrementdes Gaulois et des Germains , nouvelle éditioncontinuée par Chiniac, Paris, 1770 - 1778 , 8

tom.- Discours sur l'Expédition de Cyrus contre les

Scythes, in Mémoires de Académie Royale deBerlin pour 1751, tom. X, p. 476.

KARL F. PETERS; Grundlinien zurGeologie der Dobrudscha, 2 tom., Wien, 1867.

D. PETRESCU; Crucil din ambele Dacie,Bucuresci, 1856, in-8.

Tabula Peutingeriana edit. Mannert , Lipsiae ,1824. (1)

PHILOSTRATORUM et CALLISTRATI Opera , edid.gr. Dübner , Paris (Didot) 1849, in-8.

PHO patriarch. Constantinop .; Bibliotheca,edid. Porsonus, Lipsiae, 1823.

- et Zonarae Lexica graeca ed. J. A. H.et G. Hermann, Lipsiae, 1808, 3 tom.

PUNIUS C. CAEC. SEC. (Minor); Epistolae et Pa-negyricus, ed. H. Lipsiae, 1805.

PLINIUS C. SEC. (Major); Historiae naturalis libriXXXVII, edit. Panckoucke, Paris, 1836 - 38,6 tom. in-8.

D. E. Desjardins in Paris o aPeutingeriane note fórte desvoltate ;

la Dacia.

PLUTARCHUS CHCERONENSIS; Quae supersuntnia opera : Scripta moralia; gr. et edid. Fr.

Paris (Didot), 1847 - 48, 2 tom.- Vitae, ed. Dockner, Paris (Didot), 1847-48.- Moralia, gr. lat. ed. Wyttenbach, Oxonii, 1795

-1830, 14 tom. in-8.JULIUS POLLUX ; Onomasticon, gr. ed. G. Dindorf,

Lipsiae 1824, 5 tom.POMPONIUS MELA; De situ .orbis libri edid. C.

H. Tzschukkius, Lipsiae , 1807, 7 tom.AL. POPO ; litterarii pentru Térra

nu Dacia ;1847. (1).

POTOCKI J.; Fragmens sur la Scythie, la Sarmatieet les Slaves, Brunswig, 1796, in-4.

PROCOPIUS CESAREUS; Historiarum sui temporislib. III etc., ed. Maltreti, Paris , 1662 - 63 , 2tom. fol., din Byzantinae historiae Scriptores.

-ed. G. Dindorf, Bonnae, 1833 - 38, 3 tom.CLAUDIUS ALEXANDRINUS; De

graphia libri VIII, ed. F. G. Wilberg et C. H.Essendiae, 1831-44, 5 tom.

- Géographie, reproduction duMS. grec du Mont Athos, publiée par Victor Lan-glois, Paris (Didot), 1867, fol. (2).

(Finea va

(1) Vedi despre Al. Popovici de d.tom. I, 1841

din 1870.(2) reproducliune este importanta maY

chartele antice ce in fac-simile.

CONGIURATIUNEALUI

CATILINAin 5 acte.

132.)

ACTUL II.

SCENA II.

CATILINA assupra con-din epistola). . . . situatiune!... Usu-

insolinte allesA

Imi cereeste opera I

o pausa) in impast volamea pe mar

: impossibila satisface, soil fatalmenteconstrinsa a trece peste spre a cuori-ce pedeca, de incommoda acestepreme

omneputintele a te espune tempe-stel , in ! .

argint ; in Etruria radicadin veteranilort Cinn Sulla ! laCapua disputa averea, in sclavilora

! . . . , amicult , tóteCatilina, accumulate!...

convine.... bine , platieste unica de ce re-

din cumplitult naufragio pentru camtari de! . . . (duptt o ,

a causa detractori,Cicerone .

ca domine maritime, paralize ori-cediversiune, mi§care in acelle regiuni, ni

-

.

-

.

.

4

F.photo-lithographique

-

LUI

Trajani ad

und

o-Romae ,

coliPoesia

cullese

Description

France;pag.

France,

Abrudba-nuper Lipsiae

nom

MEIDINGER ;

vischen;für

in-8:MORELLI;

undSiebenbürgische Fóia

pentru minte,für

Siebenbürgens

Osten Mit-theilungen Commission zur

Erhaltuny

Abhandlung

N;

1.

russesci, russi,

et nummi

Russland1847.

G.

tant,

ORBÁN ;

Lugdun.

atlas; (ne-

tom.

Hungary

in-8.peu-

ples

et

Geographic und

I.

lat. ,

gr

Tittmann,

G.

n'a muse

lat.Diibner,

Th.

,

in-8.

Moldova

geo-

Grashof,

urma)

Archiva

Trompetta

Drama

(Urmare. nr.

plata(pausa) Neapran,

acestüsi intro

pret o inmane

punbdu-seceri mere

lui meretrecuta mänile

Vei gâssi acollolui Crassü

Arama ei

speciä monetà,mas4

pausa) Vafácutd cu oligarchil grap

machinatiutilord lui A-rica sä caile

ori-ce sä imr

nubium in-8.

genaria.popularä,

sur

lae apud

Ré-ime

celtische

Columna

manä

K.

für

Societätii

,

manie

Mo-

la

,

Fr.

Schäfer,

Tabulaacurnd

LII,

Ro-

Bucuresd,

PTOLEM/EUS

allesil

Vedl

(singurü,tinutului Fatala.

momentult.

,

fi

te patronacurrentull agitatului orcaut

resculati

ferrbine mi-a

soinlacommunä

A.

1846;

l'on

loso,

call

all

Como,

In

80 COLUMNA LUI

communicatiunea mare cu Pisone Spania.va sci mssurele imperatorelui:

voia , ell va debarca cu pe

. . . Poporatiunea ,

a democratiel,a invinge a muri sub falniculd

Marin , vacalma serviciulao A , dive ! . .. ingrate

sufferinde ! . . . Orbit de , de

purpura puterii, fata dela ma-in pentru a

te adóre Te-ai a imprumuta ca-nostri bratuld , cu

spergiurd, ce originea, pe, a

du-se a depune o pe obscurulaa li de amintire oratiunea

! . . . o Ca des-flcutü nepasare de frum6sele suveniri, carora dato-

radicarea ! . . . ,

de fóme, v cere ce

paménturi, productivi, cain pentru curtesa-

nelort respundeti? Prh cru-4imi . . . marele

in fruntea ; Catilina,anarchieT,

amiculd va sci profite valórea in-de acestort Astri! o

In compta pe o ce perdutti fer-pe palida autoritate, pe defectiunea An-

pe concursuld Catone;de invinge pe lui Marte ,

la in Senatti, trofeiele nemuritorilortchi Scipioni, insotite de Cinna Ma-rid! errórile doue incercari nu se mai

Crassti nu va lipsi delanu se va mai vinde, Catilina nu va intarlia

ca ! . . . D'o-ne intrepidult Tube-

roue... void Centurionu-Rutuba piratuld Sapala! . . . Sortile

decide... Va veni la Brutti Pend actelede . . . . banil . res-pintea din apropiarea palatului Semproniei vaintimpina din spadasini

privesce pe gladiatori!... singur pro-Cu

potenta Oligarchia affiliatii ei, securitateaeste o rônduri

la adressa curagiosului usurard, regulata.(se pe columna decare sta ainte sate dintoga o de in un

la cuvintele cele pune pe , Lucid salutare,pré-dilectulni Tubero! . . . Te,la Pent ca

banésca; avéndt la disPositiune summa,datorita, este in a te desface

nu biletele demi suavissime!" . . . ! . . .

pune scrisórea laalbü , cu

o din creta, adressa :Humanissimo , optimo , suo Tuberoni. -din vocea

(din Cu ce ceri

CATILINA de columnaperdea)! Vocea lui !

SCENA

CATILINA, C.

tu-pica de cu o semi-spadd peste

la ;

Cu mai , la de

trebuinta !...

Rutubatoga consulard,In pustiele Atricel,

face omagielemelle; metropolaromane toga... Prin urmare

sunt d'o c'amd data in partea mea.togate , ea nu

m va afin cela-ce pe

Ercule ori-ce numele telle!pretentiune In ,

mea, amüde pirattt travestita... refugitti dincohortele terribilului gladiatord Spartact...

aginte provocatort... orT de-veteran desperatti !...

INA (toll a-parte). Sortileeste

RUTUBA. facT meaCenturionil lui Pompeit strania a

respunde la cu ascutitul !

In spada trebue cedeNu

pumnariula!(a-parte). Nemeritti respunst !

(ferindu-se). attitudineapparinta, con&

imperatore !... Probabilmente ni fi

addust pe Macabeuld pe rege, ca de

decreta ? . .

(a-parte). digressiune!RUMBA. face bine sarcasmele pen-

occasiuni bune !te mai ! . . .

Adressa... adressaElegia mea, elegia lui este o

, consacrata invingtorilorti luiMitridate Jugurta. . . supörare,

triumfuldEspansiunea a la adressaadorate !

Spartanuld a pro-in scóla Semproniel ! . .

Amagire, cetätene ! . . .

Numele Nu-mele ei, . . .

E met .sub fere-

Sempronia !Revelatiunea o !

(a-parte). face de ! .

este ea ?Nu i-amn numele.Cu pentru tine, Consularule!..

ni va faceservicie...

Originalitatea tea m(agitatd) Ridicoluld mergeI. .. Elle

CATILINA (a-parte).va curagitl... (va

La ere, !

RUMBA p se assupralui). Ai cutezatt desfrénate .

tuteza senatoruluiBrutasub ? . . .

(a-parte). Nu scandalulal..Semproniei?

. . . Butuba)ne

! elte . .

(a-parte). . . .

cuinge . Esti super-

! . .

. . .

. . .

RUMBA. Ea m . . . . . . . .

Sermane! . . . gustaplagele . . . .

RUTUBA. ?

Void e mare po-realitate . . . .

lubesci ? . . .

-ama sacrificatti , ambitiune co-. . . . . . . . .

-

(a-parte) a m. .

martiriuld penitentiariulaidillicti ! .

Te iubesce ?sortile . . . .

roil sum ei !

Ce va meta-I Stoica resignatiune, la ? . .

Este! . . .

momentele melle lucide . .

Nu . . . .

Ca folosescti in bine rare momente,da de. . . .

nainte de spune'mT, esteSempronia de tine? . . .

(a-parte). Sum. . .

, fermecatulti , estemai implé Danaidelord,

a feri de tentatiunll ..Est! invidiosd calomnia-

I

.

Te . . .. La revedere!(esse)

(aruncandu-se dinsuld). Numelescelerate! . . . a! . . . s'a dust . . . . a !

CLTIL1NA (a-parte). folosescd de occasiune....spre din drépta)...

Cin3 mi-a pussd calle pe ! . . .

nu .

CATILINA (apropiandu-se de . . .

amiculti mea!

(surprins4). ! . . .

. . . . geniti! . . .

Te agi-tat, . . . Ce va emotiune? S'apoiarmatura . . . . uitat'ai este ? . .

nor,

léga

.

.

. . .

. .

.

'

'

.

.

'

!

.

-

in

ter-

resolutäne'nvicibiluluI Cinna

in profanaVunil!...

popora, cu-telat grabitú

insotindu-te

mormént,consacra sea

pausa)

(pausa)

desftärilevoi

(meditativii) Pompeiu,Cesarü

dupa

geniulú pausa)

luivanitosului

asta dataGrac-

repeti!

occupâma(dupa opausa) incredinta

luicu

dour (pausa)

pentru

pausa)affacerea'l

creionü-

chartia)adsta

; uita adduci creanta;

o

sigilléza colturilescrie

StrabatteCuria Fulviü)

ascunsü dupa

RUTUBA

urne-unü dupa

Fulviü). casa

(a-parte). in cu

inpergamentii). pe

aicilumil avantagele

suveranitatiiglur

sciadevra

pe

mé

decisü,

Vrei spata ?...

pe

CATILINA

tramisula ori

ludeil sä triumfai

mai

!...Catull,

cânta Pompelu....RUTUBA.

secretulaTe-am surprinsú

strele

CATILINA Deliriula gelosiei

gluma!

amusä

replica!Insolinta se

indeparteze)

Consular!cu-

ponteficeluiconveni

RUTUBA

(lui

(devceptatü) Numele

CATILINA

Dup.

tablet

Cedifferinta tntre

,

virtuti

delasclav

(surrigend).Fulvia

(rneditativü,

propus reconeiliatiune

RUTUBA. nu

Incurabila

cu

virtutile(infuriatü).

CATILINA.

felicitt

dupa

(meditativü,

strivitti !.Rutuba); Rutuba...-

Lelia!torul

CATILINA

credin-cu

Pompeiü allaRomel

tet

muri miseri

unüte-ai

mai legradine

if

Rome!,

atoll,duo!

cunósceti

Capitolia

primelora

cc

eu

unula

mai omni-

lônga

Catilina

Brun

neapa-

(terminand4miflii-loc

alba

compt?...

Fulvia...

inse,

canto,cu

mani

sertorü,

cunnoscintaail

insulte arme!Capitolia

mâna pwnnala).

dentulü

CATIMNA

pindarica.

lui

fiinteCATILINA

gressa

ei!...

RUTUBA

pronuntatRUTUBA.

RUTUBA

ineptia mai

met

multil

(a-parte). L'am ealmatil!

RUTUBA Nurnele!

revine

.

la

deceptiunilevrei

mori,

incuieta...?

tmi

Depiudepré-docilult

acéstä

RUTUBA

ce 'mi spul

AmRUTUBA.

acestein semnü

malitios

mRUTUBA

bunula(cu simulata).

severd

el

le

orb

fi

mel

_ran

an

in

ra

Freed. loge!!

cal

Intuit!...

impil

pa Pent-

h

01

furl

orribili

Mai

...

el

COLUMNA LUI TRAIANU 181

TUBA. pe

seHe; timpul de putina sicuri-tate, care este metropola

(o pausa).... dedespre proibitiune

CATIL1NA aT bine.... Dérna da cu

Nu te .

Solutiunea nudistraetiunea tea n'aT msuratn distanta.

Peregrinatiunea piosuluT merge! . . . -

comptü!...Retacindil escursiunea mea pe stradeleRome, o putere nenvin-

directiune; apropiareaSempronieT, melodiele musicel;

cate-va momente pe

o sub ferestrele . . . .

. . . marturisescn . scandalisatd,.ultat totuln . . . . infuriatt,

assupra lui . . . . pénCATILINA. Numele ?

de '

CATILINA ce s'a ?

dinCATILINA. bine ?

Nu ce Dubietatea.... in-zertitudinea mé A de va fi rivalluln

! De Sempronia.... m'a amagit!... Leda . . .

CATILINA. FiT afia prin mineadevruln , avé certitudinea despre la

fi satis-! . . .

RUTUBA de sinceratea ! . . .

CATILINA Nu causa tea, succesul ten,stea tea in acestn este o cestiune de de

pentru mine..

in!... Toga in

. VaCATILINA. protectiune

a schimbatt positiunea mea materiall so-

RUTUBA Prin urmare casnicia tea Dafne. . ?

CATILINA Se vaMetamorfose ! . . .

nedreptn. . . indis-

RUTUBA. gravä !

CATILIN . esplicatiunile; teintre 9 10 vei veni arma tea,

pentru lipsa de sicuritate...RUTUBA. Volu veni. (se pan).

Sunt reessenii Semproniel...La revedere pe

revedere ! (disparp drépta).

(Va urma)

V. MANIU.

.

IN

septemano de

table annunturl de pe Bullevarduldinvita la in

Amatoril, trectorit,de care in acest Academiel, ca

contemple capo-d'operele, cedecora ; spectacolul fu cu

gtos de asceptare. din

retrasse alle Palatuluipe carila

sunt tablourl coloratenate, cate-va planar! d'architectura,ce, d. director Pinacotecel,

nuinita indéca acésta fi nu-

mal o presumptiune, consta-o decadinta cela-ce concerne nu-

arti0ilorCe ? Este Espositiunea

nude nu decat d. Amami d. Stancescude Belle-arte, plus d.Hintea, care

face studiele la Paris, d-na Cassabov,

care din

admira!

o omissiune a cita dd.

Montorénu, In privesce

chitectura, cate-va specimene.sunt inse dd. Trenk,

Alessandrescu, Verussi ?Undo este Gregorescu, pe

care cine-va a nu fi artist inBeethoven Offenbach a-

de politico0 la feréstraGebauer ! .

ne lose in ni

de bucate do óra-ce

tualel n'a isbuti spa-atata ! .

Ne de ochii pece accopera ptretil, voia neinaintea in care d'o

data nu ce distingem. Ne servimade libretuld care spune ta-

notat No. pe , GónaTurcilorg de lanatinne! Da ; eroice pen-

ca pentru o pater-attractiune assupra , transpor-

tata ce i , se-

cu fidelitate actiunea,spectacolulul ce

se petrece sub Aci artistul nu ested'a reproduce cela-ce cade

sub ; ellpreste passiune ; admiratinnea

entusiasmulu , face

ca timp de perversitate - pa-

se calculéza se aróta. costisiterEconomia in - essemplele trecute

dispara, ci se

, care pentru

avé inaintea o imagine,In care de aldin sangeratele alle

sublima drama a Osinanitilor ;printr'o assemenea artist

sci sondeze

a la inmiitelorgure musulmane, copprinse dede vite4ia Romanilor déca

pictoruluT da o deMichalu

ingrozitórele alle, Sinan

de cadavre'; déca arti-depinge atata

, din spatiul , cu

cu de

vocea

musulmani-

; in starefaca a visa descept ,

a se lupta- d. fu de sobruelemente de emotiune

d-selle se adina pentru a te desillusiona de ,

care face fala!

Subiectuld a

ce obicelnh1

d'a desf4ura periodicl care In limbagiretil. ,

Nu de

de loviturele nuscapare se

ca In urma unel de terribilestea neattins torrintile sangeróse alle ata-

mil de cadavre, niel de-

sastru, probeze fuga Turcilorda d'o ?

d. n'a intro capitanil,pe in dela

lugrent, a fi pas instil la allungarea ?

a intentiunea d-luT a

óstea unii accessoria,

tabloulul cuIM a fugi, nu pentru a scapa

spre a obtine din frunte,?

so pretiude a represinta fuga Turcilorg, o dospre

cela-ce s'a acollo ; cum eca atmosfera, sub care se o din

mal crancene, de albastruia, cade

descarcato ?nu

o aeste

data.

. .

. .

. .

;

:

,

resim-tinda

;

6-

fi

pe

sdupa

ab

obol

superbulu

ne

bloil,

escitanda

triotismula

abilubb

ne

alla

essecutatu

mal

ce

niel

culóre

affacerileprofessiunii

deindemnat

fácutúpublice.

sborululIn adevérü,

nocturnaprin

cibilä

.

indignatü, arun-urmärit

. . .

turmentä!

mórte!Mane

casgde concursulii . Velfácutt

eramü sicurii

urta

Gratia.... Leli!

ce consularä?... Tu....vestméat .

(intrerumpéndulti)teptatä

effectua neapérattgratiä

CATILINA Potent mé ?

da tótela mine precist;

audü

CATILINA.

La din

UniversitatiT

care

mult pe

,

al

onorabiluhlconstitua Espositiune a

avé

felid artitilord

trArnitte

pe

pe

Oresca ar-

Undo :

credo

n'ar fi

appetitulnlista ,

mal

dou-tretdrurile

unni tablod,

impritnatd,represinta

subiectelord

tru poetd, essercitanich

In

creóza,

profanilord

nu mal catelauril

riril!

atletivM repro-

sintadéca

faca tresari vederea

terróre resbitoingeniosuld

rapitória, aieu pe colline

Calugérenilord unde regimentelefugarite

acest eu

maestria

sgomotuld instrutnentelord res-bolu, terribila a eroulul

nichezatuld

sa spectatord o

de ce In?

pare

Romani-

descendintilse

numesce

este niel cum unel Incare Turcil, resbitl

fuga. Cum póte,

de

sa se observecare

earl MichaTu

nielTurcilord

Care

romana ca ce in-

earl se de

de descarca DistoluldTablou

da nieleu putinta

lupta cello

remangatata do atatord

, s'anPaisagiuld este de

Calugórenilord

vre-o prin dispositiunea

m'at

in

amt ant

m'amo

at

Toit

met

ponti

Barr. Amt fostiearth-

ESPOSITGJNEA

dirt

anal Universitatil

dirt

devil

mal

Si

1

allegorea

In

di

art

alit

pa und

pa

,

mat

dirtIn

petrecuté

ail

182 -

perspectiva sunt ciudatecal departe sunt marl

ce se vdd midde departe.

relative : eelmat mart

de essemplu din din ante--tabloulul etc.

Apol tabloul nu o esplicatiune as-supra : scena se nu pare a

niel a

se trat-tate fie-care diametralmente

Partea de - consideratd

pan la estremitatea -rece , cela-ce

ne In de de

; ne cad ce pri-partea de - la

ne transpor-care prin

se

nu este neineritanu intellege, de uncle in ta-

care predominanta, ce pro-

artistula a represinta.Acestea observatiunile,

face, de mal ta-No. din Espositiunea.

Inaintea altadin-

a represinta 'subiecte orion-de d. Amana fórte ado-

sea, nu

acesta mat osebireprin culóre, care la te into-

unel camere din clima cMdurósa. Cela-ce-Inse a este

constructiunea a Orientate, care arepepta monstruosa; draperia,bine , ,

o care ne se suf-

la o Narghileua e: forta acelleOrientale, vase a din

Prin associatiune de idele d.

Amana a mal cadru ,

menea o scena din

culóre , dispositiune ,

este fórte bine essecutat Artistuld inse a corn-o In posa Odaliscel e

pré ; drapperla , care

voia ei la pare a nu

intentiuneaeste bine , bine ,

bine .

la istoricd, pare ase compensese ce a pro-

duca prin No. 1, pentru acésta ni :

Mórteaflindd nainte de d.

Stancescu, inventiunilsurride mat

fi d-seaartistuld s'a schimba

I-a punerea a actiuniT,

o cralonase d. Stancescu.ca estetica istaria

de ; ne voin inse de astadata In cate-va generate.

interioruld, bine ca

ca , pentrudin tabloului, se artistuld

fi inteadinsti represintestile architectonicd, episoduld istorict.

Compositiunea, pe defectuositateamonotone parallele, mal are ce-va deSpanciocd sunt d'acer

a patulul amenintareade pare

inaintea unul nu

intea lui vigurosti impo-

, care n'avea din

sprincene pentru a baga spalma.unul din cello personae de

parte a patulul constringe cor-poralmente victims atunci

bine pututti lua otrava pe caredintr'o atnenintare nu

duplecatd a o d.

Figurele töte stint lipsite de espressiune;allesd.

este ce-va mal de ade-vruld istoricd psicologicd.

dérd cell patruimpund spectatorilord prin positiunea ce

salla Espositiunil uniculti paretemat de cat prin numele artistulul,

frunte de d.

gorescu lipsesce.

(Va urma)

Riviare rap-assupra ce

descoperirea falmosulut

fossil de la Menton, consideratiunilela va da nascere, ne

face lectorilorti nostri ,In putine dupa diversele

publicatitinl straine visitatoril ob-

acesta la de Na-

din Paris, undo se depusa , stareacare s'a gasita epoca din care face parte.

de trebuinta, pentrulectorilord , putina ace-

ste geologice ,

generale essistintel omulul

Geologia ni spune po-de ori-ce contestatiune,

In se contesta 2 cu 2 4,in geologia nu in

alle essistintetanimalele apparutti successivil uncle dupa al-tele In cela-ce privesce

din elle disparutd putineagiunsti la printre vetebrate

din care a suprafata

Care este Inse epoca apparitiunil A

co ,

mal vechil Nu putt acumain , spune nu-

multi ca parteepoca actuala. De Inca dinse cita omenesel , Ingropate

cu osseminte de alte ani-stinse euaternare , deai assement

se in ,Anglia in Sassonia,vallea Rinulul ; contesta totti-d'a-una

fossile omenescl In cua-observatorilora , nu

attentiune la circumstantele,aceste fossile,

din marelegeologil Cuvier nu volaomulul, epoca : in

tenvier, -In alluvium, in turbarie, concretiuni re-

cente , se stare d'alle a-cunnoscute

Printr'aceste Cuvier bol, cerbi,tóte óssele de de

domestice ,ringropate In in depositelaDin norocire de

celle democrate se or-

autoritatil geniulul unul Cu-vier , este dinars geologiei

creatorele paleontologiet , el nu seratiune, continuara cercetarile.

contesta vechimea u-

inane se citasse se citati ici

colea, nu se putea contesta chiard de nuschelete, nu mat lasse

, nu se putea contesta, ,

se la fie-care care ni indicasinta omulul ; era presinta , la

cu animalea instrumente de differite ,

taiate , cloplite din silex cart consti-primele arme instrumente alle

dupa nu putead fidecata de Aceste instrumente

la nu

o despre contimpuranitatea omululmammutuld mastodontil, ast-feld se ad-misse ca multi a trebuitti

LUI

ce

all

inte

a

:

i

,

decatti

mal

ce

doue partI,

este fórte

affiama

-luna

spectatorulapóte p6trunde

parteant-o

libretti

cu

este

póte

pré-mare

erróre care

pept6nata,

genula

voi regretele, se

tulutideet.

in

avé

tocmat perde'

unit

Stroictu

lature

alta ,

mal

inghite Amanti.

aprópe

tablourt,se

pe

ce

FOSSILCDoctor

cunnoscuta

In

In-

cestiuni óre-cart.indicatiunt

dupa cumdfacti

globulul nostru

cello

mnite numatnot,

lui

epocel

acestorti stratelepu-

dupa Numatformate Cu-

asta-4I.

castori

suntet

care

ce 'mat

se

acesta

perdute, forme

omulut,

COLUMNA

:

de cel

apropiatT, sunteel

Proportinnile multicallret1 sunt

timpululstet, r6sarit, a

appus.intreg desparte

delaorizonte sea

face

orizonte

vois

tatl numal

:

luminaeste

pus

blould,

care-dupaghiléua.

tale reuesce

In

observa,

acellel

fórte trattata pré

pentru cadó

cu

espus care asse-

Ca

stile,

pictorulul.

Revenindd d.

sa

antAietateasilit a

tostil scenadupa

wulte

fórte facut culóre

perspectiva acéstacad ca

sa mal

essecutamodd In ca

fi

Lapupénu, caracterdstringa

ca

simplaniel chiard

mal

Dóinna singura

atatoccupa

printre óra

RADU TÉ.

' d. sa depuna

grabisa

arataind cuvinte,dupa

Istoriaturala

Mal

istoriculul

matematica ca

contesta cadifforitele perióde

ca malail

urina

periódain acésta

ca

la

alle

so gassireaperiódel

iinputandu-se ca

acelle

sa provina posterióre ;

sa admittadecato cuaternara

pa acésta epoca,

In ósse

citézaprióre,

inse sciintamal nu

de

se

sa urmabanuiala

mana dese

Indoiala

sa traiasca in

d'apripe

represintaniel

lt

putt

indata

plant fart,

pi

pntatt ori

Mal

pi

sociale,

dirt

p'apol

art

Inca

domestica

mist

coloratt.

pi da

dirt

pi

art

erode

,

sit cello

lapi

remast

atprecomo

a'lt

pe

pi se

ma

appt-

dinpi

loco pi

pi

pi pi animals

bosco

'pl

,

faptlpi

Coro

eral

COLUMNA LUI TRAIANU 183

epoea, urmari ellpe de credea ma-

Cuvier. össe

gilssite la cu acelle petrenu maT o

assuprad. Boucher de Perthes.

La 1863 d. Boucher gassi la Mou-lin-Quignon, vallea Sommer, de

instrumente de silex de

cuaternard deniel o dislocatiune , care

avutd fericirea visita laseptmane dupa descoperire. Se

noscat descoperire

ca totd-d'a-una se; se visita localitatea de

din Francia din ; se produsede Suiinte,

de de

logia din Francia ; se numi, fine, o cointnissiune

ce-

stiunea. commissiune

sitatea mare :

a analisa chimicesce ce seprin alveolele acellel se

de compositiune a stratulut, in cares'a sapaturele, ce a acea coin-

s'afalca, a alto silexua Mate

de d. Boucher, a con-deposituld era cuaternard, era

nu incercase o remaniare ulterióra, falcainstrumentele autentice, prin urm are

acelle instrumente realitate contimporano

fragmentede confirmad descope-

rirea Boucher ; acesta d.Dr. descoperi la Men-ton.

s'a gassit acest

D. cu missiuneade a esplora din

Menton, veni de

a face sapature adanci cunnoscutele grote, Menton. La metri de a-

cuaternard,:

era omulul dela Menton. D.precautiunile

spre conserva positiunea in care sei a

laParis. este in

ce , rezeinat peantebratd incrucipte indouite

spre parteanaturala, dice isbesce

pe salla Museului,se Pare mórtea l'a

estedela spre d'a

(1) ne

care se

assemene proportinnea membri-superior' nicT la 78, la

ea nu este niel o data de 80.0-acesta a o statura mare

decat care dupa pro-

fessord Brocca a fie de aprópeDintil stint pe ceTa-ce indica

de orizontala, este , care

aliinentele selle. or-

sunt patrangulare, caracterd cela unele din actuale suntAustralianil. Tibia, d'a fi esteturtitd, se in de sabia,forma ce constatatd Toti an-tropologi§tit intrunit1 la

dela face parte din tip : dinOro-Magnon. ce acest

ni trebuia fi

sea o a consoli-

datiunea ossulul visibila. de

alte gassite de d. Rivièrecu , con-

chi lie capulul schele-constitue de

de frunte lungd de

regiunea de

de nidde ; prin individuld estedin epoca din prima epoca aparitiunil

Se scie noua de

mine pre-istoricü, care impru:datele archeologia,

omulul

dupa armele, uneltele, de

construia aceste arme ,patru epoce earl stint :

. Etatea in care nu

avead unelte petre de si-modd ;

2°. Etatea lustruite, in care ótnenil pro-, nu se instrumento

siinplu ci le

;

caremetallele, din armele

instrumentele necessarie , to-tula in

4°. Ferruled, care

adoptara ca

So elirea aa este la Negri, unele

la celle-l'alte mammifere.

pentru fabricatiunea instru-mente pe care

dare de despre

apparitiuneape progressuld ce a

necessare trebuintelorddomestice a selle , ne face

bine anticitatea importanta des-coperiril omului Menton , ea vine

dea geologilord

coufirme descoperirea Moulin a

Boucher de Perthes , contemporaneitatea o-cloplite cu

Gr.(Din Revista

B

Convorbirile Litterare din publicsimportantissim

din Istria , scosti din chartielepostume alle reposatulul Maiorescu.

D. Marsillac a analisatd multaJournal de Boucarest grava economicaa Romania.

Ca o cnriositate de , o ,

pe care o Telegrafulü din 14 :,

1872, 22.

RedactoreTelegrafula, de din Bucuresci.

Anecsesu aci ca turturatd, copia adresel No.21 correntel sin-

ceritate D-lui Pre§edinterelativa la

precugetate crima de catra nefrati-med PitardPantele Milortuhl complicitcuibatd 38 anni acollo In casecretard PrefecturiT,tulul, mare fabricantO caramidI aid

capitala cu stare, , in

mele ade vagabontil ca Apela se insera

, amandoua acestea comentariile

mine 5din dioa de 10 1871fata ce

la vocele mele sgomotóse) cuesamplare ca din Dorniciliuldin ma' sgomotosdin libertate Constitutiune.

Serdara Manolachematd (in

de ce va sa de catraceld prea inalt detitie prin Adresasacra No. 2315

corrent, stradaNo. 6 Casit

de

s'a

»in

mien,

ve-

rele

lasse

trel

necre-

francesT

lóge

omulul.

Rivilire mal

de

de

fatadérö

aspectuld generald

,

felid

inforióre

este inultime

acestd precumtl

tulul cari resild

sunt

selle

armegrossolanti

Petrel

pétra

succintatimpulul

mammutuld.

ul-nutnrd

cestiunest6rpiriT

ne-imparta§in-

turturatuld acel

(Tanguirl

véculd

prin este

banuialalora.

o

o

cu

vorbitapetri01 pe

cun-

fericita,

ltorlAnglia

Societatil

cerceteze

essamina cu minutio-cea mal

affla dintiloraare

Inmissiune undo

ana-gassite

chisaniel

sunt In

De atunel omenescl

In in

unti

circamstantele,

RivièretrrAinurile

preglurula Nizil idela

ro-situate

in instrumen-lucratorulul resistinta

scheletulamarl

pu-

sitiunea brinepiclórele

positiune este

In

pe

dormla. cu (mall

nemicti

in scheletulul,cu

mal

calculele

72c.

timp

In loca triangulani,forma lama de

degla Eyzil.sunt de

fractura ,

fórte

dintl

prinsaTóte oblectele

gassite unulaunnare

dupa Archeologiägologi

divide

modula

cuin In

cloplite

cloplite, sa

Etatea In

lucrezeparasinda cu

;

Etate In ómenil

metallula

înainteverticala feter, maTmute

basata facutilIn fabricatiunea

sa

cadsa deductiunilora

Quignon d-lui

cu

STEFÂNESCU.

in

despre Romani'

padurilora

in

Domnule allO Our-aici

Aprilia intentataca nemi§catii)

trebunalulutin

enBraila puternica

Distric-de olane

Bucuresci,

cuin stimabilula

du-m de

10

timpula deafir-

do

aura

cassatiune

can,

dodo

carl

visitatora

pi

mullcea

si

,

pi

luMorelca

avail

pi

nu ,I frontal.I

pi oral piptra

ap-

numitlcarl

pi

lamal

nil

pi

ire-carefossili

diblcielscheletl

po-

piIll

mal

pi

pi

armelorlpi

at

silexurile

nalulul

milsupra-

poMaia.

al stall

,curl

glus-pi

184 COLUMNA LUI

COLUMNA TRAIANUREVISTA INDUSTRIALÄ.

IEsse o pe 4 mare, o de revista originale,nici o traducere : istoria, sciinte economice, medicina, sciinte naturale, poesia, litteratura poporana, etc.

PRETUL ABONAMENTULUI ESTE :

Pentru : 20 - Pentru districte : 30 -Pentru strain'etate : 40 20

ILa redactiunea se o pe 1870-71, anume 110 cale, cu de 40

se Batistea, Strada 9.Abonamentele capital pot face de assemenea la Imprimeria de undo se libera cuittante de

ANNUNTURILE : 25 30 LITTERE

vorti bine-voi a face 5 abonati, primi pe d'assupra abonamenttl gratis.Abonamentula este pe , tott-d'a-una dela

FERRATE ROMANEMersulu trenuriloru pe timpulu lucräriloru de reconstructiune pe intrega

VALABILÚ 8 0) APRILE 2.

LINIA BUCURESCI-BRAILA BRAILA-BUCURESCI

MERSULU QUOTIDIANU

LINIA BARBOSI-TECUCI TECUCI-BARBOSI

MERSULU QUOTIDIANU

STATIUNI

nr. 1.

de luare demesageril

SOME

Ora. Mn. Min

nr. 2.

de d

Ora. Min. Ora Min

ChitilaBuftea

Restaur.Cähigr.

Albesci

Buzeu. Restaur.Cilibia

Janca

1018304060697793

113118

148169189207228

dimin. 11 2042 4401 0634 39

1 0053

2 292 453 264 18

4 562

6 52789 16

Ianca

1 102 052 312 5034 22

5 186 077 577 47

Restaur.MonteoruUlmeni

ValleaPloesca.Crivina

Buftea8

.2239608099

115

160169188198

2281

dimin.5 489 2978 098 58

9 5410 4011 2611 4512 11

0637

2 102 32

5 005 516 377 248 149 20

9 5810 5011 3111 4712 33

161 522 152 36

3 d.

nr. 3.

depersóne

SOSIRE

Ore. Min. Ore. Min.

STATIUNI

SebestiPrevalilIve§ti

dimin. 6 - Tecuciu13 6 33 3830 7 20 7 2653 8 23 8 3371 9 18 dimin.

18415871

nr. 4.

de trans-port de perske

SOSIRE PLECARE

Ore. Min. Ore. Min.

45 5552 5840 45

8 18LINIA ADGIUD-ROMAN ROMAN-ADGIUD

tren. nr. 5 6 vice-versa va avé loe tóteci Mercurea Dominica

STATIUNI

Adgiud

Racaciuni

GalbeniRoman

de Trend 5.Adj. de

nr. 6.de

4859

103

séra5 316 257 207 508 57

10 00

5 005 406 357 238 059 00

séra

RomanGalbeni

RacaciuniSascutAdgiud

2344557289

103

dimin.5 005 576 377 258 20-

4 005 056 106 407 358 23

dimin.

DIN SCRIERILE D-LUI B. P. HASDEUse de la administratinnea

COLUMNA LUI TRAIANU:Editiunea IL 2 lei

5 acte in versuri. Editiunea 3 lei: Shylock, Gobseck Moise; litteraria. 1

ca professiunea de a poporului israelita ;1

principiula concurrintei ; studid1

Cine le d'o-data, este : 6 nuoi, pentru3

vr'o cate-va din editiunea I :CELLU CUMPLITU,

portrett 10 gravure, aprópe 300 pagine. : 7 lei3

Sean a de

VV.dupá din 7160 luí Christ 1651

INFAMIELE IMPERIULUI LUI NAPOLEON IIIdupe GRISCELLI.

de sub pressä :

fr

o mare colkctiune de tóte necessaile precumasatiuMf; pentru institute studie proprie.

n.

Bucuresci.-Tipografia Curtii,(Lucratori Associati) Passagiu

CARE

--

:

.

orl-oare fArä

NUMAIlei noui

cari ni1

póte collectiune pretuM

Redactiunea administratiunease in .Passagig

primirea banilorft. DE

ELA

LINIA LINIA

Bucurescl

Crivina

Vallea

MizilUlmeniMonteoru

129

PLECARE

11 1112 12

35

6

3925 Chitila

aéra Bucuresci

Cilibia

110

135Albesci 152

Calugr.Restaur.

Perisu

19

trans-de

5Ivesti 5Prevala 6 6

7 7

LINIAîntre in

Sascut

Valea31

80

perséne

Valea

Tren

tolerantel religióse in catolici,evrel. nuoi.

drama istorica nuoi.Trei

politice-econornica.

lea lei Transilvania

mai

pentrufiorinl.

editiunea

A

cerile celle

Român,

LUIdata septemanä, Duminick materia at altä

drept,

fiorinL

incep6nd genaria.

noui.

Dionisi,

persóne

STATIUN1.

persóne hare

12 12

28 219

STATIUNI

PLECARR

Bärbosi séra6 5

erbe§ti

Mersulnumai

I

14

STATIUM perséne

9

prokstanp, lipo-

Bazvani-voda; III.

Industria eu

fiorini.

nuoi,

vendiare Curtli,

PRAVILA

conver

TRAIANU

11

SCIINTIFICA,formatö

capitaliAnei

girl completi

Bueuresel, SuburbiaCarp,

ro

1 -

-1 1

aft

ION-TODA

Typ.