Cine a Inlaturat Moartea Lui Decebal de Pe Columna Traiana

7/16/2019 Cine a Inlaturat Moartea Lui Decebal de Pe Columna Traiana

http://slidepdf.com/reader/full/cine-a-inlaturat-moartea-lui-decebal-de-pe-columna-traiana 1/13

O enigma istorica: dacii. Cine a inlaturat moartea lui Decebal de pe ColumnaTraiana?

Columna lui Traian adaposteste multe mistere, pecare istoria se incapataneaza sa le treaca cu vederea.Degradat, prost interpretat, magnificul monument nuprea ii mai intereseaza pe istoricii nostri. S-au scriscateva studii, s-au dat cateva interpretari si s-a inchisdosarul. Se asterne praful peste o istorie a dacilorscrisa cu condeiul rupt, de niste istorici grabiti, oistorie din care adevarul inca nu s-a aratat decat inmica masura

Primul "film" de razboi din istorieVictoria lui Traian asupra dacilor a fost mai mult decat osimpla victorie militara: a fost inceputul unui jaf care a scosImperiul roman din criza. Tezaurul dacic regal, estimat la

cifre fabuloase conform autorilor vremii (mii de tone de aursi argint, rectificate de istorici la cateva sute, prin stergereaunui zero), a dus la o scadere a pretului aurului in imperiu, lascutirea cetatenilor romani de impozite pe timp de un an, laspectacole si jocuri ce au durat 123 de zile - cele mai lungidin istoria imperiului. Romanii si-au exprimat bucuria pentruinfrangerea dacilor, punand sa fie ucisi in jocurile de circ 10000 de gladiatori sclavi si 11 000 de fiare salbatice. MineleDaciei au furnizat in continuare aur imperiului , finantand

ample programe de constructii, intre care si grandiosul for allui Traian. Pentru realizarea acestuia s-a excavat un dealintreg, iar pentru a marca acest efort a fost inaltata ocolumna. Era o columna alba, goala, iar inscriptia de pesoclul sau spunea ca acest monument s-a ridicat pentru amarca inaltimea colinei excavate. Era viitoarea Columna a lui

Traian. La un moment dat, la scurta vreme dupa inaugare,

http://www.formula-as.ro/magazine/attachments/769/1_22_1203956268-large.jpg



cuiva i-a venit ideea decorarii columnei. Probabil arhitectuluiApollodor din Damasc. Monumentul, inalt de 38 m, a fostdecorat cu benzi sapate in spirala, acoperite cu scene delupta, asemenea cadrelor unui film, reprezentand

desfasurarea celor doua razboaie daco-romane. Multispecialisti sustin chiar ca reprezentarile de pe columna erauin culori, ca marmura a fost pictata.

"Benzile desenate" care invelesc columnareprezinta scene de lupta din cele doua razboaie daco-romane

Astfel a luat nastere unul dintre cele mai grandioasemonumente din cate a avut antichitatea, admirat si imitatde-a lungul timpului. Doar inscriptia a ramas aceeasi, fara sapomeneasca nimic de razboaiele cu dacii. Pe columna apar

foarte multe scene in miscare, complexe, elaborate,compuse pe mai multe planuri. Figurile sunt expresive si,desi sunt peste 2500 de fete reprezentate pe columna,rareori se gasesc unele care sa semene intre ele. Nimic nueste repetitiv, totul este plin de dinamism, de durere sicompasiune. Desi romanii sunt prezentati mereu invingatori,desi nu exista nici o imagine de roman ucis in lupta, invreme ce dacii sunt aratati zdrobiti in toate infruntarile,chirciti, cazuti sub copitele cailor, sagetati, decapitati, cutoate acestea, se desprind din aceste reprezentari o marecompasiune si admiratie a autorului fata de daci. Dacii luptapana in ultima clipa pentru a-si apara libertatea si pamantul.Mai mult, in afara de celebra scena a sinuciderii lui Decebal,exista mai multe scene de sinucidere in masa a dacilor, carenu au acceptat sa ajunga prizonieri in mainile romanilor: fieisi strapung pieptul sau gatul cu pumnalul, fie, intr-o scena

http://www.formula-as.ro/magazine/attachments/769/49_1203956679-large.jpg



mult discutata, beau otrava. (Dupa alte interpretari, ar fivorba de impartirea ultimelor provizii de apa, nu deimpartirea otravii.) Scena este una dintre cele mai dramaticede pe Columna. Durerea este sfasietoare, dar este mai mult

durerea infrangerii decat chinul mortii.Multi dintre cei ce au studiat temeinic reliefurile de pe

columna au afirmat ca la baza povestirii ilustrate pe acestmonument se afla cartea pierduta a imparatului Traiandespre razboaiele cu dacii; ca, de fapt, columna nu estedecat "ilustratia" acelei carti, respectand succesiuneaepisoadelor, evenimentele, personajele si descrierile dincarte. Multe din episoadele columnei sunt enigmatice. Eleerau probabil intelese de romani, care erau familiarizati cu

textul cartii lui Traian si recunosteau usor pe fusul columneicele descrise in carte. Pentru noi insa, care nu am avut subochi aceasta carte, ele raman o enigma.

Misterul unei scene sterse de pe Columna

Desi timpul si-a lasat amprenta pe suprafata columnei, ea aramas totusi intreaga, dupa aproape doua mii de ani.Culorile s-au sters primele, apoi numeroase detalii s-au tocit,elementele metalice adaugate s-au pierdut (armele din

mainile razboinicilor erau dificil de reprezentat in marmura,in relief, din pricina fragilitatii lor, asa incat au fost inseratearme metalice). La Muzeul de Istorie a Romaniei exista ocopie a columnei in marime naturala, executata in anii 30, siajunsa in tara in 1967. Dar in vreme ce scenele de pecolumna de la Roma cresc in spirala de la baza spre inaltime,unde nu mai pot fi vazute de la distanta, copia de laBucuresti nu este compusa pe inaltime, ci este desfasuratape orizontala, scena cu scena, in asa fel incat sa poata fi

vazute toate detaliile. (In antichitate, columna putea fi"citita" din cladirile care o inconjurau, si care aveau cel putindoua etaje.)Undeva spre varful columnei, sub capitel, unde ochiulprivitorului ajunge cu greu, iar detaliile sunt aproapeimposibil de distins, se desfasoara scenele cele maidramatice: caderea Sarmizegetusei, sinuciderea lui Decebal



si sfarsitul razboiului. De fapt, sfarsitul istoriei unui neam.Dupa ce Decebal a inteles ca nu mai are scapare, a ales sa-sicurme singur viata, pentru a nu trai dezonoarea de a fi legatde carul triumfal al lui Traian. Urmarit prin padure de un

grup de romani, Decebal alearga calare, alaturi de alti nobilidaci. Este ajuns din urma, iar in momentul in care soldatuldin spate ii intinde mana intr-un gest care ii oferea viata (darsi sclavia), Decebal se lasa sa cada de pe cal si isi duce spregat sabia incovoiata. In scena urmatoare, doi copii daci suntcapturati de romani, probabil fiii lui Deceabal.

Scena stearsa a capului lui Decebal prezentatmultimii pe un scut

Iar in scena imediat urmatoare, doi soldati prezinta uneimultimi, pe un scut, capul lui Decebal. Ambii au privireaintoarsa, nici unul nu se uita spre scut si spre capulsangerand al regelui dac. Sursele scrise spun ca atat capulcat si mainile regelui au fost duse la Roma si azvarlite petreptele templului Gemoniilor. In scena imediat urmatoare,

trei nobili daci, cu siguranta de mare vaza, sunt prinsi inmunti de un grup numeros de soldati romani. Intre ei poatese aflau si fratele lui Decebal, Diegis, si marele preot, Vezina.Pentru prinderea celor trei a fost mobilizat un numar foartemare de soldati romani, dupa cum rezulta din ilustrarea a numai putin de 16 figuri de legionari. Ultimele rezistente dacicesunt inabusite in munti. Un grup de daci, cu bagaje, se intorcla casele lor (sau, din contra, parasesc tara ocupata), apoi unsir de animale domestice inchide lungul sir al reliefurilor de

pe coloana. Nu urmeaza nici o procesiune, nici un marstriumfal, nici o defilare glorioasa a armatei, nici o intrarestralucitoare in Roma. Un final neasteptat pentru unmonument care trebuia sa celebreze victoria, triumful, glorialui Traian, un final macabru si plin de tragism.Episodul prezentarii capului lui Decebal de pe Columna esteconfirmat de un izvor cu cel mai mare grad de autenticitate




posibila. Acum cateva decenii s-a descoperit la Grammeni,pe teritoriul fostei provincii romane Macedonia, unmonument funerar inchinat lui Tiberius Claudius Maximus,cel care i-a dus lui Traian capul lui Decebal. Mormantul

contine o inscriptie care confirma fapta acestui soldat si unrelief reprezentand un calaret care se repede la un omprabusit la pamant, invesmantat in straie de dac, si dinmainile caruia cade un pumnal incovoiat: este vorba deregele-erou, care tocmai isi luase viata. Scena sinuciderii luiDecebal apare reprezentata si pe obiecte de ceramica dinGallia si din Spania, dovada ca i-a impresionat pecontemporani. Cu totul ciudat este faptul ca relieful de peColumna, in care capul lui Decebal este prezentat pe scut(sau pe o tava) a fost distrus prin ciocanire minutioasa,

milimetru cu milimetru. Nu se mai vad decat contururile caresugereaza, vag, despre ce este vorba: un castru, in interiorulcaruia se vede un cort militar, in fata caruia doua personajeprezinta unei multimi, alcatuita din soldati romani si daciprizonieri, un scut pe care este asezat un cap uman. Cine adistrus aceasta scena si de ce? Cine putea ajunge la varfulColumnei, inarmat cu o unealta de zdrobit, probabil unciocan, si ce l-a determinat sa stearga de pe Columnaaceasta scena ? Caci un lucru e sigur: nu este vorba de o

distrugere accidentala, nici de eroziune din pricinaintemperiilor. Este mana cuiva care a vrut sa faca sa disparadin istorie aceast cumplit episod.



Columna Traiana, cu statuia Sfantului Petru asezata in loculcelei a lui Traian (sec.XVI)

Crestinii, acuzati pe nedrept

Specialistii care au studiat Columna au oferit o interpretaretotal nesatisfacatoare si necredibila: crestinii ar fi stersscena! In anul 1536, soclul Columnei a fost eliberat dinruinele forului lui Traian din ordinul Papei Paul al Iii-lea.Marele arhitect Fontana s-a ocupat de restaurarea lui,

incepand cu 1558. In sfarsit, in 1589-1590, in varfulColumnei, in locul statuii lui Traian, disparuta inca dinantichitate, a fost asezata statuia Sfantului Petru. Sepresupune ca scena prezentarii capului lui Decebal adisparut in aceasta perioada, deoarece atingea sensibilitateacrestinilor, era prea macabra pentru gustul lor si de aceea afost stearsa. Totusi, pe columna apar reprezentari cel putinla fel de macabre, inca din primele scene: soldati romaniprezentand imparatului capete de daci, capete de daci

infipte in pari in fata unui castru, un soldat tinand in dinti, depar, un cap de dac desprins de corp etc. Apoi, pentru secolulal Xvi-lea, astfel de reprezentari nu erau macabre. Mai mult,crestinii erau familiarizati, din Noul Testament, chiar cuimaginea Salomeei purtand tava cu capul Sfantului IoanBotezatorul.




Sa fie vorba de apararea memoriei lui Traian, prezentat caun ucigas, asa cum au sugerat alti cercetatori? Dar cum ar fiputut ofensa o asemenea scena imaginea lui Traian, maimult decat intreg razboiul de distrugere a neamului dacilor

pe care l-a purtat? Si pe cine ar fi putut deranja acest lucru,la un mileniu si jumatate dupa moartea lui Traian? Daca avrut cineva sa apere cu adevarat memoria lui Traian, ar fitrebuit sa sterga mult mai multe scene de pe Columna, nu sase catere pana sub capitel si sa distruga doar scena finala,oricum greu vizibila de jos, o scena in care apare si Traian,pentru ultima data pe Columna. Deci, scena de final cea maiimportanta, cea in care regele dac si imparatul roman par sase intalneasca pentru ultima oara, simbolic, scena caresimbolizeaza infrangerea definitiva a dacilor si victoria

absoluta a romanilor a fost inlaturata. Cei care au atribuitgestul distrugerii crestinilor din secolul al Xvi-lea nu aucunoscut suficient istoria Columnei. Intre acestia se numara,in mod surprinzator, si cel mai mare expert al Columnei,Conrad Cichorius (sfarsitul sec. al Xix-lea), iar ipoteza sa afost preluata si de Radu Vulpe si de alti cercetatori romani,care au interpretat scenele de pe acest monument. Ei nu austudiat indeajuns istoria Columnei de-a lungul timpului si autras concluzii pripite.

Un martor incomod

Columna a fost obiect de mare admiratie, inca de timpuriu.Multi artisti ai Renasterii s-au inspirat din reliefurile sale, iarregii Europei au vrut sa aiba, nu de putine ori, o copie sau ocolumna similara. S-au facut desene si gravuri dupa reliefuri,inca de pe la 1400. Cele mai precise au fost executate deartistul Sante Pietro Bartoli, la inceputul secolului al Xvii-lea,

cand Ludovic al Xvi-lea a comandat o copie dupa columna.Pentru realizarea mulajelor au fost ridicate schele pana invarful columnei. Bartoli a profitat de aceasta oportunitate si,urcandu-se pe schele, a copiat in cel mai mic detaliu toatescenele de pe Columna. In desenele lui, scena astazi distrusaeste intreaga, cu toate amanuntele sale. Albumul sau degravuri, dedicat lui Ludovic, pe care il numeste "Traian al



Frantei" a fost editat in 1673. Deci, la o prima analiza,zdrobirea scenei nu poate fi atribuita initiativelor Bisericii dinsecolul anterior, asa cum s-a afirmat. Lipsa de interes si deinformare a celor care ar fi trebuit sa se ocupe de studierea

si interpretarea scenelor de pe Columna a dus la tainuirea,cu sau fara voie, a unui episod de mare importanta pentruistoria noastra. Orice studiu temeinic al imaginilor de pefusul Columnei trebuie sa plece de la analiza imaginilorcopiate, fie prin mulaje, fie prin desen, in perioada secolelorXv-Xviii. Si acestea nu sunt putine!Albumul de desene al lui Sante Pietro Bartoli exista si inRomania, in cateva exemplare. Unul se afla la cabinetul destampe al Bibliotecii Nationale a Romaniei, iar un altul laSibiu, daruit bibliotecii Astra de catre Badea Cartan... Da,

acel Badea Cartan, ciobanul care a rupt cinci perechi deopinci mergand pe jos pana la Roma, anume ca sa vadaColumna. Acel Badea Cartan care a presarat in jurulColumnei pamant adus de acasa si boabe de grau. Acelroman patriot, despre care ziarele Romei au scris ca este "undac coborat de pe Columna". A carat de-a lungul vietii cuspinarea, peste munti, mii de carti in limba romana, din"Romania libera", in Ardealul ocupat. Intre ele, si acestenepretuite reproduceri dupa reliefurile Columnei, pe care

specialistii continua sa le ignore.Unii cercetatori sustin ca Bartoli ar fi reprodus din imaginatieunele detalii disparute de pe Columna. Nu putem stideocamdata daca scena cu capul lui Decebal estereconstituita de artist sau chiar exista intacta in secolul alXvii-lea, pe piatra monumentului. Alfonso Chacon, un calugarspaniol care a scris comentarii despre Columna in limbalatina, in secolul al Xvi-lea, spune ca alaturi de cap se aflausi cele doua maini taiate ale regelui, dar in desenul lui Bartolinu vedem decat capul. Exista doua explicatii: fie calugarulnu a vazut detaliile scenei, deoarece era deja stearsa, si s-aorientat in descriere dupa stirile din izvoare, care sustineauca atat capul cat si mainile regelui au fost duse la Roma, fiea vazut scena originala, a descris-o cu exactitate, dar Bartolia gasit-o deja stearsa si a reconstituit-o fara cele doua maini.Singurul mod in care se poate afla perioada in care scena a



fost distrusa este consultarea tuturor reproducerilor dupaColumna existente, de la cele mai vechi, datand de pe la1400, pana la cele mai recente.

Extraordinarul portret al lui Decebal de pe Columna

Enigmaticul justitiarCine a fost, totusi, autorul faptei? Nu puteau ajunge la varfulColumnei decat cei care urcau pe schele. Trebuie sa fi fost,asadar, fie vreunul dintre cei care se ocupau de executareamulajelor, fie cineva care a profitat, la fel ca Bartoli, deexistenta schelelor si a urcat pe ele. Totusi, trebuie sa fievorba de un cunoscator, caci doar cineva care stia foartebine ce scena se afla sub capitelul columnei s-ar fi urcat sa odistruga. Inainte de comanda lui Ludovic, a mai existat o

comanda, in 1541, din partea regelui Francisc I al Frantei,cand s-a facut prima copie dupa Columna, azi disparuta.Atunci s-au ridicat primele schele. Insa momentul distrugeriiacestei scene nu poate fi stabilit decat studiind toatereproducerile existente in acea perioada. Am putea aveasurpriza sa descoperim ca fapta s-a produs mult mai tarziu,in secolele Xviii-Xix, sau poate foarte de timpuriu, chiar dinantichitate, caci interpretarile s-au facut (si continua sa sefaca) doar dupa copiile mai noi ale columnei. Pe langa celedoua copii recente, cea de la Bucuresti, si o a doua, aflata la

Roma, la Muzeul Civilizatiei Romane, mai exista alte douacopii, ambele din secolul al Xix-lea, una in Franta, facuta lacererea lui Napoleon al Iii-lea, din cupru galvanizat, iar ceade-a doua, expusa in Anglia, la Albert and Victoria Museumdin Londra. Abia dupa studierea tuturor acestor reproducerivom putea sti mai multe.




Ramanand deocamdata in domeniul speculatiilor, putempresupune, fara a ne teme ca ne departam prea tare deadevar, ca cel care a sters scena a vrut sa apere nu memorialui Traian, cum s-a sugerat pana acum, ci pe cea a lui

Decebal. Sinuciderea regelui era un episod demn de toataadmiratia, in fata caruia contemporanii si-au plecat capul: unrege care a luptat pana in ultima clipa pentru poporul sau sicare nu a acceptat sa fie prins si dus sclav la Roma. Insascena prezentarii capului sau desprins de trup (poateimpreuna cu mainile taiate, asa cum indica sursele) era oimagine umilitoare si dureroasa pentru daci, pentru urmasiilor si pentru amintirea regelui dac. Aruncarea acestui trofeupe scarile Gemoniei si lasarea lui ca prada batjocuriiromanilor a dus umilinta pana la limitele ei cele mai greu de

suportat. Cel mai probabil, cineva a vrut sa stearga dinistorie acest episod sangeros, tragic si umilitor. Lipsa totalade preocupare a specialistilor pentru acest incidentsemnificativ a dus la ingroparea unei informatii de mareinteres. Poate intr-o zi vom afla numele acestui justitiar. Darchiar daca va ramane anonim, fapta lui trebuie investigata,pentru a-i afla motivatia, ca si epoca in care un astfel de gests-ar fi putut produce.

Imparatul Traian, reprezentat pe columna

Pedepsirea lui Traian




Traian a avut o faima buna printre contemporani si chiarmulta vreme dupa moartea sa. Ziua lui de nastere era incasarbatoare nationala in secolul al Iv-lea. Chiar daca uniiistorici antici l-au mai criticat, in ansamblu a fost considerat

un imparat bun, un model. Pentru romani, desigur. Pentrudaci a fost un exterminator, masacrand forta de lupta adacilor si ducand la Roma o jumatate de milion de prizonieri,daca e sa dam crezare surselor vremii. Si totusi, ceva s-aintamplat cu posteritatea lui Traian. Este de neinteles cumaproape toate scrierile din vremea lui Traian, in care sepomenea de daci, au disparut. Cu greu ne putem imagina ces-a intamplat. Intr-o scurta enumerare, au disparut: jurnalulde razboi al lui Traian, intitulat "Dacica" (sau "De bellodacico"); cartea medicului lui Traian, Crito, intitulata

"Getica"; scrierea lui Apollodor din Damasc, despreconstructia podului de la Drobeta; toate operele istoricilor decurte ai lui Traian (cel putin patru la numar), care au scrisdespre imparat si despre razboaiele sale cu dacii; biografialui Traian, scrisa de Tacitus; capitolele din istoria aceluiasiautor, in care erau infatisate luptele cu dacii; istoria Dacieiscrisa de Dio Chrysostomos, invatat exilat in Dacia in vremealui Domitian, dar foarte iubit de Traian; edictul lui Traian, incare erau consemnate toate operatiunile din timpul celor

doua razboaie, ca si cheltuielile de razboi; scrierile lui Pliniucel Tanar, prieten apropiat al lui Traian, care a povestit si elpe larg despre cucerirea Daciei; poemul lui Caninius, un bunprieten al lui Pliniu, care a scris in versuri istoria razboaielorcu dacii; istoria Daciei, cuprinsa in capitolul 22 al istoriei luiAppianus; biografia lui Traian, scrisa de Plutarh, celebrulistoric grec; capitolele despre Dacia din istoria lui AmmianusMarcellinus; istoria domniei lui Traian semnata de DioCassius; capitolele din istoria romana a aceluiasi autor, caretratau despre razboaiele lui Domitian si expeditiile lui Traianin Dacia. Doar din acestea din urma ne-au ramas nisterezumate stangace: singurele informatii care au ajuns panala noi despre razboaiele cu Traian. In rest, totul s-a pierdut!Absolut tot. Pana la noi nu a ajuns nici macar un rand!Este oare o coincidenta, o simpla intamplare, disparitiatuturor acestor documente? Sau a avut loc, din motive



necunoscute si la o data greu de precizat, o incercare destergere a memoriei lui Traian din istorie, ori cel putin aepisodului dacic? Inca si mai ciudat este ca si monumentelelui Traian, cele mai multe dintre ele, au avut o soarta

asemanatoare cu cea a cartilor. Doar Columna, mare,impunatoare si greu de doborat, a ramas in picioare. Putinalume stie ca a existat un fel de continuare a subiectuluiColumnei, conceputa si realizata exact in acelasi stil si cuacelasi talent ca si reliefurile de pe Columna, dar pe osuprafata plana. Este vorba de marea friza a lui Traian, cemasura 32 de metri (dupa unii chiar peste 100 m!) siimpodobea Basilica Ulpia ori un arc triumfal grandios,disparut astazi. Abia in aceasta friza, care condenseaza intr-un fel razboaiele cu dacii, este reprezentat triumful lui

Traian, procesiunea glorioasa. Dupa numai doua secole, forullui Traian este profanat de urmasi, friza sparta in mai multebucati, dintre care patru au fost incastrate in Arcul luiConstantin, precum si opt statui de daci, utilizate laimpodobirea aceluiasi Arc. Imparatul Constantin cel Mare senascuse la sudul Dunarii, la putini ani dupa retragerearomanilor din Dacia, zona locuita de daci. Nu este exclus caaceasta obarsie moeso-daca a lui Constantin sa-l fideterminat pe imparat sa-si impodobeasca Arcul cu statui de

daci si sa distruga monumentul lui Traian, pentru a-lincorpora in al sau.Stim, asadar, ca la doar doua secole dupa moartea sa, forullui Traian incepea sa fie descompus. Un astfel de gest nu sepoate explica decat prin caderea in dizgratie a lui Traian,caci romanii aveau un cult pentru inaintasii lor. In acest fel s-ar putea explica disparitia aproape in totalitate adocumentelor lui si ale celor despre el, precum si spoliereamonumentelor inchinate lui. Probabil tot atunci a fostdoborata de pe Columna statuia colosala de bronz aurit aimparatului, probabil atunci a fost jefuita si urna de aur ce iiadapostea cenusa, asezata in soclul Columnei. E adevarat,nu avem absolut nici o informatie directa in acest sens. Dardaca aceste presupuneri nu sunt gresite, putem intelege dece, odata cu Traian, au disparut din istorie si dacii. Ramaneinsa o mare enigma: care ar fi fost motivul unei asemenea



pedepse, caci Traian avea, in ochii compatriotilor lui,imaginea unui imparat bun si drept. Poate vreunul dintreimparatii Romei de origine dacica, despre care istorianoastra nu pomeneste niciodata, a vrut sa razbune tragica

soarta a dacilor. Sau poate altcineva, mult mai tirziu, caciunele scrieri despre daci inca erau citate in secolul al Vi-lea.Sau poate e doar o simpla razbunare a sortii... Oricum ar fi,important este ca, de-a lungul vremii, durerea si revoltapentru inrobirea Daciei au dainuit, iar gestul stergerii de peColumna a scenei celei mai umilitoare pentru daci este odovada limpede in acest sens.

Cine a Inlaturat Moartea Lui Decebal de Pe Columna Traiana

Documents

Transcript of Cine a Inlaturat Moartea Lui Decebal de Pe Columna Traiana