IMPACTUL SURSELOR REGENERABILE (SGD) ASUPRA RETELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUTIE

RTF3-FOREN, 25.06.2014 – Bucuresti

Ioan ROSCA

Ioan DUMBRAVA

Marian GEANTA

Ioan SILVAS

Dumitru FEDERENCIUC

AGENDA

• I.IMPACTUL SURSELOR DE GENERARE DISTRIBUITA ASUPRA STANDARDULUI DE PERFORMANTA SI A REGIMURILOR DE FUNCTIONARE A RETELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUTIE

• II.IMPACTUL SURSELOR DE GENERARE DISTRIBUITA ASUPRA NECESITATII OPERARII IN NOUL MODEL DE RETEA ELECTRICA

• III.IMPACTUL SURSELOR DE GENERARE DISTRIBUITA ASUPRA UNOR NOI MODELE DE AFACERI IN ENERGIE

I.IMPACTUL SURSELOR DE GENERARE DISTRIBUITA ASUPRA STANDARDULUI DE PERFORMANTA SI A REGIMURILOR DE

FUNCTIONARE A RETELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUTIE

Strategia UE 20/20/20 a asigurat cadrul promovarii surselor de generare distribuita (SGD):

A)surse intermitente de energie

• Centrale electrice eoliene.

• Centrale electrice fotovoltaice (fotoelectrice).

O sursă de energie intermitentă este orice sursă de energie, care nu este disponibila în mod

continuu din cauza unor factori care sunt in afara controlului direct. Sursa intermitentă poate fi destul

de previzibila, de exemplu, energia fotovoltaica, dar nu poate fi dispecerizata pentru a satisface

cererea de putere a unui sistem .

Utilizarea eficientă a surselor intermitente într-o rețea de energie electrică se bazează de obicei pe

ideea ca aceste surse intermitente înlocuiesc combustibilul care ar fi consumat altfel prin centralele

electrice neregenerabile, sau se folosesc la stocarea energiei sub formă de apa de pompaj, de aer

comprimat sau de gheață etc pentru a fi folosit atunci când este nevoie.

B)surse operationale de energie in situatii de deficit/excedent de putere

• Centrale hidroelectrice de mică putere.

• Centrale electrice pe biogaz.

• Centrale electrice pe biomasa.

Directiva 72/CE/2009 privind regulile pietei de energie are pentru OTS si OD sprijin in Directiva 27/CE/2012

Agregarea surselor de generare distribuita cu sursele clasice si eventual cu consumatorii va fi

benefica pentru eficienta energetica a activitatii operatorului de distributie, prin realizarea

centralelor virtuale de putere (VPP) si prin raspuns la cerere (DR)

C)Gestionaraea sistemelor de stocare a energiei de catre operatorii de distributie va fi benefica

pentru toti utilizatorii retelei de distributie.

si a creat noi provocari pentru Operatorii de Distributie.

Prin promovarea SGD se trece de la un flux de putere unidirectional la un flux de putere bidirectional

Modelul NIST 2.0 de retea inteligenta

Extensia EU la modelul NIST 2.0

I1.Impactul SGD asupra calitatii energiei electrice distribuite

Prin Standardul de performanţă pentru serviciul de distributie a

energiei, aprobat prin Ordinul ANRE nr 28/2007 se stabilesc indicatorii

de performanţă privind:

(1)continuitatea alimentării cu energie electrică a clienţilor;

(2)calitatea tehnică a energiei electrice distribuite;

(3)calitatea comercială a serviciului de distribuţie a energiei electrice.

Obligatiile operatorului de distributie (OD) pentru monitorizarea calităţii

serviciului de distribuţie a energiei electrice, au la baza Ordinul ANRE

nr.28/2007 si constau in:

1 - Monitorizarea continuităţii şi calităţii energiei electrice (1) OD realizează monitorizarea acesteia într-un număr semnificativ de staţii, cu

ajutorul unor aparate complet adecvate. Aparatele de monitorizare trebuie să

permită, minimum, măsurarea, înregistrarea şi analizarea următoarelor mărimi

referitor la tensiune: întreruperile tranzitorii, întreruperile scurte şi lungi,

frecvenţa, valoarea efectivă a tensiunii, golurile de tensiune, supratensiunile

temporare la frecvenţa industrială (50 Hz) între faze şi pământ sau între faze

(voltage swells), fenomenul de flicker, variaţiile rapide şi lente de tensiune,

armonicile, interarmonicile, factorul de distorsiune armonică, nesimetria sistemului

trifazat de tensiuni. De asemenea, aparatele trebuie să permită înregistrarea şi

măsurarea curenţilor (unda fundamentală şi armonicile).

Se justifica montarea PMU in nodurile RED cu puteri peste 5MW?

(2) În anul 2008, fiecare OD titular de licenţă cu contract de concesiune a avut

obligatia de a monitoriza minimum 5 staţii în care, din informaţiile prealabile,

existau probleme. Monitorizarea valorii efective a tensiunii este necesară în

toate staţiile.

3) Suplimentar, OD trebuie să se doteze cu un număr suficient de aparate de

monitorizare portabile cu aceleaşi performanţe, pentru rezolvarea reclamaţiilor

primite de la utilizatori referitoare la calitatea energiei electrice. Costurile legate

de monitorizare revin utilizatorului, dacă parametrii sunt în limitele admisibile sau

calitatea energiei electrice este scăzută din cauza utilizatorului, respectiv OD, în

caz contrar.

• Toate aparatele de monitorizare trebuie să fie suficient de precise, cu

respectarea standardelor internaţionale de măsurare (SR EN 61000-4-30) şi

capabile să efectueze măsurători minimum conform limitelor stabilite de SR

EN 50160, pentru a putea utiliza înregistrările şi în relaţiile juridice ale OD cu

alte entităţi, ţinând cont de prevederile din contracte.

• Pentru a putea determina indicatorii de continuitate din reţea, OD vor instala

contoare de întreruperi, care să poată înregistra toate tipurile de întreruperi

(tranzitorii, scurte sau lungi). Până la 31 martie 2008, fiecare OD titular de licenţă

cu contract de concesiune trebuia sa instaleze minimum 100 de contoare de

întreruperi. Ceilalţi OD vor instala minimum 3 contoare de întreruperi.

.

SISTEMUL DISTRIBUIT DE CONTROL AL CALITATII ENERGIEI ELECTRICE

2 - Urmărirea şi înregistrarea indicatorilor de performanţă .

OD vor transmite anual la ANRE rapoarte privind performanţele realizate

referitor la calitatea energiei electrice, comparativ cu standardele impuse.

(2) Se vor prezenta datele înregistrate din staţiile monitorizate referitor la:

numărul de întreruperi tranzitorii, scurte şi lungi, golurile de tensiune, frecvenţa,

tensiunea, armonicile, factorul de distorsiune armonică, nesimetria sistemului trifazat

de tensiuni de secvenţă negativă, etc, conform tabelului 3. Dacă aparatul de

monitorizare are un soft care elaborează automat un protocol al mărimilor

înregistrate, pe o durată de minimum un trimestru, acesta se prezintă ca atare. De

asemenea, se vor prezenta detalii ale acţiunilor de remediere întreprinse în urma

acţiunilor de monitorizare. În paralel, OD vor prezenta anual ANRE rapoarte

privind reclamaţiile clienţilor referitoare la continuitatea şi calitatea energiei

electrice, modul de soluţionare şi timpul în care li s-a răspuns

AVAND IN VEDERE CA IN PCC DINTRE OD SI SGD S-AU MONTAT

ECHIPAMENTE DE MASURAREA CALITATII ENERGIEI CU POSIBILITATE DE

TRANSMITERE DE LA DISTANTA A DATELOR ESTE OPORTUNA REALIZAREA

UNEI PLATFORME CARE SA INTEGREZE TOATE SOLUTIILE DE

MONITORIZARE A CALITATII ENERGIEI?

Integrarea aparatelor de masurarea calitatii intr-o platforma PQ View

SURSA:

I2.Impactul introducerii unei SGD asupra nivelului de c.p.t.

Racordarea unei SGD (CEF de 2.5MW)

~

Staţie detransformare

Post detransformare

Sursădistribuită

PCC

IT

MT

JT

160 0.1MW

630 0.3MW

400 0.2MW

400 0.2MW

630 0.3MW 160

0.1MW

1000 0.5MW

630 0.3MW

50 OlAl 2km

3km

5km

3km 2km

3km 4km

5km

2km

1km

1km

2500 (0-2.5)MW

2.1MW

Pfec= 7 MW

2MW consum

max

PD= 1,93 MW

SPG(MW) n nec ∆P(kW) pozitia pt n

0 0,00 0,00 58,5 1

0,25 0,13 0,04 47,5 2

0,5 0,26 0,07 39,2 3

1 0,52 0,14 30,5 4

1,5 0,78 0,21 31,7 5

2 1,04 0,29 42,5 6

2,5 1,30 0,36 62,6 7 0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

1 2 3 4 5 6 7

n

∆P(kW)

O CONFIRMARE INTERESANTA DE ANALIZAT IN MEDIE TENSIUNE VA FI CEA OFERITA DE CONTOARELE DE LA OPERATORUL DE MASURARE “ELECTRICA”…

1.Alegerea metodei de calcul al pierderilor de energie functie de gradul de penetrare a sarcinii

2.Modalitati de calcul a pierderile anuale de energie electrica in scenariul o singura SGD

Ca atare…

Impactul SGD asupra pierderilor de energie este o problema de mare interes, așa

cum arată numărul mare de studii efectuate pe această tema.Cele mai multe din aceste

studii s-au concentrat pe studierea unui caz specific (de alimentare și conectare a SGD)

sau să elaboreze o metodologie de evaluare specifica situației de pierderi atunci când un

anumit scenariu de penetrare SGD a fost stabilit. Aceasta impune o noua preocupare de

investigatie prin studii specializate asupra a ceea ce este evoluția estimată a

pierderilor într-o retea electrica de distributie, funcție de diferiti parametrii, cum ar fi : gradul de penetrare a SGD, amestecul de tehnologii a SGD, dispersia și locația SGD,

prognoza de productie sau functie de sistemul de control al energiei reactive.

Din concluziile studiilor efectuate au arătat că distribuitorul de energie electrică obţine

beneficii de pe urma penetrării generării distribuite doar în cazul în care aceasta produce

sub 23 % din electricitatea consumată în zonă, iar generatoarele SGD fiind optimal

distribuite în reţea, explicaţia fiind aceea că beneficiile apar datorită reducerii CPT .

Mentionam ca functie de gradul de penetrare a SGD si de modul de amplasare ale

acestora reteaua electrica de distributie poate fi pasiva (reteaua proiectata), poate

devini partial activa (noduri cu prosumeri) sau activa (colecteaza toate SGD).

Situația ATR și CR pentru CEE de pe site-ul Transelectrica la 16.06.2014

Situația ATR și CR pentru CEF de pe site-ul Transelectrica la 16.06.2014

ASADAR, …

IMPACTUL REAL AL S.G.D. ASUPRA NIVELULUI C.P.T. IN RED VA TREBUI SA FIE :

EVALUAT DIN TIMP, PRIN STUDII PE NIVELE DE TENSIUNI LA STADIUL ACTUAL AL PIF-urilor, CR , ATR sau SS IN CURS DE AVIZARE, IN BAZA UNEI METODOLOGII AGREATE DE ANRE, STUDII PROMOVATE PRIN GRIJA OPERATORILOR DE DISTRIBUTIE SI

VALIDAT PRIN SISTEME DE MASURARE INTELIGENTE, CARE FAC OBIECTUL ACTIUNILOR IMPUSE PRIN ORDINUL ANRE NR 91/2012.

Regandirea metodologiei de elaborare studii de prognoza a cpt

0

500

1000

1500

2000

2500

8.1

.20

13

1:0

0

8.2

.20

13

11

:00

8.3

.20

13

21

:00

8.5

.20

13

7:0

0

8.6

.20

13

17

:00

8.8

.20

13

3:0

0

8.9

.20

13

13

:00

8.1

0.2

01

3 2

3:0

0

8.1

2.2

01

3 9

:00

8.1

3.2

01

3 1

9:0

0

8.1

5.2

01

3 5

:00

8.1

6.2

01

3 1

5:0

0

8.1

8.2

01

3 1

:00

8.1

9.2

01

3 1

1:0

0

8.2

0.2

01

3 2

1:0

0

8.2

2.2

01

3 7

:00

8.2

3.2

01

3 1

7:0

0

8.2

5.2

01

3 3

:00

8.2

6.2

01

3 1

3:0

0

8.2

7.2

01

3 2

3:0

0

8.2

9.2

01

3 9

:00

8.3

0.2

01

3 1

9:0

0

9.1

.20

13

5:0

0

9.2

.20

13

15

:00

9.4

.20

13

1:0

0

9.5

.20

13

11

:00

9.6

.20

13

21

:00

9.8

.20

13

7:0

0

9.9

.20

13

17

:00

9.1

1.2

01

3 3

:00

9.1

2.2

01

3 1

3:0

0

9.1

3.2

01

3 2

3:0

0

9.1

5.2

01

3 9

:00

9.1

6.2

01

3 1

9:0

0

9.1

8.2

01

3 5

:00

9.1

9.2

01

3 1

5:0

0

9.2

1.2

01

3 1

:00

9.2

2.2

01

3 1

1:0

0

9.2

3.2

01

3 2

1:0

0

9.2

5.2

01

3 7

:00

9.2

6.2

01

3 1

7:0

0

9.2

8.2

01

3 3

:00

9.2

9.2

01

3 1

3:0

0

9.3

0.2

01

3 2

3:0

0

kWh

kWh

kVARh

kVARh

0 100 200 300 400 500

8.1

.20

13

…

8.2

.20

13

…

8.3

.20

13

…

8.5

.20

13

…

8.6

.20

13

…

8.8

.20

13

…

8.9

.20

13

…

8.1

0.2

01

…

8.1

2.2

01

…

8.1

3.2

01

…

8.1

5.2

01

…

8.1

6.2

01

…

8.1

8.2

01

…

8.1

9.2

01

…

8.2

0.2

01

…

8.2

2.2

01

…

8.2

3.2

01

…

8.2

5.2

01

…

8.2

6.2

01

…

8.2

7.2

01

…

8.2

9.2

01

…

8.3

0.2

01

…

9.1

.20

13

…

9.2

.20

13

…

9.4

.20

13

…

9.5

.20

13

…

9.6

.20

13

…

9.8

.20

13

…

9.9

.20

13

…

9.1

1.2

01

…

9.1

2.2

01

…

9.1

3.2

01

…

9.1

5.2

01

…

9.1

6.2

01

…

9.1

8.2

01

…

9.1

9.2

01

…

9.2

1.2

01

…

9.2

2.2

01

…

9.2

3.2

01

…

9.2

5.2

01

…

9.2

6.2

01

…

9.2

8.2

01

…

9.2

9.2

01

…

9.3

0.2

01

…

kWh

kWh

kVARh

kVARh

CEE

CEF

0,00

500,00

1000,00

1500,00

2000,00

2500,00

3000,00 9

.8.1

3 1

:00

PM

10

.8.1

3 5

:00

PM

11

.8.1

3 9

:00

PM

13

.8.1

3 1

:00

AM

14

.8.1

3 5

:00

AM

15

.8.1

3 9

:00

AM

16

.8.1

3 1

:00

PM

17

.8.1

3 5

:00

PM

18

.8.1

3 9

:00

PM

20

.8.1

3 1

:00

AM

21

.8.1

3 5

:00

AM

22

.8.1

3 9

:00

AM

23

.8.1

3 1

:00

PM

24

.8.1

3 5

:00

PM

25

.8.1

3 9

:00

PM

27

.8.1

3 1

:00

AM

28

.8.1

3 5

:00

AM

29

.8.1

3 9

:00

AM

30

.8.1

3 1

:00

PM

31

.8.1

3 5

:00

PM

1.9

.13

9:0

0 P

M

3.9

.13

1:0

0 A

M

4.9

.13

5:0

0 A

M

5.9

.13

9:0

0 A

M

6.9

.13

1:0

0 P

M

7.9

.13

5:0

0 P

M

8.9

.13

9:0

0 P

M

10

.9.1

3 1

:00

AM

11

.9.1

3 5

:00

AM

12

.9.1

3 9

:00

AM

13

.9.1

3 1

:00

PM

14

.9.1

3 5

:00

PM

15

.9.1

3 9

:00

PM

17

.9.1

3 1

:00

AM

18

.9.1

3 5

:00

AM

19

.9.1

3 9

:00

AM

20

.9.1

3 1

:00

PM

21

.9.1

3 5

:00

PM

22

.9.1

3 9

:00

PM

24

.9.1

3 1

:00

AM

25

.9.1

3 5

:00

AM

26

.9.1

3 9

:00

AM

27

.9.1

3 1

:00

PM

28

.9.1

3 5

:00

PM

29

.9.1

3 9

:00

PM

kWh

kWh

kVArh

kVArh

SGD=CEE+CEF

333kW CONSUM

II.IMPACTUL SURSELOR DE GENERARE DISTRIBUITA ASUPRA NECESITATII OPERARII

IN NOUL MODEL DE RETEA ELECTRICA

SURSA :CEN CENELEC SI ETSI

Se impune o noua arhitectura de RED

Conform CEN-CENELEC-ETSI principalele sisteme ale rețelelor inteligente din distributie, sunt: 1.Sistemul de management al distributiei cu -Sistemul de automatizare al statiilor de transformare SCADA -Automatizarea fiderilor /SAD-U/axelor /SAD :reclosere,STC -Sistemul distribuit de control al calitatii energiei electrice -Sistemul SCADA-DMS integrat in Sistemul GIS

-FACTS-Sisteme flexibile de transport in c.a.(Bobine,Capacitati) 2.Sistemul de operare a generarii distribuite(DER) cu

-Sistemul de operare a generarii distribuite

-Sistemul EMS-SCADA al generarii distribuite si Sistemul de centrale virtuale (VPP)

3.Sistemul de contorizare inteligenta cu -Sistemul de infrastructuri avansate de contotizare inteligenta (AMI) -Sistemele back-office ale contorizarii (MDM, SAP I-SU)

4.Sistemele de flexibilizare a cererii si a productiei (DR) cu -Sistemul de management al agregarii prosumerilor si HVDC -Sistemele de stocare a energiei electrice

5.Conectarea la reteaua electrica a vehiculelor electrice (e-mobility) cu -Sistemele de incarcare e-mobility

6.Sistemul de piata a energiei electrice cu -Sistemul de piata (concurentiala, reglementate) -Sistemele de trading (PCCB,PZU,PIZ,PE)

7.Sistemele de administrare cu -Sistemul de management al activelor si al mentenantei (Asset Management) -Sistemele de management al infrastructurilor de comunicatii -Sistemul de configurare de la distanta a dispozitivelor RTU si a contoarelor inteligente -Sistemul de autentificare si autorizare de la distanta a conturilor -Sistemul de referinta a ceasului (GPS etc) -Sistemul de monitorizare meteo si prognoza

SCADA in

statia de

transformare

SAD,

(reclosere ,STC)

SAD-U

(RTU in PT/PA)

FACTS

SCADA-DMS

si GIS la OD

Sistem de

control PQ

distribuit

AUTOMATIZAREA ACTIVITATII DE DISTRIBUTIE ESTE IMPUSA DE STANDARDUL DE PERFORMANTA

Integrarea si monitorizarea RES/DER

DER EMS si sistemul VPP Sistemul de operare DER

ACTIVITATE CE TREBUIE SA FIE ORGANIZATA LA NIVELUL OD DUPA APARITIA CODURILOR CE SUNT IN ELABORARE LA ENTSO-E

Se poate mapa “Controlul puterii reactive al unei unitati DER”

PQ View

Sisteme de operare MS Windows Linux Iphone Android etc

PQ View PQ Data Manager

PQ View PQ Data Manager

PQ View PQ Data Manager

Integrarea Power Quality Platform – cu alte platforme

Equ

ipm

en

te p

ort

abile

PQ

Eq

uip

me

nte

PQ

in m

on

taj f

ix

SCADA-DMS

MDM Smart Metering

SCADA-EMS DER/RES

ACTIUNEA DE IMPLEMENTARE A CONTORIZARII INTELIGENTE A FOST APROBATA PRIN LEGEA 123/2012 ART 66 SI ESTE MONITORIZATA DE ANRE

III.IMPACTUL SURSELOR DE GENERARE DISTRIBUITA ASUPRA UNOR NOI MODELE DE AFACERI IN ENERGIE

• Operatorul sistemului de distribuție (DSO): în conformitate cu articolul 2.6 din Directiva 2009/72/CE: "o persoană fizică sau juridică responsabilă de exploatarea, întreținerea și, dacă este necesar, dezvoltarea sistemului de distribuție într-o anumită zonă și, după caz, a interconexiunilor acestuia cu alte sisteme, precum și pentru asigurarea pe termen lung a capacității sistemului de a satisface cererile rezonabile de distribuție a energiei electrice ".

• Mai mult decât atât, DSO este responsabil pentru acces la rețeaua regională, stabilitatea rețelei, integrarea surselor regenerabile de energie la nivelul distribuției și echilibrarea sarcinilor la nivel local.

www.pwc.com/utilities

Studiul: Transformarea energiei - Impactul pe

modelul de afaceri in sectorul energetic

94% prevad transformare completa sau schimbari importante in

modelul de afaceri a utilitatii de energie

67% se asteapta la tehnologii si noi surse de energie ce vor reduce

dramatic dependenta de petrol si gaz din tarile bogate

82% vad generarea de energie distribuita ca o “oportunitate” fata de

numai 18% care o vad ca o “amenintare ”

Pentru indicatorii de calitate a electricitatii sunt prevederi clare in Standardul de performanta Pentru calcul cpt exista Metodologiile CIRE pentru elaborare studiilor de determinare a c.p.t. tehnic pe categorii de instalatii in vederea alocarii cifrelor de monitorizare realizate pentru RED cu noduri pasive.

Modelul de afaceri al unui OD stabilit de catre ANRE prin Metodologia tarifului de distributie:

Aparitia surselor de generare distribuita (SGD) are urmatoarele influente in modelul de afaceri:

OD

Ce servicii auxiliare poate oferi un operator de distributie ? /1

(* sursa Eurelectric)

Pentru a răspunde la această întrebare s-a început prin identificarea posibilelor modele

viitoare ale pieței și oportunități de afaceri pentru rețelele inteligente. Bazat pe literatura de

specialitate și interviuri cu mai mult de 30 de părți interesate, au fost identificate următoarele

cinci servicii de retea inteligenta

1 . Servicii de flexibilitate

Serviciile de flexibilitate sunt legate de capacitatea de adaptare și anticipare la condiții

incerte și schimbatoare ale sistemului de putere, într-un mod rapid, sigur și rentabil. Se

poate distinge între furnizare și cererea de servicii de flexibilitate.

Flexibilitatea pot fi oferita de către utilizatorii sistemului de exemplu producători, consumatori

sau prosumers (prin răspuns la cerere, generare distribuită, stocare) sau prin intermediari,

cum ar fi agregatorii și furnizori în numele celor dintâi.

Pe partea de cerere, operatorii de rețele, atât TSO și DSO, pot folosi flexibilitatea pentru

gestionarea congestiei ca un substitut pentru investiții în infrastructură. Odată cu creșterea

producției de generare distribuită, care de multe ori nu este dispecerizabila din cauza naturii

sale intermitente, fluxurile de rețea devin mai variabile și nu pot fi rezolvate eficient în faza

de planificare a rețelei crescand nevoile de investiții în rețea.

Mai mult decât atât, cererea de flexibilitate provine, de asemenea, de la agregatori, furnizorii

en detail, furnizorii angro, PRE-partile responsabile cu echilibrarea și TSO în scopuri de

echilibrare.

2. Furnizarea infrastructurii pentru încărcare vehicule electrice

Extinderea utilizării vehiculelor electrice necesită o disponibilitate suficienta de

puncte de încărcare a vehiculelor electrice pentru a deveni atractiva.

Infrastructura de incarcare, diferă de asemenea, prin viteza de încărcare, fie

normala fie încărcare rapidă, sau dacă încărcarea se face fie într-un mod

necontrolat, fie într-un mod inteligent controlat. Acesta din urmă are implicații

pentru gradul de flexibilitate pe care EV pot fi în măsură să ofere. În caz

de încărcare necontrolata , intr-o maniera gresita , oportunitățile de flexibilitate,

cum ar fi stocarea sau descărcarea nu pot fi ușor instalate, în timp ce în cazul

încărcarii inteligente flexibilitatea poate fi valorificata. Mai mulți actori ar putea

juca un rol în furnizarea infrastructurii de încărcare a EV, cum ar fi DSO sau

furnizori care pot folosi punctele de încărcare sa vinda energie electrică. Alți

actori comerciali, pot furniza, de asemenea, acces la infrastructura EV, cum ar fi

investitorii privați și furnizori de e-mobilitaty independenti, care ar putea furniza

energie electrică la pachet cu alte servicii.

Ce servicii auxiliare poate oferi un operator de distributie ? /2

(* sursa Eurelectric)

Ce servicii auxiliare poate oferi un operator de distributie ? /3

(* sursa Eurelectric) 3. Servicii de eficiență energetică Serviciile de eficiență energetică cuprind toate serviciile destinate realizării eficienței energetice la nivelul utilizatorului final. Rețelele inteligente în combinație cu contorizările inteligente pot furniza informații detaliate cu privire la utilizarea, în scopul de a (i) informa consumatorii; (ii) pentru a-i ajuta la identificarea opțiunilor eficiente din punct de vedere a costului, pentru economisirea de energie și ar putea crea noi oportunități de afaceri pentru investiții în economisirea de energie. Un număr de diferiți actori pot oferi servicii de eficiență energetică, cum ar fi DSO, furnizorii de energie electrică, precum și firme independente, cum ar fi companiile ESCO. 4. Dreptul de proprietate și gestionare a echipamentelor de contorizare În scopul de implicare a consumatorilor în promovarea Retelelor Inteligente la nivel de joasă tensiune, contoarele inteligente pot acționa ca un factor important. Contoarele inteligente oferă mai multe informații precise pentru clienți mici, cu privire la consumul lor de energie. În plus, ele permit trecerea mai ușoară de la un furnizor la altul -în acțiunea de schimbare a furnizorului, economii de costuri în operarea contorului din cauza citirii de la distanță, precum și economii de costuri cu functionarea call center-ului. Mai mult decât atât, contoarele inteligente faciliteaza oportunități de răspuns la cerere (DR) și oferă potențial de generare a flexibilitatii din spatele contorului (prin VPP). 5. Manipularea datelor Noi sarcini și servicii într-un mediu de rețea inteligentă depind de disponibilitatea datelor furnizate de echipamentele de măsurare, atât în reteaua in sine cat si la sediul clientului. Datele pot fi utilizate de actorii comerciali, de exemplu pentru realizarea de economii de energie ca răspuns la cerere, precum și de operatorii rețea, atât pentru sistemul de management pe termen scurt, precum și pentru planificarea rețelei pe termen lung.

CONCLUZII: SGD pot aduce potentiale beneficii asupra retelelor de distributie : -tind sa creasca nivelul de securitate al retelei -la un nivel de penetrare <23% cpt este diminuat -reglajul tensiunii se poate optimiza , dar cu costuri suplimentare etc, etc , SGD pot imbunatati sau inrautati calitatea serviciilor oferite catre clienti ? Gestionarea utilizatorilor RED poate fi uneori prea costisitoare, de aceea se impune revederea modelului de afaceri si adaptarea lui la competitivitate si transparenta avand in vederea evolutia in ultimii ani a infrastructurilor de comunicatii, a celei de incalzire centralizata etc

dumitru.federenciuc@electrica.ro