coeziune_si_performanta

8/2/2019 coeziune_si_performanta

1/34

COEZIUNE SI PERFORMANTA

-intr-o clasa de elevi-


2/34

INTRODUCERE

In aceasta cercetare, am urmarit analiza urmatoarelor aspecte:

- nivelul coeziunii clasei- interpersonale si pe sarcina

- nivelul performantei clasei- individuale si grupale

- interinfluentarea acestor doua variabile

In mod specific, am investigat urmatoarele subteme:

- Comunicarea dintre elevi

- Realizarea activitatilor de cooperare

- Perceptia elevilor fata de performanta- Obicetivele si motivatia elevilor de a realize performanta

- Capacitatea de comparare obiectiva cu alte grupuri similare

- Atitudinea fata de propria performanta si atitudinea fata de performanta

grupului

- Atitudinea fata de mediul scolar corelat cu obiectivele instructionale:

pozitiva, indiferenta sau negativa

Ipotezele cercetarii sunt:

1. Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune, atunci coeziunea influenteaza

nivelul performantei ( individuale si de grup)

2. Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune bazata pe relatii

interpersonale, atunci clasa are un nivel ridicat de coeziune bazat pe

realizarea sarcinilor

3. Cu cat elevii isi apreciaza propria performanta la un nivel ridicat, cu atat

ei apreciaza nivelul ridicat al performantei clasei

4. Cu cat mediul social influenteaza performanta elevilor, cu atat performanta

elevilor nu influenteaza coeziunea


3/34

REPERE TEORETICE

Zaleznik, Christiansen and Roethlisberger declara: cu cat este mai mare

coeziunea grupului, cu atat este mai mare productivitatea grupului daca

atitudinile grupului sustin obiectivele organizatiei. Cattel considera ca eficienta

indeplinirii obiectivelor rezulta din combinarea unor atitudini pozitive de grup si

conservarea energiei necesare mentinerii armoniei grupului. De aici rezulta doua

ipoteze:

1. Grupurile coezive influenteza membrii spre atitudini uniforme. Doua

experimente separate( Lott si Lott, Sakuri) au demonstrat: cu cat

membrii sunt mai atrasi de grup, cu atat grupul are mai multa influentaasupra lor.

2. Exista o relatie intre atitudinea fata de productivitate si coeziune, aceasta

relatie devenind tot mai puternica prin existenta coeziunii grupului. Totusi,

dovezile pentru acesta ipoteza nu sunt certe. In experimentele de

laborator, Berkowitz si Shacter au descoperit: grupurile cu o coeziune

ridicata tind sa fie mai putin productive atunci cand exista atitudini

negative fata de productivitate. Pentru membrii cu atitudini pozitive,

grupurile pozitive nu au fost mai productive decat grupurile non-coezive.

Coeziunea grupului este descrisa de Cartwrait si Zander ca sentimentul de

apartenenta sau atractia mutuala, implicand o sacrificare a sinelui pentru

indeplinirea obiectivelor grupului. Aceasta coeziune produce conformism,

stabilitate si controlul comportamentului in grup. Shaw subliniaza: coeziunea a

avut de-a lungul timpului trei semnificatii diferite:

- atractia intragrup se bazeaza pe similaritatile indivizilor fata de configuratia

colectiva a grupului. Aspectul social este evidentiat prin masurarile

sociometrice, nominalizarea in perechi, alegerile partenerului. Aspectul

personalitatii a fost evidentiat prin cercetarea efectelor omogenitatii

nevoilor: autoritate sau dominanta

- morala grupului sau nivelul motivatiei


4/34

- baza coordonarii eforturilor grupului

Influenta coeziunii asupra productivitatii grupului a fost intens studiata. Grupurile

cu coeziune ridicata sunt capabile sa-si stabileasca mai usor standarde de

performanta si pot oferi o gama mai larga de recompense membrilor grupului.

Shaw si Shaw au descoperit ca grupurile inalt coezive sunt cooperante si

prietenoase, folosind o forma democratica de control al comportamentului. In

grupurile cu coeziune redusa, membrii erau ostili si agresivi unii cu ceilalti, erau

incantati cand colegii lor faceau greseli si au adoptat un stil autocratic de luare a

deciziei.

Myers si Sherifau descoperit ca, competitia intergrup poate insemna o tactica

de ridicare a normelor generale. Dar, Couran a observat ca in unele situatii,

coeziunea poate interfera cu caracterul de analiza si examinare a informatiei al

grupului. Mai mult, membrii grupurilor coezive sunt adesea potrivnici contributiilor

celorlalti membrii

Fisher afirma: relatia dintre coeziune si performanta nu este uniforma in

conditiile existentei constante a coeziunii. Coeziunea ridicata creste

productivitatea pana la un anumit punct, dupa care devine disfunctionala,

reducand productivitatea grupului, dar nu la un punct atat de scazut ca si cand

nu ar fii existat coeziune de la bun inceput.Shaw si Shaw considera ca grupurile de munca efective adopta atat

dimensiunea realizarii sarcinilor, cat si dimensiunea sociala. Coeziunea poate

facilita aceste doua dimensiuni pe masura ce presiunile atingerii performantei pot

forta grupurile sa adopte norme de productivitate( Back; Thibaut si Strickland)

in timp ce performanta sociala necesita autoadministrarea recompenselor in

cadrul grupului

Un grup este coeziv in masura in care membrii grupului simt ca sunt parte a

grupului, vor sa ramana in grup, si considera grupul important pentru ei ( Cota,

Evans, Dion, Kilik, & et al., 1995; Dion & Evans, 1992; Festinger, 1950;

Festinger, Schachter, & Back, 1950; Hogg, 1992; Lott & Lott, 1965;

Mudrack, 1989; Zander, Stotland, & Wolfe, 1960). Coeziunea masoara

importanta sau atasamentul membrilor fata de grup- gradul in care membrii


5/34

grupului stabilesc legaturi unii cu altii si vor sa ramana impreuna. Pe langa

perceptia entitatii grupului, multe caracteristici care contribuie la crearea unui

grup au legatura cu perceptia coeziunii grupului. Spre exemplu, studiile arata ca

membrii unui grup care impartasesc credinte si valori similare au inregistrat o

coeziune mai mare decat grupurile in care membrii nu aveau valori similare

(Festinger,Schachter, & Back, 1950; Newcomb, 1956). Interdependenta

puternica a grupului- obiectivul de a obtine recompense si realizand cu succes

sarcinile grupului, coreleaza cu o coeziune ridicata a grupului. Grupurile care

dezvolta norme puternice in grup si dorinta de a mentine aceste norme exprima o

mai mare coeziune(Back, 1951; Festinger, 1950; Lott, 1961; McGrath, 1984;

Roethlisberger& Dickson, 1939).

Grupurile coezive se comporta diferit decat grupurile mai putin coezive ( Hogg,

1992). Pentru unii, coeziunea este asociata cu satisfactia grupului mai putina

anxietate, mai multa comunicare pozitiva in cadrul grupului, mai putine absente

de la intalniri ( Seashore, 1954)

Pepitone si Reichling( 1955) au gasit ca membrii grupurilor coezive au fost mai

ostili fata de cei din exteriorul grupului, in timp ce grupurile mai putin coezive au

aratat mai multa ostilitate in cadrul grupului. Indivizii sunt mai preocupati de

rezultatele pozitive si negative ale grupului atunci cand grupul este coeziv(Brawley, Carron, &Widmeyer, 1987; Zander, 1971/1996).

Cat de bine grupurile realizeaza sarcinile, si sub ce conditii performanta poate fii

optimizata? O tema foarte des studiata se refera la impactul coeziunii grupului

asupra realizarii grupului. Pe de-o parte, se pare ca grupurile care sunt mai

coezive vor fii mai productivi decat grupurile mai putin coezive. Pe de alta parte,

exista posibilitatea ca grupurile care sunt prea coezive vor deveni prea

increzatoare in abilitatea de a realiza sarcinile si nu vor discuta pe deplin

problemele importante sau vor cauta in exterior informatii pentru a lua deciziile in

privinta grupului. Deoarece membrii grupului se plac reciproc, exista posibilitatea

ca grupurile coezive se socializeze mai mult decat sa realizeze sarcinile.

In unele cazuri, coeziunea coreleaza cu performanta grupului, iar in alte cazuri cu

neperformanta (Bernthal & Insko, 1993; Callaway & Esser, 1984; Carron,


6/34

1980; Cratty, 1981;C. R. Evans & Dion, 1991; Flowers, 1977; Leana, 1985;

Mullen & Copper,1994; Swets & Bjork, 1990; M. E. Turner, Pratkanis,

Probasco, & Leve, 1992;Zaccaro, 1995; Zaccaro, Gualtieri, & Minionis,

1995). O explicatie pentru aceste rezultate opuse este urmatoarea: desi,

coeziunea grupului nu influenteaza prin ea insasi performanta, coeziunea totusi

creste conformitatea la normele grupului. Asadar, coeziunea este dependenta de

norme pentru a creste sau reduce performanta. Daca norma este de a lucra mult

si a fii productivi, coeziunea va creste performanta.( L. Berkowitz, 1954;

Schachter, Ellertson, McBride,& Gregory, 1951; Stogdill, 1972).

Desi, coeziunea grupului si indentitatea sociala sunt similare, ele nu reprezinta

acelasi lucru. Coziunea grupului se refera in principal la legatura puternica cu

ceilalti membrii ai grupului, in timp ce identitatea sociala se refera la la cat de

mult indivizii se simt o parte din grup sau cat de importanta este de a face parte

dintr-un anumit grup (Branscombe, Schmitt, & Harvey, 1999; Hogg, Hardie, &

Reynolds, 1995; Prentice, Miller, & Lightdale,1994). Identitatea sociala implica

o atractie catre grup ca intreg decat o atractie fata de indivizii particulari din grup.

Similaritatea, interactiunea, interdependenta, structura( norme, roluri, status)

influenteaza si sunt influentate de coeziunea grupului si identitatea sociala.

Coeziunea este alcatuita din trei dimensiuni:

1. atractia interpersonala fata de alti membrii ai grupului sau fata de grupul

insusi

2. angajamentul fata de sarcinle grupului

3. mandria grupului

Coeziunea este in mare masura legata de dezvoltarea identitatii rolului si

socializarii organizationale. Hogg( 1992) si Hogg si Terry ( 1999) afirma:

coeziunea si solidaritatea din cadrul grupului sunt legate de perceptia prototipului


7/34

celorlalti membrii. Cu alte cuvinte, cu cat membrii grupului adopta valorile,

credintele si atitudinile grupului, cu atat grupul va fi mai coeziv.

Procesele interactive de grup determina fie castiguri sau pierderi ale

productiei in cadrul grupului ( Steiner, 1972). Castigurile productiei provin de la

efectele sinergetice obtinute prin construirea pozitiva a echipei. Aceasta poate fi

obtinuta printr-o colaborare cu alti membrii, la strategiile sarcinilor sau

co,petentelor, colaborare necesara pentru a produce mai multe idei originale

care nu ar putea fi obtinute daca s-ar actiona solitar ( Osborn, 1957). Pierderile

productiei apar cand coeziunea grupului determina gandirea de grup ( Jani,

1972), cand norma grupului este opusa eficientei grupului, sau cand grupul isi

pierde motivatia sau coordonarea ( Steiner, 1972).

Procesele interactive cauzeaza pierderi ale productiei: blocarea productiei( apare

cand membrii grupului sunt impiedicati sa contribuie la discutiile de grup);

perceperea evaluarii- provine de la perceperea generala a evaluarii negative de

catre grup; competitia- apare cand membrii considera ca aportul lor este

dispensabil si trebuie sa concureze cu altii pentru oportunitatea de a contribui

( Dennis& Valacich, 1993)

Importanta coeziunii a fost considerata ca fiind cheia grupurilor de munca

eficiente(Carless & De Paola, 2000; Cohen & Bailey, 1997; Forsyth; 1990;

Yang & Tang, 2004). Mai mult, conceptualizarea si masurarea coeziunii grupului

este bazata pe modele care cuprind o varietate de factori. Mullen si

Copper(1994) au testat relatia dintre coeziune si un singur factor- atractia

interpersoanla in grup. Widmeyer, Brawley si Carron( 1985) disting intre

atractia individului fata de grup si integrarea in grup. Cota, Evans, Dion, Kilik si

Longman apreciaza ca, coeziunea grupului are patru dimensiuni:

- Integrarea sarcinilor in grup

- Integrarea sociala in grup

- Atractia indivizilor fata de sarcinile grupului

- Atractia indivizilor fata de aspectele sociale ale grupului.

Integrarea sarcinilor grupului este definita ca perceptia similaritatii si coerenta din

cadrul echipei de a indeplini sarcinile, in timp ce integrarea sociala in grup


8/34

reflecta perceptia coerentei si legaturii cu privire la activitatile sociale ale echipei.

Atractia indivizilor fata de sarcinile grupului descrie sentimentele membrilor

despre implicarea personala in sarcinile grupului, in timp ce atractia indivizilor

fata de aspectele sociale ale grupului reflecta sentimentele despre implicarea

personala in interactiunea sociala a grupului

Carless si De Paola( 2000) au recomandatat separarea conceptelor de

coeziunea sarcinilor si coeziunea sociala atunci cand definim coeziunea grupului.

Cei doi autori au concluzionat ca, coeziunea grupului este multidimensionala si

include coeziunea sarcinii- gradul motivatiei in realizarea obiectivelor

organizationale; coeziunea sociala - motivatia de a dezvolta si mentine relatii

sociale in grup. In plus, coeziunea grupului influenteaza performanta (Klein &

Mulvey, 1995; Podsakoff, MacKenzie, & Ahearne, 1997; Spink & Carron,

1993). Grupurile cu o coeziune ridicata- realizarea sarcinilor si atractivitatea

sociala- ating o performanta mai mare. Recent, Yoo si Alavi( 2001) au

descoperit ca participarea la realizarea sarcinilor joaca un rol mai important decat

prezenta sociala in determinarea consensului printre membrii grupurilor.

Rezultatele demonstreaza existenta unei corelatii pozitive intre grupurile

orientate spre realizarea sarcinilor si performanta ridicata, neexistand dovezi ca

atractivitatea sociala si participarea au efecte negative sau pozitive asupraperformantei.

Collins si Gueskow au concluzionat ca cercetarile care investigheaza relatia

dintre coeziune si performanta nu sunt decisive, relevante.


9/34

ARIA SI METODOLOGIA

CERCETARII

ARIA CERCETARII

Cercetarea Coeziune si performanta intr-o clasa de elevi este alcatuita din

doua parti: teoretica si practica. Realizarea cercetarii in toate fazele ei-

proiectare, de teren, redactare- a fost efectuata de catre un singur cercetator.

Subiectii cuprinsi in aceasta cercetare sunt 20 de elevi in clasa a VIII-a. Trebuie

specificat ca in aceasta cercetare pe langa informatiile culese din redactarea

chestionarelor, vor exista completeri de informatii rezultate din observatii siconvorbiri non-directive.

Completarea chestionarelor s-a realizat prin adunarea elevilor in aceeasi

incapere din cadrul unitatii scolare in care invata. De asemenea, au fost rugati sa

completeze chestionarele intr-un cadru organizat in acelasi timp. Am recurs la

aceasta procedura deoarece nu am dorit ca respondentii sa prelucreze

raspunsurile si sa se piarda spontaneitatea lor. In aceeasi masura, subiectilor nu

le-a fost dezvaluit subiectul cercetarii inainte de inmanarea chestionarelor pentru

a nu pregati atitudinea lor fata de tema cercetarii. Chestionarele au fost

autoadministrate.

Dupa criteriul apartenentei la categoria de sex, structura populatiei cuprinse in

cercetare este urmatoarea

Masculin Feminin Total

A % A % A %

10 50 10 50 20 100

Factorul determinant in procesul de selectie al acestei clase l-a constituit

nivelul performantelor scolare, cadrele didactice, elevii altor clase si proprii

colegi evaluand aceasta clasa ca avand performante slabe.

Distributia mediilor generale este urmatoarea:


10/34


11/34

Ca instrument de investigare s-a folosit chestionarul autoadministrat.

Chestionarul este alcatuit din 20 intrebari dintre care:

1.Dupa continutul lor

- intrebari factuale( intrebarile 19, 20)

- intrebari de opinie( toate celelalte intrebari)

2. Dupa forma raspunsului

- intrebari deschise( intrebarea 15)

-intrebari cu raspuns inchis

-intrebari cu raspunsuri policotomice (intrebarile

3.Dupa functia instrumentala pe care o au in chestionar

-nu exista intrebare de debut

- nu exista intrebari de filtraj


12/34

ANALIZA SI INTERPRETARE

CoeziuneaCoeziunea este o proprietate a grupului care poate reprezenta intr-un anumit

cadru social un factor determinant in obtinerea unui anumit nivel de performanta.

Acest cadru social este analizat ca un ansamblu de relatii interpersonale

consolidate pe parcursul unei perioade indelungate de timp. Caracterul relatiilor

interpersonale redau un mediu social competitional, de indiferenta sau prietenie.

In aceasta cercetare, am investigat natura relatiilor interpersonale( Figura 1)

0

20

40

60

80

100

competitie indiferenta prietenie nu stiu

re latii in clasa

Figura 1 Relatiile in clasa

Putem constata ca elevii au declarat, intr-o majoritate covarsitoare, ca relatiile

dintre elevi sunt caracterizate de prietenie. Aceasta informatie ne releva

existenta unui nivel ridicat de coeziune in cadrul clasei.

0

20

40

60

80

100

Da Nu Nu stiu

a invata in alta clasa

Figura 2 A invata in alta clasa


13/34

Relatiile de prietenie existente la nivelul clasei demonstreaza ca scoala atinge

atat obiectivele instructionale, cat si pe cele sociale. Climatul social in care

exista relatii afective stranse ne arata in ce masura elevii sunt deschisi sau

rezistenti la schimbare, mai precis prin integrarea lor in alta clasa. Din figura 2

putem observa ca trei sferturi dintre elevi au declarat ca nu doresc sa invete in

alta clasa, desi un sfert dintre ei si-au exprimat disponibilitatea de a se transfera.

Figura 3 ilustreaza, mai exact, aprecierile elevilor fata de mediul social

reprezentat de clasa, mediu in care exista obiective precise, norme si valori

specifice.

0

20

40

60

80

100

clasa in care ati

invatat

clasa in care v-ati

facut p rieteni

Nu stiu

clasa reprezinta

Figura 3 Clasa reprezinta

Constatam ca trei sferturi dintre elevii investigati au opinat ca clasa reprezinta, in

principal, mediul in care s-au stabilit relatii de prietenie, iar un sfert au accentuat

importanta activitatilor de invatare realizate in mediul scolar.

Aceasta informatie ne arata un nivel ridicat de coeziune in clasa, dar

in acelasi timp reprezinta un indicator despre performanta: invatarea- activitate

de realizare a performantei scolare- nu reprezinta un reper pentru elevii din

acesta clasa.


14/34

0

20

40

60

80

100

DA Nu Nu stiu

unii colegi s a paraseasca

clasa

Figura 4 Unii colegi sa paraseasca clasa

Daca am analizat rezistenta la schimbare- reprezentata de propria transferare

in alta clasa, vom investiga atitudinea elevilor fata de excluderea unor colegi din

clasa. Figura 4 arata ca aproape doua treimi dintre elevi nu sunt de acord ca unii

colegi sa paraseasca clasa, insa un sfert au au atitudine pozitiva fata de

excluderea lor. Remarcam ca au crescut procentele care reflecta atitudinea

pozitiva sau nehotararea in legatura cu detasarea fata de unii colegi ( procente

mai reduse pentru atitudinea pozitiva sau nehotarare fata de propria plecare).

Totusi, apreciem ca si aceasta evaluare ne releva existenta unui nivel ridicat de

coeziune.

0

20

40

60

80

100

des nici des,

nici rar

rar deloc

Intensitatea comunicarii


15/34

Figura 5 Intensitatea comunicarii

Am remarcat existenta unui nivel ridicat de coeziune al clasei. In aceasta

cercetare, din ansamblul de factori care influenteaza coeziunea clasei vom

selecta intensitatea comunicarii si continutul comunicarii. Procesele

comunicationale sunt inerente oricarui mediu social, dar anumite particularitati

ale acestora sunt determinante pentru dinamica grupurilor integrate in acele

medii. Figura 5 ne arata ca peste jumatate dintre respondenti au declarat ca

elevii comunica des unii cu ceilalti, pe cand un sfert dintre ei au afirmat ca exista

o comunicare moderata. In acelasi timp, aproape un sfert sunt de parere ca

exista un grad redus de comunicare. Aceste intensitati ale comunicarii pot fi

relevante daca acceptam ideea ca in clasa exista o performanta globala, grupala,

dar si o performanta individuala.

Consideram ca si intensitatea comunicarii reprezinta un indicator pertinent al

nivelului ridicat de coeziune al clasei.

0

20

40

60

80

100

scoala ne-scoala ambele nu stiu

subiectul comunicarii

Figura 6 Subiectul comunicarii

Continutul comunicarii este esential in dinamica grupurilor sociale. Comunicarea

reprezinta un mijloc prin care se transmit valori, norme, standarde, nevoi,

trebuinte si, in acelasi timp, se transmit modalitatile prin care se indeplinesc

scopurile grupale si individuale. Figura 6 indica faptul ca peste jumatate dintre

elevi au afirmat ca discuta subiecte legate de scoala si subiecte care nu au


16/34

legatura cu scoala. Acest procent releva existenta premisei realizarii unei

coeziuni si performante ridicate a clasei.

0

20

40

60

80

100

Da Nu Nu stiu

cooperare

Figura 7 Cooperarea cu ceilalti colegi in realizarea

sarcinilor

Comunicarea este inerenta realizarii activitatilor de cooperare. Cooperarea este

considerata mai mult un efect al coeziunii grupului. In acelasi timp, cooperarea

poate fi un factor important in realizarea performantei. Figura 7 ne indica faptul

ca elevii, intr-o majoritate indiscutabila, au declarat ca au realizat activitati de

cooperare. Intr-adevar, nu s-a analizat care este frecventa realizarii acestor

activitati de cooperare. Totusi, figura 8 ne releva daca aceste activitati de

cooperare au un caracter obligatoriu sau voluntar. Am constatat ca jumatate

dintre elevi a afirmat ca aceste activitati au fost impuse de scoala/ profesori, iar o

treime considera ca ele au fost realizate din proprie initiativa.

0

20

40

60

80

100

Da Nu Nu stiu

activitati impuse

Figura 8 Cooperare bazata pe activitati impuse


17/34

In clasa exista un o retea de legaturi interpersonale formate pentru realizarea

anumitor scopuri individuale sau grupale. Relatiile interpersonale, prin caracterul

si intensitatea lor, se rasfrang asupra comportamentului si starii afective. Aceste

variabile, corelate cu nivelul performantei clasei, determina elevilor sentimente

diverse fata de apartenenta la acea clasa. Figura 9 ilustreaza ca aproape

jumatate dintre elevii chestionati si-au exprimat multumirea fata de apartenenta

lor la aceasta clasa, insa un sfert au declarat nefericirea fata de includerea lor in

aceasta clasa.

0

20

40

60

80

100

mandru multumit fericit nefericit nu stiu

sentimente

Figura 9 Sentimentele in aceasta clasa

PERFORMANTA

In acesta cercetare, apreciem ca performanta este rezultatul activitatilor realizatepentru atingerea unui scop determinat. Performanta poate fi analizata atat in

corelatie cu obiectivele propuse, cat si prin corespondenta cu rezultate atinse de

grupuri care urmaresc aceleasi obiective. Comparatia elevilor cu performantele

altor clase de elevipoate constitui un factor de schimbare: revizuirea obiectivelor

( un nivel mai redicat de performanta); o strategie de atingere a obiectivelor.


18/34

Aceste doua obiective secundare necesita existenta unor relatii de cooperare

intre elevi, cooperare care este prezenta, indeosebi, intr-un grup coeziv. Figura

10 ne arata care este opinia elevilor fata de performanta propriei clase,

comparativ cu celelalte clase: aproape doua treimi apreciaza ca aceasta

performanta este mai redusa, iar aproape un sfert considera ca performanta este

similara cu a celorlalte clase.

0

20

40

60

80

100

mai buneace leas i mai

putine

bune

nu are

rezultate

nu stiu

rezultate scolare

Figura 10 Rezultatele scolare comparativ cu celelalte clase

Obiectivele pot fi stabilite individual sau grupal, iar performanta poate fi analizata

individual sau grupal. Figura 11 releva parerile elevilor fata de numarul colegilor

care au rezultate scolare bune: o treime dintre elevi sunt de parere ca mai putin

de jumatate dintre elevi au rezultate scolare bune, iar aproape o treime considera

ca doar cativa colegi au rezultate scolare bune.

0

20

40

60

80

100

toti cei mai

multi

jumatate mai putin

de

jumatate

cativa nici unul

elevii

Figura 11 Elevii cu rezultate bune


19/34

In aceasta cercetare, sintagma rezultate scolare bune nu se refera la

dimensiunea comportamentala, ci la un interval de note care reflecta o

performanta specifica. Figura 12 ofera informatii indirecte despre perceptia

elevilor fata de relatia obiective ( note) si performanta ( nivelul notelor). Aceasta

figura nu arata dimensiunea performantei asumate de elevi, ci dimensiunea

performantei recunoscute de ei. Asadar, doua treimi au opinat ca un elev cu

rezultate scolare bune in situatia in care are o medie a notelor peste 9, iar

aproape un sfert se refera la intervalul 8.1-9.

0

20

40

60

80

100

sub 7 7.1-8 8.1-9 peste 9

note

Figura 12 Relatia dintre rezultate scolare bune si note

Pentru realizarea obiectivelor si atingerea performantei este necesara realizarea

unor activitati. In mediul scolar, putem vorbi in principal despre activitatile de

invatare: insusirea unor cunostinte noi si reactualizarea acestora. Activitatile de

invatare sunt modalitatile prin care obtinem note. Dar, acesta nu este obiectivul

esential si de lunga durata. Activitatile de invatare sunt importante si necesare in

conditiile in care ele determina progresul intelectual si cultural al elevului.

Activitatile de invatare sunt diverse si ar trebui ghidate de armonizarea nevoilor

elevilor cu necesitatea realizarii acelui progres.

Obiectivele pot fi stabilite extrapersonal: ele sunt inaintea noastra si sunt impuse

in mod egal tuturor. In unele cazuri, nu exista constientizarea necesitatii realizarii


20/34

acestor obiective ( progresul intelectual si cultural). Interdependenta acestor

factori determina formarea anumitor atitudini-pozitive sau negative- fata de

activitatile de invatare.

0

20

40

60

80

100

necesara importanta frumoasa nu este necesara nu este

importanta

nu este frumoasa

activitatea

de invatare

Figura 13 Opinia fata de activitatea de invatare

Figura 13 infatiseaza urmatoarele: o treime dintre elevi

considera ca activitatile de invatare sunt necesare, iar o treime dintre ei

apreciaza ca activitatile de invatare sunt importante. Asadar, putem conchide ca

elevii au o atitudine pozitiva fata de activitatile de invatare, dar nu putem enunta

ideea ca in cultura clasei exista norme si valori de performanta. In acest context,

se pune accentul pe finalitatea procesului instructiv, si nu pe continutul

activitatilor instructive.

0

20

40

60

80

100

a lua note mari a ajuta pe ceilaltisa ia note mari

nu stiu

Figura 14 Relatia dintre solidaritatate/ individualism si note


21/34

Figura 14 prezinta, indubitabil, relatia dintre motivatia de a-si atinge doar

obiectivul instructivpersonalsi motivatia de a atinge si un obiectiv interpersonal.

Putem constata ca aproape jumatate dintre elevii investigati sunt de parere ca

ceilalti colegi sunt preocupati de atingerea unei performante individuale, iar

cealalta jumatate nu si-a exprimat nici o opinie fata de acesta relatie. Aceasta

situatie este contradictorie in contextul in care exista o comunicare intensa intre

colegi si au realizat activitati de colaborare.

0

20

40

60

80

100

clasa A clasa B clasa C clasa D

clasa

Figura 15 Clasa care ar castiga un concurs de matematica

Figura 15 ne arata opiniile elevilor fata de performanta clasei intr-o competitie cu

alte clase de acelasi nivel ( clasa a-VIII-a). Aceasta competitie inseamna

expunerea ansamblului de cunostinte asimilat pe parcursul timpului, ansamblu

reflectat in note, notele ilustrand in mare masura performantele scolare ale

elevilor. Aproape doua treimi dintre elevi au declarat ca o alta clasa ar castiga

un concurs de matematica,. Acest aspect este discutabil in conditiile in care

clasa investigata are rezultate slabe la disciplina matematica, au declarat ca

doar cativa elevi au rezultate scolare bune, insa o treime sustine ca propria

clasa ar castiga concursul.


22/34

0

20

40

60

80

100

Da Nu Nu stiu

rezultate scolare bune

Figura 16 Perceptia propriilor rezultate scolare ca fiind bune

Daca am analizat aprecierile elevilor fata de rezultatele scolare ale colegilor,

performanta clasei, trebuie sa vedem care este aprecierea fata de propriile

rezultate. Figura 16 ne arata ca aproape trei sferturi dintre elevi au o parere buna

fata de nivelul rezultatelor scolare, si doar un sfert le considera

necorespunzatoare.

0

20

40

60

80

100

sub 7 7.1-8 8.1-9 peste 9

medii

Figura 17 Mediile generale

In figura 17 observam nivelul real al rezultatelor scolare. Asadar, elevii si-au

exprimat parerea conform careia elevii cu rezultate scolare bune sunt cei cu note

peste 9, au apreciat ca propriile rezultate sunt bune, dar constatam ca aproape o

treime au mediile cuprinse in intervalul 7.1-8, iar aproape jumatate au medii

cuprinse in intervalul 8.1-9.


23/34

0

20

40

60

80

100

in mare

masura

in masura

potrivita

in mica

masura

deloc nu stiu

intensitatea influentei

Figura 18 Intensitatea influentei rezultatelor scolareasupra intemeierii relatiilor de prietenie

Tema acestei cercetari se refera la relatia dintre coeziunea clasei si

performanta. Daca am analizat aceste dimensiuni in mod distinct, figura 18ilustreaza interdependenta dintre performanta si natura relatiile interpersonale

( indicator al coeziunii grupului). Constatam ca peste jumatate dintre elevi a

afirmat ca rezultatele scolare pe care le au nu determina stabilirea unor relatii de

prietenie ( de colaborare) cu ceilalti, iar aproape un sfert este de parere ca exista

o influenta in mare masura. Acest aspect poate fi explicat prin urmatoarea ide:

notele elevilor din aceasta clasa se concentreaza in jurul aceleiasi valori, adica

nu exista o distributie inegala a notelor. Notele nu reprezinta un factor care ii

diferentiaza, ci este un aspect comun care determina mai degraba relatii de

apropiere, intelegere.

Deci, prin aceasta firgura am analizat relatia dintre performanta- factor

determinant al coeziunii grupului.

0

20

40

60

80

100

mai bune ace leas i mai putin

bune

nici unul nu s tiu

rezultate scolare

Figura 19 Perceptia elevilor fata de propriile rezultate


24/34

scolare in alta clasa

In aceasta figura am analizat relatia: coeziune- factor determinant al

performantei. Am remarcat ca aproape doua treimi au declarat ca in conditiile

transferarii in alta clasa rezultatele scolare vor fi la acelasi nivel. Putem conchide

ca nivelul rezultatelor scolare ale elevilor este influentat in mai mare masura de

factori personali ( motivatie, vointa, capacitate, aspiratii) decat de factori

organizationali. Insa, sa nu uitam ca aceasta ide se bazeaza pe perceptiile

elevilor care nu sunt intemeiate pe constientizarea influentei conjugate a tuturor

factorilor mediului inconjurator.

Din aceasta figura, am constatat ca nu exista o determinare a ansamblului

relatiilor interpersonale asupra nivelului performantei.


25/34

CONCLUZII

In aceasta cercetare, am urmarit analiza urmatoarelor aspecte:

- nivelul coeziunii clasei- interpersonale si pe sarcina

- nivelul performantei clasei- individuale si grupale

- interinfluentarea acestor doua variabile

In acest ultim capitol, incercam sa descoperim daca ipotezele pe care se

bazeaza aceasta cercetare sunt confirmate sau infirmare.

Asadar, prima ipoteza- Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune, atunci

coeziunea influenteaza nivelul performantei ( individuale si de grup) s-a

confirmat. Nivelul ridicat al coeziunii ne-a fost relevat prin urmatoarele aspecte:

in clasa exista relatii de prietenie, prin urmare elevii nu vor sa-si paraseasca

propria clasa si nu doresc ca ceilalti colegi sa paraseasca aceasta clasa; exista o

comunicare in mare masura, abordand diverse subiecte; s-au realizat activitati de

cooperare. Nivelul performantei a fost infatisat astfel: elevii au recunoscut ca au

note bune, desi aceste note sunt mult mai mici in comparatie cu cele descrise deelevii investigati ca ar corespunde unor elevi cu rezultate scolare bune; pe de

alta parte, clasa nu ar castiga un concurs de matematica, dar se apreciaza ca ar

fi clasata pe locul 2 ( conform evaluarilor cadrelor didactice, aceasta clasa nu ar

ocupa o pozitie fruntasa).


26/34

Consideram ca aceasta clasa are un nivel de coeziune ridicat in conditiile in care

un factor important in intensificarea relatiilor interpersonale pozitive il reprezinta

nivelul performantei individuale ( cei mai multi elevi au note, rezultate scolare

asemanatoare, de unde rezulta o apropiere mai evidenta intre ei)- de aici rezulta

o ipoteza complementare: daca clasa are un nivel de perfoamnta individual

asemanator, atunci clasa are o coeziune ridicata. Aceasta coeziune, dublata

de ansamblu de valori specice clasei conform careia activitatile de invatare sunt

importante, dar performantele scolare nu sunt importante, isi pune amprenta

asupra performantei- individuale si grupale.

A doua ipoteza- Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune bazata pe relatii

interpersonale, atunci clasa are un nivel ridicat de coeziune bazat pe

realizarea sarcinilor s-a confirmat. Am aflat ca in clasa exista relatii de

prietenie, ca nu vor sa paraseasca clasa si nu doresc ca ceilalti elevi sa plece din

clasa, comunica des. Pe de alta parte, au realizat activitati de cooperare, chiar

daca, in mare parte ele au avut un caracter obligatoriu. Apartenenta la aceasta

clasa confera sentimente de multumire si mandrie.

A treia ipoteza- Cu cat elevii isi apreciaza propria performanta la un nivel

ridicat, cu atat ei apreciaza nivelul ridicat al performantei clasei - s-a

confirmat partial. Am descoperit ca performanta elevilor este sub standardulstabilit de ei ca reprezentand rezultatele scolare bune, desi acesti elevi considera

ca ei au rezultate scolare bune. Ei sunt de parere ca clasa in care invata are

rezultate scolare mai purin bune decat celelalte clase, si doar cativa elevi au

rezultate scolare bune. Remarcam aici tendinta elevilor de a-si supraestima

propriile performante, si de a subevalua performantele proprilor colegi sau

propriei clase.

A patra ipoteza- Cu cat mediul social influenteaza performanta elevilor, cu

atat performanta elevilor nu influenteaza coeziunea s-a confirmat partial.

Elevii au marturisit ca transferal lor in alta clasa nu ar duce la imbunatatirea

performantelor individuale, iar relatiile de prietenie dintre elevii din clasa nu se

stabilesc pe baza nivelului performantei individuale.


27/34

Totusi, putem spune ca intre coeziune si performanta este o relatie

interdependenta: nivelul performantei poate influenta coeziunea ( atunci cand

exista rezultate scolare in jurul aceleiasi medii, relatiile armonioase apar in mai

mare masura), iar relatiile interpersonale stranse( coeziunea) influenteaza

performanta in condiitile in care aceste relatii nu s-au format intr-un mediu

competitiv, ci intr-unul egalitar.

In final, putem afirma ca coeziunea este un factor care influenteaza in mare

masura performanta unui individ, grup de elevi sau unei echipe de munca.

CHESTIONAR

1. Intre dvs. si ceilalti colegi exista in general relatii de:1.1 competitie1.2 indiferenta1.3 prietenie1.4 nu stiu

2. Clasa dvs. in raport cu celelalte clase are rezultate scolare:

2.1 mai bune2.2 aceleasi2.3 mai putin bune2.4 nu are deloc rezultate2.5 nu stiu

3. In clasa dvs. au rezultate scolare bune:

3.1 toti elevii3.2 cei mai multi elevi3.3 jumatate dintre elevi3.4 mai putin de jumatate dintre elevi3.5 unii/cativa elevi

3.6 nici unul3.7 nu stiu

4. V-ar fi placut sa invatati in alta clasa4.1 Da4.2 Nu4.3 Nu stiu

5. Daca ati fi invatat in alta clasa, considerati ca ati fi avut rezultate scolare


28/34

5.1 mai bune5.2 aceleasi5.3 mai putin bune

5.4 nici unul5.5 nu stiu

6. Considerati ca clasa dvs. reprezinta in mare masura6.1 grupul in care ati invatat

6.2 grupul in care v-ati facut prieteni6.3 altceva.6.4 Nu stiu

7. Daca s-ar fi putut, v-ati dorit ca unii colegi sa paraseasca clasa:7.1 Da7.2 Nu7.3 Nu stiu

8. Comunicati cu ceilalti colegi:8.1 Des8.2 Nici des, nici rar8.3 Rar 8.4 Deloc8.5 Nu stiu

9. Subiectul discutiilor il reprezinta9.1 Scoala9.2 Ne-scoala9.3 Ambele

9.4 Nu stiu

10. Dvs. ati cooperat cu ceilalti colegi in realizarea anumitor teme/ activitati10.1 Da10.2 Nu10.3 Nu stiu

11. Aceste teme/ sarcini v-au fost impuse11.1 Da11.2 Nu11.3 Nu stiu

12. Considerati ca un elev cu rezultate scolare bune ar trebui sa aiba note intre12.1 5-712.2 7.1- 812.3 8.1- 912.4 peste 912.5 nu stiu


29/34

13. Ce parere aveti despre activitatea de invatare( alegeti 2 variante in ordineaimportantei, cea mai importanta varianta fiind notata cu 1)

13.1 Este necesara 13.4 Nu este necesara13.2 Este importanta 13.4 Nu este importanta13.3 Este frumoasa 13.5 Nu este frumoasa

13.6 Nu stiu

14.Apreciati ca in clasa, colegii sunt interesati in general de14.1 a lua note mari14.2 a ajuta pe ceilalti sa ia note mari14.3 altceva..14.4 nu stiu

15. Daca ati fi intr-un concurs la matematica cu celalalte clase, cine ar lua locul I ?

16. A face parte din aceasta clasa, va face sa va simtiti:16.1 Mandru 16.4 Rusinat

16.2 Multumit 16.5 Nemultumit16.3 Fericit 16.6 Nefericit

16.7 Altceva.

16.8 Nu stiu

17. Apreciati ca aveti rezultate scolare bune17.1 Da17.2 Nu17.3 Nu stiu

18. Considerati ca aceste rezultate influenteaza intemeierea unei relatii deprietenie cu ceilalti colegi

18.1 In mare masura18.2 In masura potrivita18.3 In mica masura18.4 Deloc

18.5 Nu stiu

19. Mediile dvs. generale se situeaza in intervalul19.1 5-719.2 7.1-819.3 8.1-919.4 peste 9


30/34

20. Sexul20.1 M20.2 F

TABULARE PRIMARA

Tabel 1 Relatii in clasa

1.1 Competitie 1.2 Indiferenta 1.3 Prietenie 1.4 Nu stiu Total

A % A % A % A % A %1 5 18 90 1 5 20 100

Tabel 2 Rezultatele scolare comparativ cu celelalte clase

2.1 Maibune

2.2Aceleasi

2.3 Maiputin bune

2.4 Nu arerezultate

2.5 Nu stiu Total

A % A % A % A % A % A %

6 30 12 60 2 10 20 100

Tabel 3 Elevii care au rezultate bune

3.1 Toti 3.2 Ceimaimulti

3.3Jumatate

3.4 Maiputin de

jumatate

3.5Cativa

3.6 Niciunul

3.7 Nustiu

TOTAL

A % A % A % A % A % A % A % A %

4 20 3 15 7 3 6 30 20 100


31/34

5

Tabel 4 V-ar fi placut sa invatati in alta clasa

4.1 Da 4.2 Nu 4.3 Nu stiu TotalA % A % A % A %

3 15 15 75 2 10 20 100

Tabel 5 Daca ati fi invatat in alta clasa, ati fi abut rezultate scolare

5.1 Maibune

5.2Aceleasi

5.3 Maiputin bune

5.4 Niciunul

5.5 Nu stiu Total

A % A % A % A % A % A %

3 15 12 60 1 5 4 20 20 100

Tabel 6 Clasa reprezinta

6.1 Grupul in careati invatat

6.2 Grupul in carev-ati facut prieteni

6.3 Nu stiu Total

A % A % A % A %

3 15 15 75 2 10 20 100

Tabel 7 V-ati fi dorit ca unii colegi sa paraseasca clasa

7.1 Da 7.2 Nu 7.3 Nu stiu Total

A % A % A % A %

5 25 12 60 3 15 20 100

Tabel 8 Intensitatea comunicarii

8.1 Des 8.2 Nici

des. Nicirar

8.3 Rar 8.4 Deloc 8.5 Nu stiu Total

A % A % A % A % A % A %

11 55 5 25 4 20 20 100

Tabel 9 Subiectul discutiilor


32/34

9.1 Scoala 9.2 Ne-scoala 9.3 Ambele 9.4 Nu stiu Total

A % A % A % A % A %

3 15 5 25 11 55 1 5 20 100

Tabel 10 Cooperarea cu ceilalti colegi in realizarea anumitor sarcini


A % A % A % A %

17 85 1 5 2 10 20 100

Tabel 11 Aceste sarcini au fost impuse


A % A % A % A %10 50 6 30 4 20 20 100

Tabel 12 Un elev cu rezultate scolare bune are note intre

12.1 5-7 12.2 7.1-8 12.3 8.1-9 12.4 peste 9 Total

A % A % A % A % A %

1 5 2 10 4 20 13 65 20 100

Tabel 13 Activitatea de invatare

13.1 Estenecesara

13.2 Esteimportanta

13.3 Estefrumoasa

13.4 Nuestenecesara

13.5 Nuesteimportanta

13.6 Nuestefrumoasa

Total

1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 A %

11 4 7 7 6 2 2 1 40 100

15 14 6 2 2 1

Tabel 14 In clasa, colegii sunt interesati de

14.1 A lua notemari

14.2 A ajuta peceilalti sa ia notemari

14.2 Nu stiu Total

A % A % A % A %

9 45 3 15 8 40 20 100


33/34

Tabel 15 Clasa care ar castiga la concursul de matematica

15.1 clasa A 15.2 clasa B 15.3 clasa C 15.4 clasa D Total

A % A % A % A % A %

13 65 6 30 1 5 20 100

Tabel 16 Cum va simiti in aceasta clasa

16.1Mandru

16.2Multumit

16.3Fericit

16.4Rusinat

16.5Nemultumit

16.6Nefericit

16.7Nustiu

Total

A % A % A % A % A % A % A % A %

4 20

8 40

2 10

5 25

1 5 20 100

Tabel 17 Aveti rezultate scolare bune


A % A % A % A %

14 70 4 20 2 10 20 100

Tabel 18 Aceste rezultate influeneteaza intemeierea unei relatii de prietenie cuceilalti colegi

18.1 Inmaremasura

18.2 Inmasurapotrivita

18.3 Inmicamasura

18.4 Deloc 18.5 Nustiu

Total

A % A % A % A % A % A %

4 20 2 10 2 10 11 55 1 5 20 100

Tabel 19 Mediile generale

19.1 5-7 19.2 7.1-8 19.3 8.1- 9 19.4 peste 9 Total

A % A % A % A % A %

4 20 6 30 8 40 2 10 20 100

Tabel 20 Sexul


34/34

20.1 M 20.2 F Total

A % A % A %

10 50 10 50 20 100

coeziune_si_performanta

Documents

Transcript of coeziune_si_performanta