CODUL ETIC PENTRU PROFESIONISTII CONTABILI Iunie 2005 CUPRINS PREFATA 2 PARTEA A APLICAREA GENERALA A CODULUI 3 SECTIUNEA 100 - Introducere si principii fundamentale 4 SECTIUNEA 110 - Integritate 10 SECTIUNEA 120 - Obiectivitate 10 SECTIUNEA 130 - Competenta profesionalasi atentia cuvenita 10 SECTIUNEA 140 - Confidentialitate 11 SECTIUNEA 150 - Comportamentul profesional 13 PARTEA B: SECTIUNEA SECTIUNEA SECTIUNEA SECTIUNEA SECTIUNEA SECTIUNEA SECTIUNEA SECTIUNEA SECTIUNEA SECTIUNEA PARTEA C: SECTIUNEA SECTIUNEA SECTIUNEA SECTIUNEA SECTIUNEA SECTIUNEA PROFESIONISTII CONTABILI N PRACTICA PUBLICA 15 200 - Introducere 16 210 Numirea profesionala 21 220 - Conflicte de interese 25 230 - A doua opinie 27 240 - Onorarii si alte tipuri de remuneratii 27 250 - Marketing-ul serviciilor profesionale 30 260 - Cadouri si ospitalitate 30 270 - Custodia activelor unui client 31 280 - Obiectivitate toate serviciile 32 290 - Independenta misiunile de asigurare 33 PROFESIONISTII CONTABILI ANGAJATI 93 300 - Introducere 94 310 - Conflicte potentiale 97 320 - ntocmirea si raportarea informatiilor 98 330 - Detinerea de cunostinte de specialitate suficiente 100 340 - Interese financiare 101 350 - Stimulente 103

DEFINITII 106 DATA INTRARII N VIGOARE 111

1

PREFATA Misiunea Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC), asa cum este stabilita prin statutul sau, este dezvoltarea si mbunatatirea la nivel mondial a profesiei contabile pe baza de standarde armonizate, capabila sa ofere servicii uniforme de o calitate ridicata n interesul public. Pentru realizarea misiunii sale, Consiliul IFAC a nfiintat Comitetul pentru Etica al IFAC, pentru a elabora si publica, sub autoritatea sa, standarde etice de o nalta calitate si alte materiale n sprijinul profesionistilor contabili din ntreaga lume. Acest Cod de Etica stabileste cerinte etice pentru profesionistii contabili. Un organism membru al IFAC sau o firma nu poate aplica standarde mai putin exigente dect cele stabilite n acest Cod. Totusi, daca unui organism membru sau unei firme i se interzice sa respecte anumite parti din acest Cod n baza unei legi sau a unei reglementari, ele trebuie sa respecte toate celelalte parti ale acestui Cod. Unele jurisdictii pot avea cerinte si ndrumari care difera de acest Cod. Profesionistii contabili trebuie sa cunoasca aceste diferente si sa respecte cerintele si ndrumarile mai exigente, cu exceptia cazului n care acestea sunt interzise n baza unei legi sau a unei reglementari.

2

PARTEA A APLICAREA GENERALA A CODULUI Sectiunea Sectiunea Sectiunea Sectiunea Sectiunea Sectiunea 100 110 120 130 140 150 Introducere si principii fundamentale Integritate Obiectivitate Competenta profesionalasi atentia cuvenita Confidentialitate Comportamentul profesional

3

SECTIUNEA 100 - Introducere si principii fundamentale 100.1 Un semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilitatii de a actiona n interes public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil * nu consta exclusiv n a satisface nevoile unui client sau ale unui angajator individual. Actionnd n interes public, un profesionist contabil ar trebui sa respecte si sa se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod. 100.2 Acest Cod este structurat n trei parti. Partea A stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si ofera un cadru conceptual pentru aplicarea acestora. Cadrul conceptual ofera ndrumari legate de principiile fundamentale de etica. Profesionistilor contabili li se cere sa aplice acest cadru conceptual n identificarea amenintarilor privind conformitatea cu principiile fundamentale, n evaluarea importantei lor si, daca aceste amenintari sunt altfel dect n mod clar nesemnificative* sa aplice masuri de protectie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil astfel nct sa nu fie compromisa conformitatea cu principiile fundamentale. 100.3 Partile B si C ilustreaza modul n care urmeaza sa se aplice Cadrul conceptual n situatii specifice. Acestea ofera exemple de masuri de protectie care pot fi adecvate pentru a solutiona amenintarile la adresa conformitatii cu principiile fundamentale si, de asemenea, ofera exemple de situatii n care nu sunt disponibile masuri de protectie pentru a solutiona amenintarile si, n consecinta, activitatea sau relatia care genereaza amenintarile trebuie evitata. Partea B se adreseaza profesionistilor contabili de practica publica*. Partea C se aplica profesionistilor contabili angajati*. Partea C ofera ndrumari pentru anumite circumstante specifice, n sprijinul profesionistilor contabili de practica publica. Principii fundamentale 100.4 Un profesionist contabil principii fundamentale: (a) Integritate Un profesionist contabil trebuie relatiile profesionale si de afaceri. * Vezi definitiile trebuie sa fie sa drept respecte si urmatoarele n toate

onest

4

(b) Obiectivitate Un profesionist contabil trebuie sa fie impartial, sa nu se afle n conflict de interese sau sub influente nedorite care sa i determine sa nu respecte rationamentele profesionale sau de afaceri. (c) Competenta profesionalasi atentia cuvenita Un profesionist contabil are o datorie permanenta de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practica, legislatie si tehnica. n furnizarea serviciilor profesionale*, un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu constiinciozitate si n conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile. (d) Confidentialitate Un profesionist contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobndite ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de informatii unei terte parti fara o autorizatie specifica, cu exceptia cazului n care exista un drept sau o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui aceste informatii. Informatiile confidentiale obtinute n cadrul unei relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terte parti. (e) Comportament profesional Un profesionist contabil trebuie sa respecte legile relevante si trebuie sa evite orice actiune care poate discredita profesia. si normele

Fiecare dintre aceste principii fundamentale este Sectiunile de la 110 la 150 prezinta n detaliu fiecare din aceste principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual 100.5 Circumstantele n care actioneaza profesionistii conduce la aparitia unor amenintari specifice la adresa conformitatii cu fundamentale. Este imposibil de definit fiecare situatie care lasa loc unor astfel de de specificat masurile care trebuie luate pentru a le diminua. n plus, natura sarcinile de serviciu pot varia, asadar pot exista amenintari diferite, care unor tipuri de masuri contabili pot principiile amenintari si misiunilor si cer aplicarea

5

de protectie diferite. Este asadar, n interesul public existenta unui cadru conceptual care i cere profesionistului contabil sa identifice, sa evalueze si sa raspunda acestor amenintari conform principiilor fundamentale, si nu doar sa respecte un set de reguli specifice care pot fi arbitrare. Pentru conformitatea cu principiile fundamentale, Codul ofera un cadru general n sprijinul profesionistului contabil pentru identificarea, evaluarea si contracararea amenintarilor. Daca amenintarile identificate sunt altfel dect * Vezi definitiile

6

n mod clar nesemnificativ , un profesionist contabil trebuie, daca este cazul, sa aplice masuri de protectie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil, astfel nct conformitatea cu principiile fundamentale sa nu fie compromisa. 100.6 Un profesionist contabil are obligatia de a evalua orice amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale atunci cnd are cunostinta sau se preconizeaza ca are cunostinta de circumstante sau relatii care pot compromite conformitatea cu principiile fundamentale. 100.7 Un profesionist contabil trebuie sa ia n calcul att factorii calitativi ct si cantitativi atunci cnd apreciaza importanta unei amenintari. n cazul n care nu poate aplica masuri de protectie adecvate, profesionistul contabil trebuie sa refuze sau sa ntrerupa serviciul profesional respectiv, sau daca este cazul sa renunte la clientul respectiv (n cazul unui profesionist contabil de practica publica) sau la organizatia angajatoare (n cazul unui profesionist contabil angajat). 100.8 Un profesionist contabil poate, n mod involuntar, sa nu respecte o prevedere a acestui Cod. O asemenea ncalcare involuntara a Codului, n functie de natura si semnificatia sa, poate sa nu compromita conformitatea cu principiile fundamentale enuntate, daca, odata ce a fost descoperita, aceasta a fost corectata prompt si s-au luat masurile de protectie necesare. 100.9 Partile B si C ale acestui Cod includ exemple menite sa ilustreze modul n care urmeaza sa se aplice cadrul conceptual. Exemplele nu se doresc a fi, nici nu trebuie sa fie interpretate ca fiind o lista exhaustiva a tuturor circumstantelor ntlnite de un profesionist contabil , care pot constitui amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. n consecinta, nu este suficient ca un profesionist contabil sa respecte numai exemplele prezentate; este mai indicata aplicarea cadrului general pentru situatiile specifice ntlnite de catre un profesionist contabil . Amenintari si masuri de protectie 100.10 Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi, teoretic, amenintata de o mare varietate de situatii. Multe amenintari se ncadreaza n urmatoarele categorii: (a) Amenintarile generat de interesul propriu apar atunci cnd profesionistul contabil sau un membru imediat sau un membru apropiat* al familiei acestuia are un interes

7

financiar sau de alt gen; (b) Amenintarile generate de auto-revizuire pot aparea atunci cnd un rationament anterior trebuie sa fie reevaluat de catre profesionistul contabil responsabil de acel rationament; (c) Amenintarile generate de reprezentare pot aparea atunci cnd un profesionist contabil promoveaza o pozitie sau o opinie pna la un punct n care obiectivitatea sa poate fi compromisa; (d) Amenintarile generate de familiaritate pot aparea atunci cnd, n virtutea unei relatii strnse, un profesionist contabil simpatizeaza prea mult cu interesele altor parti; si

8

(e) Amenintarile generate de intimidare apar atunci cnd un profesionist contabil poate fi mpiedicat sa actioneze obiectiv prin intermediul unei amenintari, reale sau presupuse. Partile B si respectiv C ale acestui Cod prezinta exemple ale unor situatii care pot genera aceste categorii de amenintari pentru profesionistii contabili de practica publicasi pentru profesionistii contabili angajati. Profesionistii contabili de practica publica pot, de asemenea, gasi ndrumari relevante pentru situatiile specifice pe care le ntlnesc, n Partea C. 100.11 Masurile de protectie care pot elimina sau reduce la un nivel acceptabil acest gen de amenintari se mpart n doua mari categorii: (a) masuri de protectie create de profesie, legislatie sau reglementare; si (b) masuri de protectie aferente mediului de activitate. 100.12 Masurile de protectie create de profesie, legislatie sau reglementare includ, dar nu sunt limitate la: cerinte educationale, de pregatire profesionalasi experienta pentru accesul la profesie; cerinte de dezvoltare profesionala continua; reglementari de guvernare corporativa; standarde profesionale; proceduri disciplinare si de monitorizare profesionala sau reglementara;

9

revizuirea externa a rapoartelor, evaluarilor, comunicatelor sau informatiilor ntocmite de un profesionist contabil de catre o terta parte mputernicita prin lege. 100.13 Partile B si respectiv C ale acestui Cod, prezinta masurile de protectie n mediul de activitate al profesionistilor contabili de practica publicasi al celor angajati. 100.14 Anumite masuri de protectie pot spori probabilitatea de identificare sau de eliminare a comportamentului lipsit de etica. Astfel de masuri de protectie, care pot fi generate de profesia contabila, de legislatie, reglementari sau de organizatia angajatoare, includ dar nu sunt limitate la: sisteme de reclamatii eficace, bine cunoscute de public puse n aplicare de catre compania angajatoare, de catre profesie sau de un organism de reglementare, care i mputernicesc pe colegi, angajatori sau persoane din public sa atraga atentia asupra unui comportament neprofesional sau lipsit de etica. o obligatie explicita de a raporta ncalcari ale prevederilor etice. 100.15 Natura masurilor de protectie care urmeaza sa fie aplicate va varia n functie de circumstante. n exercitarea rationamentului profesional, un profesionist contabil trebuie sa ia n consideratie aspectele pe care o terta parte echitabilasi informata, si care cunoaste toate informatiile relevante, inclusiv importanta unei amenintari si masurile de protectie aplicate, ar putea ajunge la concluzia ca sunt inacceptabile. Solutionarea conflictelor etice 100.16 n evaluarea conformitatii cu principiile fundamentale, unui profesionist contabil i se poate cere sa rezolve un conflict n aplicarea acestora. 100.17 n cazul initierii unui proces oficial sau neoficial de solutionare a unui conflict, un profesionist contabil trebuie sa ia n considerare urmatoarele, fie individual, fie mpreuna cu altele, ca parte a unui proces de solutionare: (a) fapte relevante; (b) aspecte etice implicate; (c) principii fundamentale legate de problema n cauza; (d) proceduri interne stabilite; si (e) modalitati de actiune alternative. Avnd n vedere aceste aspecte, un profesionist contabil trebuie sa determine modalitatile adecvate de actiune care respecta principiile fundamentale identificate. Profesionistul contabil trebuie, de asemenea, sa evalueze consecintele fiecarei

10

modalitati posibile de actiune, n parte. Daca problema ramne nerezolvata, profesionistul contabil trebuie sa se consulte cu alte persoane din cadrul firmei* sau al organizatiei angajatoare pentru a obtine sprijin n obtinerea unei solutii. * Vezi definitiile

11

100.18 n cazul n care o anumita situatie implica un conflict cu o organizatie sau n cadrul unei organizatii, un profesionist contabil trebuie, de asemenea, sa ia n considerare consultarea cu persoanele nsarcinate cu guvernarea organizatiei, cum ar fi Consiliul de administratie sau comitetul de audit. 100.19 Poate fi n interesul profesionistului contabil sa documenteze fondul problemei si detaliile privitoare la discutiile avute sau la deciziile luate, cu privire la respectiva problema. 100.20 n cazul n care un conflict semnificativ nu poate fi rezolvat, un profesionist contabil poate solicita consultare profesionala din partea organismului profesional relevant sau a consilierilor juridici, si sa obtina astfel ndrumari pe probleme etice, fara a ncalca clauza de confidentialitate. De exemplu, un profesionist contabil poate ntlni un caz de frauda, a carei raportare ar duce la ncalcarea obligatiei profesionistului contabil de a pastra confidentialitatea. Profesionistul contabil trebuie sa ia n considerare obtinerea de consultanta juridica pentru a determina daca exista vreo cerinta de a raporta acest lucru. 100.21 Daca, dupa epuizarea tuturor posibilitatilor relevante, conflictul etic ramne nerezolvat, un profesionist contabil trebuie, acolo unde este posibil, sa refuze sa mai continue asocierea cu problema care a generat conflictul. Profesionistul contabil poate determina ca, n situatia respectiva, este mai indicat sa se retraga din echipa misiunii* sau dintr-o sarcina specifica, sau sa renunte deopotriva la acea misiune, companie sau organizatie angajatoare. * Vezi definitiile

12

SECTIUNEA 110 - Integritate 110.1 Principiul integritatii impune ca obligatie tuturor profesionistilor contabili sa fie drepti si onesti n relatiile profesionale si de afaceri. Integritatea implica, de asemenea, tranzactii corecte si juste. 110.2 Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau cu alte informatii cnd apreciaza ca acestea: contin o declaratie n mod semnificativ falsa sau care induce n eroare; contin declaratii sau informatii furnizate cu iresponsabilitate ; omit sau ascund informatii, atunci cnd aceste omisiuni induc n eroare. 110.3 Nu se va considera ca un profesionist contabil ncalca paragraful 110.2 daca acel contabil profesionist furnizeaza un raport modificat cu privire la vreo problema mentionata n paragraful 110.2.

13

SECTIUNEA 120 - Obiectivitate 120.1 Principiul obiectivitatii impune ca obligatie tuturor profesionistilor contabili de a nu si compromite rationamentul lor profesional sau de afaceri din cauza vreunor ndoieli, conflicte de conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a unor alte persoane. 120.2 Un profesionist contabil poate fi pus n situatii care pot afecta obiectivitatea. Este imposibil de definit si de descris toate aceste situatii. Trebuie evitate relatiile care dau nastere la ndoieli sau care influenteaza n mod nejustificat rationamentele profesionale ale unui profesionist contabil .

14

SECTIUNEA 130 - Competenta profesionalasi atentia cuvenita 130.1 Principiul competentei profesionale si al atentiei cuvenite impune urmatoarele obligatii profesionistilor contabili: (a) sa mentina cunostintele si aptitudinile profesionale la un nivel necesar astfel nct sa asigure clientii sau angajatorii ca primesc servicii profesionale competente; si (b) sa actioneze cu constiinciozitate n conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile, atunci cnd ofera servicii profesionale . 130.2 Furnizarea unor servicii profesionale competente necesita exercitarea unui rationament solid n aplicarea cunostintelor si aptitudinilor profesionale pentru efectuarea unor astfel de servicii. Competenta profesionala poate fi mpartita n doua etape separate: (a) Obtinerea unui nivel de competenta profesionala; (b) Mentinerea competentei profesionale. 130.3 Serviciul profesional competent necesita o constientizare permanentasi o ntelegere a evolutiilor relevante pe plan profesional tehnic si n mediul de afaceri. Pregatirea profesionala continua dezvoltasi mentine capacitatile care i permit unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta n mediul profesional. 130.4 Constiinciozitatea include responsabilitatea de a actiona n conformitate cu cerintele unei misiuni, cu atentie, meticulozitate si la momentul potrivit. 130.5 Un profesionist contabil trebuie sa ia masuri pentru a se asigura ca cei care si desfasoara activitatea sub autoritatea unui profesionist contabil ntro calitate profesionala au pregatirea si beneficiaza de supravegherea adecvata. 130.6 Acolo unde este cazul, un profesionist contabil trebuie sa i faca pe clienti, angajatori si alti utilizatori ai serviciilor profesionale , sa fie constienti de limitele inerente serviciilor pentru a evita ntelegerea eronata a unei opinii exprimate ca afirmare a unui fapt.

15

SECTIUNEA 140 - Confidentialitate 140.1 Principiul confidentialitatii impune profesionistilor contabili ca obligatie sa se abtina de la: (a) Dezvaluirea n afara firmei sau a organizatiei angajatoare de informatii confidentiale obtinute ca rezultat al unei relatii profesionale sau de afaceri fara o autoritate specifica si adecvata, cu exceptia cazului n care a fost autorizat n mod special sa faca publica o anumita informatie sau numai daca exista o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui acele informatii; si (b) Folosirea informatiilor confidentiale dobndite ca rezultat al relatiilor profesionale sau de afaceri n avantajul lor personal sau n avantajul unor terte parti. 140.2 Un profesionist contabil trebuie sa respecte confidentialitatea, chiar si ntr-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie sa fie vigilent fata de posibilitatea unor scurgeri de informatii, n special n situatii ce implica o asociere de afaceri pe termen lung sau un membru apropiat sau imediat al familiei*. 140.3 Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, sa pastreze confidentialitatea informatiilor prezentate de catre un posibil client sau angajator. 140.4 Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, sa ia n considerare necesitatea de a pastra confidentialitatea informatiilor n cadrul firmei sau al organizatiei angajatoare. 140.5 Un profesionist contabil trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca personalul aflat sub controlul sau si persoanele care i ofera consultanta sau asistenta respecta obligatia profesionistului contabil de pastrare a confidentialitatii. 140.6 Necesitatea de a respecta principiul confidentialitatii continua chiar si dupa ncheierea relatiei dintre profesionistul contabil si un client sau un angajator. Atunci cnd profesionistul contabil schimba organizatia angajatoare sau obtine un nou client, el este ndreptatit sa foloseasca experienta anterioara. Profesionistul contabil nu trebuie, totusi, sa foloseasca sau sa divulge orice informatii confidentiale fie dobndite, ori primite ca rezultat al unei relatii profesionale sau de afaceri. 140.7 n urmatoarele situatii profesionistii contabili sunt sau pot fi obligati sa divulge informatii confidentiale, ori dezvaluirea unor astfel de informatii este adecvata: (a) atunci cnd divulgarea este autorizata de catre client sau angajator; * Vezi definitiile

16

(b) Atunci cnd divulgarea este autorizata prin lege, de exemplu: (i) pentru a furniza documente sau alte probe n cursul unor proceduri judiciare; si (ii) pentru a aduce la cunostinta autoritatilor publice n masura eventuale ncalcari ale legii. (c) n cazul n care exista o obligatie profesionala sau un drept de a le divulga, atunci cnd nu este interzis prin lege (i) pentru a se conforma controlului calitatii unui organism membru sau al unui organism profesional; (ii) pentru a raspunde unei anchete sau unei investigatii din partea unui organism membru sau a unui organism de reglementare. (iii) pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil n cursul procedurilor judiciare; si (iv)pentru a respecta standardele tehnice si cerintele etice. 140.8 Pentru a decide daca sa divulge informatii confidentiale, profesionistii contabili ar trebui sa ia n consideratie urmatoarele aspecte: (a) Daca interesele tuturor partilor, inclusiv ale tertelor parti ale caror interese pot fi afectate, ar putea fi prejudiciate n cazul n care clientul sau angajatorul consimt ca profesionistul contabil sa divulge informatii; (b) Daca toate informatiile relevante sunt cunoscute si fundamentate, n masura n care este posibil; n cazul n care situatia implica fapte nefundamentate, informatii incomplete sau concluzii nefondate, ar trebui sa se aplice rationamentul profesional pentru a determina tipul de prezentare care trebuie facuta, daca este cazul; si (c) Tipul de comunicare care este preconizat si cui i se adreseaza; n special, profesionistii contabili ar trebui sa fie convinsi ca partile carora li se adreseaza comunicarea sunt destinatarii adecvati.

17

SECTIUNEA 150 - Comportamentul profesional 150.1 Principiul comportamentului profesional impune profesionistilor contabili obligatia sa respecte legile si reglementarile relevante si sa evite orice actiuni care pot discredita profesia. Acestea includ actiuni pe baza carora, o terta parte rationalasi informata, care are cunostinta de toate informatiile relevante, ar concluziona ca buna reputatie a profesiei este afectata n mod negativ. 150.2 n cadrul strategiei lor de promovare si de marketing si a activitatii pe care o efectueaza, profesionistii contabili nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor. Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie: (a) sa nu faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le pot oferi, calificarile pe care le posedasi experienta pe care o detin; sau (b) sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii nefundamentate cu referire la activitatea desfasurata de altii.

18

PARTEA B: PROFESIONISTII CONTABILI DE PRACTICA PUBLICA Sectiunea Sectiunea Sectiunea Sectiunea Sectiunea Sectiunea Sectiunea Sectiunea Sectiunea Sectiunea 200 210 220 230 240 250 260 270 280 290 Introducere Acceptarea unui client Conflicte de interese Opinii suplimentare Onorarii si alte tipuri de remuneratie Marketingul serviciilor profesionale Cadouri si ospitalitate Custodia activelor clientului Obiectivitate toate serviciile Independenta misiuni de asigurare

19

SECTIUNEA 200 - Introducere 200.1 Aceasta parte a Codului ilustreaza felul n care trebuie aplicat cadrul conceptual continut n Partea A de catre profesionistii contabili din practica publica. Exemplele din urmatoarele sectiuni nu se doresc a fi, si nici nu trebuie sa fie interpretate ca reprezentnd o lista exhaustiva a tuturor cazurilor ntlnite de un profesionist contabil de practica publica care ar putea crea amenintari privind conformitatea cu principiile fundamentale. n consecinta nu este suficient ca un profesionist contabil de practica publica sa respecte doar exemplele prezentate; mai degraba, el ar trebui sa aplice acest cadru general, cazurilor specifice cu care se confrunta. 200.2 Un profesionist contabil de practica publica nu ar trebui sa se angajeze n nici o afacere, ocupatie, sau activitate care i afecteaza sau care ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputatie a profesiei si care ar conduce la incompatibilitatea cu prestarea serviciilor profesionale . Amenintari si masuri de protectie 200.3 Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectata ntro gama larga de cazuri. Multe amenintari se ncadreaza n urmatoarele categorii: (a) interes propriu, (b) auto-revizuire (auto-control) , (c) reprezentare, (d) familiaritate, si (e) intimidare. Aceste amenintari sunt discutate n Partea A din acest Cod. Natura si semnificatia amenintarilor pot diferi n functie de natura serviciului prestat, respectiv daca apar n urma unui serviciu prestat unui client de audit al situatiilor financiare* , unui client de asigurare* cu privire la situatiile nonfinanciare, sau pentru alt tip de client. 200.4 Exemple de circumstante care pot genera amenintari de interes propriu pentru un profesionist contabil de practica publica includ, dar nu sunt limitate la: un interes financiar* n firma client sau detinerea unui interes mpreuna cu un client; dependenta neadecvata fata de onorariile totale primite de la un client; ntretinerea unei relatii de afaceri strnsa cu un client; * Vezi definitiile

20

preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client; potentiala angajare la un client; onorarii contingente* legate de misiunile de asigurare*; un mprumut catre sau de la un client de asigurare sau de la oricare din directorii sau de la alte persoane din conducerea (functionarii) acestuia; 200.5 Exemple de circumstante care pot genera amenintari de autorevizuire (auto-control) includ, dar nu sunt limitate la: descoperirea unei erori semnificative n timpul unei reevaluari a activitatii profesionistului contabil de practica publica. Raportarea cu privire la operationalitatea sistemelor financiare dupa ce au fost implicati n elaborarea sau implementarea lor; ntocmirea datelor originale utilizate pentru generarea unor nregistrari care fac obiectul unui misiune de asigurare. un membru al echipei de asigurare* care ocupa, sau a ocupat recent, functia de director sau alte functii de conducere* ale clientului de asigurare ; un membru al echipei de asigurare care este, sau a fost recent, angajat al clientului de asigurare ntr-o pozitie n care exercita o influenta directasi semnificativa asupra subiectului misiunii. prestarea unui serviciu pentru un client care afecteaza direct misiunea de asigurare. 200.6 Exemple de circumstante care pot genera o amenintare de reprezentare includ, dar nu sunt limitate la: promovarea actiunilor ntr-o entitate cotata* atunci cnd acea entitate este un client de audit al situatiilor financiare . apararea unui client de asigurare n cazul unor litigii sau n rezolvarea disputelor cu terte parti. 200.7 Exemple de circumstante care pot genera o amenintare de familiaritate includ, dar nu sunt limitate la urmatoarele situatii: un membru al echipei misiunii care o relatie de familie apropiata cu un director sau cu o alta persoana cu functie de conducere din cadrul clientului sau este un afin al acestora; un membru al echipei misiunii care o relatie de familie apropiata cu un director sau cu o alta persoana cu functie de conducere din cadrul clientului sau este un afin al acestora, care este n pozitia de a exercita o influenta directasi semnificativa asupra subiectului misiunii de asigurare; * Vezi definitiile

21

un fost partener al firmei care ocupa functia de director sau functionar al clientului sau este angajat ntr-o pozitie n care exercita o influenta directasi semnificativa asupra subiectului misiunii; acceptarea unor cadouri sau a unui tratament preferential din partea clientului, cu exceptia cazului n care valoarea acestora este nesemnificativa. asocierea de lunga durata a personalului cheie al echipei cu clientul de asigurare; 200.8 Exemple de circumstante care pot genera amenintarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la: amenintarea nlocuirii sau a concedierii n relatie cu misiunea la un client; amenintarea cu litigiul; exercitarea unei presiuni n vederea reducerii inadecvate a cantitatii de munca executata pentru a reduce onorariile. 200.9 Un profesionist contabil de practica publica poate observa, de asemenea, ca unele situatii specifice dau nastere unor amenintari specifice privind respectarea unuia sau a mai multor principii fundamentale. Astfel de amenintari specifice este evident ca nu pot fi clasificate. Fie n cadrul relatiilor profesionale sau al celor de afaceri, , un profesionist contabil de practica publica ar trebui sa fie ntotdeauna atent la astfel de cazuri si amenintari. 200.10 Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se mpart n doua mari categorii: (a) masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari; si (b) masuri de protectie n mediul de activitate. Exemple de masuri de protectie create de catre profesie, legislatie sau reglementari sunt descrise n paragraful 100.12 din Partea A a acestui Cod. 200.11 n mediul de activitate, masurile de protectie relevante variaza de la caz la caz. Masurile de protectie din cadrul mediului de activitate cuprind masuri de protectie la nivelul firmei si masuri de protectie specifice misiunii. Un profesionist contabil de practica publica trebuie sa-si exercite rationamentul pentru a determina modul n care sa abordeze cel mai bine o amenintare identificata. n exercitarea acestui rationament, un profesionist contabil de practica publica trebuie sa ia n consideratie aspectele pe care o terta parte rezonabilasi informatasi cunostinta despre toate informatiile relevante, inclusiv semnificatia amenintarii si masurile de protectie aplicate, ar ajunge

22

la concluzia ca sunt acceptabile. Aceasta luare n consideratie va fi afectata de aspecte precum semnificatia amenintarii, natura misiunii si structura firmei. 200.12 Masurile de protectie la nivelul firmei, n mediului de lucru pot include:

23

Conducerea firmei care subliniaza importanta conformitatii cu principiile fundamentale; Conducerea firmei care stabileste premisa ca membrii echipei de asigurare vor actiona n interesul public; politici si proceduri pentru implementarea si monitorizarea controlului calitatii misiunilor; politici documentate cu privire la identificarea amenintarilor la adresa conformitatii cu principiile fundamentale, evaluarea importantei acestor amenintari si identificarea si aplicarea masurilor de protectie pentru a elimina sau reduce pna la un nivel acceptabil amenintarile, diferite de cele care sunt n mod evident lipsite de importanta; pentru firmele care efectueaza misiuni de asigurare , politici documentate privind independenta * , privind identificarea amenintarilor la adresa independentei , evaluarea semnificatiei acestor amenintari si evaluarea si aplicarea masurilor de protectie pentru a elimina sau reduce aceste amenintari, altele dect cele care sunt n mod clar nesemnificativ , la un nivel acceptabil; politici si proceduri interne documentate care solicita conformitatea cu principiile fundamentale. politici si proceduri care vor permite identificarea intereselor sau relatiilor dintre firma sau membrii echipelor de misiune si clienti; politici si proceduri pentru a monitoriza si, atunci cnd este necesar, pentru a gestiona credibilitatea datelor privind veniturile ce provin de la un singur client; utilizarea unor parteneri diferiti si echipe de misiune cu linii de raportare separate n vederea prestarii serviciilor de non-asigurare pentru un client de asigurare ; politici si proceduri pentru a interzice indivizilor care nu sunt membrii ai unei echipei de misiune sa influenteze ntr-un mod inadecvat rezultatele misiunii; comunicarea la timp a politicilor si procedurilor unei firme, inclusiv a oricaror modificari ale acestora, tuturor partenerilor si personalului profesional, si instruirea si pregatirea corespunzatoare a acestora n ceea ce priveste astfel de politici si proceduri; * Vezi definitiile

24

desemnarea unui membru cu experienta al conducerii care sa fie responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de control al calitatii din cadrul firmei; Consultarea partenerilor si a personalului profesional al acelor clienti de asigurare si al entitatilor asociate fata de care trebuie sa si pastreze independenta ; un mecanism disciplinar pentru a promova a conformitatii cu politicile si procedurile; si politici si proceduri publicate care sa i ncurajeze si sa i abiliteze pe angajati sa comunice nivelelor superioare din cadrul firmei orice problema legata de conformitatea cu principiile fundamentale care i preocupa. 200.13 Masurile de protectie specifice misiunii, n mediul de activitate pot include: implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a revizui activitatea efectuata sau pentru oferi consiliere, daca este necesar; consultarea unei terte parti independente, cum ar fi un comitet de directori independenti, un organ profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil; discutarea problemelor de etica cu persoane nsarcinate cu guvernarea clientului; discutarea cu cei nsarcinati cu guvernanta din cadrul clientului a serviciilor prestate si a marimii onorariilor percepute; implicarea altei firme care sa efectueze sau sa re-efectueze o parte a misiunii; Rotatia personalului cu rol de conducere din cadrul echipei de asigurare . 200.14 n functie de natura misiunii, un profesionist contabil de practica publica poate, de asemenea, sa se bazeze pe masurile de protectie pe care le-a implementat clientul sau. Totusi, pentru a reduce amenintarile la un nivel acceptabil nu este posibil sa puna baza doar pe astfel de masuri de protectie. 200.15 Masurile de protectie legate de sistemele si procedurile clientului, includ urmatoarele situatii: n cazul n care clientul numeste o firma de practica publica pentru a efectua o misiune, numirea o face alte peroane dect conducerea.; clientul are angajati competenti, cu experienta si vechime n munca, care pot lua decizii manageriale; clientul a implementat proceduri interne care asigura alegeri obiective n mandatarea misiunilor care nu sunt de asigurare; si clientul detine o structura de guvernanta corporativa care asigura o supraveghere corespunzatoare si comunicarea informatiilor privind serviciile unei firme.

25

SECTIUNEA 210 Numirea profesionala

26

Acceptarea unui client 210.1 nainte de acceptarea unei noi relatii cu un client, un profesionist contabil de practica publica ar trebui sa ia n considerare daca acceptarea ar crea anumite amenintari privind conformitatea cu principiile fundamentale. Amenintarile potentiale la adresa integritatii sau a comportamentului profesional pot aparea, de exemplu, ca urmare a unor aspecte neclare legate de un client (actionarii acestuia, managementul si activitatile desfasurate). 210.2 Problemele clientului care, daca sunt cunoscute, ar putea ameninta conformitatea cu principiile fundamentale, de exemplu implicarea clientului n activitati ilegale (cum ar fi spalarea banilor), lipsa de onestitate sau practici de raportare financiara care pot fi puse sub semnul ntrebarii. 210.3 Semnificatia oricaror amenintari trebuie sa fie evaluata. Daca sunt identificate amenintari, altele dect cele care sunt n mod clar nesemnificativ , ar trebui luate n considerare si aplicate masuri de protectie, daca este cazul, pentru a le elimina si pentru a le reduce la un nivel acceptabil. 210.4 Masurile de protectie corespunzatoare pot include cunoasterea si ntelegerea clientului, a actionarilor sai, a celor din conducere si a celor responsabili pentru guvernarea sa si a activitatilor de afaceri, sau obtinerea certitudinii ca clientul se angajeaza sa-si mbunatateasca practicile de guvernare corporativa sau controalele sale interne 210.5 Atunci cnd nu este posibila reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil, un profesionist contabil de practica publica ar trebui sa refuze acceptarea relatiei cu clientul. 210.6 Deciziile privind acceptarea ar trebui revizuite periodic pentru misiunile la clienti recurenti. Acceptarea misiunii 210.7 Un profesionist contabil de practica publica trebuie sa fie de acord sa ofere numai acele servicii pentru care are acel profesionist contabil are competenta de a le presta. nainte de a accepta o misiune specifica la un anumit client, un profesionist contabil de practica publica ar trebui sa ia n considerare daca acceptarea ar da nastere la orice fel amenintari privind conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, o

27

amenintare de interes propriu la adresa competentei profesionale si la acordarea atentiei cuvenite apare daca echipa misiunii nu poseda sau nu poate dobndi competentele necesare pentru a efectua misiunea n mod adecvat. 210.8 Un profesionist contabil de practica publica ar trebui sa evalueze semnificatia amenintarilor identificate si, daca sunt altfel dect n mod clar nesemnificativ , ar trebui aplicate, dupa caz, masuri de protectie pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protectie ar putea include:

28

Dobndirea unei ntelegeri adecvate a naturii afacerii clientului, a complexitatii operatiunilor sale, a cerintelor specifice misiunii si a scopului, naturii si ariei de acoperire a activitatii ce urmeaza a fi prestata. Dobndirea cunostintelor despre domeniile de activitate relevante sau aspectele cheie. Detinerea sau obtinerea experientei n ceea ce priveste cerintele relevante de raportare si de reglementare. Desemnarea unui personal suficient si cu toate competentele necesare. Utilizarea unor experti, acolo unde este necesar. Convenirea unui orizont de timp realist pentru realizarea misiunii. Respectarea politicilor si procedurilor de controlul calitatii menite sa ofere o asigurare rezonabila ca misiunile specifice sunt acceptate numai atunci cnd pot fi realizate cu competenta. 210.9 Atunci cnd un profesionist contabil de practica publica intentioneaza sa se bazeze pe sfatul sau pe activitatea unui expert, profesionistul contabil de practica publica ar trebui sa evalueze daca aceasta ncredere este garantata. Profesionistul contabil de practica publica ar trebui sa ia n consideratie factori cum sunt reputatia, experienta, resursele disponibile si standardele profesionale si etice aplicabile. Aceste informatii pot fi obtinute dintr-o asociere anterioara cu respectivul expert sau din consultarea cu alte parti. Modificari legate de desemnarea profesionala 210.10 Un profesionist contabil de practica publica care este solicitat pentru a nlocui un alt profesionist contabil de practica publica, sau care doreste sa preia o misiune detinuta n prezent de catre un alt profesionist contabil de practica publica, ar trebui sa determine daca exista motive, profesionale sau de alta natura, pentru a nu accepta misiunea, cum ar fi circumstante care ameninta conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, poate exista o amenintare la adresa competentei profesionale si a atentiei cuvenite daca un profesionist contabil de practica publica accepta misiunea nainte de a cunoaste toate faptele pertinente. 210.11 Trebuie evaluata semnificatia amenintarilor. n functie de natura misiunii, acest lucru poate cere comunicarea directa cu contabil existent* pentru a stabili faptele si circumstantele care stau la baza modificarii propuse, astfel nct profesionistul contabil de practica publica sa poata decide daca ar fi adecvat sa accepte misiunea. De exemplu,

29

este posibil ca motivele aparente pentru modificarea survenita n misiune sa nu reflecte n totalitate faptele si poate indica existenta unor nentelegeri cu contabilul existent care pot influenta decizia de a accepta numirea. * Vezi definitiile

30

210.12 Un contabil existent trebuie sa respecte confidentialitatea. Masura n care profesionistul contabil de practica publica poate si ar trebui sa discute despre problemele unui client cu un profesionist contabil propus va depinde de natura misiunii si de: Faptul daca a fost obtinuta permisiunea clientului de a face acest lucru; sau cerintele legale sau etice referitoare la acest tip de comunicari sau prezentari, care pot varia n functie de jurisdictie. 210.13 n absenta unor instructiuni specifice din partea clientului, un contabil existent nu ar trebui, n mod obisnuit, sa ofere n mod voluntar informatii despre afacerile clientului. Circumstantele n care ar putea fi adecvat sa divulge informatii confidentiale sunt prezentate n Sectiunea 140 a Partii A din acest Cod. 210.14 Daca sunt identificate amenintari altele dect cele care sunt, n mod clar, nesemnificative, ar trebui avute n vedere si aplicate masuri de protectie, daca este necesar, pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. 210.15 Aceste masuri de protectie pot include: discutarea n totalitate si fara retineri a afacerilor clientului cu contabilul existent ; solicitarea contabilului existent sa ofere informatii cunoscute cu privire la orice fapte sau circumstante care, dupa parerea contabilului existent , ar trebui aduse la cunostinta contabilului propus nainte ca acesta sa decida daca accepta sau nu misiunea; atunci cnd se raspunde unor cereri de oferta, sa se prezinte n respectiva oferta ca, nainte de a accepta misiunea, va fi solicitat contactul cu contabilul existent , astfel nct sa poata fi puse ntrebari daca exista motive profesionale sau de orice alta natura din cauza carora numirea nu ar trebui sa fie acceptata. 210.16 Un profesionist contabil de practica publica, n mod obisnuit, va fi necesar sa obtina permisiunea clientului, de preferat n scris, pentru a initia discutii cu contabilul existent . Odata obtinuta permisiunea, contabilul existent ar trebui sa respecte reglementarile legale si de alta natura care guverneaza astfel de cereri. Atunci cnd contabilul existent ofera informatii, acestea trebuie sa fie oferite cu onestitate si fara ambiguitate. Daca contabilul propus nu poate comunica cu contabilul existent , contabilul propus ar trebui sa ncerce sa obtina informatii despre orice amenintari posibile prin alte metode, cum ar fi chestionarea tertelor parti sau investigatii de fond privind conducerea superioara sau a celor nsarcinati cu guvernanta clientului.

31

210.17 Atunci cnd amenintarile nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea metodelor de protectie, si nu pot fi obtinute, prin alte modalitati, informatii satisfacatoare cu privire la fapte, un profesionist contabil de practica publica trebuie sa refuze misiunea. 210.18 Unui profesionist contabil de practica publica i se poate solicita sa realizeze activitati complementare sau suplimentare fata de activitatea contabilului existent . Astfel de mprejurari pot da nastere la amenintari potentiale la adresa competentei profesionale si

32

acordarea atentiei cuvenite, care rezulta, de exemplu, din lipsa de informatii sau din informatii incomplete. Masurile de protectie mpotriva unor astfel de amenintari includ notificarea contabilului existent cu privire la activitatea propusa, ceea ce ar da contabilului existent ocazia de a oferi orice informatii relevante necesare pentru desfasurarea activitatii n mod corespunzator.

33

SECTIUNEA 220 - Conflicte de interese 220.1 Un profesionist contabil de practica publica trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru a identifica circumstantele n care ar putea aparea un conflict de interese. Acest tip de circumstante ar putea genera amenintari privind respectarea principiilor fundamentale. De exemplu, o amenintare la adresa obiectivitatii poate aparea atunci cnd un profesionist contabil de practica publica concureaza direct cu un client sau are o asociere n participatie sau un acord similar cu un competitor important al unui client. O amenintare la adresa obiectivitatii sau confidentialitatii poate fi, de asemenea, generata atunci cnd un profesionist contabil de practica publica presteaza servicii pentru clienti ale caror interese sunt n conflict sau pentru clienti care au o disputa ntre ei cu privire la aspectul sau tranzactia n cauza. 220.2 Un profesionist contabil de practica publica ar trebui sa evalueze importanta oricaror amenintari. Evaluarea include luarea n consideratie, nainte de acceptarea sau continuarea unei relatii cu un client sau a unei misiuni specifice, daca profesionistul contabil independent are interese de afaceri sau relatii cu acel client sau cu o terta parte care ar putea genera amenintari. Daca exista amenintari, altele dect cele n mod clar nesemnificativ , ar trebui luate n consideratie si aplicate masurile de protectie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. 220.3 n functie de circumstantele care genereaza conflictul, masurile de protectie ar trebui sa includa, de obicei, urmatoarele actiuni ale profesionistului contabil de practica publica: (a) Notificarea clientului cu privire la interesul de afaceri sau la activitatile firmei care pot reprezenta un conflict de interese si obtinerea consimtamntului clientului de a actiona n asemenea mprejurari; sau (b) Notificarea tuturor partilor relevante cunoscute cu privire la faptul ca profesionistul contabil de practica publica actioneaza n numele a doua sau mai multe parti ntr-un aspect n privinta caruia interesele lor sunt n conflict si obtinerea consimtamntului acestora de a actiona astfel; sau (c) Notificarea clientului cu privire la faptul ca profesionistul contabil de practica publica nu actioneaza n mod exclusiv pentru nici un client pentru furnizarea serviciilor propuse (de exemplu, ntr-un sector anume al pietei sau n ceea ce priveste un anumit

34

serviciu) si obtinerea consimtamntului clientului de a actiona astfel. 220.4 De asemenea, ar trebui luate n considerare urmatoarele masuri de protectie suplimentare: (a) Utilizarea unor echipe distincte ale misiunii; si (b) Proceduri de mpiedicare a accesului la informatii (de exemplu, o stricta separare fizica a unor astfel de echipe, completarea confidentialasi securizata a datelor); si (c) ndrumari clare pentru membrii echipei misiunii privind aspectele de siguranta si confidentialitate; si

35

(d) Utilizarea acordurilor de confidentialitate semnate de catre angajatii si partenerii firmei; si (e) Revizuirea regulata a aplicarii masurilor de protectie de catre o persoana cu experienta si care nu este implicata n misiunile relevante ale clientilor. 220.5 Atunci cnd un conflict de interese reprezinta o amenintare la adresa unuia sau mai multor principii fundamentale, inclusiv obiectivitatea, confidentialitatea sau comportamentul profesional, amenintare care nu poate fi eliminata sau redusa la un nivel acceptabil prin aplicarea masurilor de protectie, profesionistul contabil de practica publica ar trebui sa concluzioneze ca nu este adecvat sa accepte o anumita misiune sau ca este necesara demisionarea din una sau mai multe misiuni conflictuale. 220.6 Atunci cnd un profesionist contabil de practica publica a solicitat consimtamntul unui client (care poate fi un client existent sau nu) de a actiona pentru o alta parte ntr-o problema n care interesele celor doi sunt n conflict, iar acest consimtamnt i-a fost refuzat de catre client, atunci contabilul profesionist de practica publica nu trebuie sa actioneze n numele uneia dintre parti n problema care a dat nastere conflictului de interese.

36

SECTIUNEA 230 - A doua opinie 230.1 Situatiile n care un profesionist contabil de practica publica este solicitat sa ofere o a doua opinie cu privire la aplicarea standardelor sau principiilor de contabilitate, de audit, de raportare sau a altor standarde sau principii n anumite circumstante sau tranzactii specifice de catre, o companie sau entitate, care nu este un client curent, sau n numele acesteia, pot genera amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. De exemplu, poate exista o amenintare privind competenta profesionala si atentia cuvenita, atunci cnd cea de-a doua opinie nu se bazeaza pe acelasi set de fapte ca cele pe care le-a avut la dispozitie contabilul existent , sau se bazeaza pe probe necorespunzatoare. Semnificatia amenintarii va depinde de circumstantele cererii si de toate faptele si prezumtiile relevante disponibile pentru exprimarea unui rationament profesional. 230.2 Atunci cnd este solicitat sa ofere o astfel de opinie, un profesionist contabil de practica publica ar trebui sa evalueze importanta amenintarilor si, daca acestea sunt altfel dect n mod clar nesemnificativ , ar trebui avute n vedere si aplicate masurile de protectie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protectie pot include obtinerea acordului clientului de a contacta contabilul existent , descrierea, n cadrul comunicarii cu acel client, a limitarilor aferente oricarei opinii si furnizarea unei copii a opiniei profesionistului contabil existent . 230.3 Daca entitatea sau compania care solicita opinia nu va permite comunicarea cu contabilul existent , un profesionist contabil de practica publica ar trebui sa evalueze daca, n circumstantele date este corespunzator sa ofere opinia solicitata.

37

SECTIUNEA 240 - Onorarii si alte tipuri de remuneratii 240.1 Atunci cnd ncep negocierile privind serviciile profesionale, un profesionist contabil de practica publica poate mentiona orice onorariu pe care l considera corespunzator. Faptul ca un profesionist contabil de practica publica percepe un onorariu mai mic dect altul nu este, n sine, ne-etic. Cu toate acestea, pot exista amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale care apar din nivelul onorariului perceput. De exemplu, o amenintare de interes propriu la adresa competentei profesionale si a atentiei cuvenite este generata daca onorariu perceput este att de mic nct poate fi dificil ca misiunea sa fie realizata la acel pret n conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile. 240.2 Importanta unor astfel de amenintari va depinde de factori cum ar fi nivelul onorariului perceput si serviciile pentru care se aplica. Tinnd cont de aceste potentiale amenintari, masurile de protectie necesare ar trebui avute n vedere si aplicate pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Masurile de protectie care pot fi adoptate includ: Atragerea atentiei clientului asupra termenilor misiunii si, n special, a bazei pe care sunt percepute onorariile si a serviciilor pe care le acopera onorariul perceput. Alocarea timpului necesar si a personalului calificat pentru realizarea sarcinii. 240.3 Onorariile contingente sunt utilizate adesea pentru anumite tipuri de misiuni de alta natura dect cele de asigurare1. Totusi, ele pot genera, n anumite circumstante, amenintari la adresa respectarii principiilor fundamentale. Ele pot genera o amenintare de interes propriu la adresa obiectivitatii. Importanta acestor amenintari depinde de factori care includ: natura misiunii; limitele valorilor posibile ale onorariului; baza pentru determinarea onorariului; daca rezultatul tranzactiei urmeaza sa fie revizuit de o terta parte independenta. 240.4 Importanta unor astfel de amenintari ar trebui evaluatasi, daca acestea sunt altfel dect n mod clar nesemnificativ , ar trebui avute n vedere si aplicate masurile de protectie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protectie pot include:

38

1 Onorariile contingente pentru serviciile care nu sunt de asigurare oferite clientilor de asigurare sunt discutate n Sectiunea 290 a acestei parti a Codului.

39

un pre-contract scris cu clientul privind baza de remunerare. prezentarea pentru grupul tinta de utilizatori a activitatii realizate de catre profesionistul contabil de practica publicasi a bazei de remunerare. politici si proceduri de control al calitatii. revizuirea de catre o terta parte obiectiva a activitatii efectuate de catre profesionistul contabil de practica publica. 240.5 n anumite circumstante, un profesionist contabil de practica publica poate primi un onorariu de recomandare sau un comision n legatura cu un client. Spre exemplu, atunci cnd un profesionist contabil de practica publica nu furnizeaza serviciile specifice solicitate, poate primi un onorariu pentru recomandarea clientului existent unui alt profesionist contabil de practica publica sau unui alt expert. Un profesionist contabil de practica publica poate primi un comision de la o terta parte (spre exemplu de la un furnizor de software) pentru vnzarea de bunuri sau servicii unui client. Acceptarea unui asemenea comision sau onorariu de recomandare poate da nastere unor amenintari de interes propriu la adresa obiectivitatii, competentei profesionale si atentiei cuvenite. 240.6 Un profesionist contabil de practica publica poate, de asemenea, sa plateasca un onorariu de recomandare pentru a obtine un client, spre exemplu, atunci cnd clientul respectiv continua sa ramna client al unui alt profesionist contabil de practica publica dar solicita servicii specifice, care nu i sunt oferite de profesionistul existent. Plata unor asemenea onorarii de recomandare poate, de asemenea, sa dea nastere unei amenintari de interes propriu la adresa obiectivitatii, competentei profesionale si atentiei cuvenite. 240.7 Un profesionist contabil de practica publica nu ar trebui sa plateasca sau sa primeasca un onorariu sau un comision de recomandare, n afara cazului n care profesionistul contabil de practica publica respectiv a luat masuri de protectie pentru a elimina amenintarile sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protectie pot include: informarea clientului n legatura cu orice acord de plata a unui onorariu de recomandare de catre un alt profesionist contabil pentru serviciul recomandat; informarea clientului n legatura cu orice acord pentru primirea unui onorariu de recomandare a clientului catre un alt profesionist contabil de practica publica ; obtinerea unui acord prealabil din partea clientului n ceea ce priveste stabilirea

40

comisionului n corelatie cu vnzarea de catre o terta parte a unor bunuri sau servicii clientului. 240.8 Un profesionist contabil de practica publica poate integral sau partial o alta firma , pe baza de plati efectuate catre persoanele care anterior firma, sau catre mostenitorii acestora. Astfel de plati nu sunt onorarii sau comisioane de recomandare asa cum sunt definite n paragrafele de la de mai sus. achizitiona au detinut considerate 240.5-240.7

41

SECTIUNEA 250 - Marketing-ul serviciilor profesionale 250.1 Atunci cnd un profesionist contabil de practica publica solicita noi misiuni prin publicitate* sau alte forme de marketing, pot exista amenintari potentiale la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. De exemplu, este generata o amenintare de interes propriu la adresa conformitatii cu principiul competentei profesionale daca serviciile, realizarile sau produsele sunt promovate ntr-un mod care este inconsecvent cu acest principiu. 250.2 Un profesionist contabil de practica publica nu ar trebui sa compromita profesia atunci cnd promoveaza serviciile profesionale. Profesionistul contabil de practica publica ar trebui sa fie onest si loial si nu ar trebui: Sa exagereze modul n care prezinta calitatea serviciilor oferite, calificarile detinute sau experienta cstigata. Sa faca referiri compromitatoare cu trimitere la comparatii nefundamentate cu activitatea altora. Daca profesionistul contabil de practica publica are ndoieli daca o forma propusa de publicitate sau de marketing este adecvata sau nu, profesionistul contabil de practica publica ar trebui sa se consulte cu organismul profesional relevant. * Vezi definitiile

42

SECTIUNEA 260 - Cadouri si ospitalitate 260.1 Unui profesionist contabil de practica publica sau unui afin sau unei rude apropiate a acestuia i se pot oferi cadouri sau ospitalitate din partea unui client. O astfel de oferta genereaza, n mod obisnuit, amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. De exemplu, pot fi create amenintari de interes propriu la adresa obiectivitatii daca un cadou este acceptat din partea unui client; amenintari de intimidari la adresa obiectivitatii pot aparea din posibilitatea ca astfel de oferte sa fie facute publice. 260.2 Importanta unor astfel de amenintari va depinde de natura, valoarea si intentia din spatele ofertei. Atunci cnd unui profesionist contabil de practica publica i sunt oferite cadouri si ospitalitate pe care o terta parte rezonabilasi informata, care cunoaste toate informatiile relevante, le-ar considera n mod clar nesemnificativ , contabilul profesionist de practica publica poate concluziona ca oferta este facuta n cursul normal al afacerilor, fara intentia specifica de a influenta luarea deciziilor sau de a obtine informatii. n astfel de cazuri, profesionistul contabil de practica publica poate concluziona, n general, ca nu exista o amenintare importanta la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. 260.3 Daca amenintarile evaluate sunt altele dect cele care sunt n mod clar nesemnificativ , ar trebui avute n vedere si aplicate, daca este necesar, masuri de protectie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Atunci cnd amenintarile nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea masurilor de protectie, un profesionist contabil de practica publica nu ar trebui sa accepte o astfel de oferta.

43

SECTIUNEA 270 - Custodia activelor unui client 270.1 Un profesionist contabil de practica publica nu ar trebui sa si asume custodia lichiditatilor si a altor active ale unui client dect daca acest lucru este permis prin lege, si, n acest caz, n conformitate cu orice obligatii legale suplimentare impuse unui profesionist contabil de practica publica care detine astfel de active. 270.2 Detinerea activelor unui client creeaza amenintari n ceea ce priveste conformitatea cu principiile fundamentale; spre exemplu, exista un o amenintare de interes propriu la adresa comportamentului profesional si poate fi o amenintare de interes propriu la adresa obiectivitatii, rezultata din detinerea activelor unui client. Pentru protectia mpotriva unor astfel de amenintari, un profesionist contabil de practica publica , caruia i se ncredinteaza lichiditati (sau alte active) apartinnd altor persoane, ar trebui: sa pastreze astfel de active separat de activele personale sau ale firmei; sa foloseasca astfel de active numai pentru scopul n care au fost destinate; n orice moment, sa fie pregatit sa raspunda oricarei persoane ndreptatite, pentru acele active, precum si pentru orice venit, dividend sau cstig generat de acestea; sa respecte toate legile si reglementarile relevante privind detinerea si evidenta unor astfel de active. 270.3 n plus, profesionistii contabili de practica publica, ar trebui sa cunoasca amenintarile la adresa conformitatii cu principiile fundamentale prin asocierea cu astfel de active, spre exemplu, n cazul n care se constata ca activele provin din activitati ilegale, cum ar fi spalarea banilor. Ca parte integranta a procedurilor de acceptare a misiunilor si clientilor pentru astfel de servicii, profesionistii contabili de practica publica trebuie sa efectueze investigatii adecvate privind provenienta unor astfel de active si trebuie sa aiba n vedere obligatiile legale si regulamentare care le revin. Totodata, acestia pot lua n consideratie sa solicite consiliere juridica.

44

SECTIUNEA 280 - Obiectivitate toate serviciile 280.1 Un profesionist contabil de practica publica trebuie sa aiba n vedere, atunci cnd ofera orice servicii profesionale , daca exista amenintari la adresa conformitatii cu principiul fundamental al obiectivitatii, care rezulta din interese n relatiile cu un client sau cu directori, functionari sau angajati sau din relatiile cu acestia. De exemplu, o amenintare de familiaritate la adresa obiectivitatii poate fi generata de o relatie de familie sau o relatie apropiata personala sau de afaceri. 280.2 Unui profesionist contabil de practica publica care ofera un serviciu de asigurare i se cere sa fie independent de clientul de asigurare. Independenta de fapt si asa cum este ea perceputa de altii este necesara pentru a permite profesionistului contabil de practica publica sa exprime o concluzie, care sa fie perceputa ca neafectata de erori, conflict de interese sau influenta necorespunzatoare din partea altor parti. Sectiunea 290 ofera ndrumari specifice privind cerintele de independenta pentru profesionistii contabili de practica publica atunci cnd efectueaza o misiune de asigurare . 280.3 Existenta amenintarilor la adresa obiectivitatii n oferirea oricarui serviciu profesional depinde de circumstantele particulare ale misiunii si de natura activitatii pe care profesionistul contabil de practica publica o desfasoara. 280.4 Un profesionist contabil de practica publica ar trebui sa evalueze importanta amenintarilor identificate, si, daca acestea sunt altele dect cele care sunt n mod clar nesemnificativ , trebuie avute n vedere si aplicate masurile de protectie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protectie pot include: Retragerea din echipa misiunii . Proceduri de supraveghere. ncheierea relatiei financiare sau de afaceri care genereaza amenintarea. Discutarea problemei cu nivelurile superioare ale conducerii firmei. Discutarea problemei cu cei nsarcinati cu guvernanta clientului.

45

SECTIUNEA 290 - Independenta misiuni de asigurare 2 290.1 n cazul unei misiuni de asigurare , este n interesul public si, prin urmare, stipulat de prezentul Cod Etic, ca membrii echipelor de asigurare*, si, atunci cnd este cazul, ai firmelor din retea* sa fie independenti fata de clientii de asigurare. 290.2 Misiunile de asigurare au ca scop sporirea ncrederii utilizatorilor cu privire la rezultatul unei evaluari sau a unei cuantificari a unui aspect n conformitate cu o serie de criterii. Cadrul General International pentru Misiunile de asigurare (Cadrul general de asigurare), emis de Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurare, descrie obiectivele si elementele unei misiuni de asigurare si identifica misiunile la care se aplica Standardele Internationale de Audit (ISA), Standardele Internationale privind misiunile de revizuire (ISRE), Standardele internationale privind misiunile de asigurare (ISAE). Pentru o descriere a elementelor si obiectivelor unui misiune de asigurare trebuie sa se faca referiri la Cadrul General de Asigurare. 290.3 Asa cum este detaliat n Cadrul General de Asigurare, ntr-o misiune de asigurare , profesionistul contabil de practica publica exprima o concluzie menita sa sporeasca gradul de ncredere a potentialilor utilizatori, altii dect persoanele responsabile, n legatura cu rezultatele evaluarii sau cuantificarii unui anumit aspect n relatie cu o serie de criterii. 290.4 Rezultatul evaluarii sau cuantificarii unei anumite probleme este reprezentat de informatiile care rezulta din aplicarea criteriilor asupra subiectului n cauza. Termenul informatii asupra subiectului n cauza este utilizat pentru explicarea rezultatului evaluarii sau cuantificarii subiectului n cauza. Spre exemplu: recunoasterea, cuantificarea, prezentarea si publicarea cuprinse n situatiile financiare* (informatii despre subiectul n cauza), rezulta din aplicarea unui cadru general de raportare financiara, cum ar fi Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS), privind pozitia financiara, performanta financiarasi fluxurile de trezorerie ale unei entitati (subiectul n cauza (criterii), pentru recunoastere, cuantificare, prezentare si publicare. o afirmatie privind eficacitatea controlului intern (informatii asupra subiectului n cauza) rezulta din aplicarea unui cadru general de evaluare a eficacitatii controlului

46

intern, cum ar fi COSO sau CoCo, (criteriu), asupra controlului intern, procesului (subiectul n cauza). 2 n iulie 2006, Consiliul pentru Standarde de Etica pentru Contabili a revizuit definitia retelei de firme folosita n Sectiunea 290. Revizuirea Sectiunii 290 este n vigoare pentru rapoartele de asigurare datate la 31 decembrie 2008 sau dupa aceasta datasi este inclusa n Manual la pagina 124.

47

290.5 Misiunile de asigurare se pot baza pe afirmatii, sau pe raportarea directa. n oricare dintre aceste tipuri sunt implicate trei parti distincte: un contabil de practica publica, o parte responsabilasi utilizatorii carora li se adreseaza. 290.6 n misiunile de asigurare bazate pe declaratii, care includ misiunea de audit al situatiilor financiare*, evaluarea sau cuantificarea subiectului n cauza, se realizeaza de partea responsabilasi informatiile privind subiectul n cauza se regasesc sub forma unei afirmatii facuta de partea responsabilasi adresata utilizatorilor identificati. 290.7 ntr-o misiune de asigurare bazat pe raportarea directa, profesionistul contabil de practica publica, fie efectueaza direct evaluarea sau cuantificarea subiectului n cauza, fie obtine o reprezentare din partea partii responsabile, ca a efectuat evaluarea sau cuantificarea care nu este disponibila utilizatorilor identificati. Informatiile privind subiectul n cauza sunt furnizate utilizatorilor identificati n raportul de asigurare. 290.8 Independenta implica: Independenta de spirit (de drept). Starea de spirit care permite emiterea unei concluzii fara a fi afectat de influente care compromit rationamentul profesional si care permit unei persoane sa actioneze cu integritate, sa exercite obiectivitate si scepticism profesional. Independenta n aparenta (de fapt). Evitarea faptelor si a situatiilor care sunt att de semnificative nct o terta parte informatasi rezonabila, care cunoaste toate informatiile relevante, inclusiv masurile de protectie aplicate, ar concluziona n mod rezonabil ca integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau al unui membru al echipei de asigurare au fost compromise. 290.9 Utilizarea termenului independenta de unul singur poate crea nentelegeri. Prin el nsusi, termenul i poate face pe observatori sa presupuna ca o persoana care exercita rationamentul profesional trebuie sa nu fie implicata n nici o relatie economica, financiara sau de alta natura. Acest lucru este imposibil, deoarece orice membru al societatii are relatii cu ceilalti membri. De aceea, importanta relatiilor economice, financiare sau de alta natura ar trebui evaluata, de asemenea, n lumina a ceea ce o terta

48

parte, rezonabilasi informata n legatura cu toate aspectele relevante, ar concluziona n mod rezonabil ca fiind inacceptabil. * Vezi definitiile

49

290.10 Multe circumstante diferite sau combinatii de circumstante pot fi relevante si, n consecinta, este imposibil sa fie definita fiecare situatie care poate genera amenintari la adresa independentei si sa se specifice actiunile adecvate pentru reducerea acestor amenintari care ar trebui sa fie ntreprinse. n plus, natura misiunilor de asigurare poate fi diferitasi, prin urmare, pot exista amenintari diferite care sa necesite aplicarea unor masuri de protectie diferite. De aceea, pentru apararea interesului public, este necesar un cadru general conceptual care sa ceara firmelor si membrilor echipelor de asigurare sa identifice, sa evalueze si sa solutioneaza amenintarile la adresa independentei si nu doar sa respecte un set de reguli specifice, care pot fi arbitrare. O abordare conceptuala a independentei 290.11 Membrilor echipelor misiunilor de asigurare , firmelor si firmelor din retea lise cere sa aplice cadrul general conceptual din Sectiunea 100 acelor circumstante specifice luate n considerare. n plus fata de identificarea relatiilor firmei, firmelor din retea, membrilor echipei de asigurare cu clientul de asigurare, ar trebui sa se ia n consideratie daca relatiile dintre persoanele din afara echipei de asigurare si clientul de asigurare genereaza amenintari la adresa independentei . 290.12 Exemplele prezentate n aceasta sectiune sunt menite sa ilustreze aplicarea cadrului general conceptual si nu sunt menite sa fie, si nici nu ar trebui sa fie interpretate ca o lista exhaustiva a tuturor circumstantelor care pot genera amenintari la adresa . n consecinta, nu este suficient ca un membru al unei echipe de asigurare, o firma sau o retea din firma sa respecte doar exemplele prezentate, mai degraba ei ar trebui sa aplice cadrul general pentru fiecare caz specific cu care se confrunta. 290.13 Natura amenintarilor la adresa independentei si masurile de protectie aplicabile necesare pentru a elimina amenintarile sau pentru a le aduce la un nivel acceptabil difera n functie de caracteristicile misiunii individuale de asigurare: daca este o misiune de audit al situatiilor financiare sau un alt tip de misiune de asigurare ; si n acest caz din urma, scopul, informatiile privind subiectul cheie si utilizatorii tinta ai raportului. O firma ar trebui, prin urmare, sa evalueze circumstantele relevante, natura misiunii de asigurare si amenintarile la adresa independentei atunci cnd decide daca

50

este potrivit sau nu sa accepte sau sa continue o misiune, precum si natura masurilor de protectie necesare si daca o anumita persoana ar trebui sa fie membra a echipei de audit. Misiuni de asigurare bazate pe declaratii Misiuni de audit al situatiilor financiare 290.14 Misiunile de audit al situatiilor financiare sunt relevante pentru o gama larga de utilizatori identificati; n consecinta, pe lnga independenta de drept, independenta de fapt este de o deosebita importanta. n consecinta, clientii de audit al situatiilor financiare, membrii echipei de asigurare , firma si firmele din retea trebuie sa fie

51

independenti fata de clientul de audit al situatiilor financiare . Astfel de cerinte de independenta includ interdictii privind anumite relatii dintre membrii echipei de asigurare si directori, functionari si angajati ai clientului care se afla n pozitia de a exercita influenta directasi semnificativa asupra informatiilor din subiectul n cauza (situatiile financiare). De asemenea, ar trebui sa se ia n consideratie daca amenintarile la independenta sunt create de relatii cu angajatii clientului aflati n pozitia de a exercita influenta directasi semnificativa asupra subiectului n cauza (pozitia financiara, performanta financiarasi fluxurile de trezorerie). Alte misiuni de asigurare bazate pe declaratii 290.15 ntr-o misiune de asigurare bazat pe afirmatii n care clientul nu este un client de audit al situatiilor financiare , membrilor echipei de asigurare si firmei li se cere sa fie independenti fata de clientul de audit (partea responsabila, care este responsabila pentru informatiile despre subiectul n cauzasi care poate fi responsabila pentru subiectul n cauza). Astfel de cerinte de independenta includ interdictii cu privire la anumite relatii dintre membrii echipei de asigurare si directori, functionari si angajati ai clientului care se afla n pozitia de a exercita influenta directasi semnificativa asupra informatiilor despre subiectul n cauza. De asemenea, ar trebui sa se acorde atentie si faptului daca amenintarile la adresa independentei sunt create de catre relatii cu angajatii clientului aflati n pozitia de a exercita influenta directasi semnificativa asupra obiectului n cauza. Ar trebui, de asemenea, sa fie acordata atentie oricaror amenintari despre care firma are motive sa creada ca pot fi generate de catre interesele si relatiile firmei din retea. 290.16 n majoritatea misiunilor de asigurare bazate pe afirmatii, care nu sunt misiuni de audit al situatiilor financiare, partea responsabila raspunde pentru informatiile despre subiectul n cauzasi subiectul n cauza n sine. Totusi, n anumite misiuni, partea responsabila se poate sa nu fie responsabila pentru subiectul n cauza. De exemplu, atunci cnd un profesionist contabil de practica publica este angajat pentru a efectua o misiune de asigurare cu privire la un raport pe care l-a ntocmit un consultant de mediu

52

cu privire la practicile de dezvoltare durabila ale unei companii pentru a fi distribuit utilizatorilor tinta, consultantul de mediu este partea responsabila pentru informatiile despre subiectul n cauza dar compania este responsabila pentru subiectul n cauza (practicile de dezvoltare durabila). 290.17 n misiunile de asigurare bazate pe afirmatii care nu sunt misiuni de audit al situatiilor financiare, atunci cnd partea responsabila raspunde pentru informatiile despre subiectul n cauza, dar nu si pentru subiectul n cauza, membrilor misiunii de asigurare si firmei li se cere sa fie independenti fata de partile responsabile pentru informatiile despre subiectul n cauza (clientul de asigurare). n plus, ar trebui sa se acorde atentie oricaror amenintari despre care firma are motive sa creada ca au fost create de catre interese si relatii ntre un membru al echipei de asigurare , firma , o firma din retea si partea responsabila pentru subiectul n cauza. Misiuni de asigurare bazate pe raportare directa

53

290.18 ntr-o misiune de asigurare bazata pe raportarea directa, membrilor echipei de asigurare si firmei li se cere sa fie independenti de clientul de asigurare (partea responsabila pentru subiectul n cauza). Utilizarea restrictionata a rapoartelor 290.19 n cazul unui raport de asigurare cu privire la situatiile nefinanciare ale unui client de audit emis a carei folosire se restrnge la un numar limitat de utilizatori identificati, utilizatorii raportului se presupune ca au cunostinta de scopul, informatiile despre subiectul n cauzasi limitele raportului prin participarea lor la stabilirea naturii si ariei de acoperire a instructiunilor firmei cu privire la serviciile oferite, inclusiv criteriile pe baza carora urmeaza sa fie evaluate si cuantificate informatiile despre subiectul n cauza. Aceste cunostinte si capacitatea sporita a firmei de a comunica tuturor utilizatorilor raportului n legatura cu masurile de protectie sporesc eficacitatea masurilor de protectie pentru independenta de fapt. Aceste circumstante pot fi luate n considerare de catre firma la evaluarea amenintarilor la adresa independentei si la luarea masurilor de protectie necesare pentru a elimina amenintarile sau a le reduce la un nivel acceptabil. Minimul necesar pentru asigurarea independentei este sa se aplice prevederile acestei sectiuni la evaluarea independentei membrilor echipei de asigurare si a membrilor familiilor lor sau afinilor lor. Mai mult, daca firma de audit a avut un interes financiar semnificativ, fie direct, fie indirect, n ceea ce priveste clientul sau, amenintarea de interes propriu creata ar fi att de semnificativa nct nu ar putea fi luata nici o masura de protectie pentru a o reduce la un nivel acceptabil. O luare n consideratie limitata a oricaror amenintari create de interesele si relatiile firmei din retea poate fi suficienta. Parti responsabile multiple 290.20 n anumite misiuni de asigurare , fie ca sunt bazate pe afirmatii, fie pe raportare directa, care nu sunt misiuni de audit al situatiilor financiare s-ar putea sa existe mai multe parti responsabile. n astfel de misiuni, pentru a determina daca este necesara aplicarea prevederilor din aceasta sectiune pentru fiecare parte responsabila, firma ar putea sa ia n consideratie daca un interes sau o relatie ntre firma sau un membru al echipei de

54

asigurare , si o anumita parte responsabila ar putea sa dea nastere la o amenintare la adresa independentei care este altfel dect n mod clar nesemnificativa n contextul informatiilor despre subiectul n cauza. Aceasta va lua n considerare factori cum ar fi: Pragul de semnificatie al informatiei despre subiectul n cauza (sau subiectul cauza n sine) pentru care raspunde partea responsabila respectiva; si Gradul de interes public care este asociat cu misiunea. Daca firma determina faptul ca amenintarea la adresa independentei creata de catre orice astfel de relatie sau interes cu o anumita parte responsabila ar fi n mod cert nesemnificativa, poate sa nu fie necesara aplicarea tuturor prevederilor acestei sectiuni pentru acea parte responsabila.

55

Alte consideratii 290.21 Amenintarile si masurile de protectie identificate n aceasta sectiune sunt n general discutate n contextul intereselor sau relatiilor dintre firma , firmele din retea, membrii echipei de asigurare si clientul de asigurare. n cazul unui client de audit al situatiilor financiare care este o entitate cotata , firmei si firmelor din retea li se cere sa analizeze interesele si relatiile care implica partile afiliate ale clientului respectiv. n mod ideal, ar trebui identificate n prealabil acele entitati precum si interesele si relatiile acestora. Pentru toti ceilalti clienti de asigurare, atunci cnd echipa de asigurare are motive sa creada ca o parte afiliata* a unui astfel de client de asigurare este relevanta pentru evaluarea independentei firmei pentru clientul respectiv, echipa de asigurare ar trebui sa ia n consideratie acea parte afiliata atunci cnd evalueaza independenta si cnd aplica masurile de protectie corespunzatoare. 290.22 Evaluarea amenintarilor la adresa independentei si activitatile ulterioare trebuie sa fie sustinute de probele obtinute nainte de acceptarea misiunii si n timpul desfasurarii acesteia. Obligatia de a face o astfel de evaluare si de a ntreprinde o serie de actiuni apare atunci cnd o firma , o firma din retea sau un membru al echipei de asigurare cunoaste, sau s-ar putea n mod rezonabil sa cunoasca, circumstantele sau relatiile care ar putea compromite independenta . Pot exista situatii n care firma, firma din retea sau o persoana ncalca neintentionat prevederile acestei sectiuni. Daca apare o astfel de ncalcare neintentionata, aceasta, n general, nu ar compromite independenta cu privire la un client de asigurare , cu conditia ca firma sa aiba implementate politici si proceduri adecvate de control al calitatii pentru promovarea independentei si, odata descoperita, ncalcarea respectiva sa fie corectata prompt si sa fie aplicate orice masuri de protectie necesare. 290.23 n tot cuprinsul acestei sectiuni, pentru evaluarea independentei se fac referiri la amenintari semnificative si la cele clar nesemnificative. La analizarea semnificatiei unei anumite probleme, trebuie sa fie luati n considerare att factorii calitativi, ct si cei cantitativi. O problema ar trebui sa fie considerata ca fiind n mod clar nesemnificativa numai daca se ajunge la concluzia ca este att comuna, ct si lipsita de consecinte.

56

* Vezi definitiile

57

Obiectivul si structura acestei sectiuni 290.24 Obiectivul acestei sectiuni este acela de a veni n sprijinul firmelor si membrilor echipelor de asigurare pentru: (a) Identificarea amenintarilor la adresa independentei ; (b) A evalua daca aceste amenintari sunt n mod clar nesemnificativ ; si (c) n cazurile n care amenintarile nu sunt n mod clar nesemnificative , pentru identificarea si aplicarea masurilor de protectie adecvate pentru eliminarea sau reducerea lor la un nivel acceptabil. Trebuie sa se acorde ntotdeauna atentie concluziei de inacceptabilitate la care a ajuns un tert informat si rezonabil, care cunoaste toate informatiile relevante. n situatiile n care nu sunt disponibile masuri de protectie pentru reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil, singurele actiuni posibile sunt acelea de a elimina activitatile sau interesele care genereaza amenintarea sau refuzul de a accepta sau continua misiunea de asigurare. 290.25 Aceasta sectiune se ncheie cu o anexa care cuprinde cteva exemple privind modul n care aceasta abordare conceptuala a independentei urmeaza sa se aplice unor circumstante si relatii specifice. Exemplele prezinta amenintari la adresa independentei care pot fi generate de circumstante si relatii specifice (ncepnd cu paragraful 290.100). Rationamentul profesional este utilizat pentru determinarea masurilor de protectie adecvate pentru eliminarea amenintarilor la adresa independentei sau pentru ale reduce la un nivel acceptabil. n unele exemple, amenintarile la adresa independentei sunt att de semnificative nct singurele actiuni posibile sunt acelea de a elimina activitatile sau interesele care pot genera amenintarea sau de a refuza acceptarea sau continuarea misiunii de asigurare. n alte exemple, amenintarea poate fi eliminata sau redusa la un nivel acceptabil prin aplicarea masurilor de protectie. Nu se intentioneaza ca exemplele sa fie exhaustive. 290.26 Unele exemple din anexa la aceasta sectiune indica modul n care cadrul general se aplica ntr-o misiune de audit al situatiilor financiare pentru o entitate cotata . Atunci cnd o organizatie membra decide sa nu faca diferenta ntre entitatile cotate si alte entitati, exemplele care se refera la misiunile de audit al situatiilor financiare pentru

58

entitatile cotate ar trebui sa fie luate n considerare pentru aplicarea la toate misiunile de audit al situatiilor financiare. 290.27 Atunci cnd se identifica amenintari care nu sunt n mod clar nesemnificativ , iar firma decide sa accepte sau sa continue misiunea de asigurare, decizia ar trebui sa fie documentata. Documentatia ar trebui sa includa o descriere a amenintarilor identificate si a masurilor de protectie aplicate pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil.

59

290.28 Evaluarea importantei oricaror amenintari la adresa independentei si a masurilor de protectie necesare pentru reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil tine cot de interesul public. Unele entitati pot fi de interes public deoarece, ca rezultat al activitatilor lor, a dimensiunii lor sau a statutului lor corporativ, au o gama larga de actionari. Exemplele de astfel de entitati pot include companiile cotate, institutiile de credit, companiile de asigurari si fondurile de pensii. Datorita interesului public semnificativ pentru situatiile financiare ale entitatilor cotate, unele paragrafe din aceasta sectiune se refera la probleme suplimentare care sunt relevante pentru auditul situatiilor financiare ale entitatilor cotate. Ar trebui sa se acorde atentie aplicarii cadrului general n legatura cu auditul situatiilor financiare ale entitatilor cotate la alti clienti de audit al situatiilor financiare care ar putea fi de un interes public semnificativ. 290.29 Comitetele de audit pot avea un rol important n rolul de guvernarea corporativa atunci cnd sunt independente n raport cu conducerea clientului si pot sprijini Consiliul Director cnd va concluziona ca o firma este independenta n ndeplinirea rolului sau de audit. Ar trebui sa existe comunicari permanente ntre firmasi comitetul de audit (sau alt organism de guvernare, daca nu exista un comitet de audit) al entitatilor cotate cu privire la relatii si la alte probleme care ar putea, n opinia firmei, sa ameninte independenta . 290.30 Firmele trebuie sa-si stabileasca politici si proceduri referitoare la comunicarile cu comitetele de audit, sau cu alte persoane nsarcinate cu guvernarea clientului, cu privire la independenta . n cazul auditului situatiilor financiare ale entitatilor cotate, firma trebuie sa comunice oral si n scris, cel putin anual, toate relatiile si alte aspecte dintre firma , firmele din retea si clientul de audit al situatiilor financiare pe care firma, utiliznd rationamentul profesional, le poate considera ca afectnd independenta . Problemele care vor fi comunicate variaza n functie de fiecare circumstanta n parte si ar trebui sa fie stabilite de catre firma , dar n general, ar trebui sa trateze aspectele importante identificate n aceasta sectiune. Durata misiunii 290.31 Membrii echipei de independenti de clientul de asigurare si firma trebuie sa fie

60

asigurare pe durata misiunii de asigurare. Durata misiunii ncepe atunci cnd echipa de asigurare ncepe sa presteze servicii de asigurare si se termina odata cu publicarea raportului de asigurare, cu exceptia cazului n care misiunea de asigurare are o natura recurenta. Daca misiunea de asigurare se preconizeaza a se repeta, durata misiunii de asigurare se ncheie cu notificarea de catre oricare dintre parti a terminarii relatiei profesionale sau cu publicarea raportului de asigurare, oricare dintre ele are loc mai trziu. 290.32 n cazul unei misiuni de audit al situatiilor financiare, durata misiunii include perioada acoperita de situatiile financiare pe baza carora firma va ncheia un raport. Atunci cnd o entitate devine un client de audit al situatiilor financiare pe parcursul sau dupa ncheierea perioadei pe care o acopera situatiile financiare pentru care firma ncheie

61

raport, firma ar trebui sa ia n consideratie daca pot fi generate orice amenintari la adresa independentei de catre: Relatiile financiare sau de afaceri cu clientul de audit pe parcursul sau dupa ncheierea perioadei pe care o acopera situatiile financiare, dar nainte de acceptarea misiunii de audit al situatiilor financiare ; sau Serviciile anterioare prestate catre clientul de audit. n mod similar, n cazul unei misiuni de asigurare care nu este o misiune de audit al situatiilor financiare , firma ar trebui sa ia n consideratie daca relatiile financiare sau de afaceri sau serviciile anterioare pot genera amenintari la adresa independentei . 290.33 Daca pentru un client de audit al situatiilor financiare a fost prestat un alt serviciu care nu este de asigurare pe parcursul sau dupa ncheierea perioadei pe care o acopera situatiile financiare, dar nainte de nceperea serviciilor profesionale n legatura cu auditul situatilor financiare, iar serviciul ar fi interzis pe durata misiunii de audit, ar trebui sa se acorde atentie amenintarilor la adresa independentei , daca exista, care rezulta din serviciul respectiv. Daca amenintarea este alta dect una care este n mod clar nesemnificativa , ar trebui luate n consideratie si aplicate, daca este necesar, masuri de protectie pentru reducerea amenintarii la un nivel acceptabil. Astfel de masuri de protectie pot include: Discutarea cu cei nsarcinati cu guvernarea clientului, cum ar fi comitetul de audit a aspectelor de independenta legate de prestarea de alte servicii care nu sunt de asigurare; Obtinerea recunoasterii de catre client a responsabilitatii pentru rezultatele serviciilor care nu sunt de asigurare; mpiedicarea personalului care a prestat servicii care nu sunt de asigurare sa participe la misiunea de audit al situatiilor financiare; si Angajarea unei alte firme pentru revizuirea rezultatelor serviciilor care nu sunt de asigurare sau angajarea unei alte firme pentru a presta din nou acele servicii care nu sunt de asigurare n masura n care este necesar acest lucru pentru a-i da posibilitatea de a-si asuma responsabilitatea pentru acel serviciu. 290.34 Un serviciu care nu este de asigurare prestat pentru o firma necotata nu va mpiedica independenta firmei atunci cnd clientul devine o entitate cotata cu conditia ca:

62

(a) Serviciul care nu este de asigurare care a fost prestat anterior a fost permis conform acestei sectiuni pentru clientii de audit al situatiilor financiare care nu sunt entitati cotate; (b) Serviciul va fi ncheiat ntr-o perioada rezonabila de timp n care clientul devine o entitate cotata , daca este nepermis conform acestei sectiuni pentru clientii de audit al situatiilor financiare care sunt entitati cotate; si

63

(c) Firma a implementat masuri de protectie adecvate pentru eliminarea amenintarilor la adresa independentei generate de serviciile anterioare sau pentru reducerea acestora pna la un nivel acceptabil.

64

APLICAREA CADRULUI GENERAL PENTRU SITUATII SPECIFICE CUPRINS: Paragraful Introducere 290.100 Interese financiare . 290.104 Prevederi aplicabile tuturor clientilor de asigurare 290.106 Prevederi aplicabile clientilor de audit al situatiilor financiare . 290.113 Prevederi aplicabile clientilor de asigurare care nu fac un audit al situatiilor financiare .. 290.122 mprumuturi si garantii .............................................................. ................ 290.126 Relatii apropiate de afaceri cu clienti de audit .......