2010 Fiscalitate - experti contabili

8/6/2019 2010 Fiscalitate - experti contabili

http://slidepdf.com/reader/full/2010-fiscalitate-experti-contabili 1/55

FISCALITATE EXPERTI CONTABILI 20101. Grupati veniturile de mai jos în impozite directe si impozite indirecte :a) impozit pe profit;

b) taxa pe valoarea adãugatã;c) accize;d) taxe vamale;e) impozit pe dividende de la societãtile comerciale;f) impozit pe venit;

g) impozit pe veniturile microîntreprinderilor;Raspuns:

Impozite directe: a, e, f, gImpozite indirecte: b, c,d

2. Se cunosc urmãtoarele date din Legile bugetului de stat al României pe anii 2006 si 2007:

Indicator 2006 20071. Venituri curente, din care : 42761.5 55496.3a) Venituri fiscale 40486.6 52185.9

b) Contributii de asigurari 271.0 352.c) Venituri nefiscale 2003.9 2958.42. Venituri din capital 56.1 74.33. Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate

5.0 4.9

Sursa: Legea bugetului de stat pe 2007 nr. 486/2006, publicatã în Monitorul Oficial nr. 1043/2006 si Legeabugetului de stat pe 2008 nr. 388/2007,publicatã în Monitorul Oficial nr. 902/2007.

Se cunosc ,de asemenea, urmatoarele valori ale produsului intern brut ( PIB) :Indicator 2006 2007

PIB 344535.5 404708.8Sursa : Institutul National de Statistica- Buletin statistic lunar nr. 1/2008

Pe baza datelor de mai sus, determinati rata fiscalitatii in fiecare dintre cei 2 ani.Raspuns:Rata fiscalitatii este un raport intre veniturile fiscale si PIBRf 2006 = 40486.6/344535.5*100= 11.75%Rf 2007 = 52185.9/404708.8*100= 12.89%

3. Enumerati si explicati care sunt principiile fiscalitatii in viziunea legiuitorului roman.Raspuns:CF art.3- Impozitele si taxele reglementate de prezentul cod se bazeaza pe urmatoarele principii:

a) neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma deproprietate, asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain;

b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretariarbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor,respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determinainfluenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;

c) echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, in functie demarimea acestora;

d) eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfelincat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, inraport cu impozitarea in vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii investitionale majore.

4. Clasificati impozitele dupa fond si dupa forma. Dezvoltati pe scurt categoriile identificate.Raspuns:1.IMPOZITE DIRECTE



2. IMPOZITE INDIRECTE. Impozitele directe se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice si/sau juridice, infunctie de veniturile si/sau averea acestora si pe baza cotelor de impozit prevazute de lege. Ele seincaseaza direct de la contribuabili la anumite termene dinainte stabilite. Impozitele directe sunt ale

celor ce realizează venitul, el este si cel care plateşte taxa.

Impozitele indirecte nu se stabilesc direct si nominativ asupra subiectului impozitului, ci seaseaza asupra vanzarii bunurilor (de consum, de lux, etc.) si serviciilor (de transport, hoteliere,spectacole, etc.). Daca impozitele directe vizeaza venitul si/sau averea, impozitele indirecte vizeaza

cheltuirea acestora. Impozitele indirecte:TVA, taxe de consumatie sau accize, monopoluri fiscale,taxe vamale si taxe de inregistrare si de timbru. Impozitele indirecte = plătitorul le colectează de la

consumator, plătitorul e diferitde pers. care suportă impozitul

5. De cate feluri sunt impozitele directe?Raspuns:

1.Impozitele reale se caracterizeaza prin aceea ca se stabilesc in legatura cu anumite obiectemateriale (de exemplu teren, cladiri, fabrici, magazine, etc.) facandu-se abstractie de situatiapersonala a subiectului impozabil. Ele mai sunt denumite impozite obiective sau pe produs, deoarecese aseaza asupra produsului sau venitului brut al obiectului impozabil, fara a se tine cont de situatiasubiectului impozabil.

2.Impozitele personale tin cont, in primul rand, de situatia personala a subiectului impozabil, motivpt.care se mai numesc si impozite subiective.

Impozitele directe pot fi : imp. pe profit, imp. pe salarii, imp. pe dividende, imp. pe venit micro., imp. pevenit realizat de nerezidenţi,...

6. Prin ce se caracterizeaza impozitele reale?Raspuns:

Impozitele reale se caracterizeaza prin aceea ca se stabilesc in legatura cu anumite obiecte materiale (deexemplu teren, cladiri, fabrici, magazine, etc.) facandu-se abstractie de situatia personala a subiectuluiimpozabil. Ele mai sunt denumite impozite obiective sau pe produs brut, deoarece se aseaza asupraprodusului sau venitului brut al obiectului impozabil(ceea ce deţine persoana: suprafată, nr.animale, nr.utilaje...),

7. Ce semnifica impozitele personale?Raspuns:

Impozitele personale tin cont de situatia personala a subiectului impozabil(contribuabilului), motivpt.care se mai numesc si impozite subiective; sunt pe venit, pe avere.

8. Clasificati impozitele dupa obiectul impunerii.Raspuns:

1. Impozite pe venit la pers. fizice

2. Impozite pe avere3. Impozite pe profit la pers. juridice4. Impozite pe consum(TVA, accize)

9. Ce se intelege prin caracterul obligatoriu al impozitului?Raspuns:Prin caracterul obligatoriu al impozitului se intelege faptul ca acesta este stabilit prin lege, fiind o sursa devenit pentru satisfacerea nevoilor publice.

10. Ionescu Ion este un contribuabil persoana fizica, platind impozit pe venitul din salarii. Nemultumit decalitatea serviciilor publice oferite de stat, el solicita rambursarea impozitului platit in anul 2007, considerand ca

suma platita nu este echivalenta cu serviciile publice de care a beneficiat. Este aceasta solicitare intemeiata?Argumentati.Raspuns:Solicitarea lui Ionescu Ion nu este intemeiata, neavand temei legal .



In cazul impozitelor, statul nu este dator sa presteze un echivalent direct si imediat platitorului. Nu existaun echivalent intre volumul impozitelor platite de o persoana catre stat si calitatea serviciilor oferite.Aceasta caracteristica deosebeste impozitul de taxa..

11. Societatea comerciala X SRL vireaza in luna aprilie 2009 suma de 120 lei reprezentand impozitul peveniturile din salarii pentru salariata sa, Andreescu Andreea.Identificati subiectul si obiectul impozitului pe veniturile din salarii in acest caz.

Raspuns:Subiectul impozitului este persoana juridica obligata prin lege la plata impozitului, SC X SRL.Obiectul impunerii sau materia impozabila este venitul din salarii realizat de salariata A.A.

12. Marimea impozitelor datorate de fiecare persoana trebuie sa fie certa, nu arbitrara, iar termenele, modalitateasi locul de plata sa fie stabilite fara echivoc pentru a fi cunoscute si respectate de fiecare platitor. Acesta esteenuntul carui principiu al impunerii formulat de Adam Smith? principiul certitudinii impuneriiRaspuns:

- principiul certitudinii impunerii, vizeaza legalitatea impunerii si presupune ca marimea impozitelor datoratede fiecare persoana sa fie certa si nu arbitrara, iar termenele, modalitatile de percepere a impozitelor, sumele de

plata trebuie sa fie clare si cunoscute de fiecare platitor;

13. Ce reprezinta stopajul la sursa? Exemplificati.Raspuns:Incasarea impozitelor prin stopaj la sursa consta in calcularea, retinerea si virarea la bugetul public in numelecontribuabililor de catre platitorul de venit.Stopajul la sursa se practica in cazul urmatoarelor venituri: pe veniturile salariale, pe dividende, venituri dindrepturi de proprietate intelectuala, venituri din vinzarea bunurilor in consignatia, venituri realizate in bazacontractului de mandat, agent sau comision, venituri realizate in baza unor contracte de conventii civile, venitulobtinut de persoaba fizica din asociere cu o persoana juridica.

14. Se dau urmatoarele cote progresive simple :

Transa de venit (lei) Cota (%) cotele progresive compusePana la 1500 lei 10% 10%1501-2500 lei 15% 225+15% pentru ceea ce depaseste 15012501-4000 lei 25% 625+25% pentru ceea ce depaseste 2501Peste 4000 lei 30% 1200+30% pentru ceea ce depaseste 4001

Pe baza cotelor progresive simple de mai sus construiti tabelul cotelor progresive compuse.Raspuns:

col 3 tabel15.Impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal se calculeaza, insituatia in care imobilul a fost instrainat intr-o perioada mai mica de 3 ani de la dobandire, pe baza urmatoarelor cote:Transa de venit (lei) Cota (%)Pana la 200.000 lei 3%Peste 200.000 lei 6.000 lei + 2% pentru ceea ce depaseste 200.000

lei

Precizati ce tip de cote de impunere sunt acestea.

Raspuns: Impunerea în cote progresive compuse (pe tranşe)- este folosită mai mult pentru impunereaveniturilor obţinute de persoanele fizice şi uneori şi la unele impozite pe avere.

16. Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil. Ce fel de tip decota de impunere este aceasta?



Raspuns: - Este cota unica de impozit .

17. Contribuabilul X realizeaza 2 venituri impozabile, unul de 1.000 u.m. si unul de 3.500 u.m., care seimpoziteaza separat dupa urmatoarele cote de impunere:

Transa de venit (u.m.) Cota (%)Pana la 1.500 u.m. 10%

1.501-2.500 u.m. 150 u.m. + 15% pentru ceea ce depaseste 1.500u.m.2.501-4.000 u.m. 300 u.m. + 25% pentru ceea ce depaseste 2.500

u.m.Peste 4.000 u.m. 675 u.m. + 30% pentru ceea ce depaseste 4.000

u.m.

Determinati suma totala a impozitului platit de contribuabilul X.Raspuns:I. 1000 *10%= 100 u.m.II. 300+ 25%*1000= 300+250=550 u.m.Total impozit platit de contribuabil = 100+550=650 u.m.

18. Contribuabilul Y realizeaza 2 venituri impozabile, unul de 1.000 u.m. si unul de 3.500 u.m., care seimpoziteaza global dupa urmatoarele cote de impunere:

Transa de venit (u.m.) Cota (%)Pana la 1.500 u.m. 10%1.501-2.500 u.m. 150 u.m. + 15% pentru ceea ce depaseste 1.500 u.m.2.501-4.000 u.m. 300 u.m. + 25% pentru ceea ce depaseste 2.500 u.m.

Peste 4.000 u.m. 675 u.m. + 30% pentru ceea ce depaseste 4.000 u.m.Determinati suma totala a impozitului platit de contribuabilul Y.Raspuns:Venitul global =1000+3500=4500Impozit pe venitul global de 4500 : 675+(30%*500)=675+150=825

19. O societate comercialã supusã impozitului pe profit realizeazã în primul semestru al anului 2008 venituritotale în sumã de 50.000 lei, din care 40.000 lei sunt venituri realizate din activitatea unui bar de noapte. Sumatotalã a cheltuielilor deductibile efectuate de agentul economic este de 35.000 lei, din care 28.000 lei suntaferenti activitatii de bar de noapte.

Determinati cuantumul impozitului pe profit aferent semestrului I. Stiind cã agentul economic a constituit si plãtit la sfârsitul primului trimestru al anului 2008 impozit pe profit în sumã de 4.000 lei, determinati cât estecuantumul impozitului pe profit de platã aferent trimestrului II 2008.Raspuns:Sem.I – 2008: ven.totale: 50.000 Lei

din care bar de noapte: 40.000 Leich.deductibile: 35.000 lei

din care bar de noapte: 28.000 Leiimp. profit = ?regula: 16%, dar nu mai putin de 5% din ven.realizate din barProfit impozabil bar de noapte: 40.000 – 28.000 = 12.000 => imp.profit: 12.000 x 16% = 1.920.

5% x 40.000 = 2.000 > 1.920 => impozit profit datorat din act.barului: 2.0002000>1920- pentru activitatea de bar de noapte se aplica 5% pe venit = 2000 lei impozitProfit impozabil aferent celorlalte act: 10.000 – 7.000 = 3.000 => imp.profit=3.000 x 16% = 480 lei impozitpe profit aferent celorlalte activitati economice.Impozit profit total: 2.000+480=2.480Trim. I - a constituit si platit impozit pe profit: 4.000



Nu are de plata, are impozit pe profit platit in plus de 1520 lei ( 4.000Tr.I -2.480 Tr.I +Tr.II).

20. O organizatie non-profit realizeazã urmãtoarele venituri în anul 2009: – venituri din cotizatiile membrilor = 5.000 lei; – venituri din donatii si sponsorizãri = 15.000 lei; – venituri din finantãri nerambursabile de la Uniunea Europeanã = 30.000 lei; – venituri din activitãti comerciale = 10.000 lei.

Corespunzãtor acestor venituri, ea realizeazã urmãtoarele cheltuieli: – cheltuieli aferente activitãtii non-profit = 48.000 lei; – cheltuieli aferente activitãtii comerciale = 7.000 lei.Determinati impozitul pe profit datorat de aceastã organizatie non-profit pentru activitãtile desfãsurate în cursulanului 2008, în cazul în care cursul de schimb este de 3.65 lei/euro.

Raspuns:Regula: sunt scutite de la plata imp.pe profit veniturile din activitati ec.in limita a 15.000 EUR anual, dar nu maimult de 10% din ven.neimpozabile.

Ven.neimpozabile: 5.000+15.000+30.000=50.000

Ven.din act.ec.:10.000

Ch.af.act.non-profit: 48.000Ch.af.act.ec.:7.000

Venituri din active.ec. scutite: 10% din ven.neimp = 50.000 .x10%=5.000 este mai putin decat 15.000EUR x 3.65 = 54.750 => ven.neimp.din act.ec. = 5.000

-Ven.impozabile: 10.000 venituri din active. Ec -5.000 ven.din active.ec. scutite = 5.000Cheltuieli .af.ven.impozabile (cheie): 7.000 x 5.000/10.000 = 3.500. 10.000 venituri ec.totale ..........7000 chelt.

5000.ven. ec.nescutite ............ XProfit impozabil: 5.000-3.500=1.500 => imp.profit: 1.500x16%=240

21. Se dau urmãtoarele tipuri de cheltuieli: – cheltuieli pentru formarea si perfectionarea profesionalã a personalului angajat; – cheltuieli de protocol; – cheltuieli cu provizioane; – cheltuieli cu impozitul pe profit; – cheltuieli cu amenzile datorate autoritãtilor române; – cheltuieli de reclamã si publicitate efectuate în scopul popularizãrii firmei;

– cheltuieli cu achizitionarea ambalajelor; – cheltuieli reprezentând tichetele de masã acordate de angajatori; – cheltuieli cu mãrfurile vândute; – cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.Clasificati, din punct de vedere al impozitului pe profit, aceste cheltuieli în categoriile:a) cheltuieli deductibile;

b) cheltuieli cu deductibilitate limitatã;c) cheltuieli nedeductibile.Raspuns:

a) chelt.deductibile:- ch.formare si perfectionarea profesionala a personalului angajat

- ch.de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei- ch.cu achizitionarea ambalajelor- ch.cu marfurile vandute

b) chelt.cu deductibilitate limitata- ch.protocol



- ch.provizioane- ch.reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori

c) chelt.nedeductibile- ch.cu impozitul pe profit- ch.cu amenzile datorate autoritatilor romane- ch.aferente veniturilor neimpozabile

22. O societate comercialã realizeazã urmãtoarele venituri si cheltuieli aferente trimestrului I 2009: – venituri din vânzarea mãrfurilor: 50.000 lei; – venituri din prestãri servicii: 20.000 lei; – venituri din dividende primite de la o societate comercialã românã = 1.000 lei; – cheltuieli cu mãrfurile vândute: 30.000 lei; – cheltuieli cu serviciile de la terti ( serviciile sunt necesare si exista contracte incheiate): 10.000 lei; – cheltuieli de protocol: 1.000 lei; – cheltuieli salariale: 2.000 lei; – cheltuieli cu amenzile datorate autoritãtilor române: 3.000 lei; – cheltuieli cu tichetele de masã: 800 lei, din care 200 lei peste limita legalã.

Determinati impozitul pe profit datorat de societatea comercialã.Raspuns:

Cont Suma Cont Suma

707704761(divid)

50.00020.0001.000

607628623641AmenziTichete masa in lim.leg.

Tichete masa peste lim.leg.

30.00010.0001.0002.0003.000600

200Total ven. 71.000 Total ch. 46.800

Impozit profit = ?Profit contabil brut = 71.000-46.800=24.200profit pt calc protocol deductibil :24200+1000( ch. Prot.) +2000 ( ch. i. Profit)=27200calc protocol deductibil : 27200x2% = 544calc protocol nedeductibil : 1000-544 = 456Profit impozabil = Profit contabil brut+ chelt. nedeductibile-Venituri neimpozabile = 24200+456( protocol ned.)+3000(amenzi ned,)+200( tichete ned.)- 1000( ven. Neimp.)=2685626856*16%=4296.96=4297.

Imp. Profit = 429723. O societate comercialã realizeazã în anul 2009 venituri totale impozabile în valoare de 10.000 lei sicheltuieli deductibile totale în valoare de 8.000 lei. Separat de aceste cheltuieli, societatea înregistreazãcheltuieli cu dobânzile aferente împrumuturilor de la bãnci în sumã de 1.200 lei. Valoarea capitalului propriueste de 125.000 lei la începutul anului si de 150.000 lei la sfârsitul anului. Valoarea împrumuturilor pe termenlung este de 400.000 lei la începutul anului si de 300.000 lei la sfârsitul anului.Determinati valoarea impozitului pe profit de platã aferent anului 2008.Raspuns:Ven.impozabile: 10.000Ch.ded. 8.000Separat:ch.dobanzi: 1.200(Cap.propriu: inc.an: 125.000

Sf.an: 150.000Val.imprum.term.lung: inc.an: 400.000

sf.an: 300.000grad de indatorare = cap. imprumutat inceput an + cap. imprumutat sfarsit an

Cap.propriu inceput an + Cap.propriu sfarsit an



grad de indatorare = (400000 + 300000)/( 125.000+150.000) = 2,54% <3%)Nu se calculeaza deductibilitatea cheltuielilor cu dobinda in functie de gradul de indatorare deoarece suntdobanzi datorate unei banci si sunt deductibile integral ( art.23.4)

Ch. ded = 8000+1200 = 9200Ven.impozabile: 10.000 => Profit brut = 10000-9200=800 => imp=800x16%=128

24. O societate comercialã a realizat cumulat de la începutul anului, pe primele sase luni ale anului 2009, venituritotale impozabile în valoare de 40.000 lei, din care cifra de afaceri reprezintã 38.000 lei, si cheltuieli totale învaloare de 30.000 lei, din care 600 lei cheltuieli cu impozitul pe profit. Separat de aceste cheltuieli, în luna maisocietatea a acordat o sponsorizare în valoare de 250 lei.Determinati care este suma impozitului pe profit pe care societatea trebuie s-o plãteascã la 25 iulie 2008, stiindcã impozitul pe profit constituit pentru primul trimestru a fost plãtit la termenul legal.Raspuns:Ven.total impozabil: 40.000CA: 38.000

Ch.totale: 30.000, din care ch.imp.profit: 600Separat: ch.sponsorizare: 250

Profit impozabil = 40.000-30.000+600=10.600 => imp.profit datorat: 10.600x16%=1.696.3 ‰ din CA: 38.000 x 3‰=114 = sponsorizare permisa legal20% din imp.profit datorat: 1.696 x 20% = 339Imp.profit datorat pe sem. I =1.696-114=1.582In trim. I s-a achitat suma de 600 => imp. de plata la 25 iulie: 1.582-600=982- 982 lei imp. pe profit de plata la 25.07.2008

25. La sfarsitul anului 2009 o societate comerciala pe actiuni inregistreaza un profit net de 200.000 lei.Actionarii societatii sunt : o persoana fizica romana care detine 30% din capitalul social si o persoana juridicaromana care detine din anul 2001 70% din capitalul social.In conditiile in care societatea practica o rata de distribuire a dividendelor de 50% , determinati :a) valoarea totala si pe beneficiari a dividendului brut;

b) impozitul pe dividende;c) valoarea dividendului net pe beneficiari;d) pana la ce data trebuie platit impozitul pe dividende.Raspuns:a.Valoarea totala a dividendului brut repartizat din profitul net = 200.000x 50% = 100.000. lei

Din care; - persoana fizica 30%- 30000 lei brut- persoana juridica 70%- 70000 lei brutb. Impozit pe dividende pentru pers. fizica : 30000*16%=4800

Imp. dividende pentru pers. juridica – scutit pentru ca la data plati detine mai mult de 15 % dincapitalul social de o perioada mai mare de 2 anic.Val. dividendului net pe beneficiari: p.f = 30000-4800= 25200

P.J = 70000 lei .d.Data pana la care trebuie .platit imp.pe divid- 25 a lunii urmatoare celei in care se face platadividendului in anul 2008

26. La data de 31 decembrie a exercitiului N, o societate comerciala platitoare de impozit pe profit (16%) a

inregistrat urmatorii indicatori economico-financiari:Capital social subscris si varsat 1.000 leiVenituri totale si impozabile 70.000 leiCheltuieli totale si deductibile fiscal 60.000 leiSocietatea se afla in primul an de activitate.



Sa se constituie rezerva legala conform limitei maxime de deductibilitate admise de legislatia in vigoare, inconditiile in care AGA a hotarat constituirea integrala a rezervei legale.Raspuns:Profit brut = 70.000-60.000 = 10.000max5% din profitul brut=10.000x5%=500Limita maxima a rezervei legale este de 20% din capitalul social, 1000x20%=200 .Prin urmare, rezerva legala se poate constitui integral =200 lei in anul N.

27. La data de 31 decembrie a exercitiului N, o societate comerciala platitoare de impozit pe profit (16%) ainregistrat urmatorii indicatori economico-financiari:Capital social subscris si varsat 1.000 leiVenituri totale si impozabile 70.000 leiCheltuieli totale si deductibile fiscal 60.000 leiSocietatea se afla in primul an de activitate.Sa se calculeze impozitul pe profit anual, in conditiile in care AGA a hotarat constituirea rezervei legale in sumamaxima admisa la deductibilitate fiscala.Raspuns:Profit brut = 70.000-60.000 = 10.000max5% din profitul brut=10.000x5%=500

Limita maxima a rezervei legale este de 20% din capitalul social, 1000x20%=200 .Prin urmare, rezerva legala se va constitui integral in suma de 200 lei in anul N.Profit impozabil=10.000-200 = 9.800 => impozit pe profit=9.800 x 16% = 1.568

28. O societate care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor,cazinourilor sau pariurilor sportive a inregistrat, la data de 31 decembrie a exercitiului N, urmatorii indicatorieconomico-financiari:Venituri totale si impozabile 10.000 leiCheltuieli totale si deductibile fiscal 6.000 leiSa se calculeze impozitul pe profit aferent exercitiului N.Raspuns:Impozit pe profit datorat = suma maxima rezultata dintre imp.profit 16%, si 5% din venituri)Profit impozabil = 10.000-6.000 = 4.000 => impozit profit = 4.000 x 16%=640 lei5% din veniturile realizate: 10.000 x 5% = 500=>Impozitul pe profit datorat=640

29. O societate care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor,cazinourilor sau pariurilor sportive a inregistrat, la data de 31 decembrie a exercitiului N, urmatorii indicatorieconomico-financiari:Venituri totale si impozabile 10.000 leiCheltuieli totale si deductibile fiscal 7.500 lei

Sa se calculeze impozitul pe profit aferent exercitiului N.Raspuns:Impozit pe profit datorat = suma maxima rezultata calculand imp. pe profit cu 16% si imp. pe venit 5%Profit impozabil = 10.000-7.500 = 2.500 => impozit profit == 2.500 x 16%=400 lei5% din veniturile realizate: 10.000 x 5% = 500Impozitul pe profit datorat=500

30. La data de 31 martie a exercitiului N, o societate comerciala platitoare de impozit pe profit ( 16%) ainregistrat urmatorii indicatori economico financiari :Venituri totale 14.000 lei, din care dividende primite de la o persoana juridica romana 2.000 lei; cheltuieli totale

10.000 lei, din care majorari si penalitati intarziere pentru neplata la termen a TVA 100 lei. Sa se calculezeimpozitul pe profit datorat aferent trimestrului I.Raspuns:Profit impozabil = ven.tot.-ch.tot.-ven.neimp.+ch.neded.=14.000 – 10.000 – 2.000 + 100 = 2.100 lei =>impozit pe profit = 2.100 x 16% = 336



31. La o societate comerciala s-au inregistrat urmatorii indicatori economico-financiari :Total venituri impozabile 10.000 leiTotal cheltuieli 7.000 leiDin care

- cheltuieli de protocol 200 leicheltuieli cu impozitul pe profit 340 lei

Sa se calculeze cheltuielile de protocol deductibile maxim admise, stiind ca societatea este platitoare de impozit pe profit si neplatitoare de TVA.

Raspuns:Baza de calcul pt.ch.de prot.=10.000-7.000+200+340= 3.540- ch.prot.deductibile = 3.540 x 2% = 71

32. La data de 30 iunie a exercitiului N, o societate comerciala platitoare de impozit pe profit 16% si de TVA19% a inregistrat urmatorii indicatoriu economico-financiari:Total ven.impozabile……………………………………………10.000 leiTotal chelt…………………………………………………………7.000 leiDin care:

- ch.de protocol (bauturi alcoolice si produse din tutun, suma exclusiv TVA) ..200 lei

- chelt.cu impozitul pe profit trim.I…………………………340 lei

Sa se determine impozitul pe profit cumulat la 30 iunie, din care impozitul pe profit aferent trim.II, stiind catotalul cheltuielilor include si TVA nedeductibila aferenta produselor de protocol..Raspuns:Baza calcul protocol ded: 10000-7000+200+340=3540 => prot. ded. 3540x2%=70,8 Chelt prot. neded. =200-70,8=129,2TVA neded. aferent ch.protocol =200 x 19% = 38 lei (635=4426 ch.ned.)Profit impozabil = 10.000-7.000+129,2+38+340= 3.507,2 Impozit pe profit datorat sem. I = 3.507,2 x 16% = 561 lei,Imp. profit. Tr. II : 561-340=221

33. La 30 iunie o societate comerciala platitoare de impozit pe profit 16% prezinta urmatoarea situatie financiara:

Ven.totale impozabile………………………………………………....700.000 leiChelt.totale……………………………………………………………..600.000 leiDin care:

• chetuieli de protocol……………………………………………12.000 lei• chelt.cu impozitul pe profit

aferent trim.I…………………………………………………….10.000 lei• chelt.reprezentand majorari

de intarziere si penalizari pentru neplata la termen a TVA .2.000 lei

Sa se determine limita maxima de deductibilitate a cheltuielilor de protocol admisa la 30 iunie.Raspuns:

Baza de calcul a chelt.de protocol ded.= 700.000-600.000+12.000+ 10.000= 122.000Llimita maxima de deductibilitate a chelt.de protocol = 122.000 x 2% = 2.440

34. La data de 30 iunie a exercitiului N, o societate comerciala platitoare de impozit pe profit 16% si de TVA19% prezinta urmatoarea situatie financiara:Total ven.impozabile……………………………………………700.000 lei

Total chelt…………………………………………..……………600.000 leiDin care:

• chetuieli de protocol……………………………………………12.000 lei• chelt.cu impozitul pe profit

aferent trim.I…………………………………………………….10.000 lei• chelt.reprezentand majorari de intarziere si penalizari pentru neplata la termen a TVA .2.000 lei



Sa se calculeze impozitul pe profit cumulat la 30 iunie, din care impozitul pe profit aferent trim.II, stiind catotalul cheltuielilor include si cheltuielile cu TVA colectata aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile.Raspuns:Baza de calcul a chelt.de protocol ded.= 700.000-600.000+12.000+10.000= 122.000Limita maxima de deductibilitate a chelt.de protocol = 122.000 x 2% = 2.440 Ch.prot.neded.=12.000-2.440= 9560TVA af.ch.prot.neded=9.560 x 19% 1816.4 (635.=4426)Profit impozabil = 700.000 – 600.000+9.560+1.816,4+ 10.000+ 2.000 = 123.376,4

Imp.profit cumulat =123.376,4 x 16%= 19.740,Imp.profit afferent tr. II: 19.740-10.000 = 9.740

35. O societate comerciala a obtinut cumulat, de la inceputul anului pana la data de 31 decembrie 2007, un profitimpozabil de 750.000 lei. In cursul anului s-a platit impozit pe profit astfel:

• Impozit pe profit trim.I………………………………..36.000 lei• Impozit pe profit trim.II……………………………….40.000 lei• Impozit pe profit trim.III……………………………....12.000 lei

Sa se determnine impozitul pe profit care trebuie virat bugetului de stat pana la data de 25 ianuarie, aferenttrim.IV, urmand ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se faca la data stabilita ca termenlimita pentru depunerea situatiilor financiare anuale ale contribuabilului, si care va fi diferenta de plata pentruacel an.Raspuns:

La data de 25 ianuarie, societatea va plati impozitul pe profit la nivelul trim.III, adica 12.000 lei.Impozit pe profit datorat pt. anul 2007 = 750.000 x 16% = 120.000Impozit achitat in cursul anului = 36.000 + 40.000 + 12.000 + 12.000 = 100.000Dif.de achitat pin la data de 25.04.2009 = 120.000-100.000=20.000

36. La 31 martie anul 2009 la o societate comerciala avem urmatoarea situatie:

- lei -1 ianuarie 2009 31 martie 2009Capital propriu 100.000 120.000Capital imprumutat 110.000 90.000Chelt.cu dobanzileaferente unui imprumutde la o banca romaneascaautorizata de BNR 0 40.000Venituri din dobanzi 0 22.000Celelalte venituri impozabile 0 150.000Sa se calculeze nivelul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile la data de 31 martie 2008.

RaspunsPt. ca sunt dobanzi platite la bancă sunt deductibile integral şi nu se mai calculează gradul deindatorare( art.23 al.7 din CF) => chelt.cu dobanzile sunt integral deductibile = 40.000

37. La 31 martie 2009, la o societate comerciala avem urmatoarea situatie:- lei -

1 ianuarie 2009 31 martie 2009Capital propriu 100.000 120.000Capital imprumutat 110.000 150.000Chelt.cu dobanzile aferenteunui imprumut de la un

actionar persoana fizica 0 60.000Venituri din dobanzi 0 22.000Celelalte venituri impozabile 0 170.000

Sa se calculeze nivelul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile la data de 31 martie 2008. Rata dobanzii la cares-a contractat imprumutul de la actionar este inferioara ratei dobanzii de referinta stabilite de BNR..



Raspuns:

Cap.propriu mediu = (100.000+120.000)/2 = 110.000Cap.imprumutat mediu = (110.000+150.000)/2= 130.000Grad de indatorare = Cap.imprumutat mediu/Cap.propriu mediu = 130.000/110.000=1,18 <3=> chelt.cu dobanzile sunt integral deductibile pentru ca sunt sub nivelul dobanzii de referinta a BNR=60.000

38. La 31 martie 2009, la o societate comerciala avem urmatoarea situatie:- lei -

1 ianuarie 2009 31 martie 2009Chelt.cu dobanzile 0 70.000Venituri din dobanzi 0 30.000Celelalte venituri impozabile 0 220.000Sa se determine nivelul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile la 31 martie 2008, in cazul in care gradul deindatorare al capitalului este pozitiv, dar mai mic ca trei si in cazul in care gradul de indatorare al capitalului este

pozitiv, dar mai mare ca 3. Daca pentru imprumutul contractat s-ar fi platit dobanzi calculate cu rata de referintaBNR, volumul acestora pentru trimestrul I ar fi fost de 50.000 lei.

Raspuns:

a) grad de indatorare < 3, dob. BNR=50000, dob.act=70000 => chelt.cu dobanda sunt deductibile lanivelul BNR: 50.000

20000 sunt nedeductibile si se reporteaza pt urmatorii ani si intra acolo la deductibilitateb) grad de indatorare > 3 => chelt.cu dobanda de 70000 sunt nedeductibile si nu se reporteaza pt

urmatorii ani

39. O societate achizitioneaza, pe data de 15 decembrie 2009, un utilaj. Valoarea contabila de intrare 56.000

lei, durata normala de utilizare 5 ani.

In conditiile aplicarii pentru calculul amortizarii fiscale a metodei de amortizare accelerata, care este marimea

amortizarii fiscale in anul 2011? La calculul amortizarii accelerate se va utiliza cota maxima de amortizareadmisa.Raspuns:Amortizarea se calculeaza incepand cu 01.01.2010.In primul an de functionare, 01.01.2010-31.12.2010, amortizarea este in suma de 56.000 lei x 50% = 28.000leiDiferenta de56000-28000=28.000 se amortizeaza liniar pe perioada ramasa de 4 ani: amort.anuala=28.000/4=7.000. Amortizare aferenta perioadei 01.01.2011-31.12.2011 = 7.000

40. La data de 1 martie 2009, o societate achizitioneaza o cladire pentru extinderea activitatii. Valoareacontabila de intrare 2.000.000 lei, durata normala de utilizare 40 ani.

Sa se calculeze amortizarea fiscala pentru anul 2009.Raspuns:In cazul constructiilor se utilizeaza doar metoda liniara.Amorizare anuala = 2.000.000 lei/40 ani=50.000 lei pe an.In anul calendaristic de achizitie: amortizare = 50.000 lei x 9/12=37.500

41. Un contribuabil achizitioneaza, in data de 3 octombrie 2007, un brevet de inventie pe care il utilizeaza

incepand cu data de 10 octombrie 2007. Valoarea de facturare a brevetului de inventie este de 145.775 lei, din

care TVA 23.275 lei. Durata normala de utilizare este de 3 ani, iar contribuabilul aplica regimul de amortizareliniara.

Sa se determine amortizarea fiscala aferenta lunii noiembrie 2007.Raspuns:Val.de achizitie = 145.775-23.275=122.500DNF = 3 aniNorma de amortizare liniara= 100/DNF= 100/3=33.33%Amortizare anuala= VI*Norma de amortizare= 122.500*33.33%=40.833,33 lei



Amortizare lunara= Amortizare anuala/12 luni= 40.833,33/12= 3.402,77 lei=> amortizarea fiscala aferenta lunii noiembrie 2007 este de 3.402,77 lei

42. Se inregsitreaza o lipsa de materiale auxiliare din gestiune in valoare de 1.000 lei. AGA hotarastedescarcarea gestiunii fara a emite decizie de imputare.Materialele nu au fost asigurate.

Care este tratamentul fiscal din punct de vedere al TVA si al impozitului pe profit pentru aceasta situatie?Raspuns:Atat cheltuiala cu mat.auxiliare scoase din gestiune,lipsa neimputabila si TVA aferenta sunt

nedeductibile la calculul impozitului pe profit.Sunt asimilate livrarilor lipsurile de gestiune neimputabile si se colecteza TVA in suma de 190 lei prinautofacturare ( art.128.4.d din CF). Autofactura se emite numai in scopuri de TVA ( 635=4427)

43. O societate comerciala platitoare de impozit pe profit a incheiat in cursul trim I un contract de leasing operational, in calitate de utilizator de leasing, pentru un utilaj si a inregistrat urmatoarele cheltuieli pe

cumulat:

Chelt.privind marfurile……………………………………..100.000 leiChelt.cu salariile…………………………………………….20.000 lei

Chelt.cu amortizarea bunului luat in leasing………….…..1.000. lei

Chelt.cu serviciile bancare……………………………………500 leiUna din aceste cheltuieli nu a fost inregistrata corspunzator operatiunii economice realizate de societate.

Sa se indice grupa de cheltuieli incorect inregistrata si cine trebuia sa le inregistreze, precum si regimul fiscal

al acesteia la calculul profitului impozabil.Raspuns: “Chelt.cu amort.bunului luat in leasing” este incorect inregistrata . Aceasta cheltuiala trebuiainregistrata si este deductibila la locator. Locatarul, in cazul leasingului operational, inregistreaza sideduce doar chiria, deci 1000 lei sunt nedeductibili fiscal.

44. In cursul anului 2008, dupa aprobarea bilantului contabil aferent anului 2007, la o societate comerciala

avem urmatoarea situatie: Profit net de repartizat sub forma de dividende…………………….300.000 leiCapital social subscris si varsat……………………………………….30.000 lei

Din care: Asociat A/PJ…………………………………………………25.000 lei

Asociat B/PF…………………………………………………..5.000 lei Asociatul A detine partile sociale incepand cu anul 2000.

Sa se det.suma divid.care trebuie incasate de fiecare asociat si a impozitului pe divid.retinut de societateacomerciala.

Raspuns:Participare asociat PJ=25.000/30.000 =83,33%

Participare asociat PF=5.000/30.000=16.67%PJ: Divid.brut A=300.000x83.33%=249.990

Impozit pe divid.datorat=nu areDividend net de incasat=249.990

PF: Divid.brut B=300.000x16.67%=50.010Impozit pe divid.datorat=50.010 x 16%=8.002Dividend net de incasat=50.010-8.002=42.008

45. In cursul anului 2008, dupa aprobarea bilantului contabil afferent anului 2007, la o societate comercialaavem urmatoarea situatie:

Profit net de repartizat sub forma de dividende…………………….200.000 leiCapital social subscris si varsat……………………………………….40.000 lei

Din care: Asociat A/PF romana………………………………….……25.000 lei

Asociat B/PF romana………………………………….……15.000 lei



Sa se det.suma divid. care trebuie incasate de fiecare asociat si a impozitului pe divid. Retinut de societatea

comerciala.

Raspuns:Participare asociat A=25.000/40.000 =62,5%Participare asociat B=5.000/30.000=37,5%

A: Divid.brut A=200.000x62,5%=125.000

Impozit pe divid.datorat=125.000 x 16%=20.000Dividend net de incasat=125.000-20.00=105.000B: Divid.brut B=200.000x37,5%=75.000

Impozit pe divid.datorat=75.000 x 16%=12.000Dividend net de incasat=75.000-12.000=63.000

46. In categoria contribuabililor impozitului pe profit intra si persoanele juridice romane.

Descrieti categoriile de persoane juridice romane care datoreaza impozit pe profit, precum si sfera decuprindere a impozitului pe profit datorat de aceste persoane juridice.

Raspuns:

Cod fiscal Art. 13 lit.a:1. Fac parte din categoria PJ române care datoreaza impozit pe profit: companiile naţionale, societăţilenaţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridicăde organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu capitalintegral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizaţiilecooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şiorice altă entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită potrivit legislaţiei române.

“Art. 14. - Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza:a) in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din

Romania, cat si din strainatate; “Daca in strainatate impozitul pe profit <16% si l-a platit acolo, i se acorda un credit fiscal urmand ca aicisa plateasca diferenta pana la 16%.

47. In categoria contribuabililor impozitului pe profit intra si persoanele juridice straine.Descrieti activitatile si profitul impozabil pentru care aceste societati datoreaza impozit pe profit.Raspuns:“ Art. 14. - Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza: b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent

in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in

Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii

atribuibile fiecarei persoane;d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietatiimobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana

juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

48. In ce conditii asociatiile de proprietari sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile realizate?Raspuns:Conform CF art.15.h - Sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile realizate asociatiile deproprietari constituite potrivit L 114/1996 -Legea locuintei - pentru veniturile obtinute din activitatieconomice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii,pentru intretinerea si repararea proprietatii comune.

49. Organizatiile non-profit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit , in anumite conditii, pentru veniturile realizate din activitati economice. Care sunt aceste conditii?Raspuns:CF art. 15 alin.3Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plataimpozitului pe profit pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in



lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plataimpozitului pe profit.

50. Sa se prezinte formula generala de calcul al impozitului pe profit.Raspuns:Impozit pe profit =( Total venituri-total chelt+chelt. Nedeductibile-Venituri neimpozabile+alte elementeasimilate veniturilor impozabile –alte elemente asimilate chelt deductibile)x16%

Art.19 Cod Fiscal: Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şicheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şila care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elementesimilare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

51. Sã se determine impozitul pe profit datorat de o organizatie non-profit pentru anul 2009, dacã se cunoscurmãtoarele date despre venituri si cheltuieli:

– venituri din serbãri, conferinte, tombole 24.000 lei; – venituri din cotizatii 3.000 lei; – donatii în bani si bunuri primite prin sponsorizare 9.000 lei; – venituri obtinute din reclamã si publicitate 25.000 lei;

– venituri din activitãti economice 7.000 lei; – cheltuielile totale aferente anului 2009 sunt în sumã de 5.000 lei, din care cheltuielile efectuate pentrurealizarea de venituri din activitati economice sunt în sumã de 2000 lei.Cursul de schimb mediu anual este 1 euro = 4.1 lei.Raspuns:Venituri neimpozabile:

- ven.din serbari,…: 24.000- ven.din cotizatii: 3.000- donatii: 9.000- ven.din reclama,publ.: 25.000

Total ven.neimpozabil: 61.000

Ven.neimpozabil pana la limita a 15.000 EUR, dar nu mai mult de 10% din ven. neimp.:- ven.din act.ec.: 7.000- 10% din ven.neimp.= 61.000 x 10%=6.100- 15.000 EUR x 3.3=49.500- venituri neimpozabile=6.100 - venituri impozabile = 7.000-6.100=900- Chelt.aferente ven.impozabile = 900*2000(total chelt.af. activ.ec):7000(total ven.ec)=257Profit impozabil=ven-ch=900-257=643Impozit pe profit=643x16%=103

52. Ce conditii cumulative trebuie sã îndeplineascã imobilizarea corporalã pentru a reprezenta un mijloc fixamortizabil din punctul de vedere al Codului fiscal?Raspuns:- CF art. 24. alin.2

(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoareleconditii:

a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriattertilor sau in scopuri administrative; b) are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului la data intrari in

patrimoniul contribuabilului;c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

53. Prezentati regulile generale pe baza cãrora se poate stabili regimul de amortizare (linear, degresiv sauaccelerat) în cazul mijloacelor fixe.Raspuns:CF art. 24 alin. 6

(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:



a) in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara; b) in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru

computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizareliniara, degresiva sau accelerata;

c) in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizareliniara sau degresiva.

54. Cum se calculeazã amortizarea fiscalã prin fiecare din cele trei metode de amortizare (linearã, degresivã si

acceleratã)?Raspuns: CF art. 24 alin 7 si 8(a) In cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare

liniara la valoarea fiscala la data intrarii in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil.Cota de amortizare liniara se calculeaza raportand numarul 100 la durata normala de utilizare a

mijlocului fix.(b) In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de

amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:- 1,5 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;

- 2,0 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;- 2,5 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

(9) In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea fiscala la data intrarii

in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil.;b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de

amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.

55. Începând cu anul 2009, ce conditii trebuie îndeplinite pentru ca dividendele primite de o persoanã juridicãromânã, societate-mamã, de la o filialã a sa situatã într-un stat membru sã fie neimpozabile?Raspuns:

Art. 201. - (1) Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana sunt, de asemenea, neimpozabile si:a) dividendele primite de o persoana juridica romana, societate-mama, de la o filiala a sa situata intr-un

stat membru, daca persoana juridica romana intruneste cumulativ urmatoarele conditii:1. plateste impozit pe profit, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari;2. detine minimum 15% din capitalul social al persoanei juridice dintr-un stat membru de la care

pimeste dividendele, respectiv minimum 10%, incepand cu 1 ianuarie 2009;3. la data inregistrarii venitului din dividende detine participatia minima prevazuta la pct. 2, pe o

perioada neintrerupta de cel putin 2 ani.

56. Dati trei exemple de cheltuieli deductibile la determinarea profitului impozabil, indiferent de nivelul lor.-chelt. cu salariile personalului angajat

- cheltuieli cu amortizarea fiscala-cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, inbaza unui contract scris;

57. Care este limita de deductibilitate a cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordatã salariatilor înRomânia si/sau în strãinãtate?Raspuns:CF art. 21 .3 bSuma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si instrainatate, in limita a de 2.5 x nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.

58. Care este, din punct de vedere al impozitului pe profit, regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea?Raspuns:Cheltuielile cu sponsorizarea acordate potrivit legii sunt considerate cheltuieli nedeductibile la calcululprofitului impozabil. Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivitprevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilornr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse



private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, in limita minima precizata mai jos:

1. este in limita a 30/00 din cifra de afaceri;2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in

scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documentespecifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, aburselor de specializare, a participarii la congrese internationale.

59. Ce regim fiscal au provizioanele pentru garantii de bunã executie acordate clientilor?Raspuns:Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitate cu prezentularticol, astfel:

b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor; - sunt deductibile

60. Ce dobânzi si diferente de curs valutar nu intrã sub incidenta gradului de îndatorare în ceea ce privestedeductibilitatea din punct de vedere al impozitului pe profit?Raspuns:CF art.23.4

Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, in legatura cu imprumuturile obtinute direct sauindirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, si cele care sunt garantate de stat,

cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare

nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza

obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata nu intra sub incidenta prevederilor

prezentului articol - nu intrã sub incidenta gradului de îndatorare în ceea ce priveste deductibilitatea dinpunct de vedere al impozitului pe profit. 61. Cum se determinã gradul de îndatorare în vederea stabilirii dacã cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile saunu?Raspuns:Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen derambursare peste un an si capitalul propriu, ca valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadeipentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor siimprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale

62. Un agent economic obtine în anul 2009 un profit impozabil dintr-un bar de noapte în valoare de 1.000 lei.Veniturile aferente barului de noapte sunt de 9.000 lei. Sã se determine impozitul pe profit datorat.Raspuns:Impozit pe profit = 1000*16%=160 leiImpozit pe venit 9000 lei *5% = 450 lei

Impozit pr profit datorat : max ( 16%; 5% din venituri) = 450 lei63. Sa se calculeze amortizarea anualã a unui mijloc fix amortizabil prin utilizarea regimului de amortizaredegresivã prevãzut la art. 24 alin. (8) din Codul fiscal. Se cunosc urmãtoarele date:

– valoarea de intrare: 35.000 lei; – durata normalã de functionare conform catalogului: 10 ani; – cota anualã de amortizare linearã: 100/10 = 10%; – cota anualã de amortizare degresivã: 10% x 2 = 20%.Raspuns:exemplul este in norme HG 44/2004 la art. 24.8

anul Valoare la începutulanului

amortizare Valoare rămasă deamortizat

1 35000 35000 x 20% = 7000 280002 28000 28000 x 20% = 5600 224003 22400 22400 x 20% = 4480 179204 17920 17920 x 20% = 3584 143365 14336 14336 x 20% = 2867,2 11468,86 11468,8 11468,8/5 = 2293,76



7 2293,768 2293,769 2293,76

10 2293,76

64. Care este regimul fiscal al pierderilor în cazul impozitului pe profit?Raspuns:CF art. 26

- Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabileobţinute în următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrăriiacestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul

înregistrării acestora.

- Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa prin divizare sau fuziune nu serecuperează de către contribuabilii nou-înfiinţaţi sau de către cei care preiau patrimoniul societăţiiabsorbite, după caz.- În cazul persoanelor juridice străine, pierderea se recuperază luându-se în considerare numai veniturileşi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.- Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră

sub incidenţa regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la sistemul de impozitare aprofitului. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şilimita celor 5 ani, respectiv 57 ani, dupa caz.- Pierderea fiscala anuala realizata incepand cu anul 2009, stabilita prin declaratia de impozit pe profit serecupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatoarii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilorse va efectua in ordinea inregistrarii acestora la fiecare termen de plata al impozitului pe profit, potrivitprevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.

65. Contrbuabilii au obligaţia de a plăti impozitul pe profit la anumite termene şi a depune declaraţii de impozit pe profit. Se cere să se menţioneze pentru anul 2009 termenele la care se face plata, ca regulă şi pe categorii decontribuabili, precum şi ce fel de declaraţii de impozit pe profit se depun şi la ce date?

Raspuns:CF art. 34- Societăţi comerciale bancare (persoane juridice române), şi sucursalele din România ale băncilor (persoane juridice străine), au obligaţia de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial(scadenţa este data de 25, inclusive, a primei luni a trimestrului următor). Termenul până la care se efectueazăplata impozitului anual (impozitul annual – plăţile anticipate) este termenul de depunere a declaraţieiprivind impozitul pe profit .- Celelalte societăţi comerciale au obligaţia de a declara (declaraţia 100) şi plăti impozitul pe profittrimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 15 aprilie inclusiv aanului următor.- Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 15

februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.- Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şiviticultură au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiva anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

66. Cine sunt consideraţi contribuabili în cazul impozitului pe profit?Raspuns:CF art. 13

Sunt contribuabili în cazul impozitului pe profit:

a) persoanele juridice române;b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în

România;c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;

d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliaresituate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridicăromână;



e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât înRomânia cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat depersoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română.

Persoane juridice cu sediul social in Romania, infiintate potrivit legislatiei europene.

67.Care este cota de impunere a profitului în anul fiscal 2009?Raspuns:Cota unica -16%

68.Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit în cazul rezervei legale?Raspuns:CF art.22Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte dedeterminarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielileaferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul socialsubscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În cazul încare aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă,reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepţie,rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor comerciale care serestructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de

valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinatereconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

69. Cum se determină impozitul pe dividende datorat de un acţionar persoană juridică, dacă plata dividendelor seface în anul fiscal 2009?Raspuns:- Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brutplătit către o persoană juridică română.- Nu se datorează impozit în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane

juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deţine minimum 10% din titlurile de participare aleacesteia la data plăţii dividendelor, pe o perioadă de min.2 ani împliniţi până la data plăţii acestora.

70. Societatea ALFA SRL, societate de expertiza contabila, platitoare de impozit pe profit, achita in anul 2009 ocotizatie obligatorie catre CECCAR in valoare de 16.000 lei. Determinati suma deductibila la calcululimpozitului pe profit aferenta acestei cheltuieli, stiind ca pentru cursul de schimb se foloseste valoarea 1 euro=4.1 lei.Raspuns:CF art. 21. 4 lit. sSunt nedeductibile cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile

profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a4.000 euro anual.

4000 euro*4.1 lei=16400 lei suma deductibila la calculul impozitului pe profit16.000 lei-16.400 lei= -400 lei suma nedeductibila.

71. Societatea ALFA SRL, societate de expertiza contabila, platitoare de impozit pe profit, achita in anul 2009 ocotizatie obligatorie catre CECCAR in valoare de 16.000 lei. De asemenea, ea se inscrie in AsociatiaInternationala de Fiscalitate, o organizatie non-profit avand ca scop cercetarea in domeniul fiscal, pentru careachita o cotizatie in anul 2009 de 18.000 lei.Determinati suma deductibila la calculul impozitului pe profit aferenta acestor cheltuieli, stiind ca pentru cursulde schimb se foloseste valoarea 1 euro= 4.1 lei.Raspuns:

Sunt nedeductibile cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiileprofesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in leia 4.000 euro anual.4000 euro*3.6 lei=14.400 lei suma deductibila la calculul impozitului pe profit- inscrierea in Asociatia Internationala de Fiscalitate, avand ca scop cercetarea in domeniul fiscal daca nuare legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili este nededeductibila integral



- daca are legatura cu activitatea desfasurata cheltuiala este deductibila la nivelul de 14400.

72. O societate comerciala a realizat in anul 2009 venituri totale de 250.000 lei si cheltuieli totale de 175.000 lei.In cadrul acestor cheltuieli s-a inclus o suma de 20.000 lei reprezentand asigurari de pensii facultative suportatede angajator pentru cei 10 angajati ai sai in anul 2009, respectiv 2.000 lei pe angajat.Determinati suma deductibila a cheltuielilor cu asigurarile de pensii facultative, stiind ca pentru cursul de schimbse foloseste valoarea de 1 euro= 4.1 lei.

Raspuns:CF art. 21.3.g Sunt deductibile limitat cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, inlimita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;Suma deductibila = 400 euro*4.1 lei*10 salariati=16400 leiSuma nedeductibila :20000-16400=3600

73. O societate comerciala a realizat in anul 2009 venituri totale de 250.000 lei, reprezentand cifra de afaceri, sicheltuieli totale de 175.000 lei. In cadrul acestor cheltuieli sunt incluse si urmatoarele:- suma de 3.300 lei reprezentand tichete de cresa acordate salariatilor;-suma de 10.000 lei reprezentand o bursa privata acordata unui student;- suma de 75.000 lei reprezentand cheltuieli cu salariile personalului;

- suma de 5.000 lei reprezentand impozit pe profit declarat si platit aferent anului 2008, restul fiind cheltuielideductibile.Determinati impozitul pe profit aferent anului 2009, precum si diferenta de impozit de plata sau de recuperat.Raspuns:Cheltuieli sociale deductibile 2%*75.000 lei= 1.500 lei => 3.300-1.500 = 1.800 lei cheltuiala nedeductibilacu tichetele de cresa;Chelt. cu bursa privata :3/1000 din CA= 250.000 lei *3/1000= 750 lei

- 20% din imp. profit. datorat = 20%*5.000 lei=1.000 lei =.> ch.cu bursa privata carepoate fi scazuta din i.profit datorat= 750

Profit contabil = 250.000-175.000= 75.000 leiProfit impozabil = 75.000 +1.800( ned. Tichete cresa)+10000( ned.integral bursa privata) +5.000( I.P)=91800 leiImpozit pe profit = 91.800*16%=14.668 leiImpozit pe profit de plata = 14.668 – 5.000( i.p. datorat perioada precedenta ) – 750( bursa privata ded.) =8938 lei

74. O societate comerciala detine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat in suma de 20.000lei. La data de 15 mai 2009, societatea caseaza bunul, obtinand in urma valorificarii prin vanzare a partilor componente suma de 7.000 lei. Comentati deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cuvaloarea ramasa neamortizata a mijlocului fix.

Raspuns:%=212 25000

281 20000658 5000

4111=% 83307583 70004427 1330

Cheltuielile sunt integral deductibile integral pentru ca s-a realizat un venit corespunzator din vanzare

m.f. .Oricum ar fi deductibila integral ,conform pct. 71.6 din Norme. La art. 24 CF.

75. O societate comerciala detine un mijloc fix cu o valoare de intrarede 25.000 lei, amortizat in suma de 20.000lei. La data de 15 mai 2009, societatea caseaza bunul, obtinand in urma valorificarii prin vanzare a partilor



componente suma de 2.000 lei. Comentati deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cuvaloarea ramasa neamortizata a mijlocului fix.Raspuns:Cheltuielile cu valoarea ramasa neamortizata sunt integral deductibile conform pct. 71.6 din Norme.la CF

76. O societate comerciala a inregistrat in cursul anului 2009 o suma de 2.500 lei reprezentand cheltuieli curepararea unui autovehicul, neavand insa contract incheiat pentru aceasta prestare de servicii. La un controlasupra impozitului pe profit aceasta suma s-a considerat ca fiind nedeductibila intrucat reprezinta o prestare de

servicii de care contribuabilul a beneficiat fara a detine contract de presatri servicii, desi s-a constatat ca acestserviciu a fost necesar si existau toate documentele justificative care sa demonstreze ca serviciul a fost efectiv prestat. Decizia luata in urma controlului este corecta? Explicati.Raspuns:Decizia luata in urma controlului nu e corectaRaspuns:Norme cod fiscal:“ 48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii trebuie să se

îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între părţi sau în baza oricărei forme

contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin: situaţii de lucrări, procese-verbalede recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţă sau orice alte materiale corespunzătoare;

- contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor desfăşurate.Nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii, prevăzută la art. 21 alin. (4) lit. m) din

Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreţinere şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii şi de multiplicare, parcare, transport şi alteleasemenea.”Conform normelor codului fiscal NU este necesara existenta unui contract, in special daca exita eventual undeviz al lucrarii.

77. SC ALFA SRL, platitoare de impozit pe profit, a efectuat in anul 2008 plati de redevenţe catre o persoana juridica nerezidenta. Conform contractului incheiat intre parti suma de plata era de 10.000 lei. Beneficiarulredeventei nu a acceptat retinerea din aceasta suma a impozitului pe veniturile nerezidentilor , a carui cota este

de 10%, astfel ca SC ALFA SRL a calculat ea impozitul, considerand suma de 10.000 lei ca fiind suma neta deimpozit, si l-a inregistrat in cheltuielile sale.Determinati suma impozitului calculat de SC ALFA SRL pentru redeventele platite nerezidentului si comentatideductibilitatea acesteia la calculul impozitului pe profit.Raspuns:Se va inregistra 635 = 446 cu 10%*10 000. cheltuieli sunt nedeductibile, vezi mai josnorme cod fiscal:

(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi

impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridicenerezidente, pentru veniturile realizate din România;

Norme metodologice:

38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele plătite înstrăinătate. Sunt nedeductibile şi impozitele cu reţinere la sursă plătite în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente pentru veniturile realizate din România.Cheltuielile cu impozitul pe profit amânat, înregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.

Raspuns:-impozit pt venituri realizate de nerezidenti : 10000x10% = 1000 =>impozitul este cu retinere la sursa-daca impozitul nu a fost retinut =>cheltuiala nedeductibila pt. SC ALFA SRL

78. SC ALFA SRL , platitoare de impozit pe profit, a efectuat in anul 2009 urmatoarele plati de impozit pe profit:- aferent trimestrului I : 2.000 lei;- aferent trim. II : 2.500 lei;

- aferent trim. III : 900 lei.Determinati suma de plata reprezentand impozitul pe profit aferent trimestrului IV stiind ca SC ALFA SRL nufinalizeaza pana la data de 15 februarie 2010 inchiderea exercitiului financiar 2009.Raspuns:Pentru trimestrul IV SC ALFA SRL va plati impozit pe profit la nivelul tr.III de 900 lei pina la data de25 ian. an urmator si va depune declaratia 100 cu impozit pe profit la niv.tr.III, urmănd ca regularizarea



platilor şi plata să se efectueze pana la data de 25 aprilie 2010, data pana la care va depune si Declaratiaprivind impoztul pe profit 101.

79. Care este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit? (101)Raspuns:CF art.35 - Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

- Contribuabilii societati comerciale ,prevazuti la alin. (1) lit. b), care definitiveaza pana la data de 15

februarie inchiderea exercitiului financiar anterior, depun declaratia anuala de impozit pe profit si platescimpozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator.- Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. b) care plătesc pentru ultimul trimestru o sumă egală cuimpozitul calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III al aceluiaşi an fiscal, urmând ca plata finală aimpozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la termenul de depunere a declaraţiei privindimpozitul pe profit in 25 aprilie 2010

- Persoanele juridice care inceteaza sa existe in cursul anului fiscal au obligatia sa depuna, prin exceptiede la prevederile art. 35 alin. (1), declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana ladata depunerii situatiilor financiare la registrul comertului.80. Din veniturile enumerate mai jos selectaţi-le pe cele impozabile în anul 2010 în sensul impozitului pe

venit:

a) veniturile din dividende; b) veniturile din pensii pentru invalizii de război;c) indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă;d) sumele primite sub formă de sponsorizare;e) indemnizaţia pentru creşterea copilului;f) indemnizaţia lunară a asociatului unic;g) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică;h) veniturile din cedarea folosinţei bunurilor;i) veniturile din drepturile de proprietate intelectuală;

j) veniturile din jocuri de noroc.Raspuns: a, c, f, g, h, i, j.

81. O salariată a unei societăţi comerciale obţine la locul de muncă de bază, în temeiul unui contract demuncă cu timp normal, următoarele venituri, în luna martie 2010:- salariu de bază: 900 lei;- spor de vechime: 15%;- 20 tichete de masă în valoare de 8,72 lei/tichet;- un cadou cu ocazia zilei de 8 martie în valoare de 250 lei.

Salariata are în întreţinere un copil minor şi pe mama sa, care nu obţine venituri şi este proprietara unuiteren agricol în suprafaţă de 5.000 mp.

Determinaţi venitul net din salarii, impozitul pe salarii aferent lunii martie şi drepturile salariale încasate deangajată, cunoscându-se că procentele de contribuţii sociale suportate de salariaţi sunt: CAS -10,5%,CASS - 5,5%, şomaj - 0,5%, iar luna martie 2010 a avut 23 de zile lucrătoare pe care salariata le-a lucrat integral(deducerea se rotunjeşte în sus la 10 lei).

Raspuns:

Deducerile personale pentru VB din salarii <1000 ron

Pers in intret Formula

0 250

1 350

2 450

3 550

4 sau mai multi 650

Deducerile personale pentru VB din salarii >1000 ron si < 3000 ron



Pers in intret Formula

0 250*(1-(vb-1000)/2000)

1 350*(1-(vb-1000)/2000)

2 450*(1-(vb-1000)/2000)

3 550*(1-(vb-1000)/2000)

4 sau mai multi 650*(1-(vb-1000)/2000)

Deducerile personale pentru VB din salarii >3000 ron Nu se acorda

Conditii deducere pentru persoanele in intretinere:

- venitul brut obtinut de persoane in intretinere <250- sa nu detina terenuri cu suprafete: >10000 mp ses+zona colinare sau >20 000 in zonele montane;- sa nu obtina venituri agricole din productie de sera (legume zarzavaturi) sau arbusti.- sa fie rezident (pt persoanele nerezidente )de cel putin 183 zile in ultimele oricare 12 luni consecutive;

– 20 tichete de masã în valoare de 7.72lei/tichet. 154.40

– un cadou cu ocazia zilei de 8 martie în valoarede 250 lei. 150 suma neimp 150

Total venituri neimpozabile 304.4 1

Salariul de baza 900 2Spor vechime 15% 135 3

Cadou 8 martie >150 100 4

Total venit brut 1135 5=2+3+4

Cas 10,5% 120 6

Cass 5,5% 62 7

Somaj 0,5% 6 8

Venit net 947 9=5-6-7-8

Deducere personala pt 2 persoane (terenul agr <10 000 mp) 42010= 450*(1-(vb-1000)/2000)

Venit baza de calcul 527 11=9-10

Impozit pe venit din salarii 16% 84 12=11*16%

Salariul net 863 13=9-12Alte venituri neimpozabile 304.4 14

Total drepturi 1167.4 15=13+14

82. O persoană fizică obţine la locul de muncă de bază un venit net lunar de 1.500 lei şi la un loc de muncăunde are un contract individual de muncă cu timp parţial, un venit net lunar de 950 lei. Persoana fizicălucrează la locul de muncă de bază în perioada ianuarie-septembrie 2009, iar la celălalt loc de muncă, în

perioada februarie-iunie 2009.

Ştiind că persoana fizică are în întreţinere o persoană şi deducerea personală lunară aferentă este de 210 lei,determinaţi:

a) impozitul lunar pe veniturile din salarii plătit de persoana fizică;b) valoarea totală a impozitului anual pentru veniturile din valori.c) Raspuns:Total venituri neimpozabile f baza t partial total

Venit net 1500 950 2450

Deducere personala 210 ron fctia de baza 210 0 210

Venit net impozabil 1290 950 2240

Impozit pe venit din salarii 16% 206 152 358

Salariul net 1294 798 2092

Impozit functia de baza 9 luni 1854Impozit fctia contr partial 5 luni 760

Venit net annual 5luni *2240+4luni*1290 16360

Pentr c): Conform Codului Fiscal art. 57 beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final.Deci venitul din salarii nu se ia in calcul la determinarea venitului net anual impozabil.



83. Pentru care dintre veniturile de mai jos, obţinute în anul 2010 de o persoană fizică română cu domiciliul înRomânia, este aceasta obligată să depună declaraţie de impunere:

a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală; b) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;c) venituri din salarii;d) venituri nete determinate pe bază de norme de venit.

84. O persoană fizică desfăşoară activităţi de servicii de sonorizare muzicală şi optează pentru impunerea în

sistem real. Ea estimează că în anul 2010 va realiza următoarele venituri:- venituri din prestarea serviciilor de sonorizare: 70.000 lei;- venituri din dobânzi aferente disponibilităţilor din conturile la vedere prin care se derulează încasările si

plăţile aferente activităţii economice desfăşurate: 500 lei;- venituri din sponsorizări: 3.000 lei.

în aceeaşi perioadă, persoana fizică estimează că va realiza următoarele cheltuieli:- cheltuieli cu achiziţionarea de materiale consumabile şi obiecte de inventar: 20.000 lei;- cheltuieli cu chiria spaţiului unde îşi are sediul: 12.000 lei;- cheltuieli cu salariile: 18.000 lei;- cheltuieli privind amenzile datorate autorităţilor române: l .500 lei;- cheltuieli de protocol: 1.000 lei.

Persoana fizică estimează că la l iunie 2010 va contracta un împrumut în sumă de 30.000 lei, rambursabil integral peste 12 luni, de la o altă persoană fizică, la o rată a dobânzii de 20% pe an. Rata dobânzii de referinţă stabilităde BNR este de 15% pe an.

Determinaţi impozitul plătit sub formă de plăţi anticipate în contul impozitului pe venit în cursul anului latermenele de plată legale.venituri din prestarea serviciilor de sonorizare 70.000 1

venituri din dobânzi aferente disponibilităţilor din conturile la vedere prin carese deruleaza incasarile si platile aferente activitatii economice desfasurate 500 2

venituri din sponsorizări 3.000 3

cheltuieli cu achiziţionarea de materiale consumabile şi obiecte de inventar 20.000 4

cheltuieli cu chiria spaţiului unde îşi are sediul 12.000 5

cheltuieli cu salariile 18.000 6

cheltuieli privind amenzile datorate autorităţilor române 1.500 7

cheltuieli de protocol 1.000 8

Cheltuieli cu dobanda 20%*30 000 * 7/12 3500 9

Cheltuieli cu dobanda deductibile 15%*30 000 * 7/12 2.625 10

Cheltuieli cu dobanda nedeductibile 875 11=9-10

Venituri impozabile (venit brut) 70.500 12=1+2

Cheltuieli deductibile 52.625 13=4+5+6+10

Baza deductibilitate cheltuieli protocol 358 14=(12-13)*2%

Cheltuieli deductibile cu protocolul 358 15=min(8 si 14)

Cheltuieli ne deductibile cu protocolul 643 16=8-15

Total cheltuieli deductibile 52.983 17=13+15

Rezultat impozabil 17.518 18=9-17Impozit pe venitul net 2.803 19=18*16%

Transa trimestriala pe 15 ale ultimei zile din trimestru (eg 15 martie) 701 20=19/4



85. O persoană fizică realizează în cursul anului 2009 următoarele venituri din drepturi de autor:

Luna Tipul de venit Suma (lei)

Iunie 2009 Opere literare 2.000

Septembrie 2009 Opere monumentale 5.000

Octombrie 2009 Opere literare 1.000

Determinaţi venitul net anual impozabil aferent drepturilor de proprietate intelectuală corespunzătoare

anului 2009 şi impozitul sub formă de plăţi anticipate în contul impozitului pe venit plătit în cursul anului,ştiind că pe parcursul întregului an contribuabilul a fost angajat la o societate comercială cu contractindividual de muncă cu timp întreg.

Rãspuns:

Art. 50. - (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:a) o cheltuială deductibilă egală cu 40% din venitul brut; b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.(2) În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală, venitul net se stabileşte prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:a) o cheltuială deductibilă egală cu 50% din venitul brut; b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.(3) În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suită şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivitlegii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la alin. (1) şi (2).(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi referitoare la încasări.

Această reglementare este opţională pentru cei care consideră că îşi pot îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit. Aceşti contribuabiliau obligaţia să arhiveze şi să păstreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de prescripţie prevăzut de lege.

Venituri brut opere literare = 200+1000=3000Venituri net opere literare = 3000- 3000*0.4=1800

Venituri brut opere monumentale= 5000Venituri net opere monumentale= 5000 – 5000*0.5=2500

Total venit net = 1800+2500=4300

Art. 52. - (1) Plătitorii următoarelor venituri au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentând plăţi anticipate, din veniturile plătite:

a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală; b) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie;c) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;d) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil, altele decât cele menţionate la art. 78 alin. (1) lit. e);e) venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară;f) venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV, care nu generează o persoană juridică.(2) Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte după cum urmează:a) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. a) - e), aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut; b) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. f), aplicând cota de impunere prevăzută pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice dinasociere;(3) Impozitul ce trebuie reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul, cu excepţia impozitului aferent veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. f), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV.

Calcul impozit pe venit retinut la sursa:

Impozit iunie 2008 de plata pana pe 25 iulie 08 = 2000*10%=200

Impozit Septembrie 2008 de plata pana pe 25 oct 08= 5000*10%=500Impozit Octombrie 2008 de plata pana pe 25 noi 08= 1000*10%=10086. Studiu de caz:

• Persoană angajată cu contract individual de muncă, cu timp normal:• Venitul lunar brut din salarii la funcţia de bază (de încadrare) l .000 lei• Deducere personală (are o persoană în întreţinere) 350 lei• Cota de asigurări sociale individuale pentru condiţii normale de muncă 10,5%

• Cota de asigurări sociale de sănătate suportată de asigurat 5,5%• Cota de contribuţie a salariaţilor la bugetul asigurărilor de şomaj 0,5%

Să se calculeze impozitul pe venitul din salarii.Raspuns: Venitu lunar brut din salarii la fct.de bază (de încadrare)................1.000lei; 1000

Deducere personală (are o persoană în întreţinere) ....................... .....350 350



lei; Cota de asigurări sociale indiv.pt.cond. norm.de muncă ..................10.5%; 105

Cota de asig. Soc. de sanat. Suport de angajat…………………………5.5% 55

Cota de contrib. salariati la fd. Somaj………………………………….0.5% 5

Venit Net 835

-deducere -350

Venit Net Impozabil 485

Impozit 77,6

87. Studiu de caz:• Persoană angajată cu contract individual de muncă:

• Venitul lunar brut din salarii la funcţia de bază (de încadrare) l .000 lei• Deducere personală (are o persoană în întreţinere) 350 lei• Cota de asigurări sociale individuale pentru condiţii normale de muncă 10,5%

• Cota de asigurări sociale de sănătate suportată de asigurat 5,5%• Cota de contribuţie a salariaţilor la bugetul asigurărilor de şomaj 0,5%

• Cotizaţia sindicală 10 lei

• Contribuţii la fondurile de pensii facultative (contribuţia la nivelul anului nu depăşeşte echivalentulîn lei a 400 euro) 30 leiSă se calculeze impozitul pe venitul din salariiRaspuns:Art 57… a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea dinvenitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 euro;

Venitu lunar brut din salarii la funcţia de bază (de încadrare)................1.000 lei; 1000

Deducere personală (are o persoană în întreţinere) ............................. 350lei; 350

Cota de asigurări sociale indiv.pt.cond. norm.de muncă .....................10.5%; 105

Cota de asig. Soc. de sanat. sport de angajat…………………………5.5% 55

ota de contrib. salariati la fd.somaj………………………………… 0.5% 5

Cotizaţia sindicală ...................................................................................10 lei;

Contribuţii la fondurile de pensii facultative ...........................................30 lei.

Venit Net 835

-deducere personala + contributie sindicala + contributie pensii facultative -390


Impozit 71

88. Studiu de caz:

• Persoană care desfăşoară activităţi în baza unui contract încheiat conform Codului civil;

• Venitul brut obţinut: 2.000 lei.

La încheierea contractului, persoana nu şi-a exercitat opţiunea de impozitare a venitului brut pentru impozitulfinal.

Să se determine impozitul pe venit reţinut la sursă de plătitorul de venit.Metodologia de calcul:

Baza de impozitare – Venitul brut obţinut ........................................................2.000 leiImpozitul pe venit (16% x 2.000 lei)......................................................................320 leiLegislaţie: Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 78 şi 79:

Cf: “e) venituri primite de persoanele fizice din activităţi desfăşurate pe baza contractelor/convenţiilor civile, încheiate potrivit Codului civil, altele decât cele care sunt impozitateconform cap. II şi conform opţiunii exercitate de către contribuabil. Opţiunea de impunere a venitului brut se exercită în scris, în momentul încheierii fiecărei/fiecăruiconvenţii/contract civil şi este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a activităţii desfăşurate pe baza acestei/acestui convenţii/contract.”



89. O persoană fizică a obţinut, în luna martie 2010, în baza unui contract privind cesiunea unor drepturi de proprietate intelectuală, venituri în valoare de 2.000 lei.

Stabiliţi valoarea impozitului care trebuie virat statului de către plătitorul de venit în luna aprilie si suma netăîncasată de persoana fizică.

Raspuns:

Impozit datorat de platitorul de venit: 10%*2000=200Suma neta de incasat = 2000-200=180090. Cine sunt consideraţi contribuabili în cazul impozitului pe venit?a) persoanele fizice rezidente;b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediupermanent în România;c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;d) persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art. 89.

91. Care este sfera de cuprindere în cazul impozitului pe venit pentru veniturile realizate de persoanele fizice

rezidente române cu domiciliul în România?Raspuns:Impozitul pe venit în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România se aplică asupraveniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României.

92. Care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite de o persoană pentru a fi considerată în întreţinere dinpunctul de vedere al deducerii personale care se acordă salariaţilor?

Raspuns:1. Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau alesoţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nudepăşesc 250 lei lunar.

2.În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personalăse atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi.3. Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.4. Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului,

pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luniîntregi în favoarea contribuabilului.5. Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în zonele colinare şi deşes şi de peste 20.000 mp în zonele montane;b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor însere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea

arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole,indiferent de suprafaţă.6. Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune

permanentă în străinătate, potrivit legii.

93. Potrivit legislaţiei cu privire la impozitul pe veniturile persoanelor fizice, care sunt categoriile de venituri pentru care se depune anual Declaraţia de impunere (Formularul 200)?

Raspuns:1 venitul din profesii libere2 venitul din drepturi de proprietate intelectuala sau din activitati independe;3 venituri din cedarea folosintei bunurilor 4 castiguri din transferul titlurilor de valoare;94. O persoană fizică obţine venituri din taximetrie, fiind impusă pe baza normelor de venit. Pentru anul 2010 i

s-a stabilit o normă anuală de venit de 75.000 lei. Veniturile efectiv obţinute de persoana fizică în anul2010 au fost de 200.000 lei, iar cheltuielile au fost de 90.000 lei.

Determinaţi suma impozitului pe venit aferentă anului 2010 datorată de persoana fizică.

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Cod_Fiscal_norme.2010.htm#a89

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Cod_Fiscal_norme.2010.htm#a89



R:Impozit anual declarat pe 15 mai 09 = (200 000 – 90 000) *16% = 17.600Impozit trimestrial de plata = 75000*0.16=300095. O persoană fizică obţine venituri din taximetrie, fiind impusă pe baza normelor de venit. Pentru anul 2010 i

s-a stabilit o normă anuală de venit de 75.000 lei. Veniturile efectiv obţinute de persoana fizică în anul 2010au fost de 200.000 lei, iar cheltuielile au fost de 90.000 lei.

Determinaţi suma impozitului pe venit aferentă anului 2010 datorată de persoana fizică si precizaţi la cetermene trebuie achitat acesta şi în ce sume.

R:Impozit trimestrial = 75000*16%/4 = trim de plata la fiecare 15 ale ultimei luni din fiecare trimestru.

Diferenta de impozit de plata in 60 de zile de la termenul de depunere (15 mai 2010): (200 000 – 90 000)*16% -75000*0.16% = (17600-12000) = 5 600 de plata

96. O persoană fizică obţine venituri din taximetrie, fiind impusă pe baza normelor de venit. Pentru anul 2010 is-a stabilit o normă anuală de venit de 75.000 lei. în cursul anului 2010 persoana s-a îmbolnăvit pentru o

perioadă de trei luni, având pentru această perioadă certificat medical. Pe baza acestuia a solicitat reducereanormei de venit, iar administraţia financiară a acceptat această reducere.

Determinaţi suma impozitului pe venit aferentă anului 2010 datorată de persoana fizică.

R: Impozit = 75000*9/12 *16%=9000

97. O persoană fizică obţine venituri dintr-o activitate comercială, determinându-si venitul net în sistemul real.în anul 2009 a realizat venituri din vânzarea mărfurilor de 135.000 lei, cheltuieli cu mărfurile de 89.000 lei,cheltuieli cu cotizaţia la Asociaţia Comercianţilor Români de 2.000 lei şi cheltuieli de protocol de 10.000lei.

Determinaţi limita de deductibilitate a cheltuielilor de protocol.Raspuns:

(6) Baza de calcul se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private,cheltuielile de protocol, cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale.

Limita de deductibilitate: (135 000 -89000) *2%= 46000*2%=92098. O persoană fizică obţine venituri dintr-o activitate comercială, determinându-şi venitul net în sistemul real.

în anul 2009 a realizat venituri din vânzarea mărfurilor de 135.000 lei, cheltuieli cu mărfurile de 89.000 lei,cheltuieli cu cotizaţia la Asociaţia Comercianţilor Români de 2.000 lei si cheltuieli de sponsorizare de 10.000lei.

Determinaţi limita de deductibilitate a cheltuielilor de sponsorizare.Raspuns:Limita de deductibilitate sponsorizare: (135 000 -89000) *5%= 46000*5%=230099. O persoană fizică obţine venituri dintr-o activitate comercială, determinându-şi venitul net în sistemul real. în

anul 2009 a realizat venituri din vânzarea mărfurilor de 135.000 lei, cheltuieli cu mărfurile de 89.000 lei,

cheltuieli cu cotizaţia la Asociaţia Comercianţilor Români de 2.000 lei şi cheltuieli de protocol de 10.000 lei.Determinaţi venitul net.

Raspuns:Ch protocol deductibile: (135 000 -89000) *2%= 46000*2%=920leiCh protocol nedeductibil: 10000-920=9080Contributia la asociatia comerciantilor nu este obligatorie =>Ch deductibile contributii asociatii profesionale = (135 000 -89000) *2%=920 leiCh NEdeductibile contributii asociatii profesionale = 2000-920=1080 leiCheltuieli deductibile total = 89 000 +920+920 = 90 840 leiVenit net = 135000-90840=44 160

100. O persoană fizică obţine venituri dintr-o activitate comercială, determinându-şi venitul net în sistemul real.în anul 2009 a realizat venituri din vânzarea mărfurilor de 135.000 lei, cheltuieli cu mărfurile de 89.000lei, cheltuieli cu cotizaţia la Asociaţia Comercianţilor Români de 2.000 lei şi cheltuieli de sponsorizare de10.000 lei.

Determinaţi venitul net.



Raspuns:Ch sponsorizare deductibile: (135 000 -89000) *5%= 46000*5%=2300leiCh sponsorizare nedeductibile: 10000-2300=7700Contributia la asociatia comerciantilor nu este obligatorie =>Ch deductibile contributii asociatii profesionale = (135 000 -89000) *2%=920 leiCh NEdeductibile contributii asociatii profesionale = 2000-920=1080 leiCheltuieli deductibile total = 89 000 +2300+920 = 92 220 leiVenit net = 135000-92220=42780

101. O persoană fizică autorizată desfăşoară o activitate comercială pentru care venitul net se determină în sistemreal. La sfârşitul anului 2009 ea înregistrează următoarele valori în contabilitatea în partidă simplă:- venituri din vânzări de mărfuri = 120.000 lei;- cheltuieli cu mărfurile = 80.000 lei;- cheltuieli cu personalul = 5.600 lei;- cheltuieli cu acordarea în bani a unei burse private = 4.800 lei;- cheltuieli cu impozitul pe venit plătit anticipat = 1.500 lei.

Determinaţi impozitul pe venit datorat pentru întregul an 2009.Cheltuieli cu sponsorizarea deductibile= (120000 – 80000-5600)*5%=1720

Cheltuieli cu sponsorizarea nedeductibile = 4800-1720=3080Cheltuieli deductibile total: 80000+5600+1720=87320Venit net = 120 000 -87320= 32 680Impozit anual = 32680*16%=5229

102. O persoană fizică autorizată desfăşoară o activitate comercială pentru care venitul net se determină în sistemreal. La sfârşitul anului 2009 ea înregistrează următoarele valori în contabilitatea în partidă simplă:- venituri din vânzări de mărfuri = 120.000 lei;- cheltuieli cu mărfurile = 80.000 lei;- cheltuieli cu personalul = 5.600 lei;

- cheltuieli cu acordarea în bani a unei burse private = 4.800 lei;- cheltuieli cu impozitul pe venit plătit anticipat = 1.500 lei.

Determinaţi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat pentru întregul an 2009.Cheltuieli cu sponsorizarea deductibile= (120000 – 80000-5600)*5%=1720Cheltuieli cu sponsorizarea nedeductibile = 4800-1720=3080Cheltuieli deductibile total: 80000+5600+1720=87320Venit net = 120 000 -87320= 32 680Impozit anual = 32680*16%=5229

Impozit de plată = 5229-1500=3729103. O persoană fizică desfăşoară o activitate pe baza unei convenţii încheiate conform Codului civil cu

societatea X SRL. Persoana fizică a optat la încheierea convenţiei pentru impozitarea venitului brut.Determinaţi impozitul pe venit reţinut de societatea X SRL în 2009 dacă venitul brut lunar realizat de persoanaX este în sumă de l .200 lei, iar contractul s-a desfăşurat pe perioada a 10 luni din anul 2009.

10*1200*0.16=1920 lei104. O persoană fizică este angajată la o societate comercială cu contract individual de muncă cu timp normal. Pe

baza acestuia obţine următoarele venituri în luna aprilie 2010:

- salariu de bază de 2.500 lei;- indemnizaţie de conducere de 10% din salariul de bază;- tichete cadou pentru sărbătoarea de Paşte în valoare de 150 lei (persoana fizică are un copil minor);- un stimulent în natură reprezentat de 10 kg carne evaluate la un preţ fără TVA de 10 lei/kg;- o indemnizaţie de deplasare pentru o deplasare în interes de serviciu în afara localităţii în valoare de 100 lei.Determinaţi venitul brut al persoanei fizice.Salariu brut = 2500+ 2500*10%+100*1.24=2500+250+124=2874 lei



105. O persoană fizică este angajată la o societate comercială cu contract individual de muncă cu timp normal. Pe baza acestuia obţine următoarele venituri în luna aprilie 2010:- salariu de bază de 2.500 lei;- indemnizaţie de conducere de 10% din salariul de bază;- tichete cadou pentru sărbătoarea de Paşte în valoare de 150 lei (persoana fizică are un copil minor);- un stimulent în natură reprezentat de 10 kg carne evaluate la un preţ fără TVA de 10 lei/kg;

- o indemnizaţie de deplasare pentru o deplasare în interes de serviciu în afara localităţii în valoare de 100lei.

Determinaţi deducerea personală care i se poate acorda angajatului în luna aprilie 2010, ştiind că are înîntreţinere un copil minor.

350[1-(2874-1000)2000]=22 lei

106. O persoană fizică este angajată la o societate comercială cu contract individual de muncă cu timpnormal. Pe baza acestuia obţine următoarele venituri în luna aprilie 2010:- salariu de bază de 2.500 lei;

- indemnizaţie de conducere de 10% din salariul de bază;- tichete cadou pentru sărbătoarea de Paşte în valoare de 150 lei (persoana fizică are un copil minor);- un stimulent în natură reprezentat de 10 kg carne evaluate la un preţ fără TVA de 10 lei/kg;- o indemnizaţie de deplasare pentru o deplasare în interes de serviciu în afara localităţii în valoare de 100

lei.

Determinaţi impozitul pe venit aferent venitului salarial obţinut de persoana fizică, în cazul în care considerămcotele de contribuţii individuale CAS - 10,5%, CASS - 5,5%, Şomaj - 0,5% aplicabile la venitul brut (valorilecontribuţiilor şi impozitului se rotunjesc la întreg).Raspuns: Venitul lunar brut din salarii 2874

Deducere personală (are o persoană în întreţinere) 22

Cota de asigurări sociale indiv.pt.cond. norm.de muncă ..................10.5%; 302

Cota de asig. Soc. de sanat. Suport de angajat…………………………5.5% 158

Cota de contrib. salariati la fd. Somaj………………………………….0.5% 14

Venit Net 2400

-deducere -22


Impozit 380

107. O persoană fizică încheie un contract de închiriere a unui apartament la l ianuarie 2009 pentru care vaobţine în anul 2009 un venit de 2.500 lei/lună. La 31.12.2009 proprietarul constată că persoana chiriaşă aefectuat cheltuieli cu modernizarea apartamentului în valoare de 10.000 lei, în favoarea sa.

Determinaţi impozitul sub formă de plăţi anticipate care va fi achitat pentru venitul din cedarea folosinţei bunurilor.

Venit brut= 2500*12+10000= 40000

Cheltuieli deductibile = 40000*25%= 10000

Venit impozabil 40000-10000=30000

Impozit plata = 30000*16%/4= 4800/4= 1200 lei

108. O persoană fizică încheie un contract de închiriere a unui apartament la l ianuarie 2009 pentru care vaobţine în anul 2009 un venit de 2.500 lei/lună. La 31.12.2009 proprietarul constată că persoana chiriaşă aefectuat cheltuieli cu modernizarea apartamentului în valoare de 10.000 lei, în favoarea sa.

Determinaţi impozitul anual datorat aferent venitului din cedarea folosinţei bunurilor.

Venit brut= 2500*12+10000= 40000



Cheltuieli deductibile = 40000*25%= 10000

Venit impozabil 40000-10000=30000

Impozit anual de plata = 30000*16%= 4800 lei109. O persoană fizică încheie un contract de închiriere a unui apartament la l ianuarie 2009 pentru care va

obţine în anul 2009 un venit de 2.500 lei/lună. La 31.12.2009 proprietarul constată că persoana chiriaşă aefectuat cheltuieli cu modernizarea apartamentului în valoare de 10.000 lei, în favoarea sa.

Determinaţi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat aferentă anului 2009.

Nu are nici impozit de plata nici de recuperat.110. O persoană fizică are încheiate pentru anul 2009 şase contracte de închiriere a unor imobile, în urma

cărora obţine următoarele venituri:

- pentru primul contract, o chirie de 1.200 lei/lună;- pentru al doilea contract, o chirie de 1.700 lei/lună;

- pentru al treilea contract, o chirie de 1.600 lei/lună;- pentru al patrulea contract, o chirie de 2.000 lei/lună;- pentru al cincilea contract, o chirie de 1.900 lei/lună.

Care este metoda de determinare a venitului net?Se impoziteaza in sistem real, impozitul pe profit fiind de 16%.111. O persoană fizică obţine în anul 2010 următoarele venituri brute din dobânzi:

a) l .000 lei la un cont curent; b) 2.000 lei la un depozit pe 3 ani, constituit la 30.10.2007;c) 500 lei la obligaţiuni municipale.

Determinaţi impozitul pe veniturile din investiţii care i se va reţine persoanei fizice.

Impozitul pe venit= [(1000+2000+500)*16%)]=560 lei

112. O persoană fizică obţine în anul 2010 următoarele venituri brute din dividende:a) l .000 lei de la SC ALFA SA; b) 2.000 lei de la SC BETA SA.

Determinaţi impozitul pe veniturile din investiţii care i se va reţine persoanei fizice.

Impozitul pe investitii=(1000+2000)16%= 480 lei113. Cine are obligaţia de virare la stat a impozitului pe veniturile din dobânzi obţinute de persoane fizice?

Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum şi cele la depoziteleclienţilor, constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniullocativ, realizate începând cu 1 iulie 2010, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final,

indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel devenituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului. Virarea impozitului seface lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont.

Veniturile sub formă de dobânzi realizate începând cu 1iulie 2010 pentru depozitele la termen constituite,instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate se impun cu o cotă de 16% din sumaacestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic.Pentru veniturile sub formă dedobânzi, impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării încontul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. În situaţia sumelor primite sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate pe

baza contractelor civile, calculul impozitului datorat de către plătitorii de venit se efectuează la momentul plăţiidobânzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii

următoare înregistrării/răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plăţiidobânzii, pentru venituri de această natură, pe baza contractelor civile.

114. O persoană fizică deţine ca locuinţă de domiciliu o casă în Bucureşti cu o valoare impozabilă de 806 lei/mp şicu o suprafaţă utilă de 80 mp, construită în anul 2005. La 15 aprilie 2010 persoana fizică mai achiziţionează totîn Bucureşti un apartament într-un bloc cu două etaje şi 5 apartamente, cu o suprafaţă desfăşurată de 50 mp, cu



o valoare impozabilă de 806 lei/mp, construit în anul 2006. începând cu l iulie 2010, persoana fizică dă spreînchiriere noul apartament, pentru care încheie un contract de închiriere pe trei ani. Coeficientul de corecţie este2,60.

Determinaţi impozitul pe clădiri care trebuie plătit de persoana fizică separat pentru casă şi pentruapartament, pentru anul 2010.

Valoarea impozabila a cladirii =80mp*806 lei = 64480 lei

Coef.Corecţie =2,60*64480= 167648

Impozit pe clădire = 167648*0,1% = 168

Valoarea impozabilă a clădirii – 50mp*806*1,65– 66495

Coef.corect.- 66495*2,60 – 127887

Impozit anual – 173

Impozit lunar – 173/12 – 14 lei

Impozit de plata 8*14 lei – 112 lei115. O societate comercială are înregistrată în contabilitate o clădire cu o valoare de inventar de 800.000 lei,amortizată integral. Cota de impozit stabilită prin hotărâre a consiliului local este de 0,5%.

Determinaţi impozitul pe clădire care trebuie plătit de respectiva societate comercială.

Impozit de plata anual – (800000- 800000*15%)*0,5% -= 3400 lei116. O instituţie de învăţământ preuniversitar deţine un teren în intravilan destinat construcţiilor în suprafaţă de

500 mp, din care 100 mp sunt ocupaţi de o clădire. Valoarea impozabilă a terenului este de 7.408lei/ha.

Determinaţi impozitul pe teren datorat bugetului local.Conform art. 275 lit. d aceasta nu datorează impozit pe teren.

117. Care sunt bonificaţiile care pot fi acordate pentru plata impozitului pe teren?Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pe întregul an de către contribuabili, până la data de 31

martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre aconsiliului local.

118. O persoană fizică deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.400 cm3. Valoarea impozitului asupramijloacelor de transport este de 36 lei / 200 cm3.

Ştiind că persoana fizică a achiziţionat automobilul pe data de 18 februarie 2010, determinaţi cuantumul

impozitului asupra mijloacelor de transport de plată către bugetul local pentru anul 2010.Impozit anual – 12*36 – 432 lei

Impozit datorat – 432/12 * 10 – 360 lei119. O persoană fizică deţine în proprietate într-un oraş, în anul fiscal 2010, un apartament situat într-un imobil cu

două etaje, fiecare etaj cu două apartamente, construit în anul 1990, cu pereţii din beton armat, cu instalaţiide apă, canalizare, electrice şi de încălzire, în suprafaţă construită desfăşurată de 57 m2. Localitatea unde seaflă imobilul a fost încadrată la rangul II, zona D, cu un coeficient de corecţie de 2,10.

Stabiliţi impozitul pe clădire datorat de proprietarul apartamentului pentru anul 2010, ştiind că valoareaimpozabilă unitară a fost stabilită de consiliul local la 806 lei/m2, iar plata impozitului se face integral până la

data de 31 martie 2010 (prin hotărârea consiliului local, pentru plata anticipată a impozitului pe clădiri seacordă bonificaţia maximă prevăzută în Codul fiscal, de 10%).

Valoarea impozabila= 806*57 mp = 45942 lei

Coef de corectie = 45942*2.10 = 96 478



Impozit anual = 96478 *0.1% = 96 lei

Bonificatie acordata = 96 * 10 % = 10 lei

Ipozit de plata la 31.03.2010 = 96 -10 = 86 lei120. în anul fiscal 2010, o persoană fizică deţine în proprietate un autoturism înmatriculat în România, cu o

capacitate cilindrică de 1.895 cm3.

Calculaţi impozitul pe mijloacele de transport datorat de proprietar ştiind că valoarea impozitului unitar este

stabilită de consiliul local la 18 lei / 200 cm

3

sau fracţiune de capacitate, iar plata impozitului se face integral până pe 31 martie 2010 (prin hotărârea consiliului local, pentru plata anticipată a impozitului pe clădiri seacordă bonificaţia maximă prevăzută în Codul fiscal, de 10%).

Fractiuni de 200 = 1895/200 = 10

Impozit anual = 10*18 = 180 lei

Bonificatie acordata = 180* 10% = 18 lei

Impozit de plata la 31.03.2010 = 180 -18 = 160 lei121. Cine datorează impozitul pe clădiri, respectiv taxa pe clădiri?

Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea

clădire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit. Impozitul denumit în continuare impozit pe clădiri, precum şi taxa pe clădiri se datorează către bugetullocal al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasată clădirea. În cazul municipiului Bucureşti,impozitul şi taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasată clădirea. Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritorialeconcesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, persoanelor juridice, altele decât cele dedrept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri. În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre

proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar

în comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă.Clădire este orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea

ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite. Încăperea reprezintă spaţiul din interiorulunei clădiri.

122. Cum se calculează impozitul pe clădiri în cazul în care proprietarul este o persoană fizică ce deţineîn proprietate doar o clădire?

În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% lavaloarea impozabilă a clădirii.

Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construitedesfăşurate a acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/mpconform art.251 alin.3 din codul fiscal. Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de rangul localităţiişi zona în care este amplasată clădirea, prin înmulţirea valorii determinate conform art. 251 alin 5.

În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul decorecţie se reduce cu 0,10.

Valoarea impozabilă a clădirii se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:a) cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de

referinţă;b) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1

ianuarie a anului fiscal de referinţă.

În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri pătraţi, valoareaimpozabilă a acesteia se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau fracţiune din aceştia.În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau

extindere, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel încare au fost terminate aceste ultime lucrări.



Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atuncisuprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficientde transformare de 1,20.

123. Cum se calculează impozitul pe clădiri în cazul unei persoane juridice?În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare

asupra valorii de inventar a clădirii.Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,50%

inclusiv. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al MunicipiuluiBucureşti.Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea

proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare.În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau

extindere, de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să comunice locatorului valoarealucrărilor executate pentru depunerea unei noi declaraţii fiscale, în termen de 30 de zile de la data terminăriilucrărilor respective.

În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă sereduce cu 15% .

În cazul unei clădiri care a fost reevaluată, conform reglementărilor contabile, valoarea impozabilă a

clădiri este valoarea contabilă rezultată în urma reevaluării, înregistrată ca atare în contabilitatea proprietarului - persoană juridică.

În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, cotaimpozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între 5% şi 10%şi se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitullunii în care s-a efectuat prima reevaluare. Fac excepţie clădirile care au fost amortizate potrivit legii, în cazulcărora cota impozitului pe clădiri este cea prevăzută mai sus.

În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia seaplică următoarele reguli:

a) impozitul pe clădiri se datorează de locatar;b) valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea din contract a clădirii,

aşa cum este ea înregistrată în contabilitatea locatorului sau a locatarului, conform prevederilor legale în vigoare;c) în cazul în care contractul de leasing încetează altfel decât prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe

clădiri este datorat de locator.Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deţinută de o persoană juridică aflată în funcţiune, în

rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării.

124. Care este scadenţa de plată a impozitului pe clădiri? Impozitul/taxa pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrieinclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la

data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliuluilocal. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice sau juridice,de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabiluldeţine în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 leise referă la impozitul pe clădiri cumulat.

125. Cine sunt contribuabilii impozitului pe teren, respectiv taxei pe teren? Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual,exceptând cazurile în care în codul fiscal se prevede altfel.. Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale,

concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, se stabileşte taxa pe teren care reprezintă sarcinafiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţiisimilare impozitului pe teren.

126. Cum se fundamentează impozitul pe teren pentru un teren situat în intravilan, la altă categorie de folosinţădecât cea de teren pentru construcţii?



În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decâtcea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimatăîn hectare, cu suma corespunzătoare categoriei de folosinta, iar acest rezultat se înmulţeşte cu coeficientulde corecţie corespunzător rangului localitatii.

127. Care sunt contribuabilii în cazul impozitului asupra mijloacelor de transport? Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România datorează

o taxă anuală pentru mijlocul de transport.În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a

acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar

128. Cum se stabileşte cuantumul taxei asupra mijloacelor de transport în cazul autovehiculelor?Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport, impozitul pe

mijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupede 200 cm3 sau fracţiune din aceasta cu impozitul unitar stabilit prin codul fiscal

129. O persoană fizică deţine ca primă locuinţă, în afara celei de domiciliu, o proprietate în mediul urban, având osuprafaţă utilă de 60 m2, iar valoarea impozabilă unitară 806 lei/m2. La subsol, clădirea are o pivniţă nelocuibilă,

proprietatea contribuabilului, cu o suprafaţă utilă de 8 m2. Clădirea a fost construită în anul 1950, fiind

achiziţionată de contribuabil la data de 25 ianuarie 2010. Coeficientul de corecţie pozitivă a valoriiimpozabile este 2,6, iar apartamentul este situat într-o clădire cu 3 niveluri şi 9 apartamente.Determinaţi impozitul pe clădiri de plată în 2010 pentru această proprietate a contribuabilului.Suprafata desfasurata a cladirii = 60 mp *1.2 = 72 mpReducere coeficient de corectie = 2.6 – 0.10 = 2.5Valoarea impozabila = 72 mp *806 lei/mp = 58032Valoare coef. corectie = 58032*2.5 = 145080Reducere vechime 20% (50 ani) = 145080 lei * 0.80 = 116064Impozit anual cladire = 116064 lei * 0.1% = 116 leiMajorarea prima locuinta dupa cea de domiciliu = 116 lei * 65% = 191 lei

Impozit lunar = 191 lei/12 luni = 16 lei/lunaImpozit plata = 11 luni*16 lei/luna = 176 leiSuprafata desfasurata pivnita = 8 mp *1.2= 9.6 mpValoarea impozabila pivnita = 9.6 * 806/2= 3869 leiImpozit anual = 3869*0.1% = 4 lei

130. O societate comercială cu sediul în Bucureşti deţine în proprietate o clădire cu o suprafaţă construitădesfăşurată de 200 m2, având o valoare contabilă (de inventar) de 75.000 lei recuperată integral pe caleaamortizării. Cota de impozit pe clădiri stabilită de către consiliul local a fost de 1%.

Să se determine impozitul pe clădire anual datorat de persoana juridică.

131. O societate comercială cu sediul în Bucureşti deţine în proprietate o clădire cu o suprafaţă construitădesfăşurată de 200 m2. Clădirea a fost reevaluată ultima dată în anul 2006 la o valoare de 150.000 lei. Cotade impozit pe clădiri stabilită de către consiliul local a fost de 1% pentru clădirile reevaluate si de 10%

pentru clădirile nereevaluate.Să se determine impozitul pe clădire anual datorat de persoana juridică în 2010.150000*10% = 15000 lei

132. O societate comercială cu sediul în Bucureşti deţine în proprietate o clădire cu o suprafaţă construitădesfăşurată de 200 m2. Clădirea a fost reevaluată ultima dată în anul 2007 la o valoare de 150.000 lei. Cotade impozit pe clădiri stabilită de către consiliul local a fost de 1% pentru clădirile reevaluate şi de 10% pentruclădirile nereevaluate. Să se determine impozitul pe clădire anual datorat de persoana juridică în 2010.

150000*1%=1500 lei133. O persoană fizică deţine începând cu luna decembrie 2009 un autoturism cu o capacitate cilindrică de 1.820

cm3.Determinaţi impozitul pe mijloacele de transport aferent anului 2010 în condiţiile în care impozitul unitar estede 18 lei / 200 cm3.Grupe de 200 cm³ = 1820/200= 10



Impozit plata = 10*18 = 180 lei134. O persoană fizică deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.620 cm3, achiziţionat la data de 20 mai

2010. Impozitul unitar este de 72 lei 200 cm3.Determinaţi impozitul de plată în 2010.Grupe de 200 cm³ = 2620/200 = 14Impozit anual = 14* 72 = 1008 leiImpozit plata = (1008lei/12 luni) * 7 luni = 588 lei

135. O persoană fizică deţine începând cu 10 aprilie 2010 un teren arabil de 10 hectare în extravilan în zona A.

Determinaţi impozitul de plată dacă impozitul unitar este de 43 lei/ha, iar coeficientul de corecţie este de 5,00.

Impozit anual = 43 lei/ha*10*5=2150 lei

Impozit de plata = (2150lei/12)*8= 1253 lei136. O persoană fizică deţine începând cu 10 iunie 2010 un teren arabil în intravilan de 10 hectare.

Determinaţi impozitul de plată dacă impozitul unitar este de 39 lei/ha, iar coeficientul de corecţie este de 3,00.

Impozit anual = 10ha*39lei*3 = 1170lei

Impozit de plata = (1170lei/12luni) * 6 luni =585 lei

137. O persoană fizică deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de l .897 cm3

, achiziţionat la data de 20 mai2009. La 15 iunie 2009 persoana fizică vinde autoturismul. Impozitul unitar este de 18 lei / 200 cm3.

Determinaţi impozitul de plată datorat de noul proprietar în 2009 şi în 2010.

Grupe de 200 cm³= 1897cm³/200 cm³ = 10

Impozit de plata in anul 2010 = 10*18 = 180 lei

Impozit plata 2009 = (180lei/12luni)*6 = 90 lei138. O persoană fizică deţine o clădire pentru care impozitul anual este de l .000 lei. Imobilul este singura

proprietate a contribuabilului, fiind şi locuinţa de domiciliu.

Ştiind că imobilul a fost achiziţionat la data de 15 februarie 2007 şi a fost vândut la data de 12 noiembrie2009, determinaţi impozitul de plată în 2009 şi în 2010.

139. O societate comercială înregistrată în scop de TVA realizează în luna mai următoarele operaţiuni:

- achiziţionează 1.000 kg deşeuri metale neferoase la preţul de l,5 lei/kg, preţ fără TVA;

- achiziţionează 2.000 kg fructe la preţ de 2,0 lei/kg, preţ fără TVA;

- livrează l .500 kg fructe la preţul de 2,5 lei/kg, preţ fără TVA.

Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferentă lunii mai. Toate achiziţiile/livrările se fac pe plan internde la / către persoane înregistrate în scop de TVA.

TVA aferent achiz de deseuri = (1000 kg*1.5 lei/kg) *24%= 360 lei

TVA aferent achiz de fructe = (2000kg*2lei/kg)24% = 960 leiTVA colectata = (1500 kg*2.5lei/kg) *24% = 900 lei

TVA deductibil total = 1320 lei

TVA deductibila > TVA colectata => TVA de recuperat = 420 lei140. O persoană juridică înregistrată în scop de TVA care activează în domeniul producţiei de mobilier realizează

în luna iunie următoarele operaţiuni:

- achiziţii de masă lemnoasă pe picior utilizată ca materie primă: 850.000 lei, preţ fără TVA;- achiziţii de materiale consumabile în valoare de 250.000 lei, preţ fără TVA;- înregistrează facturi pentru cazarea personalului trimis în delegaţie, în valoare de 25.000 lei, preţ fără TVA;

- achiziţionează produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol în valoare de 15.000 lei, preţ fără TVA;

- livrează produse finite (mobilier) în valoare de l .450.000 lei, preţ cu TVA.

Determinaţi TVA aferentă lunii iunie. Ştiind că la sfârşitul lunii mai societatea raportase TVA de recuperat învaloare de 2.500 lei, determinaţi care este valoarea TVA pe care societatea o datorează către bugetul statului



la sfârşitul lunii iunie. Toate operaţiunile se desfăşoară în România, furnizorii şi clienţii fiind persoaneînregistrate în scop de TVA în România.

TVA deductibil = 850000*24%+250000*24%+25000*9%=266250 lei

TVA colectata = 850000*24%+1450000*(24/124)= 484645 lei

TVA de plata in iunie = 484645-266250= 218395

Tva datorat la bugetul statului = 218395-2500= 215895 lei141. în luna iulie, o persoană juridică plătitoare de TVA realizează operaţiunile:

- livrări de bunuri pe piaţa internă în valoare de 220.000 lei, preţ fără TVA, TVA 24%;- prestări de servicii pe piaţa internă scutite cu drept de deducere în valoare de 110.000 lei;- prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere în valoare de 180.000 lei;- achiziţii de mărfuri în valoare de 100.000 lei, preţ fără TVA, TVA 24%, destinate în întregime operaţiunilor cu

drept de deducere;- achiziţii de materiale consumabile şi servicii în valoare de 190.000 lei, preţ fără TVA, TVA 24%, din

care 70% sunt destinate activităţilor cu drept de deducere si 30% activităţilor fără drept de deducere.

Determinaţi TVA de plată în luna iulie.Pas 1. Determinarea TVA deductibilÎntrucât societatea a ţinut evidenţa aprovizionărilor separat pentru activităţile cu drept de deducere şi pentruactivităţile fără drept de deducere vom lua în calculul TVA-ului deductibil numai acele achiziţii destinaterealizării operaţiunilor cu drept de deducere, nefiind necesară utilizarea pro-ratei.TVA deductibil = 100.000 x 24% + 190.000 x 70% x 24% = 55920 leiPas 2. Determinarea TVA colectatTVA colectat = 220.000x24% = 52.800 leiPas 3. determinarea TVA de plată sau de recuperat aferent lunii iulieTVA colectat < TVA deductibil TVA de recuperat = 55920 – 52.800 = 3120 lei

142. în luna august, o societate plătitoare de TVA realizează următoarele operaţiuni:- exporturi (în afara Comunităţii) în valoare de 400.000 lei;- livrări de bunuri pe piaţa internă către persoane fizice în valoare de 250.000 lei, preţ fără TVA, TVA

24%;- prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere în valoare de 200.000 lei;- achiziţii de materii prime şi materiale consumabile de pe piaţa internă în valoare de 600.000 lei, preţ

fără TVA, TVA 24%, destinate realizării activităţilor firmei;- beneficiază de prestări de servicii de la terţi în valoare de 560.000 lei; preţul include TVA 24%.

Şi acestea sunt destinate realizării tuturor activităţilor societăţii.Determinaţi TVA de plată către bugetul statului în luna august (pro-rata se rotunjeşte la întregul imediaturmător).

Pas 1. Determinarea TVA deductibilÎntrucât societatea nu a reflectat separat achiziţiile destinate operaţiunilor cu drept de deducere şi cele destinateoperaţiunilor fără drept de deducere, vom calcula TVA deductibil aferent tuturor achiziţiilor şi apoi, pe baza

proratei, TVA ce poate fi dedus .TVA deductibil = 600.000x 24% + 560.000 x (24/124) = 252387 leiPro rata = (livrări cu drept de deducere) / (total livrări) = (400.000 + 250.000) / (400.000 + 250.000 + 200.000) =650.000 / 850.000 = 76,47%

TVA ce poate fi dedus = 252387 x 76,47% = 193000 leiPas 2. Determinarea TVA colectatTVA colectat = 250.000x 24% =60000 leiPas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperatTVA colectat < TVA ce poate fi dedus = TVA de recuperat = 193000 – 60000 = 133.000 lei



143. Agentul economic X achiziţionează de la producătorul Y o cantitate de 1.000 perechi de pantofi la preţul de producţie de 250 lei/pereche, preţ fără TVA. Producătorul Y decide acordarea unui discount de 10% pentruaceastă comandă. Agentul economic X aplică un adaos comercial de 30% la preţul de achiziţie al pantofilor,după care vinde 800 de perechi agentului economic W şi 200 de perechi agentului economic Z. Intrucât agentuleconomic W este un vechi client, X decide să îi acorde un discount de 5% la vânzarea celor 800 de perechi de

pantofi.

Ştiind că toţi agenţii economici participanţi la circuit sunt înregistraţi în scop de TVA în România, iar toateoperaţiunile au loc în România, determinaţi TVA de plată sau de recuperat pentru agentul economic X.Raspuns:Pas 1. Determinarea TVA deductibilPreţ de producţie pantofi = 250 lei / perecheDiscount = 10% Preţ de achiziţie fără TVA = 250 – 250 x 10% = 225 lei / perecheTVA deductibil = 225 x 1.000 x 24% = 540000 leiPas 2. Determinarea TVA colectatPreţ achiziţie = 225 lei / perecheAdaos comercial = 225x 30% = 67,5 lei / pereche

Preţ vânzare fără TVA = 292,5 lei / perechePentru vânzarea către W: Preţ vânzare = 292,5 lei/perecheDiscount = 5% x 292,5 = 14,63 lei/perechePreţ vânzare fără TVA = 277,87 lei / perecheTVA colectat = 277,87x 800 x24% = 53510 leiPentru vânzarea către Z: Preţ vânzare = 292,5 lei / perecheTVA colectat = 292,5 x 200 x24% = 14.040 leiTVA colectat = 53510+14040 =67550 leiPas 3. Determinarea TVA de platăTVA colectat > TVA deductibil TVA de plată = 67550 - 54000 = 13350 lei

144. O societate comercială achiziţionează un mijloc fix pentru care plăteşte un avans de 30% din valoare în lunaiulie, urmând ca restul de 70% să fie achitat în luna septembrie, atunci când mijlocul fix îi este livrat. Facturaeste făcută pentru întreaga valoare în luna iulie.

Dacă valoarea mijlocului fix este de 500.000 lei, preţ fără TVA, determinaţi TVA deductibilă aferentălunii iulie.TVA devine exigibilă la data facturii astfel că societatea îşi înregistrează în luna iulie un TVA deductibil de

500.000x 24% = 120.000 lei.145. O societate comercială achiziţionează în luna martie mărfuri în valoare de 40.000 lei fără TVA, pe care le

achită în proporţie de 60% în luna martie şi de 40% în luna aprilie. Factura de achiziţie este emisă în lunamartie. Tot în luna martie societatea facturează către clienţi mărfuri în valoare de 50.000 lei, preţ fără TVA,

pentru care va primi contravaloarea integral în luna aprilie.

Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferentă lunii aprilie, ştiind că toate operaţiunile au loc în România,între persoane înregistrate în scop de TVA în România.TVA devine exigibilă la data livrării sau data facturării. Astfel, TVA-ul aferent achiziţiilor este exigibil în

luna martie, iar TVA-ul aferent livrărilor este exigibil tot în luna martie , pentru luna aprilie societatea nu are de plătit sau de recuperat, întrucât ea nu a desfăşurat operaţiuni impozabile cu exigibilitate în luna aprilie.

146. Societatea comercială ALFA SA, cu sediul în Bucureşti şi înregistrată în scop de TVA în România,livrează mărfuri către SC BETA SRL, cu sediul în Sibiu si înregistrată în scop de TVA în România.

Mărfurile sunt livrate în data de 10 februarie 2010, fiind transportate de la Bucureşti la Sibiu. SC ALFA SAfacturează operaţiunea în data de 5 martie 2010.

Precizaţi data la care TVA este exigibilă.

TVA devine exigibila in luna martie pentru ca atunci este inregistrata factura.



147. Selectaţi dintre operaţiunile prezentate mai jos acele operaţiuni pentru care este aplicată cota redusă de TVAde 9%:

- prestările de servicii medicale;- livrările de produse ortopedice;- livrările de organe, de sânge si de lapte de provenienţă umană;- livrarea de manuale şcolare;- activitatea de învăţământ;

- dreptul de intrare la muzee;- cazarea în cadrul sectorului hotelier. 148. O societate comercială, A, produce o cantitate de 2.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticlă la un preţ de

producţie de 8 lei/sticlă. Societatea A vinde către societatea B cele 2.000 de sticle în luna aprilie. Valoareaaccizei specifice pentru vinul spumos este de 34,05 euro/hl produs, iar cursul de schimb este de 4,2688lei/euro.

Determinaţi valoarea accizei şi a TVA aferente lunii aprilie pe care trebuie să le declare societatea B laadministraţia financiară, dacă B nu mai realizează nicio altă operaţiune în luna aprilie.Societatea B este comerciant, nu producător, ca urmare ea nu are obligaţii declarative în ceea ce priveşte

accizele.Pentru determinarea TVA-ului de declarat trebuie să determinăm preţul fără TVA la care B va cumpăra de la A.Acest preţ = Preţ de producţie + AccizaPreţ de achiziţie fără TVA = (2.000x 8) + (34,05x 3,3 x 2.000x 0,75 / 100) = 16.000 + 1685,48 = 17.685,48 leiTVA deductibil = 17.685,48 x 24% = 3.360 leiDeci societatea trebuie să declare un TVA de recuperat de 4245 lei.

149. La inventarierea de la sfârşitul exerciţiului financiar se constată lipsa unui mijloc fix în valoare de 20.000 lei,care a fost amortizat contabil în proporţie de 30%, lipsa nefiind imputabilă.

Explicaţi tratamentul fiscal din punct de vedere al TVA şi precizaţi suma de TVA generată, dacă este cazul.Bunul constatat lipsă în gestiune şi neimputabil este o livrare către sine pentru care societatea comercială trebuie

să colecteze TVA.150.. Un furnizor acordă clientului său în momentul facturării mărfurilor o reducere comercială.

Să se determine TVA aferentă mărfurilor vândute de către furnizor, cunoscând următoarele:- preţ de vânzare: 2.000 lei;- rabat 10% acordat pentru mărfurile vândute.

Preţ de vânzare ..........................................................2.000 leiRabat 10% acordat mărfurilor vândute.Rãspuns: =432 leiMetodologia de calcul:Preţ de vânzare ..........................................................2.000 lei

Rabat 10% (2.000 lei x 10%) .......................................200 lei

Baza de impozitare TVA...........................................1.800 lei(2.000 lei – 200 lei = 1.800 lei)TVA 19% (1.800 lei x 24%).........................................432 lei151. Un furnizor acordă clientului său în momentul facturării mărfurilor reduceri comerciale.

Să se calculeze TVA aferentă mărfurilor vândute de către furnizor, cunoscând următoarele:- preţ de vânzare: 2.000 lei;- rabat 10% şi remiză 5% acordate pentru mărfurile vândute.

Preţ de vânzare ..........................................................2.000 lei

Rabat 10% (2.000 lei x 10%) .......................................200 leiSubtotal......................................................................1.800 lei(2.000 lei – 200 lei = 1.800 lei)Remiză 5% (1.800 lei x 5%) ..........................................90 leiBaza de impozitare TVA...........................................1.710 lei(1.800 lei – 90 lei = 1.710 lei)



TVA 19% (1.710 lei x 24%).........................................410 lei

152. Se importă din SUA produse finite spre a fi comercializate.

Să se calculeze TVA datorată în vamă, în condiţiile în care se cunosc următoarele date:

- valoarea în vamă a mărfurilor: 40.000 lei;

- taxe vamale 10%, comision vamal 0,5%;- importatorul nu beneficiază de certificat de amânare la plata TVA în vamă.

Pret de achizitie ......................................................40.000 leiTaxe vamale...............................................................4.000 leiComision vamal............................................................200 leiPret final de achzitie.................................................44.200 leiTVA = 44200*24%= 10608 lei153. Societatea FRANCO, cu sediul în Germania şi înregistrată în scop de TVA în Germania, îşi trimite doiangajaţi în România pentru a încheia un contract cu societatea SC ALFA SRL, cu sediul în România şi înregistratăîn scop de TVA în România. Conform înţelegerii, cheltuielile de cazare ale angajaţilor societăţii FRANCO vor fifacturate de către hotelul din România către SC ALFA SRL, care le va refactura către FRANCO.

Precizaţi regimul de TVA aplicabil facturilor emise de SC ALFA SRL societăţii FRANCO, precum şi suma de TVAcolectată, dacă este cazul, ştiind că valoarea cazării fără TVA este de 4.000 lei.

Se aplica cota redusa de TVA de 9%.

TVA colectata = 4000*9%= 360 lei154. Precizaţi condiţiile în care la livrarea unui apartament dintr-un bloc către o persoană fizică se poate colecta

TVA cu cota de 5%.Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă de5%, respectiv:

1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio locuinţă în

proprietate pe care au achiziţionat-o cu cota de 5%;2. în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună, nicio

locuinţă în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea

atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţieeconomică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe încondiţiile pieţei.

155. O societate închiriază una dintre clădirile pe care le deţine unei alte societăţi, întrucât nu a optat pentrutaxare, închirierea se face aplicând regimul de TVA scutit fără drept de deducere. Societatea doreşte sărefactureze şi utilităţile aferente (curent, gaze, apă) şi doreşte să aplice şi acestora regimul de scutit fără drept

de deducere, considerându-le cheltuieli accesorii care trebuie să urmeze acelaşi regim ca şi operaţiunea de bază.

Este corect? Argumentaţi.

156. O societate plătitoare de TVA este înregistrată la începutul anului 2010 ca având perioadă fiscală pentrudeclararea şi plata TVA trimestrul. În luna august 2010 realizează o achiziţie intracomunitară de bunuri.Este prima achiziţie intracomunitară de bunuri pe care o realizează.

Explicaţi ce perioadă fiscală trebuie să folosească societatea în 2010.

157. Să se determine TVA de plată, cunoscând următoarele date:

- venituri obţinute din operaţiuni taxabile care dau drept de deducere: 115.000 lei;- venituri obţinute din operaţiuni scutite fără drept de deducere: 57.500 lei;- bunuri şi servicii achiziţionate atât pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi de



operaţiuni care nu dau drept de deducere: 1.240 lei, din care TVA 240 lei;- bunuri şi servicii achiziţionate, destinate exclusiv realizării de operaţiuni care dau drept de deducere:

124.000 lei, din care TVA 24.000 lei.Pro rata de TVA = 115000/(115000+57500)=67%240 lei x 67% = 161 lei TVA de dedus240 lei x 33% = 79 lei TVA nedeductibilăDeterminarea TVA de platăTVA colectată. (115.000 lei x 24%)............................................................27.600 lei

TVA deductibilă.(24.000 lei + 161 lei )........................................................24.161 leiTVA de plată (27.600 lei – 24.161 lei …………...........................................3.439 lei

158. La data de 31 martie, din evidenţele contabile s-au centralizat următoarele date:

- TVA de rambursat (recuperat) din decontul lunii precedente 3.230 lei- TVA colectată 7.460 lei- TVA deductibilă 2.850 lei

- Societatea obţine numai venituri din operaţiuni care dau drept de deducere.

- Să se calculeze TVA care rezultă din regularizarea datelor la sfârşitul lunii.TVA de plata = Tva Colectat – TVA deductibila = 7460 -2850 = 4610

TVA de plata la 31.03 = 4610 – 3230 = 1380 lei159. Ce tipuri de operaţiuni intră în sfera de aplicare a TVA?În sfera de aplicare a Tva în România intră: livrările de bunuri (la intern, intracomunitare, exportul), achiziţiileintracomunitare, prestările de servicii şi importul.

160. Care sunt cotele de TVA în România?Cotele de TVA sunt 24% şi 9% si respective 5%. Mai pot exista operaţiuni scutite cu sau fără drept de deducere,

precum şi operaţiuni neimpozabile în România.

161. Când devine exigibilă taxa pe valoarea adăugată în cazul achiziţiilor intracomunitare?În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptulgenerator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziţia.În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii

următoare celei în care a intervenit faptul generator Prin excepţie exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislaţia altui stat membru dacăaceasta este emisă înainte de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.

162. SC ALFA SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România, vinde

către societatea BETA, stabilită si înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care sunt transportate dinRomânia în Ungaria de către BETA.

Ce operaţiune realizează SC ALFA SRL şi care sunt condiţiile pentru ca SC ALFA SRL să poată consideraoperaţiunea scutită cu drept de deducere?

163. SC ALFA SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România,

vinde către societatea BETA, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care sunttransportate din Buzău, de la sediul societăţii ALFA, în Oradea, unde BETA are o sucursală.

Explicaţi ce fel de operaţiune realizează ALFA şi care este regimul de TVA aplicabil.164. SC ALFA SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România,

vinde către societatea BETA, stabilită în Ungaria şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care sunttransportate din România în Franţa. BETA îi comunică societăţii ALFA SRL un cod de TVA valabil emisde autorităţile din Ungaria, SC ALFA SRL deţinând si documente de transport care atestă transportul

bunurilor din România în Ungaria. SC ALFA SRL facturează această operaţiune cu TVA 19%,conform cotei din România, argumentând că nu poate aplica scutirea de TVA pentru livrările



intracomunitare întrucât BETA nu îi furnizează un cod valabil de TVA emis de autorităţile din Franţa, loculunde ajung bunurile.

Este corect? Argumentaţi.165. SC ALFA SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România,

achiziţionează de la societatea GAMA SRL, stabilită în Portugalia şi înregistrată în scop de TVA înPortugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia în România.

Care sunt condiţiile în care SC GAMA SRL poate aplica scutire la factura emisă către SC ALFA SRL?

166. SC ALFA SRL, o societate comercială stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România,achiziţionează de la societatea GAMA, stabilită în Portugalia şi înregistrată în scop de TVA în Portugalia, fructecare sunt transportate din Portugalia în România de către GAMA, existând documente de transport în acestsens.

Ce operaţiune realizează SC ALFA SRL şi cum va înregistra TVA aferentă acestei operaţiuni, ştiind căfructele achiziţionate vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau dreptul de deducere a TVA?

167. SC ALFA SRL prestează servicii de consultanţă către BETACO. SC ALFA SRL are sediul activităţiieconomice în România şi este înregistrată în scop de TVA în România. BETACO are sediul activităţiieconomice în Italia şi este înregistrată în scop de TVA în Italia. Nici ALFA, nici BETACO nu au sedii fixe înalte state membre decât cele unde au sediul activităţii economice.

Determinaţi regimul de TVA aplicabil acestei operaţiuni, precum şi dacă SC ALFA SRL trebuie să declareacest serviciu în declaraţia recapitulativă.

168. SC X SRL, cu sediul în Bucureşti, România, înregistrată în scopuri de TVA în România, livrează către Z,înregistrată în scop de TVA în Germania, bunuri în valoare de 10.000 lei, fără TVA. Bunurile sunttransportate din România în Germania de către un transportator în contul societăţii X SRL.

Explicaţi regimul de TVA aplicabil la întocmirea facturii de către SC X SRL, arătând si ce condiţii trebuieîndeplinite pentru a aplica acest regim.

169. SC ALFA SRL, cu sediul în Bucureşti, România, care beneficiază de regimul special de scutire pentruîntreprinderi mici, livrează către Z, stabilită si înregistrată în scop de TVA în Germania, telefoane învaloare de 10.000 lei, fără TVA. Telefoanele sunt transportate din România în Germania de către un

transportator în contul societăţii X SRL.Care este suma TVA sau menţiunea pe care o trece pe factură SC ALFA SRL? Argumentaţi.

170. SC BETA SRL, cu sediul în Bucureşti, România, înregistrată în scopuri de TVA în România, livrează cătreGAMA, stabilită în Franţa şi înregistrată în scop de TVA în Franţa şi în România, televizoare în valoare de200.000 lei, fără TVA. GAMA dispune ca televizoarele să fie transportate de la sediul societăţii BETA dinBucureşti la un depozit închiriat de GAMA în Iaşi.

Care este suma TVA sau menţiunea pe care o trece pe factură SC BETA SRL? Argumentaţi.171. SC ALFA SRL, cu sediul în Iaşi, România, înregistrată în scopuri de TVA în România, livrează către BBB,

stabilită în Franţa si înregistrată în scop de TVA în Franţa, televizoare în valoare de 200.000 lei, fără TVA.BBB dispune ca televizoarele să fie transportate în Germania şi îi comunică societăţii ALFA SRL codul de

înregistrare în scopuri de TVA din Franţa.Care este suma TVA sau menţiunea pe care o trece pe factură SC ALFA SRL şi ce condiţii trebuie îndeplinite

pentru a trece această sumă/menţiune?172. SC GAMA SRL, cu sediul în Ploieşti, România, înregistrată în scopuri de TVA în România, livrează către

societatea ALFA, care beneficiază de regimul special pentru întreprinderi mici conform legislaţiei dinUngaria, fructe în valoare de 15.000 lei, fără TVA. Fructele sunt transportate din România în Ungaria decătre ALFA.

Care este suma TVA sau menţiunea pe care o trece pe factură SC GAMA SRL? Argumentaţi.173. SC X SRL are sediul în Bucureşti şi aplică regimul de scutire pentru întreprinderi mici. în luna martie 2010,

aceasta depăşeşte plafonul de scutire pentru întreprinderi mici, însă nu se înregistrează în scop de TVAîntrucât nu şi-a dat seama că a depăşit acest plafon, în luna octombrie 2010, SC X SRL are un control fiscalcare descoperă acest fapt şi stabileşte colectarea sumei de 2.500 lei reprezentând TVA aferentă unei singurefacturi emise în perioada în care ar fi trebuit să fie înregistrată în scop de TVA. După control, SC X SRLemite, către beneficiarul căruia iniţial i-a facturat fără TVA, o factură cu TVA colectată. Beneficiarul nu



acceptă factura pe motiv că el nu are drepi de deducere al acestei TVA, singurul argument adus de beneficia]fiind că nu se poate deduce TVA colectată de SC X SRL după control

Este argumentul beneficiarului întemeiat?174. SC X SRL, cu sediul în România şi înregistrată în scop de TVA în România, efectuează servicii de

depozitare, în luna martie 2010, ea depozitează în depozitul din Bucureşti marfă aparţinând societăţiiGAMA LTD., o societate cu sediul în Germania şi înregistrată în scop de TVA în Germania.

Determinaţi regimul de TVA aplicabil acestei operaţiuni, precum şi dacă SC X SRL trebuie să declare acest

serviciu în declaraţia recapitulativă.175. SC X SRL, cu sediul în România şi înregistrată în scop de TVA în România, efectuează servicii de reparaţiitelefoane pentru ZIGMACO, o societate cu sediul în Ungaria si care nu este înregistrată în scop de TVA înUngaria, fiind întreprindere mică. Astfel, ZIGMACO nu îi comunică SC X SRL un cod de TVA, deşiaceasta 1-a solicitat.

Determinaţi regimul de TVA aplicabil acestei operaţiuni, precum şi dacă SC X SRL trebuie să declare acestserviciu în declaraţia recapitulativă.

176. SC BETA SRL, cu sediul în Buzău, considerată întreprindere mică, neînregistrată în scopuri de TVA înRomânia, achiziţionează de la ALFA, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Franţa, mobilier învaloare de 25.000 euro. Produsele vor fi transportate din Franţa în România. Este prima achiziţie

intracomunitară de bunuri a BETA SRL.Descrieţi obligaţiile societăţii BETA SRL din punct de vedere al TVA pentru această tranzacţie. Cursul deschimb este de l euro = 3,6 lei.

177. SC GAMA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, transportă trei imprimante, produse deaceasta, la o expoziţie de tehnologie care are loc în Franţa. După expoziţie imprimantele sunt aduse înapoi înRomânia.

Ce obligaţii are SC GAMA SRL din punct de vedere al TVA pentru această tranzacţie?178. SC ALFA SRL se înfiinţează la data de 19 iunie 2010. Cu această ocazie estimează că nu va realiza o cifră

de afaceri foarte mare în anul 2010 şi ca urmare nu se înregistrează în scop de TVA, optând pentru aplicarearegimului special pentru întreprinderi mici. La 31.12.2010 constată că cifra ei de afaceri a ajuns la nivelul de72.000 lei.Dacă nivelul cursului de schimb este de l euro = 3,3817 lei, mai poate păstra SC ALFA regimul deîntreprindere mică neplătitoare de TVA? Argumentaţi răspunsul.

179. SC ALFA SRL se înfiinţează la data de 19 iunie 2010. Cu această ocazie estimează că nu va realiza o cifrăde afaceri foarte mare în anul 2010 şi ca urmare nu se înregistrează în scop de TVA, optând pentru aplicarearegimului special pentru întreprinderi mici. La 31.12.2010 constată că cifra ei de afaceri a ajuns la nivelul de60.000 lei.

Dacă nivelul cursului de schimb este de l euro = 3,3817 lei, mai poate păstra SC ALFA regimul deîntreprindere mică neplătitoare de TVA? Argumentaţi răspunsul.

180. Explicaţi ce reprezintă „structura de comisionar" din punct de vedere al TVA.181. Care este documentul în baza căruia se colectează TVA în cazul unei livrări către sine?182. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, realizează servicii de transport bunuri

pentru beneficiarul GAMA, persoană juridică având sediul activităţii economice în Polonia şi înregistrată înscop de TVA în Polonia. GAMA nu are un sediu fix în România. Serviciul facturat este reprezentat detransport de bunuri din Bucureşti în Timişoara, în valoare de 10.000 lei, preţ fără TVA.

Precizaţi regimul de TVA aplicabil şi obligaţiile declarative ale ALFA SRL referitoare la această operaţiune.183. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, realizează servicii de transport pentru

beneficiarul GAMA, persoană juridică având sediul activităţii economice în Polonia si înregistrată în scop deTVA în Polonia. Serviciul facturat este reprezentat de transportul de bunuri din Bucureşti în Berlin învaloare de 10.000 lei, preţ fără TVA.

Precizaţi locul acestei operaţiuni din punct de vedere al TVA, ştiind că nici GAMA, nici ALFA nu au altesedii fixe în alte state decât cele unde au sediul activităţii economice. Argumentaţi.

184. SC ALFA SRL, stabilită si înregistrată în scop de TVA în România, realizează servicii de transport pentru beneficiarul TETA, persoană juridică stabilită în România si înregistrată în scop de TVA în România. Serviciulfacturat este reprezentat de transportul de bunuri din Bucureşti în Berlin în valoare de 10.000 lei, preţ fără TVA.



Precizaţi regimul de TVA aplicabil şi obligaţiile declarative ale SC ALFA SRL referitoare la aceastăoperaţiune.

185. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, prestează servicii de consultanţă îndomeniul contabil pentru beneficiarul GAMA, persoană juridică stabilită în Polonia si înregistrată în scop deTVA în Polonia si care nu are niciun sediu fix în România. Serviciul facturat este în valoare de 10.000 lei,

preţ fără TVA.

Precizaţi regimul de TVA aplicabil si obligaţiile declarative ale SC ALFA SRL referitoare la aceastăoperaţiune. Argumentaţi.

186. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, prestează servicii de consultanţă îndomeniul contabil pentru beneficiorul GAMA, societate comercială stabilită în Polonia care beneficiază deregimul special de scutire pentru întreprinderi mici conform legislaţiei din Polonia şi care nu are niciun sediufix în România. GAMA nu îi comunică lui ALFA un cod de înregistrare în scop de TVA. Serviciul facturateste în valoare de 10.000 lei, preţ fără TVA.

Precizaţi regimul de TVA aplicabil şi obligaţiile declarative ale SC ALFA SRL referitoare la aceastăoperaţiune. Argumentaţi.187. SC ALFA SRL este o societate de asigurări stabilită în România si neînregistrată în scop de TVA în

România întrucât realizează numai operaţiuni scutite fără drept de deducere, în 2009, ea s-a înregistrat în scop

de TVA cu art. 153

1

, întrucât a realizat o achiziţie intracomunitară de bunuri de 15.000 euro. în aprilie 2010,aceasta beneficiază de servicii de consultanţă în domeniul contabil în valoare de 1.200 euro de la societateaGAMA, societate comercială stabilită în Polonia şi înregistrată în scop de TVA în Polonia şi care nu areniciun sediu fix în România.

Precizaţi ce sumă de TVA sau ce menţiune va trece GAMA pe factură, precum şi care sunt obligaţiile din punctde vedere al TVA ale societăţii ALFA. Cursul de schimb este de l euro = 3,6 lei.

188. SC ALFA SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, îi închiriază o clădire SC BETA SRL,stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România. SC ALFA SRL optează pentru facturarea acesteioperaţiuni cu TVA, începând din chiar data închirierii, 10.05.2008. Realizând că pentru a putea face acestlucru este nevoie de depunerea unei notificări de taxare a operaţiunii la administraţia financiară, SC

ALFA depune notificarea la data de 30.11.2008, precizând în notificare că data de la care îşi exercităopţiunea este 10.05.2008. La un control realizat la SC BETA SRL, inspectorii fiscali constată acest lucru siapreciază că SC BETA SRL nu avea dreptul de deducere a TVA pe perioada dintre momentul închirierii şimomentul depunerii notificării de taxare, astfel că exclud de la deducere TVA aferentă facturilor de chiriedin perioada mai-noiembrie 2008.

Este corect?189. Care sunt termenele de depunere a declaraţiei recapitulative de TVA?

Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA trebuie să întocmească şi să depună laorganele fiscale competente, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice, odeclaraţie recapitulativă de TVA.

190. O societate comercială îşi trimite directorul general într-o delegaţie în Ungaria cu autoturismul proprietate asocietăţii comerciale, în Ungaria, directorul alimentează autoturismul cu benzină, după care se reîntoarce înRomânia.

Trebuie declarată această operaţiune în declaraţia recapitulativă de TVA? Argumentaţi

Da pentru ca este achiziţie intracomunitara de bunuri taxabile, pentru care exigibilitatea de taxă aluat naştere în luna calendaristică respectivă;.

191. O persoană fizică achiziţionează automobile din Germania si apoi le revinde în România, realizând acest lucrucu un caracter de continuitate, fiind activitatea din care obţine venitul său principal.

Trebuie această persoană să se înregistreze în scopuri de TVA? Argumentaţi.

192. Un agent economic importă din America de Sud 10.000 de sticle de alcool etilic, concentraţie 50%, de 0,5l/sticlă, la preţ extern de 100 euro/ sticlă, acestea nefiind plasate în regim suspensiv. Acciza specifică pentrualcoolul etilic este de 750 euro/hl alcool pur. Cursul de schimb este de 4,2688 lei/euro.

Determinaţi valoarea accizei care trebuie plătită în vamă.

Acciza = 10000*05.l/sticla/100/2 *750 euro=18750 euro



Acciza in lei = 80040 lei193. O societate comercială produce în luna mai 2.000 de pachete de ţigări cu 10 ţigări în pachet. Acciza pentru

ţigări este de 64 euro /1.000 ţigări, iar cursul de schimb este de 4,2688 lei/euro.

Cât este acciza datorată la bugetul de stat pentru producţia realizată, dacă ţigările sunt eliberate în consumîn luna mai?

Acciza = 2000 pachete*10 tigari/1000 *64euro*4.2688 lei/euro= 5464 lei194. Precizaţi produsele pentru care se aplică accize armonizate.

Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sauindirect asupra consumului următoarelor produse:a) alcool şi băuturi alcoolice;b) tutun prelucrat;c) produse energetice şi electricitate.

195. Ce înseamnă regim suspensiv de accize?Regim suspensiv de accize înseamnă un regim fiscal aplicat producerii, transformării, deţinerii sau deplasării

de produse accizabile care nu fac obiectul unei proceduri ori al unui regim vamal suspensiv, accizele fiindsuspendate;196. Precizaţi exigibilitatea accizei.

(1) Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul membru în care se face

eliberarea pentru consum.(2) Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele în vigoare la data lacare accizele devin exigibile în statul membru în care are loc eliberarea pentru consum.

197. Precizaţi produsele pentru care se aplică acciză, dar care nu intră în categoria accizelor armonizate.Cafea verde, cafea prajita, cafea solubilaIahturi si alte navea sau ambarcatiuni cu sau fara motor pentru agrementAccizele pentru motoarele cu capacitatea de peste 25 CP destinate iahturilor şi altor nave şi ambarcaţiuni pentru

agrement198. în luna martie, un agent economic producător de bere a înregistrat o producţie de 10.000 hi, cu o concentraţie

alcoolică de 4,5% şi un număr de 6 grade Plato.Stabiliţi acciza datorată de producător ştiind că acciza unitară este de 0,43 euro / l hi grad Plato, iar cursulde schimb este de l euro = 4,2688 lei.

Acciza = 10000 hl*6 grade plato*0.43euro/hl/1grad plato *4.2688 = 110135 lei199. Precizaţi termenul la care trebuie depusă declaraţia de accize.Pana la data de 25 ale lunii urmatoare la care se refera declaratia.200. Un importator din România achiziţionează în luna mai, din Brazilia, 4.000 kg de cafea prăjită, la preţul

extern de 2 euro/kg, taxă vamală 10%, comision vamal 0,5%, acciză 225 euro/tonă, TVA 24%.

Determinaţi acciza utilizând un curs de l euro = 4,2688 lei.

Acciza = 4*225 euro* 4.2688 lei = 3842 lei201. Un antrepozit fiscal livrează spre consum 80.000 de pachete de ţigarete a 20 ţigarete/pachet, preţ extern = 0,8

euro/pachet, iar preţul de vânzare cu amănuntul maxim declarat = 7 lei/pachet. Acciza pentru ţigarete este de48,50 euro /1.000 ţigarete + 22%, l euro = 4,2688 lei. Acciza minimă pentru ţigarete = 287,46 lei /1.000ţigarete.

Determinaţi acciza care trebuie virată la bugetul de stat.Raspuns:nr tigarete : 80000 x 20 = 1.600.000 tigariacciza minima : 287.46 x 1.600.000/1000 = 459936 lei leiacciza minima stabilita : 459936*96% = 441539 leiacciza specifica : (48.50 x 1.600.000/1000) x 4,2688 = 331259 leiacciza ad valorem : 22% x 7 x 80000 = 123200 leiacciza calculata : acciza specifica + acciza ad valorem = 331259+123200 = 454459 leiacciza calculata(454459) < acciza minima stabilita(459936) => se plăteşte acciza minimă stabilita.Acciza de plata : 441593 lei



Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem, dar numai puţin de 96% din acciza totală pentru ţigarete, care reprezintă acciza minimă. Când suma dintre accizaspecifică şi acciza ad valorem este mai mică decât acciza minimă, se plăteşte acciza minimă.

(11) Semestrial, prin ordin al ministrului, Ministerul Finanţelor Publice va stabili nivelul accizeiminime în funcţie de evoluţia accizei aferente ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vândută.

(2) Acciza specifică se calculează în echivalent euro pe 1.000 de ţigarete.(3) Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal stabilit, asupra preţului maxim de

vânzare cu amănuntul.

(4) Preţul maxim de vânzare cu amănuntul este preţul la care produsul este vândut altor persoane decâtcomercianţi şi care include toate taxele şi impozitele.(5) Preţul maxim de vânzare cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete se stabileşte de către

persoana care produce ţigaretele în România sau care importă ţigaretele şi este adus la cunoştinţă publicăîn conformitate cu cerinţele prevăzute de norme

(6) Este interzisă vânzarea, de către orice persoană, a ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit şi declarat preţuri maxime de vânzare cu amănuntul.

(7) Este interzisă vânzarea de ţigarete, de către orice persoană, la un preţ ce depăşeşte preţul maxim devânzare cu amănuntul, declarat.

202. Ce reprezintă produsele accizabile în înţelesul Codului fiscal?

Produsele accizabile reprezinta produse provenite din producţia internã sau din import, pentru care se datoreazã bugetului de stat taxe speciale de consum.

a) alcool şi băuturi alcoolice;b) tutun prelucrat;c) produse energetice şi electricitate.

203. Ce este un antrepozit fiscal în domeniul accizelor?Antrepozitul fiscal este locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sauexpediate în regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat în cadrul activităţii sale.204. Când se poate considera că deplasarea intracomunitară a produselor accizabile este considerată ca având

loc în regim suspensiv?Produsele accizabile pot fi deplasate în regim suspensiv de accize pe teritoriul Comunităţii, inclusiv dacă

produsele sunt deplasate via o ţară terţă sau un teritoriu terţ:a) de la un antrepozit fiscal la:1. un alt antrepozit fiscal;2. un destinatar înregistrat;3. un loc de unde produsele accizabile părăsesc teritoriul Comunităţii,;4. un destinatar în cazul în care produsele sunt expediate din alt stat membru;b) de la locul de import către oricare dintre destinaţiile prevăzute la lit. a), în cazul în care produsele încauză sunt expediate de un expeditor înregistrat. Locul de import înseamnă locul unde se află produsele înmomentul în care sunt puse în liberă circulaţie. Expeditorul înregistrat în România poate să îşi desfăşoareactivitatea în această calitate numai în baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea competentă.

205. Care este organul fiscal competent teritorial pentru administrarea impozitelor şi taxelor datorate decontribuabili, alţii decât marii contribuabili?

Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat,competenţa revine acelui organ fiscal, judeţean, local sau al municipiului Bucureşti stabilit prin ordin alministrului economiei şi finanţelor, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazulimpozitelor şi contribuţiilor realizate prin stopaj la sursă, în condiţiile legii.

206. In ce condiţii un alt organ fiscal decât cel competent teritorial, potrivit legii, si anume cel în raza căruiacontribuabilul îşi are domiciliul fiscal, poate prelua competenţa pentru administrarea impozitelor si taxelor datorate de respectivul contribuabil?

Pentru marii contribuabili, inclusiv de sediile secundare ale acestora, competenţa poate fi stabilită în sarcina altor organe fiscale, prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionalede Administrare Fiscală



207. Societatea X SRL a depus la data de 25 aprilie 2010 decontul de taxă pe valoarea adăugată aferentătrimestrului 12010, solicitând totodată si rambursarea sumei negative înscrise în decontul respectiv, de10.000 lei.

Pentru soluţionarea cererii de rambursare, organul fiscal efectuează o inspecţie fiscală, pe parcursul căreiadecide şi verificarea impozitului pe venitul din salariu.

Inspecţia fiscală se finalizează în data de l O iunie 2010 şi are ca rezultat stabilirea unei diferenţe suplimentare laimpozitul pe salariu faţă de cel datorat şi declarat la 25 ianuarie, de 5.000 lei. Organul fiscal competent emite

nota de compensare a TVA de rambursat cu diferenţa datorată la impozitul pe salariu în data de 20 iunie2010.

Să se calculeze cuantumul majorărilor de întârziere datorat de contribuabil pentru diferenţa suplimentară deimpozit pe salariu, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.

Nr de zile = 20.06.2010-26.01.2010 = 146 zile

Penalitati = 146*0.1%*5000 lei = 730 lei208. Care este domiciliul fiscal al unui contribuabil persoană fizică?a) pentru persoanele fizice, adresa unde îşi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazulîn care aceasta este diferită de domiciliu;

b) pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere,sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală209. Dl A, medic, cu domiciliul în Bucureşti, sectorul l, are un cabinet individual pentru acordarea de

consultaţii medicale în Bucureşti, sectorul 3, având program în patru zile din săptămână. Dl A mai deţine uncabinet de consultaţii medicale şi în oraşul Buftea, judeţul Ilfov, la acesta din urmă având program doar o zi

pe săptămână.

Care este domiciliul fiscal în cazul dlui A? Explicaţi.

Bucuresti sectorul 3, este sediul unde isi desfasoara activitatea principala.210. Societatea X SRL calculează impozitul pe profit aferent trimestrului I 2009 în sumă de 20.000 lei.

Societatea virează la termenul legal - 25 aprilie 2009 - impozitul datorat. De asemenea, la termenul din25 aprilie 2009, societatea depune Declaraţia 100 la organul fiscal competent, însă omite să înscrie înaceastă declaraţie impozitul pe profit calculat, în cuantum de 20.000 lei.

Care sunt efectele juridice ale plăţii impozitului pe profit asupra obligaţiei de declarare a acestuia?Obligaţia de a depune declaraţia fiscală se menţine şi în cazul în care a fost efectuată plata obligaţiei fiscale.Astfel, chiar dacă plata a fost efectuată, nu înseamnă că nu mai există obligaţia de declarare.

211. Codul de procedură fiscală prevede obligaţia contribuabilului de a aduce la cunoştinţa organului fiscal oricemodificare ulterioară a datelor din declaraţia de înregistrare fiscală prin depunerea declaraţiei de menţiuni.

În ce termen trebuie depusă declaraţia de menţiuni?

In termen de 30 de zile de la producerea modificarii.212. Societatea X SRL datorează impozit pe profit astfel:

a) Creanţe principale reprezentând impozit pe profit, conform declaraţiei fiscale:

• trimestrul 12009: l .000 lei, scadente la 25 aprilie 2009;

• trimestrul II2009: l .500 lei, scadente la 25 iulie 2009;

• trimestrul III 2009: 2.000 lei, scadente la 25 octombrie 2009;

• trimestrul IV 2009: 2.000 lei, scadente la 25 ianuarie 2009.

b) Creanţe rezultate din inspecţia fiscală, cu termen de plată conform deciziei de impunere comunicate în

data de 20 ianuarie 2010:• diferenţă trimestrul 12009: 400 lei;• accesoriu aferent diferenţei de 400 lei, calculat până la 15 ianuarie 2010 (data finalizării controlului):

100 lei;

• diferenţă trimestrul III 2009: 500 lei;



• accesoriu aferent diferenţei de 500 lei, calculat până la 15 ianuarie 2010 (data finalizării controlului):60 lei;

• total:

- principal: 900;

- accesorii: 160.c) Creanţe accesorii stabilite prin decizie pentru neplata la scadenţă a impozitului pe profit:• comunicată la data de 10 iulie 2009: 200 lei;

• comunicată la data de 10 ianuarie 2010: 300 lei.Societatea efectuează pentru obligaţiile la bugetul de stat o plată de 7.100 lei la data de 10 martie 2010.

Să se precizeze cum va efectua organul fiscal stingerea obligaţiilor în evidenţa sa fiscală prin aplicarea regulii privitoare la ordinea de stingere a datoriilor din Codul de procedură fiscală, contribuabilul neavând alte obligaţiide plată la bugetul de stat decât impozitul pe profit. Rãspuns:data Suma dat. Suma acop pl.10.03 Ramas de plata10.03.201025.04.09-princip. 1000 1000 0

10.07.09-accces. 200 200 025.07.09-princip. 1500 1500 025.10.09-princip. 2000 2000 010.01.10-acces. 300 300 015.01.10-princip. 900 500 015.01.10-acces. 160 0 16025.01.10 – princ. 2000 2000 0Total=5960 8060 7500 560213. Cum se stabileşte vechimea obligaţiilor de plată accesorii în scopul aplicării regulii de stingere a datoriilor?Vechimea obligaţiilor fiscale de plată se stabileşte astfel:a) în funcţie de scadenţă, pentru obligaţiile fiscale principale;

b) în funcţie de data comunicării, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de organelecompetente, precum şi pentru obligaţiile fiscale accesorii;c) în funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative, pentru diferenţele de obligaţiifiscale principale stabilite de contribuabil.

214. Care este termenul legal în care organul fiscal trebuie să soluţioneze o cerere a unui contribuabil în cazul în care pentru aceasta sunt necesare informaţii suplimentare?

Ca regulă generală, cererile depuse de către contribuabil potrivit Codului de procedură se soluţionează de cătreorganul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare.În situaţiile în care, pentru soluţionarea cererii, sunt necesare informaţii suplimentare relevante pentru luareadeciziei, acest termen se prelungeşte cu perioada cuprinsă între data solicitării şi data primirii informaţiilor solicitate.

215. Societatea X SRL a stabilit şi a declarat la data de 25 ianuarie 2010 un impozit pe venitul din salarii aferentlunii decembrie 2009 în sumă de 12.000 lei. Ulterior, societatea constată că a calculat greşit impozitul, sumacorectă a acestuia fiind de 10.000 lei. Ca urmare, societatea îşi exercită dreptul de a corecta declaraţia şidepune în data de 25 aprilie 2010 declaraţia rectificaţi vă, dată la care efectuează şi plata sumei de 10.000 leiîn contul impozitului astfel datorat.

Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorat ca urmare a neplăţii la scadenţă aimpozitului pe venitul din salarii aferent lunii decembrie 2009, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.

Zile penalizare = 25.04.2010 – 26.01.2010 = 90 zile

Penalitatile = 90*0.1%*10000=900 lei216. Care este termenul în care debitorii pot solicita organului fiscal corectarea erorilor din documentele de plată a

impozitelor şi taxelor?Un an de la data platii.



217. Care este termenul în care actul administrativ fiscal este considerat comunicat în cazul comunicării lui prin publicitate?

15 zile de la data afisarii anuntului.218. Camera profesională C, persoană juridică de utilitate publică, are organizate în structura sa desmembrăminte

(sedii secundare) fără personalitate juridică, denumite „filiale". O parte din aceste desmembrăminte (sediisecundare), neavând mai mult de cinci salariaţi, nu îndeplinesc condiţia cerută de lege de a fi înregistrate ca

puncte de lucru plătitoare de impozit pe venitul din salarii şi, pe cale de consecinţă, de a li se atribui un codde identificare propriu. Aceste desmembrăminte trebuie însă declarate la organul fiscal, fără a primi cod de

identificare propriu.În ce termen se declară şi care este organul fiscal competent pentru declararea sediilor secundare care aumai puţin de cinci salariaţi?Declararea se face în termen de 30 de zile de la înfiinţarea sediilor secundare. Competenţa teritorială pentru

administrarea acestora revine organului fiscal în a cărui rază teritorială acestea se află situate.219. Până la ce dată poate organul fiscal să efectueze inspecţia fiscală şi eventual să modifice prin decizie de

impunere impozitul pe profit aferent trimestrului 12004? Explicaţi.Rãspuns: 31 decembrie 2009

Baza de impunere s-a constituit în trim I 2004, termenul de prescripţie începe să curgă de la 01 ianuarie 2005,deci inspecţia se poate efectua până la 31 decembrie 2009.

Inspecţia fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscaleDreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în carelegea dispune altfel.Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la data de 1ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală dacă legea nu dispune altfel.Dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în momentul în care,

potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează.

220. Societatea X SRL face obiectul unei inspecţii fiscale generale care începe pe data de 10 aprilie 2007 si sefinalizează la data de 30 iunie 2007, dată la care are loc discuţia finală cu contribuabilul asupra constatărilor

inspecţiei incluse în Raportul de inspecţie fiscală.în cursul discuţiilor, reprezentantul legal al societăţii invocă prescripţia dreptului organului fiscal de a stabilidiferenţa de 50.000 lei aferentă impozitului pe profit pentru trimestrul 12002, declarat de societate la data de25 aprilie 2002. Invocarea are ca motivare în drept prevederile legale aplicabile conform cărora prescripţia seîmplineşte „ în termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaraţiei pentru perioada

respectivă".

Cum va proceda organul fiscal? Va emite sau nu decizia de impunere pentru diferenţa de 50.000 lei?Explicaţi.

DA. Va emite decizia de impunere, întrucât, conform prevederilor legale „Dreptul organului fiscal de a stabiliobligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la data de 1ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală”.

221. Societatea X SRL depune la data de 25 aprilie 2010 Declaraţia 100, în care declară un impozit pe profitdatorat de 30.000 lei. La aceeaşi dată, societatea depune şi decontul cu sumă negativă de taxă pe valoareaadăugată în sumă de 50.000 lei, solicitând şi rambursarea.

La data de 30 aprilie 2010, societatea înregistrează la organul fiscal cererea de compensare a celor două obligaţiireciproce.

Organul fiscal, analizând cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, constată că soluţionarea necesităefectuarea în prealabil a inspecţiei fiscale. Ca urmare, se stabileşte, prin decizie emisă la data de 10 iunie 2010, cătaxa pe valoarea adăugată la care este îndreptăţit contribuabilul este de 20.000 lei. La data de 15 iunie 2010 seemite şi nota de compensare.



Contribuabilul, primind actele administrative fiscale corespunzătoare acestor acţiuni ale organului fiscal, le acceptăşi efectuează plata diferenţei de 10.000 lei în data de 24 iunie 2010.

Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de societate în urma soluţionării celor douăcereri depuse la organul fiscal, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.Pentru suma de 20.000 lei admisă la compensare majorările se calculează pe perioada 26–30 Aprilie 2010Pentru suma de 10.000 lei neadmisă la compensare majorările se calculează pe perioada 26 Aprilie – 24 Iunie2010

Majorări de întârziere = 20.000 x 5 zile x 0,1% + 10.000 x 60 zile x 0,1% = 100 + 600 = 700 lei

222. Societatea X SRL depune la data de 25 aprilie 2010 Declaraţia 100 în care declară un impozit pe profitdatorat de 30.000 lei. La aceeaşi dată, societatea depune şi decontul cu sumă negativă de taxă pe valoareaadăugată în sumă de 50.000 lei, solicitând şi rambursarea.

La data de 25 aprilie 2010, societatea înregistrează la organul fiscal cererea de compensare a celor douăobligaţii reciproce.

Organul fiscal, analizând cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, constată că soluţionareanecesită efectuarea în prealabil a inspecţiei fiscale. Ca urmare, se stabileşte, prin decizie emisă la data de 10

iunie 2010, că taxa pe valoarea adăugată la care este îndreptăţit contribuabilul este de 40.000 lei. La data de15 iunie 2010 se emite şi nota de compensare.

Contribuabilul, primind actele administrative fiscale corespunzătoare acestor acţiuni ale organului fiscal, leacceptă.

Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de societate în urma soluţionării celor două cereri depuse la organul fiscal, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1%

pe zi. Nu se vor calcula penalitati de intarziere.223. Una dintre componentele registrului contribuabililor este vectorul fiscal.

La ce se referă informaţia conţinută în vectorul fiscal al unui contribuabil?Vectorul fiscal cuprinde categoriile de obligaţii fiscale de declarare.

224. Societatea X SRL depune la data de 25 aprilie 2010 decontul cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugatăîn sumă de 40.000 lei, fără a solicita şi rambursarea acestei sume. La aceeaşi dată, societatea mai depune şiDeclaraţia 100, în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei, dar pe care nu îl achită.

Poate organul fiscal să efectueze, din oficiu, compensarea celor două creanţe reciproce? NU poate. Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de câte ori constată existenţa unor creanţereciproce, cu excepţia sumelor negative din deconturile de taxă pe valoarea adăugată fără opţiune de rambursare225. Care este termenul general de soluţionare a cererilor depuse de contribuabili potrivit Codului de procedură

fiscală?45 de zile de la inregistrare.226. Societatea X SA are datorii restante la bugetul de stat, pentru care organele fiscale au pornit executarea

silită prin poprire, atât asupra disponibilităţilor băneşti din conturile bancare, cât şi asupra sumelor pe carealte societăţi le datorează societăţii X. Societatea se confruntă cu dificultăţi financiare şi, pe fondul lipsei dedisponibilităţi în conturile bancare, ea este în imposibilitate de a achita salariile. Pentru depăşirea situaţiei,societatea solicită aplicarea prevederilor din Codul de procedură fiscală care specifică următoarele:

„ (12) în măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării băncii, potrivit alin.

(11), sumele existente, precum si cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei si în valută

sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data si ora primirii adresei de

înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, si nu vor accepta alte plăţi din conturile

acestora până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi, cu excepţia

sumelor necesare plăţii drepturilor salariale." Poate organul fiscal să dea curs solicitării societăţii debitoare cu privire la eliberarea de către terţul poprit în favoareasa a sumelor necesare plăţii drepturilor salariale? Explicaţi.



NU.Terţul poprit nu poate elibera sume în favoarea debitorului, chiar şi numai pentru plata drepturilor salariale ci

poate onora numai documentele de plată emise de debitor în vederea plăţii drepturilor salariale.

227. Este permis, conform Codului de procedură fiscală, ca plata datoriei fiscale să fie efectuată de altă persoanădecât debitorul?

DAPlata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori, distinct pe fiecare impozit, taxă, contribuţie şi alte sume

datorate bugetului general consolidat, inclusiv majorări de întârziere.Obligatia poate fi achitata de orice persoana interesata, precum de un coobligat sau de un fidejusor.Obligatia poate fi achitata chiar de o persoana neinteresata; aceasta persoana trebuie insa sa lucreze in numele si

pentru achitarea debitorului, sau de lucreaza in numele ei propriu, sa nu se subroge in drepturile creditorului.

228. Care este, potrivit Codului de procedură fiscală, momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţiea dreptului organului fiscal de a stabili impozite şi taxe şi cât este acest termen?

„Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în carelegea dispune altfel.Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la data de 1ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală”.

229. Care este primul act de executare silită în cazul creanţelor fiscale?Somatia230. Care este termenul de depunere a unei contestaţii împotriva unui act de executare silită al organului fiscal?Contestaţia se poate face în termen de 15 zile, sub sancţiunea decăderii, de la data când:a) contestatorul a luat cunoştinţă de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicareasomaţiei sau din altă înştiinţare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod;

b) contestatorul a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act deexecutare;c) cel interesat a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă.Contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunuluiurmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării.

231. Din momentul indisponibilizării sumelor existente, precum şi a celor viitoare provenite din încasările zilniceîn conturile în lei şi în valută, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite şi nu vor accepta alte plăţi din conturile debitorilor, până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale înscrise în adresade înfiinţare a popririi.

Care sunt sumele exceptate de la aceste dispoziţii?

sumele necesare plăţii drepturilor salariale232. Contribuabilul X, persoană fizică independentă, a primit în data de 5 martie 2009 decizia de plăţi anticipate

pentru anul fiscal 2009, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei.

Contribuabilul nu plăteşte ratele.

După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2009, respectiv la data de 15 mai 2010, organul fiscal emite deciziade impunere, în care stabileşte un impozit anual de 4.000 lei. Contribuabilul achită acest din urmă debit îndata de 27 octombrie 2010.

Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil, ştiut fiind că legea prevedeun nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.Majorări calculate în anul 2009:Pentru plata anticipată 1: 1.000 x 291 zile x 0,1% = 291 leiPentru plata anticipată 2: 1.000 x 199 zile x 0,1% = 199 leiPentru plata anticipată 3: 1.000 x 107 zile x 0,1% = 107 lei



Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 leiMajorări calculate în anul 2010: 4.000 x 300 x 0,1% = 1.200 lei

233. Contribuabilul X, persoană fizică independentă, a primit în data de 5 martie 2009 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2009, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;

- 15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei.

Contribuabilul nu plăteşte ratele.

După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2009, respectiv la data de 15 mai 2010, organul fiscal emite deciziade impunere, în care stabileşte un impozit anual de 2.000 lei. Contribuabilul achită debitul în data de 27octombrie 2010.

Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.

Majorări calculate în anul 2009:

Pentru plata anticipată 1: 1.000 x 291 zile x 0,1% = 291 leiPentru plata anticipată 2: 1.000 x 199 zile x 0,1% = 199 leiPentru plata anticipată 3: 1.000 x 107 zile x 0,1% = 107 leiPentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 leiMajorări calculate în anul 2010: 2.000 x 300 x 0,1% = 600 lei

234. Contribuabilul X, persoană fizică independentă, a primit în data de 5 martie 2009 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2009, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;

15 decembrie: 1.000 lei.

Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate.

După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2009, respectiv la data de 15 mai 2010, organul fiscal emite deciziade impunere, în care stabileşte un impozit anual de 3.000 lei.

Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil, ştiut fiind că legea prevede unnivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.Majorări calculate în anul 2007:Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 leiMajorări calculate în anul 2008: 0 lei

235. Contribuabilul X, persoană fizică independentă, a primit în data de 5 martie 2009 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2009, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei.


După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2009, respectiv la data de 15 mai 2010, organul fiscal emite deciziade impunere, în care stabileşte un impozit anual de 5.000 lei. Contribuabilul achită în data de 27 octombrie2010, respectiv în termenul celor 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere anuală, stabilite deCodul fiscal pentru achitarea diferenţelor rămase de achitat faţă de plăţile anticipate, întreaga datorie de2.000 lei.




Majorări calculate în anul 2007:Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 leiMajorări calculate în anul 2008: 1.000 x 300 x 0,1% = 300 lei

236. Contribuabilul X, persoană fizică independentă, a primit în data de 5 martie 2009 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2009, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;- 15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei.

Contribuabilul plăteşte doar primele două rate.

După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2009, respectiv la data de 15 mai 2010, organul fiscal emite deciziade impunere, în care stabileşte un impozit anual de 4.000 lei. Contribuabilul achită datoria în data de 27octombrie 2010.

Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil, ştiut fiind că legea prevedeun nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.Majorări calculate în anul 2007:Pentru plata anticipată 3: 1.000 x 107 zile x 0,1% = 107 leiPentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 leiMajorări calculate în anul 2008: 2.000 x 300 x 0,1% = 600 lei237. Contribuabilul X, persoană fizică independentă, a primit în data de 5 martie 2009 decizia de plăţi anticipate

pentru anul fiscal 2009, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;

15 septembrie: 1.000 lei;- 15 decembrie: 1.000 lei.


După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2009, respectiv la data de 15 mai 2010, organul fiscal emite deciziade impunere, în care stabileşte un impozit anual de 5.000 lei. Contribuabilul achită în data de 31 decembrie2010, depăşind astfel cu 100 de zile cele 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere anuală stabilitede Codul fiscal pentru achitarea diferenţelor rămase de achitat faţă de plăţile anticipate, întreaga datorie de2.000 lei.


Majorări calculate în anul 2007:Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 leiMajorări calculate în anul 2008: 1.000 x 365 x 0,1% + 1.000 x 100 x 0,1% = 365 + 100 = 465 lei

238. Contribuabilul X, persoană fizică independentă, a primit în data de 5 martie 2009 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2009, în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată:- 15 martie: 1.000 lei;- 15 iunie: 1.000 lei;

- 15 septembrie: 1.000 lei;

- 15 decembrie: 1.000 lei.




După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2009, respectiv la data de 15 mai 2010, organul fiscal emite decizia deimpunere, în care stabileşte un impozit anual de O lei şi un drept la restituire de 2.000 lei.

Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil, ştiut fiind că legea prevede unnivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.Majorări calculate în anul 2007:Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 leiMajorări calculate în anul 2008: 0 lei.

239. Societatea X SRL a făcut obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia au fost stabilite sume suplimentare de platăîntr-un cuantum de 50.000 lei. Societatea nu este de acord si contestă la organul fiscal competent suma de30.000 lei. Totodată, societatea se adresează si instanţei competente de contencios administrativ, solicitândsuspendarea executării deciziei de impunere prin care au fost stabilite diferenţele de plată.

Care este suma cauţiunii pe care societatea trebuie să o plătească pentru soluţionarea cererii de suspendare aexecutării deciziei?

Cauţiunea = 20% din suma contestată = 20% x 30.000 = 6.000 lei

240. în ce condiţii este posibilă suspendarea executării unui act administrativ fiscal?În situaţia în care s-a cerut suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii

contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Instanţa competentă poate suspendaexecutarea, dacă se depune o cauţiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor alcăror obiect nu este evaluabil în bani, o cauţiune de până la 2.000 lei.

241. Care sunt elementele principale pe care trebuie să le cuprindă o contestaţie formulată împotriva unui actadministrativ fiscal?

a) datele de identificare a contestatorului; b) obiectul contestaţiei;c) motivele de fapt şi de drept;d) dovezile pe care se întemeiază;e) semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia, precum şi ştampila în cazul persoanelor juridice.Dovada calităţii de împuternicit al contestatorului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii.

242. Societatea X, persoană juridică nerezidentă, trebuie să execute, în baza unui contract încheiat cu o persoană juridică română, două porţiuni ale unei autostrăzi. Prima porţiune, care constituie potrivit Codului fiscal unsediu permanent, străbate trei judeţe, astfel: începe în judeţul A, municipiul Z, trece prin judeţul B şi se sfârşeşteîn judeţul C, municipiul Y. Cea de-a doua porţiune, care constituie un sediu permanent distinct potrivitCodului fiscal, se află în întregime pe raza municipiului V din judeţul D.

Care este organul fiscal competent pentru administrarea obligaţiilor fiscale datorate de societatea X în

România? Explicaţi.Pentru sediul permanent 1: municipiul Z, judeţul APentru sediul permenent 2: municipiul V, judeţul DÎn cazul contribuabililor nerezidenţi care desfăşoară activităţi pe teritoriul României prin unul sau mai multesedii permanente, competenţa revine organului fiscal pe a cărui rază teritorială se află situat fiecare sediu

permanent. În cazul în care activitatea unui sediu permanent se desfăşoară pe raza teritorială a mai multor organefiscale, competenţa revine acelui organ fiscal în a cărui rază teritorială începe activitatea acelui sediu permanent.243. Societatea X SRL este supusă executării silite pentru obligaţiile fiscale neachitate, în acest scop, ţinând cont de

cuantumul sumelor datorate, organul de executare aplică măsura executării silite mobiliare, sechestrând prin proces-verbal cele cinci mijloace de transport aflate în folosinţa societăţii, între care două sunt deţinute desocietate în baza unor contracte de închiriere încheiate cu asociatul unic.

Este corectă aplicarea măsurii de executare silită? Explicaţi.: NU.Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului. Cele două maşini ale asociatului nu aparţinsocietăţii debitoare, deci nu pot fi sechestrate.



244. Societatea X SA face obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia au fost stabilite obligaţii suplimentare de plată reprezentând impozit pe profit aferent trimestrului 12009 în cuantum de 10.000 lei. Decizia de impunere prin care organul fiscal stabileşte suma astfel datorată este comunicată societăţii în data de 10 iunie 2009.Societatea achită debitul la termenul de plată prevăzut de Codul de procedură fiscală şi menţionat în decizie,respectiv 5 iulie 2009.


Majorări = 10.000 x 71 x 0,1% = 710 lei245. Societatea X SRL face obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia au fost stabilite obligaţii suplimentare de

plată. Societatea formulează si depune o contestaţie împotriva deciziei de stabilire a obligaţiilor suplimentare de plată, dar pe care o retrage după două zile. Ulterior, societatea apreciază că există premise

pentru soluţionarea favorabilă a contestaţiei şi doreşte să depună contestaţia reformulată.

Mai are societatea dreptul de a mai depune contestaţia după ce aceasta a fost retrasă?: DA.Prin retragerea contestaţiei nu se pierde dreptul de a se înainta o nouă contestaţie în interiorul termenuluigeneral de depunere a acesteia.

246. Codul de procedură fiscală prevede un termen special pentru depunerea contestaţiei.

Care este acest termen şi în ce situaţii se aplică?Termenul general: 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal;Termenul special: 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, dacă actul administrativ fiscal nuconţine elementele obligatorii pe care trebuie să le conţină, potrivit legii.

247. Codul de procedură fiscală reglementează dreptul contribuabililor la o dobândă pentru sumele de restituitsau de rambursat de la buget, dacă restituirea sau rambursarea nu se face în termenul legal pentrusoluţionarea cererilor contribuabililor, termen stabilit de acelaşi act normativ.

Care este nivelul acestei dobânzi?Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere, respectiv de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere

248. Cum se stabileşte vechimea creanţelor fiscale principale rezultate din declaraţiile rectificative în scopul aplicăriiregulilor cu privire la ordinea de stingere?

În funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative249. Organul fiscal transmite unui contribuabil decizia de impunere prin scrisoare recomandată cu confirmare

de primire, care însă a fost înapoiată de poştă cu menţiunea „negăsit la domiciliu". Ca urmare, organulfiscal decide comunicarea deciziei prin publicitate.

în ce constă comunicarea prin publicitate?Prin afişarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale deAdministrare Fiscală, a unui anunţ în care se menţionează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele

contribuabilului.

250. Care este codul de identificare fiscală pentru persoanele fizice?Codul numeric personal sau numar de identificare fiscala pt. persoanele care nu detin cod numeric personal

251. Este obligatorie declararea în România a sediilor secundare din străinătate ale unui contribuabil cu domiciliulfiscal în România? Şi, dacă da, în ce termen?

252. Conform prevederilor legale, nedepunerea declaraţiei fiscale dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilireadin oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat.

Din ce moment are organul fiscal dreptul de stabilire din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidate în această situaţie?

253. în ce termen de la comunicarea somaţiei trebuie stins debitul pentru ca procedurile de executare silită să nucontinue?



254. împotriva societăţii ALFA SRL s-a emis o decizie de impunere reprezentând diferenţe de impozit pe profitaferent anului 2009 în sumă de 2.123.000 lei.

Care este organul competent la care societatea poate introduce contestaţie împotriva deciziei de impunere?

2010 Fiscalitate - experti contabili

Documents

Transcript of 2010 Fiscalitate - experti contabili