Esperti contabili

REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 12/04/202312/04/2023

STAGIAR : DINECI TEODORA

Experti contabili

.Nr 1

1. Societatea ABC detine un soft in valoare de 30.000 u.m. achizitionat in anul N. La sfarsitul anului N+1, valoarea recuperabila este de 15.000 u.m., iar amortizarea cumulata de 12.000 u.m. La sfarsitul anului N+2, valoarea recuperabila devine 12.000 u.m. Daca activul nu ar fi fost depreciat, amortizarea cumulata pana la sfarsitul anului N+2 ar fi fost de 18.000 u.m. Analizati efectele variatiilor de valoare conform IAS 36 “Deprecierea activelor”.

Rezolvare:

La sfarsitul anului N+1 -valoarea neta contabila a softului= 18.000 um

-Valoarea recuperabila= 15.000 um

Rezulta o depreciere de= 3.000 um

La sfarsitul anului N+2 –valoarea neta contabila= 12.000um (15.000-3.000)

-valoarea recuperabila= 12.000 um

-valoarea pe care activul ar fi avut-o daca nu ar fi fost depreciat= 12.00 um

De aici rezulta ca deprecierea activului nu este modificata

1




2. Se emite un imprumut obligatar pentru 2.000 obligatii cu valoarea nominala de 2.5 um, pret de emisiune 2.4 u.m. Rambursarea se face prin metoda anuitatilor constante in suma de 745 u.m. pe o perioada de 10 ani si rata anulala a dobanzii de 8%. Care este dobanda calculata pentru al doilea an? < Problema 277 ceccar- pag 278>

Raspuns :

In primul an dobanda= 8%*5000(2000 obl*2.5 VN)=400 um

Anuitatea=745 um

Anuitatea =capital +dobanda

Capitalul rambursat= 745 um-400 um=345 um

Capitalul ramas de rambursat=5000-345=4655 um

In al doilea an dobanda=8%*4655=372 um

3. Intre o societate ALFA [locator] si sofcietatea BETA [locatar] se incheie un contract de locatie-finantare cu urmatoarele caracteristici:

data semnarii contractului 1 ianuarie exercitiul N;

durata contractului 4 ani;

varsamantul initial 2.000 lei;

sunt prevazute 4 rate de 500 lei, platibile in ultima zi a anului;

optiunea de cumparare de exercita la pretul de 400 lei;

valoarea reziduala a activului este 600 lei;

rata implicita a dobanzii anuale calculata de locatar 10%.

Calculati valoarea actualizata a platilor minimale de leasing.

<problema 298 ceccar-pag 300>

2




Raspuns :

Data platii -31.12.N

-31.12 N+1

-31.12.N+2

-31.12 N+3

In calculul Valorii Actualizate a Platilor Minimale (VAPM)se tine cont numai de fluxurile de numerar sigure, adica avansul platit, ratele anuale si pretul aferent optiunii de cumparare.

data Flux monetar

(2)

Dob=(2)*10%

(3)

Ramb. Datoriei

=(2)-(3)

(4)

Soldul datoriei

=(5)-(4)

01.01.N =2000 avans

+1858.13

=3858.13

01.01N 2000(avans) 1858.13

=3858.13

-2000

31.12.N 500 1858.13*10%=185.81 500-185.81=314.19

1858.13-314.19=1543.94

31.12.N+1 500 1543.94*10%=154.39 500-154.39=345.61

1543.94-345.61=1198.33

31.12.N+2 500 1198.33*10%=119.83 500-119.83=380.17

1198.33-380.17=818.16

31.12.N+3 500 818.16*10%=81.81 500-81.81=418.16

818.16-418.16=400

3




Platile sunt impartite intre principal si dobanda prin aplicarea unei rate constante la datoria nerambursata.

4. Intreprinderea a construit un imobil al carui cost este de 25.000 u.m. Acest imobil a fost dat in folosinta pe 1 iulie N. La 31.12.N, activul este evaluat la valoarea sa justa, estimat la 25.300 u.m. De la data punerii in functiune, imobilul a fost amortizat pentru 500 u.m. La 31.12.N+1, valoarea justa a imobilului este de 26.000 u.m. Sa se prezinte inregistrarile contabile la 31.12.N si la 31.12.N+1, stiind ca societatea foloseste pentru evaluare modelul valorii juste, in conformitate cu IAS 40.

Raspuns :

La 31.12 N se contabilizeaza urmatoarele :

-anularea amortizarii cumulate, prin imputarea asupra valorii de intrare a imobilului de plasament

am im de plasament = imobile de plasament 500

-recunoasterea diferentei dintre valoarea justa a imobilului de plasament si valoarea sa contabila (25.300-(25.000-500))

imobile de plasament = ven din im de plasam 800

-la 31.12 N+1 se recunoaste variatia valorii juste(26.000-25.300)

imob de plasament = ven din im de plasam 700

5. O intreprindere efectueaza urmatoarele tranzactii:

(1) Vinde unui client, pe data de 01.01N, marfuri in valoare de 1.000 lei, conditiile de plata fiind: 10% din pret se plateste in momentul vanzarii, 50% din pret se va plati dupa un an de la vanzare, iar 40%, la 2 ani de la vanzare. Se estimeaza ca in acel moment clientul ar putea obtine un pret echivalent de pe piata financiara la o rata a dobanzii de 60%.

(2) Cumpara, pe data de 30.07.N, un numar de 1.000 de obligatiuni, valoarea nominala a unei obligatiuni de 1 leu, pretul de achizitie 1,2 lei; dobanda anuala de 30%

4




incasata la 31 decembrie N. Contabilizati tranzactiile in conditiile aplicarii IAS 18 “venituri” si determinati valoarea totala a veniturilor curente la 31 decembrie N.

Raspuns :

Tranzactia 1

1.1 Calculul valorii juste :

-valoarea justa a veniturilor=

=100*10%+100lei*50%/1+0.6+100LEI*40%/1+0.36=56.875 LEI

-Diferenta dintre valoarea justa si valoarea nominala reprezinta un venit necastigat de: 100lei-56.875 lei=43125 lei

4111 = % 100 lei

707 56.875 lei

47X 43.125 lei

1.2 La sfarsitul exercitiului N o parte din veniturile necastigate sunt inregistrate

ca venituri din dobanzi ((56.875 lei-10 lei)*60%=28.125 lei)

47X = 766 28.125 lei

2. Tranzactia 2 :

-in momentul vanzarii :

5121 = % 2150 lei

7583 2000 lei

472 150 lei

-incepand cu anul N, timp de trei ani se recunoaste venitul din lucrari executate si

servicii prestate de terti pe baza formulei :

472 = 704 50 lei

5




6. Se cunosc urmatoarele informatii din bilantul societatii ALFA la 31.12.N (in lei): marfuri 50.000; rezerve 1.000; provizioane pentru deprecierea marfurilor 5.000; clienti 4.000; titluri de participare 3.000 (din caredisponibile pentru vanzare in anul urmator 500); titluri de plasament 20.000 (din care titluri in valoare de 10.000 sunt utilizate drept garantie pentru un credit primit cu o scadenta de 3 ani); acreditive 2.000; cheltuieli in avans 8.000 (din careangajate intr-o perioada mai mare de un an 6.000); licente 5.000; cifra de afaceri 200.000; venituri in avans 3.000 (din care cu scadenta foarte probabil in anul urmator 20.000); credite primite de la banci pe termen lung 20.000 din care cu scadenta in anul urmator 3.000(; furnizori 40.000 (din care cu scadenta mai mare de un an 3.000); conturi la banci 30.000; credite primate pe termen scurt 9.000 (din care pentru un credit de 3.000 s-a amanat scadenta cu 2 ani, iar decizia a fost luata inaintea inchiderii exeercitiului financiar); salarii datorate 70.000. Determinati valoarea activelor curente si a datoriilor necurente conform modelului de bilant IAS 1 “Prezentarea situatiilor financiare”.

Rezolvare :

Active curente Sume

Stocuri(1) 45000

clienti 40000

Active financiare disponibile pentru vanzare

500

Active financiare detinute in vederea tranzactionarii(2)

10000

Alte active curente(3) 2000

Lichiditati(4) 32000

Total active curente 129500

(1)-stocurile sunt reprezentate de marfurile evaluate la valoarea neta(costul de 50000 lei minus deprecierea de 5000 lei).

(2)-activele financiare detinute in vederea tranzactionarii sunt reprezentate de titilurile de plsament utilizate in tranzactionare.

6




(3)-alta active curente cuprind cheltuieli in avans angajate pentru o perioada mai mica de un an.

(4)-lichiditatile cuprind conturile la banci si acreditivele.

Datorii necurente

Sume datorate institutiilor de credit(5) 20000

Provizioane pe termen lung 30000

Alte datorii necurente(6) 2000

Total datorii necurente 52000

(5)-17000+3000

(6)-alte datorii necurente sunt reprezentae de veniturile in avans pe termen lung.

7. Dispuneti de urmatoarele date: cifra de afaceri 53.400 u.m., cheltuielile fixe 14.554 u.m. si costul variabil de 32.036 u.m. Cu cate procente poate sa scada cifra de afaceri a societatii pentru ca aceasta sa nu suporte pierderi?

Raspuns :

CA=53400 lei

Ch fx=14554 lei

Cost var=32036 lei

CV=32036 lei

1).Indicatori folositi in metoda Direct-Costing

Punctul de Echilibru sau Punctul Mort sau Punctul Critic sau Cifra de Afaceri la Prag este acel nivel de activitate la cheltielile=veniturile, cheltuielile fixe acoperindu-se din contributiile brute unitare. Poate fi exprimat cantitativ sau valoric. Dpdv valoric formula de calcul este :

7




Pev=Chfx=um

Fa

Peq= Pev=buc, kg

Pvu

Orice unitate de produs obtinuta peste nivelul Peq(punctului de echilibru) va genera un profit egal cu contributia bruta unitara (cbu).

Cbu=CA-Chvar

cantitatea

relatia CA-Chvar=marja asupra costurilor variabile

2).Factorul de acoperire(Fa)exprima rentabilitatea potentiala a activitatii analizate si este caklculata procentual.

Pentru ca o activitate sa fie rentabila este indicat ca factorul de acoperire sa fie cat mai mare.

Formula de calcul pentru Fa=contributia bruta unitara*100

Pret de vanzare unitar

Fa=CA-Ch var*100

CA

3). Intervalul de siguranta (Isig)-marimi absolute

4).Coeficientul (Indicele)de siguranta dinamic (%)

Ambii exprima acelasi lucru si anume cu cat pot sa scada vanzarile astfel incat productia sa ajunga la nivelul Punctului mort.

Isig=CA-CA prag Isig=53400-36385=17015 um

8




Casig=Isig/CA*100

Casig=(17015/53400)*100=31.86%

Interpretare: Cu atat pot scadea vanzarile (31.86%) pentru a nu avea nici profit nici pierdere.

8. Pentru un produs s-au stabilit urmatoarele standarde:

- Un consum unitar de materie prima 2 kg;-Cost de achizitie 3 lei/kg.

In cursul perioadei s-au fabricat 2.000 bucati de produse, pentru care s-au consumat 3.800 kg de materie prima, achizitionata la 3,1lei/kg. calculati abaterile pentru materia prima.

Teorie :

Formule pentru abateri materiale

Abaterile de la standardele materiale pot fi determinate de norma de consum sau de pretul de aprovizionare.

ACSP(abaterea de consum specific)

ACSP=[(consum efectiv-consum standard)*pret standard]*productia realizata

Abaterea de pret(Apret)

Apret=consumul efectiv*prod realizata*(Pret efectiv-Pret standard)

Atotala=ACSP-Apret

9




Rezolvarea problemei :

ACSP=[(3800 kg-2*2000 buc)*3=-600 dif.favorabila

Apret=(3.1-3)*200*19=380

Atotala=-600-380=-220

Verificam corectitudinea calculelor:

Ch totale standard=2000 buc*2 kg*3 lei/kg=12000 lei

Ch totale efective=2000 buc*1.9 kg*3.1 lei/kg=1179 lei

11780-12000=-220

9. Sa se stabileasca fluxurile de numerar pentru activitatile de exploatare ale unei societati in conditiile urmatoare: rezultatul contabil inaintea impozitarii si a elementelor extraordinare 10.000 lei, cheltuieli cu amortizarea 2.000 lei, venituri din provizionare 500 lei, venituri din plasamente 300 lei, cresterea stocurilor de materii prime 1.500 lei, scaderea conturilor de creante clienti 1.300 lei, cresterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei, impozit pe profit platit 1.000 lei.

Raspuns :

Teorie :

-activitatile din exploatare se refera la activitatea curenta care cuprinde in general casele 3 si 4 (stocuri si terti)

-Nu afecteaza trezoreria :-miscarile intre elementele de trezorerie(atunci cd luam bani din casa si ii bagam in banca si invers) ;

-tranzactiile fara contrapartida in trezorerie(luarea unui bun in leasing financiar -212=167)sau cresterea capitalului social prin aport in natura sau conversia actiunilor in obligatiuni ;

-plata redeventei contractului de leasing financiar se ia cu () la fluxul din finantare pentru ca scade 167 prin plata ;

-DOBANZILE a)Incasate se trec la fluxul din investitii pentru ca am acordat imprumuturi in urma carora incasez acaste dobanzi.

Imprumuturi=cls.2=>flux de investitii

10




b) Platite Cauza pentru care platim aceste dobanzi este un credit (imprumuturi clasa1- contul 162=>flux de finantare)

-DIVIDENDELE - 1)Incasate. Se incaseaza pentru ca detin titluri de participare in capitalul social al altor societati. In acest caz operam cu contul 261=> flux de investitii ;

-2) Platite. In acest caz se platesc dividende propriilor actionari, ne adresam clasei 1- capitaluri.

Metoda directa pentru fluxurile de exploatare se aplica dupa formula :

Fex=incasari(+)-plati(-) si se refera la clasele 3 si 4 din plnul de conturi care se refera la stocuri si terti.

Metoda indirecta se aplica astfel :

Rezultatul inaintea impozitarii

1- elimin elementele nemonetare de venituri si cheltuieli

+ cheltuieli cu amortizarea si provizioanele (+ ct 681),

-venituri din ajustari si provizioane (- ct 781),

-subventiile virate la venituri (-7584).

2- Elimin elementele de venituri si cheltuieli care nu apartin exploatarii

+cheltuieli cu cedarea activelor(+6583),

-venituri din cedarea activelor (-7583),

+cheltuieli cu dobanzile(+666),

-venituri din dobanzi (-766),

-venituri din dividende (-761).

3- Eliminarea efectului contabilitatii de angajamente (variatia NFR,^ NFR)

-diferentele dintre Si si Sf la active si pasive se iau astfel :

-Dc soldul unui cont de activ creste, cresterea se ia cu (-)

11




Si >Sf (-)

-Dc soldul unui cont de activ scade, scaderea se ia cu (+)

Si< Sf (+)

-Dc soldul unui cont de pasiv creste, cresterea se ia cu (+)

-Dc soldul unui cont de pasiv scade, scaderea se ia cu (-)

4- Alte incasari si plati ce apartin exploatarii :

-impozitul pe profit de plata se ia cu semnul (-) ;

-incasarea asigurarii se ia cu semnul (+) ;

-plata dobanzilor daca acestea apartin exploatarii.

Rezolvarea problemei:

= rezultatul inaintea impozitarii =10000

+ cheltuieli cu amortizarea +2000

- venituri din ajustari si provizioane -500

-venituri din cedarea de active -300

-eliminarea efectului contabilitatii de angajamente astfel :

-cresterea stocului de materii prime - 1500

+ scaderea stocurilor de marfuri + 300

+ scaderea creantelor clienti +1300

+ cresterea datoriilor la furnizori + 200

- se scade impozitul pe profit platit -1000

avem un cash flow operational de =9900

CF operational = 10000 + 2000 – 500 – 300 – (1500 – 300 – 1300 – 200) – 1000 = 9900

12




10. In cursul anului N o intreprindere efectueasza urmatoarele operatii: achizitioneaza actiuni ca titluri de participare la cost total de 2.000 u.m., din care 30% eliberate si achizitionate imediat, rstul neeliberate; vinde titlurile de participare inainte de eliberarea si acitarea totala, pret de cesiune 2.500 u.m., si le incaseaza; incaseaza dobanzi si dividende in valoare de 650 u.m. din care 200 u.m. legate de activitatea de exploatare; ramburseaza un credit bancar pe termen lung de 300 u.m.; acorda filialei sale un imprumut de 850 u.m. si 1.000 titluri, valoare nominal 0.9 u.m., pret de rambursare 1.000 u.m., pret de emisiune 0,8 u.m. Precizati inregistrarile contabile si determinati fluxurile de numerar provenite din activitatea de investitii si finantare, conform IAS 7.


1.1.1 Achizitia actiunilor ca titluri de participare :

261 = % 2000 um

5121 600 um

269 1400 um

2. Vanzarea actiunilor :

2.1 Pentru pretul de vanzare:

% == 761 2500 um

5121 1100 um

269 1400 um

2.2 Pentru pretul de cumparare :

6641 = 261 2000 um

3. incasarea contravalorii imprumutului obligatar :

% = 161 1000 um

5121 800 um

169 200 um

13




4.Fluxurile de numerar se prezinta astfel :

flux de investitii :

- plati privind achizitia titlurilor de participare -600 um

+ incasari din vanzarea titlurilor de participare +1100 um

+ incasari de dobanzi si dividende legate de investitii +250 um

- acordarea de imprumuturi filialei -850 um

= flux de investitii -100 um

flux de finantare :

- plati de dobanzi si dividende legate de finantare - 450 um

- rambursari de credite bancare pe termen lung -300 um

+ incasare imprumutului obligatar + 800 um

= flux de finantare + 50 um

11. Riscul de audit: componentele si relatiile intre acestea.

Raspuns :

Riscul de audit reprezintă riscul ca auditorul să exprime o opinie incorectă prin faptul că erori semnificative există în situaţiile financiare. El se divide în trei:

14




riscul inerent (RI), riscul legat de control (RC) şi riscul de nedetectare (RN). Relaţia dintre acestea se poate prezenta sub forma următoare:

RA = Ri x RC x RNDef: Riscul de audit este riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta atunci cand exista erori semnificative in sit. fin.

Riscul de audit cuprinde trei componente: riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare.

Atunci cand se dezvolta modul de abordare al auditului, auditorul considera evaluarea preliminara a riscului de control ( impreuna cu evaluarea riscului inerent), pentru a determina riscul de nedetectare adecvat la acceptarea asertiunilor privind situatiile financiare si pentru a determina natura, durata si intinderea procedurilor de fond in cazul unor astfel de asertiuni.

12. Opinia defavorabile: motive, mod de prezentare.

Raspuns :

O astfel de opinie datorată de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta astfel:“Astfel, cum este explicat în nota “X”, nu s-au constatat amortismente în situaţiile financiare. Această practică nu este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear şi a unei cote de …. pentru clădiri şi …. pentru utilaje, trebuia să se ridice la suma de …., pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 200… . În consecinţă, amortismentele cumulate trebuiau să se ridice la …. mil. lei, iar pierderea exerciţiului şi pierderile cumulate la …. mil. lei.

După părerea noastră, datorită incidenţei faptelor menţionate în paragraful precedent, situaţiile financiare nu dau o imagine fidelă situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 200…, contului de profit şi pierdere, pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi nu sunt conforme cu prevederile legale şi statutare.”

13. Conceptul de independenta in audit.

Raspuns :

15




Principiul independenţei se aplică tuturor profesioniştilor contabili în practica liberă, indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executării unei misiuni de audit independenţa devine cea mai sigură garanţie că profesionistul contabil şi-a îndeplinit misiunea în condiţii de integritate şi cu obiectivitate.Componentele fundamentale ale independenţei sunt: independenţa de

spirit(raţionamentul profesional) şi independenţa în aparenţă (comportamentală).

14. Enumerati opt diferente intre auditul extern si cel intern.

Raspuns :

1. Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct

de vedere juridic, în timp de auditorul intern face parte din personalul întreprinderii.

2. Beneficiarii: auditorul extern auditează conturile pentru toţi cei care au

nevoie, de regulă terţii, iar auditorul intern lucrează în folosul responsabililor

întreprinderii.

3. Obiectivele: auditul extern certifică imaginea fidelă, clară şi completă a

poziţiei şi situaţiei financiare, precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de o

entitate, în timp ce auditul intern apreciază bunul mers al procedurilor de control intern şi

recomandă acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea acestora.

4. Domeniul de aplicare: în cazul auditului extern este tot ceea ce participă la

elaborarea situaţiilor financiare, în sensul că auditul extern vizează sistemele de

informare; auditul intern are ca domeniu de aplicare toate funcţiile întreprinderii.

5. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocupă de fraudă în măsura în care

aceasta are sau se presupune că are legătură cu situaţiile financiare, în timp ce auditul

intern se preocupă de orice fraudă.

6. Independenţa: auditorul extern trebuie să fie independent faţă de client, în

timp ce auditorul intern este angajat.

7. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitentă, în timp ce auditul

intern este o activitate permanentă.

8. Metoda: auditorii externi lucrează după metode verificate (prevăzute în

standarde, în timp ce auditorii interni au o metodă de lucru specifică.

16




15. Ipoteza continuitatii activitatii in auditul situatiilor financiare.

Raspuns :

1. Scopul acestui Standard Internaţional de Audit (ISA) este de a stabili reguli şi de a oferi recomandări în ce priveşte responsabilităţile auditorului în auditul situaţiilor financiare referitoare la principiul continuităţii activităţii folosit la întocmirea situaţiilor financiare, inclusiv analizarea evaluării conducerii privind capacitatea entităţii de a-şi continua activitatea.

2. Atunci când planifică şi efectuează proceduri de audit şi când evaluează rezultatele acestora, auditorul trebuie să ia în considerare adecvarea utilizării de către conducere a principiului continuităţii activităţii care stă la baza întocmirii situaţiilor financiare.

Responsabilitatea conducerii

3. Principiul continuităţii activităţii este unul fundamental pentru elaborarea situaţiilor financiare. În baza acestui principiu, o entitate este privită de regulă ca având o continuitate a activităţii sale în viitorul previzibil, neavând nici intenţia şi nici nevoia de a fi lichidată, de a-şi suspenda activitatea sau de a căuta protecţie faţă de creditori potrivit legislaţiei. Aşadar, activele şi pasivele sunt înregistrate după principiul conform căruia entitatea va putea să realizeze activele sale şi să-şi stingă obligaţiile în cursul normal al activităţii sale.

4. Anumite cadre de raportare financiară prevăd o cerinţă1 explicită pentru conducere de a face o evaluare specifică a capacităţii entităţii de a-şi continua activitatea, şi standarde referitoare la aspectele ce trebuie analizate şi prezentările de informaţii în legătură cu continuitatea activităţii. De exemplu, Standardul Internaţional de Contabilitate (IAS) 1 (revizuit 2003) „Prezentarea situaţiilor financiare” cere conducerii să facă o evaluare a capacităţii întreprinderii de a-şi continua activitatea2.

1 Cerinţe detaliate privind responsabilitatea conducerii de a evalua capacitatea entităţii de continuare a activităţii şi prezentările aferente de informaţii din situaţiile financiare pot fi prevăzute în standardele contabile, legislaţie sau alte acte normative.2 Standardul Internaţional de Contabilitate (IAS) 1 (revizuit 2003) ”Prezentarea situaţiilor financiare”, paragrafele 23 şi 24 prevede că: “Atunci când întocmeşte situaţii financiare, conducerea va efectua o evaluare a capacităţii întreprinderii de a-şi continua activitatea. Situaţiile financiare vor fi întocmite pe baza principiului continuităţii activităţii cu excepţia cazului în care conducerea fie intenţionează să lichideze entitatea, fie să înceteze activitatea sau atunci când nu dispune de o altă alternativă realistă decât aceasta. În cazul în care conducerea este conştientă, atunci când face evaluarea, de incertitudini semnificative legate de evenimente sau condiţii care pot arunca o umbră semnificativă de îndoială asupra capacităţii entităţii de a-şi continua activitatea, incertitudinile respective trebuie prezentate. Dacă situaţiile financiare nu sunt întocmite după principiul continuităţii activităţii, acest fapt trebuie prezentat, împreună cu principiul de întocmire a situaţiilor financiare şi motivele pentru care entitatea nu este privită ca una care îşi va continua activitatea.Atunci când evaluează dacă principiul continuităţii activităţii este adecvat, conducerea ia în considerare toate informaţiile pe care le are despre viitor, care ar trebui să fie cel puţin, dar nu limitat la, 12 luni de la data bilanţului. Gradul de analiză depinde de circumstanţele fiecărui caz. Dacă entitatea are un istoric cu activitate profitabilă şi acces facil la resurse financiare, concluzia că principiul contabil al continuităţii activităţii este adecvat poate fi trasă fără o analiză detaliată. În alte cazuri, conducerea poate fi nevoită să ia în considerare o gamă largă de factori care ţin de profitabilitatea curentă şi aşteptată, graficul de rambursare a datoriilor şi sursele potenţiale de finanţare alternativă pentru a se asigura că principiul continuităţii este adecvat.”

17




5. Alte cadre de raportare financiară pot să nu prevadă asemenea cerinţe explicite pentru conducere de a face o evaluare specifică a capacităţii entităţii de a-şi continua activitatea. Totuşi, întrucât principiul continuităţii activităţii este unul fundamental la întocmirea situaţiilor financiare, conducerea are responsabilitatea de a evalua capacitatea entităţii de a-şi continua activitatea chiar dacă în cadrul de raportare financiară nu se prevede o responsabilitate explicită în acest sens.

6. Atunci când există un istoric cu activitate profitabilă şi acces facil la resurse financiare, conducerea poate efectua evaluarea sa fără o analiză detaliată.

7. Evaluarea de către conducere a principiului continuităţii activităţii implică o judecată, la un moment dat, despre rezultatul ulterior al evenimentelor sau condiţiilor care sunt inerent incerte. Următorii factori sunt relevanţi:

În general, gradul de incertitudine asociat rezultatului unui eveniment sau condiţii creşte semnificativ cu cât judecata despre rezultatul evenimentului sau condiţiei este făcută mai mult în viitor. Din acest motiv, majoritatea cadrelor de raportare financiară care cer în mod explicit o evaluare a conducerii specifică perioada pentru care conducerea trebuie să ţină seama de toate informaţiile disponibile.

Orice judecată despre viitor se bazează pe informaţiile disponibile la momentul la care este exprimată judecata. Evenimentele ulterioare pot contrazice o judecată care a fost rezonbilă la momentul la care a fost exprimată.

Dimensiunea şi complexitatea entităţii, natura şi starea activităţii sale precum şi gradul în care aceasta este afectată de factori externi influenţează judecata privind evoluţia evenimentelor sau condiţiilor.

16. Auditul estimarilor contabile.

Raspuns :

Estimarea contabila desemneaza o evaluare aproximativa a sumei unui element in absenta unei metode precise de masurare (determinare). Cele mai frecvente estimari se refera la :

- provizioana pentru deprecierea stocurilor si creantelor ;

- amortizarea imobilizarilor aspra duratei lor de viata estimata;

-venituri anticipate;

- impozite amanate;

-provizioane pentru riscuriprivind procesele in curs;

- pierderi asupra unor contracte pe termen lung;

- provizioane de garantii.

18




Auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate asipra estimarilor contabile cuprinse in situatiile financiare : caracterul rezonabil al acestoe estimari si corecta si completa prezentare a informatiilor in anexe.

In acest scop, duditorul poate :

-examina si testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimarii;

-utiliza o estimare independenta pentru a o compara cu cea efectuata de conducerea intreprinderii;

-revedea evenimentele posterioare inchiderii exercitiului pentru a stabili daca estimarea se confirma.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 540 stabileste procedurile si principiile fundamentale cat si modul lor de aplicare in ceea ce priveste auditul estimarilor contabile contunute in situatiile financiare.

17. Cand verificati amortizarea imobilizarilor corporale va asigurati ca:

a) planul de amortizare este acelasi ca si in anul precedent;

b) planul de amortizare contabiola este diferit fata de planul de amortizare fiscala;

c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevazute in reglementarile in vigoare.

18. In calitate de auditor al intreprinderii Omega SA ati constatat ca la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscand ca intreprinderea foloseste metida FIFO, ca stocul la 1 decembrie a fost de 500 unitati a 10.000 lei fiecare, ca in 10 decembrie s-au cumparat 500 unitati a 12.000 lei fiecare si ca in 10 decembrie au iesit 400 unitati:

a) 7.000.000 lei;

b) 6.600.000 lei;

c) 6.200.000 lei.

Argumentarea raspunsului :

01.12.N :

stoc : -500 buc*10000 lei=5000000 lei

19




12.12.N :

intrari :-500 buc*12000 lei=6000000 lei

20.12.N :

iesiri :-400 buc*10000 lei=4000000 lei

stocul :=7000000 lei

In acest caz se constata un plus la inventar care nu se contabilizeaza, conform principiului prudentei.

19. La auditul stocurilor aveti in vedere ca, potrivit IAS 2 nu fac parte din costul stocului unui produs:

a) valoarea deseurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv;

b) cheltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fabricatie;

c) cheltuielile de comercializare.

20. Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente si adecvate conduce auditorul la formularea:

a) unei opinii fara rezerve, dar cu observatii;

b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie;

c) unei opinii defavorabile.

21. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii.

Raspuns :

Acest subiect este tratat in Partea B sectiunea a 12-a a Cartii expertului Contabil si a Contabilului Autorizatcare stipuleaza urmatoarele :

20




Relatiile membrilor Corpului cu clientii lor se stabilesc prin contract sctis de prestari servicii, semnat de ambele perti.

In afara primirii de onorarii pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, cum ar fi : participatii la capital, dare sau luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc. Este susceptibila de a se afecta obiectivitatea si de a determina tertii se considere ca aceasta obiectivitate este compromisa (a se tine seama de prevederile Sectiunii 8)

Membrii corpului vor trebui sa vegheze ca in cadrul indeplinirii lucrarilor lor sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impiedice activitatea de administrare care este un atribut exclusiv al clientului.

Factorii de risc sunt foarte variati si trebuie sa fie apreciati in functie de lucrarile de executat ; se pot aminti astfel unii factori ca : intarzieri importante si repetititve privind inchiderea periodica a conturilor, limitarea controalelor, limitarea onorariilor, riscuri fiscale anormale, situatie financiara dezechilibrata etc.

Orice nou client, ca si lucrarile noi cerute de un client vechi, trebuie sa faca obiectul, prealabil acceptarii si incheierii contractului, al :

-unei evaluari a riscurilor ;

-unei verificari privind respectarea principiului independentei profesiei ;

-unei aprecieri a eficientei executarii lucrarilor, in raport indeosebi cu competenta si cu mijloacele societatii comerciale.

Membrii Corpului trebuie sa aprecieze periodic daca eventualele schimbari survenite in situatia clientilor sau a cabinetuluio/societatii lor comerciale nu sunt susceptibile de a aduce atingere principiului independentei sau sa ii expuna la noi riscuri.

Daca in cursul executarii lucrarilor se constata necesitatea modificarii sau extinderii lucrarilor, se va incheia un act aditional la contract.

De asemenea, in cursul derularii lucrarilor, membrii Corpului pot exprima in scris, fata de clientii l or, recomandari sau rezerve ; in caz de contestare, aceste avertismente scrise vor putea constitui preobe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili. Acestia nu trebuie sa abuzeze de aceasta posibilitate.

O descarcare de responsabilitate, semnata de client in favoarea unui profesinist contabil, nu-l scuteste pa acesta din urma de actiunile privind stabilirea raspunderii sale, atunci cand a comis greseli.

21




Membrii Corpului care se gasesc in situatia imposibilitatii executarii lucrarilor contractate datorita neprimirii datelor si informatiilor necesare, conform prevederilor contractului sau a lipsei de cooperare a conducatorului unitatii, trebuie sa rezilieze, motivat, contractul cu acest client.

22. Cum se exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?

Raspuns :

Profesia de expert-contabil şi de contabil-autorizat se exercită de către persoanele care au dobândit legal această calitate. Exercitarea se realizează numai de către persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului, înscrise în tablou. Tabloul se publică anual în Monitorul Oficial al României. Atât experţii contabili cât şi contabilii autorizaţi pot exercita profesia individual ori în societăţi comerciale de expertiză contabilă. Atât experţii contabili cât şi contabilii autorizaţi nu pot efectua lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţii unde sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajaţii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în concurenţă. De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru agenţii economici, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul al patrulea, inclusiv soţi-soţii ale administratorului, ori în situaţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese sau de incompatibilitate. SURSA: Cartea expertului contabil şi contabilului autorizat, CECCAR, Bucureşti, 2001; Codul privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România, Secţiunea 3, Exercitarea profesiei.

23. Enumerati destinatarii expertizelor contabile.

Raspuns :

22




Destinatarii expertizelor contabile sunt persoanele fizice si persoanele

juridice care le solicita.

In primul rand instantele de judecata care au dispus proba cu expertiza

contabila,(judecatorii, tribunale) organele de cercetare penala,(organele

de politie, parchete) partile implicate in aceste dosare(persoane fizice in

cauzele civile, persoane fizice/juridice in cauzele comerciale, institutiile

statului(organele Ministerului de finante) in cauzele fiscale, iar in cazul

expertizelor contabile extrajudiciare partea solicitanta care a incheiat

contractul de prestari servicii cu expertul contabil.

24. Care sunt lucrarile care pot fi executate de contabili autorizati?

Raspuns :

a.ţine contabilitatea operaţiunilor economico-financiare prevăzute în contract. b. întocmeşte bilanţul contabil

c. contabilul autorizat cu studii superioare poate sa verifice si sa certifice bilantul contabil si sa indeplineasca obligatiile prevazute de lege pentru cenzorii numiti la societatile comerciale.

Contabilii autorizati pot sa-si exercite profesia individual ori in societati comerciale de expertiza contabila.

25. In ce relatie se afla profesia cotabila si fiscalitatea?

Raspuns :

--------------------------------------------------25-----------------------------------------------------

23




26. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.

Raspuns :

(Association of Chartered Certified Accountants) releva faptul ca au existat slabiciuni in raportarile financiare despre risc si tranzactii, iar profesionistii contabili trebuie sa-si invete lectia din rolurile lor diferite jucate in succesiunea de evenimente.

Profesionistul contabil modern evolueaza in acelasi timp cu dezvoltarea legislatiei in vigoare, a mediului de afaceri si a noilor tehnici de management. Acesta a devenit un foarte bun analist al afacerilor, un adevarat consilier al echipei manageriale.

Diagnosticul financiar, adica verificarea starii de sanatate si viabilitate financiara a intreprinderii, reprezinta

cel mai important exemplu de interdependenta dintre finante si contabilitate in exercitarea temeinica a

profesiei contabile. Nu este suficienta numai intocmirea unor situatii financiare anuale sau elaborarea altor

evidente contabile meticuloase, ci se impune, mai mult ca niciodata, in prezent, stapanirea si interpretarea

concluziilor care se pot desprinde in urma elaborarii unor astfel de situatii financiare.

Acest lucru se poate realiza in cele mai bune conditii daca profesionistul contabil dispune si de o pregatire

financiara temeinica care sa-i permita analizarea si interpretarea pozitiei financiare, evaluarea si interpretarea

performantelor financiare, urmarirea si intelegerea fluxurilor de trezorerie (cash-flow-urilor), diagnosticarea si

identificarea riscului economic (de exploatare), financiar si de insolvabilitate prin intermediul celor mai

adecvati indicatori in acest sens.

Evaluarea intreprinderii se poate dovedi, de asemenea, necesara pentru a avea o imagine clara si mai ales o

perceptie financiara reala asupra valorii unei intreprinderi, fie ca este vorba despre o valoare patrimoniala

sau de o valoare rezultata prin evaluare financiara, respectiv o valoare de piata a intreprinderii.

Componenta de fiscalitate a intreprinderilor este primordiala in interesul profesionistului contabil atat in planul

pregatirii temeinice curente pentru a avea acces la pro-fesie, dar, in special, prin multiplele consecinte din

practica contabila a obligatiilor de natura fiscala.

Aspectele fiscale sunt extrem de solicitante pentru profesionistul contabil avand in vedere repercusiunile pe

care le au evidentele contabile asupra obligatiilor fiscale pe care fiecare intreprindere sau contribuabil in

particular trebuie sa si le gestioneze cu maxima atentie.

Interferentele fiscale in contabilitate sunt extrem de clare astfel incat pot oferi motivele unei relatii directe si

necesare intre contabilitatea si fiscalitatea intreprinderii. Exemple in acest sens sunt numeroase: evaluarea

elementelor din situatiile financiare, reevaluarea si amortizarea imobilizarilor corporale, tratamentul contabil si

fiscal privind: deprecierea activelor, provizioanele, impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata.

Ordinul MFP nr. 752/2005 defineste mijloacele fixe din punct de vedere contabil. Prezentarea activelor ca

active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul caruia ii sunt destinate. Activele imobilizate

cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza continua in scopul desfasurarii activitatii entitatii.

Imobilizarile corporale reprezinta active care: a) sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de

bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative,

si b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

Legea nr. 15/1994 privind mijloacele fixe ii atribuie unui mijloc fix urmatoarele caracteristici: c) are o valoare

24




de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare de guvern (valoarea poate fi actualizata anual, in

functie de inflatie); are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

In Codul Fiscal, mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ conditiile

a, b si c. Legea 15/1994 nu se aplica din punct de vedere fiscal, cu exceptia valorii minime de intrare si a

duratelor normale de functionare.

Potrivit Codului Fiscal, amortizarea fiscala se realizeaza fara sa se tina seama de amortizarea contabila,

nefacandu-se o delimitare clara intre cele doua proceduri.

Din punct de vedere contabil, deprecierea se trece in costuri de fiecare intreprindere in parte. Separarea

celor doua proceduri ar putea avea consecinte pozitive, precum economie de impozit sau disjunctia

intreprinderii de re-gimul fiscal. Din punct de vedere fiscal, deducerile de amortizare se determina fara a lua

in calcul amortizarea contabila.

Referitor la durata, in OMFP nr. 1752/2005 se arata ca amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe

baza unui plan de amortizare, de la data punerii in functiune a acestora si pana la recuperarea integrala a

valorii de intrare, potrivit duratelor de utilizare economica si a conditiilor de utilizare a acestora.

Din punct de vedere fiscal, se aplica art. 8 din Legea nr. 15/1994, prin care duratele normale de functionare

precum si clasificatia mijloacelor fixe se aproba prin hotarare de guvern.

Codul Fiscal defineste valoarea fiscala drept costul de achizitie, de productie sau valoarea de piata a

mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrarii in patrimoniul contribuabilului,

utilizata pentru calculul amortizarii fiscale, dupa caz (cost de intrare). In valoarea fiscala se includ si

reevaluarile contabile efectuate potrivit legii.

Din punct de vedere contabil, reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data

bilantului. In cazul in care se efectueaza reevaluari ale mijloacelor fixe amortizabile care determina o

descrestere a valorii acestora sub costul de intrare, valoarea fiscala ramasa neamortizata se recalculeaza

pana la nivelul celei stabilite pe baza costului de intrare. Normele de aplicare a Codului Fiscal arata ca pentru

determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor

fixe amortizabile, vor fi luate in calcul si reevaluarile contabile efectuate dupa 1 ianuarie 2007, precum si

partea ramasa neamortizata din reevaluarile contabile efectuate intre 1 ianuarie 2004 si 31 decembrie 2006.

In general nu pot exista aspecte de natura financiara care sa nu presupuna, si in contrapartida, inregistrarea

in contabilitate. Obligatiile vamale presupun in mod necesar si componenta contabila; obligatiile si cheltuielile

sociale la diverse fonduri publice impun, de asemenea, inregistrari contabile; activitatile de pe pietele

valutare, inclusiv operatiunile bancare, nu pot exclude componenta contabila etc. Relatia dintre finante si

contabilitate este o relatie directa, necesara, care implica o dubla relationare intre cele doua.

Raspuns :

25




O caracteristica a profesiei o constituie o acceptarea resposabilitatii acesteia fata de public. Publicul profesiunii contabile este firmat din clienti, donatori de credite, guvernanti, patroni, angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se bazeaza pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea corespunzatoare a economiei. Aceasta incredere impune profesiunii contabile o raspundere publica. Interesul public este definit drept bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de profesionalismul contabil.

Responsabilitatea profesionistului contabil nu inseamna numai sa satisfaca necesitati individuale ale unui anumit client sau patron. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu:

- Auditorii financiari independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital;

- Direc torii financiari au atributii in diverse domenii de management financiar si contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor oganizatiei;

- Auditorii interni furnizeaza asigurarea in privinta existentei unui sistem de control intern corect, care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale entitatii;

- Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei, precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare;

- Consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte.

Profesionistii contabili au un rol important in societate. Investitorii, creditorii, patronii si alte sectoare ale comunitatii financiare, inclusiv guvernul si publicul conteaza pe profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si raportari corecte, pentru un management financiar eficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite. Atitudinea si comportamentul profesionistilor contabili atunci cand presteaza astfel de servicii au un impact asupra bunastarii economice a comunitii si tarii lor.

Profesionistii contabili pot ramane in aceasta pozitie avantajoasa numai continuand sa ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care sa demonstreze ca increderea publicului este bine fundamentata. Este in interesul profesiunii contabile din Romania de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesionistii contabili ca ele sunt executate la cel mai inalt nivel de performanta si in conformitate cu cerintele etice asociate acestor servicii.

In formularea codului etic national, C.E.C.C.A.R. a avut in vedere interesul public, asteptarile si punctele de vedere ale utilizatorilor, in privinta standardelor etice ale profesionistilor contabili.

26




27. Despre integritate.

Raspuns:

Integritaea nu implica numai onestitate pur si simplu, dar si abordarea ei in mod corect si veridic. Principiul obiectivitatii impune obligativitatea ca toti profesionistii contabili sa fie corecti, onesti si sa nu aiba conflicte de interese.

Profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea in imprejurari diferite. Liber profesionistii contabili realizeaza rapoarte de certificare, presteaza servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati intocmesc situatii financiare fiind subordonati altora, executa servicii de audit intern si servesc in diferite functii financiare de conducere in industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili instruiesc pe cei care aspira se intre in profesie. Indifernt de pozitie sau serviciu prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentina obiectivitaea in rationamentul profesional.

28. Definiti valoarea justa.

Raspuns:

Valoarea justa reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parţi aflate in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.

29. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei intreprinderi?

Raspuns :

1.Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatării si elemente in afara exploatării (necesare întreprinderii) 2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatării; 3. Calculul matematic al activului net corectat.

- metoda substractiva si - met. aditiva

Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val.

27




matematica) a tuturor datoriilor actualizate.

Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanţul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.

30 Ce este actualizarea?

Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor.

Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).

Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vărsăminte de încasat sau de plătit ulterior.

Rata de actualizare este un element al pieţei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari.

Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp.

Economia de piata are 3 piete diferite:

1. piata de bunuri si servicii;2. piata financiara;3. piata muncii.

In piaţa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu atât aduce pagube.

28




In piaţa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaţa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare.

Actualizarea se realizează si se exprima prin 2 tehnici speciale , după cum este luat in considerare factorul timp, astfel:

1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcţia trecut – prezent - viitor , se aplica regula capitalizării sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;

- suma cheltuita azi „X” are ca echivalent in viitor, peste „n” ani, o suma „y” daca suma X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .

2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor –prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare

- suma „y” prevazuta a fi chetuita in viitor peste „n” ani are in prezent valoarea „x” daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n

- suma Y prevăzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare

- actualizarea unei serii de fluxuri constante t

- actualizarea pe baza indicatorului PER

Trei metode de determinare a ratei de actualizare

-Rentabilitatea specifica aşteptata pentru investitii alternative,

-rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.

- rata neutra de plasament pe piata financiara - rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate; Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza fara risc)

29




31. Cum se evalueaza actiunile detinute de intreprindere la capitalul altor intreprinderi?

Raspuns :

Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel: - atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; - cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;

32. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii intreprinderii.

Raspuns :

Politica de amortizare influenţează valoarea întreprinderii astfel: - stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenţeze in sensul unei valori mai mari a activelor si a întreprinderii - stabilirea unor durate de viata mai scurte decât cele normale influenţează in sensul micşorării valorii întreprinderii - metodele de amortizare de asemenea influenţează, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achiziţionate in acest an sunt amortizate accelerat influenţează întreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decât daca ar fi utilizat metoda liniara.

33. Sa se calculeze si sa se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru intreprinderea ale carei informatii financiare sunt prezente mai jos:

indicator u.m.Venituri din vanzarea marfurilor 4000Productia vanduta 24000Productia stocata 500

30




Subventii de exploatare 2300Cheltuieli cu materii prime 10000Costul marfurilor vandute 4200Cheltuieli salariale 5000Cheltuieli cu amortizarea 1000Cheltuieli cu chirii 200Impozite si taxe 300Venituri din dobanzi 100Cheltuieli cu dobanzile 500Impozit pe profit 1400

Raspuns:

Marja Comerciala=707-607

Marja comerciala

Marja comerciala negativa, ceea ce inseamna ca cifra de afaceri realizata din vinzarea marfurilor nu permite acoperirea costului marfurilor cumparate si, in principiu, remunerarea tertilor, altii decit furnizorii marfurilor: personal,

organisme sociale, statul, asociati sau actionari.

Este interesant a se compara marja comerciala a societatii cu media marjelor comerciale ale intreprinderilor din acelasi sector de activitate pentru a verifica ce pozitie detine intreprinderea in raport cu concurenta.

Productia exercitiului

Acest sold se refera strict la intreprinderile industriale. Evolutia acestui sold poate face obiectul unui studiu, dar este indicat ca interpretarea sa se faca foarte prudent si nuantat. Intr-adevar, productia exercitiului nu reprezinta o entitate omogena, pentru ca ea include atat produse finite contabilizate la pretul de vanzare (productia vanduta) cat si produse

finite inregistrate la costul de productie (productia stocata).

Cresterea productiei exercitiului este problema cea mai importanta care se pune in acest caz. Aceasta provine din cresterea CA (schimbarea politicii comerciale; dezvoltarea noilor piete) sau din cresterea productiei stocate

(pierderi din vinzari; inegalitate intre cerere si productie).

Valoarea Adaugata

31




Valoarea adaugata permite sa se raspunda la intrebarea: "Prin ce aduce intreprinderea un plus la ceea ce deja a investit?"

Aceasta bogatie este produsa de:• salariati (factorul munca)

• masini utilaje (factorul capital)• statul (este cel care asigura infrastructura)

• bancile (permit expansiunea economica a intreprinderii prin imprumuturi)• asociatii sau actionarii (care sunt la originea crearii intreprinderii)

• intreprinderea insasi (prin autofinantare) Toti acesti "actori" contribuie la fabricarea produselor finite si prin intermediul valorii adaugate se permite

remunerarea lor. Interpretarea scaderii valorii adaugate in timp poate fi pusa pe seama:

- Scaderea vinzarilor (problema conjuncturala sau structurala; problema specifica intreprinderii; problema de politica interna)

- Vinzari constante (noi preturi pentru imobilizari; crestere datorata inflatiei; crestere nejustificata a pretului furnizorilor).

- Excedentul brut de exploatare

EBE constituie un excelent indicator de rentabilitate economica pentru ca el exclude politicile de finantare si de investitii si permite astfel sa se vada daca activitatea proprie a intreprinderii este sau nu rentabila. Atunci cand EBE este negativ, vorbim de insuficienta bruta de exploatare. In cazul unei insuficiente brute de exploatare este important de urmarit provenienta acesteia, care poate fi:• pierderi din vanzari (o politica comerciala proasta; insuficienta de calitate a unui produs vandut);• cheltuieli cu personalul mari;• valoare adaugata mica (consumurile tertilor prost gestionate, preturi de vanzare inadecvate, proasta strategie comerciala)

Rezultatul exploatarii

Rezultatul exploatarii este un excelent criteriu de comparatie intre intreprinderii deoarece el masoara performantele intreprinderilor privind activitatea lor proprie (fara a lua in consideratie operatiile financiare si exceptionale).

32




Rezultatul exceptional

Operatiile exceptionale pot fi sursa de imbogatire sau, din contra, de saracire. Soldul rezultatului exceptional permite sa se raspunda la intrebarea: "Operatiile exceptionale genereaza mai multe venituri sau cheltuieli?"

34. Calculati si interpretati situatia neta a unei intreprinderi care prezinta urmatoarea situatie financiara:

indicator 31.12.Nimobilizari 2000stocuri 500creante 150disponibilitati 50Datorii mai marei de un an 1150Datorii mai mici de un an 350

Raspuns:

SITUATIA NETA

Situatia netã calculatã ca diferentã între activul total si datoriile totale

contractate dã o primã evaluare (contabilã) a întreprinderii la data închiderii

exercitiului. Aceastã ecuatie fundamentalã a bilantului redã averea netã a

actionarilor respectiv activul neangajat în datorii.

SITUATIA NETA = ACTIV - DATORII

35. Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei categorii sfera de cuprindere a impozitului.

Raspuns :

Sunt obligate la plata impozitului pe profit, urmatoarele persoane:

33




a) persoanele juridice romane;b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana; f) persoanele juridice cu sediul social in Romania, infiintate potrivit legislatiei europene.

Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza: a) in cazul persoanelor juridice romane si al persoanelor juridice cu sediul social in Romania, infiintate potrivit legislatiei europene, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;

b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane;d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;e) in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

36. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductibile cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii.

34




Raspuns :

Regimul deductibilitatii cheltuielilor cu serviciile de management, consultanta etc. este reglementat de catre art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, care dispune ca nu vor fi deductibile cheltuielile de aceasta natura „pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte“.

Desi, aparent, norma legala impune doar doua conditii pentru deductibilitatea acestor cheltuieli, Normele metodologice prevad, la pct. 48, urmatoarele: „Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii trebuie sa se indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

– serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract incheiat intre parti sau in baza oricarei forme contractuale prevazute de lege; justificarea prestarii efective a serviciilor se efectueaza prin: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii defezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare;– contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate.

Nu intra sub incidenta conditiei privitoare la incheierea contractelor de prestari de servicii, prevazuta la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate si de persoane juridice, cum sunt: cele de intretinere si reparare a activelor, serviciile postale, serviciile de comunicatii si de multiplicare, parcare, transport si altele asemenea“.

Observam ca apare o conditie suplimentara, si anume justificarea prestarii efective a serviciilor. Aceasta conditie poate fi discutata sub aspectul legalitatii ei, deoarece nu este prevazuta in textul Codului, ci doar in Normele metodologice, iar actele administrative edictate pentru aplicarea legii nu pot, in principiu, sa impuna conditii noi, neprevazute de lege, care sa ingreuneze accesul la „facilitatile“ legale („ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus“).

Dar studiul de fata nu se focalizeaza asupra legalitatii acestei dispozitii din Norme, deoarece ea are totusi o baza rationala, dovada prestarii serviciilor fiind o conditie de calificare a respectivelor cheltuieli ca facute in interesul intreprinderii si in scopul obtinerii de venituri.

Istoria recenta a practicii afacerilor a demonstrat existenta a numeroase cazuri de prestari de servicii mai mult sau mai putin fictive, in care prestatorul era o societate nerezidenta afiliata (detinuta de catre actionarul/asociatul majoritar al societatii romane), iar volumul prestatiilor nu justifica, la o prima vedere, contravaloarea platita de catre societatea romana beneficiara.

De aceea a fost introdus probabil si pct. 49 din Normele metodologice care dispune urmatoarele: „Pentru servicii de management, consultanta si asistenta tehnica prestate de nerezidentii afiliati contribuabilului, la analiza tranzactiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor trebuie sa se aiba in vedere si principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea intreprinderilor asociate din Conventia-model cu privire la impozitele pe venit si impozitele pe capital. Analiza trebuie sa aiba in vedere:

(i) partile implicate;(ii) natura serviciilor prestate;(iii) elementele de recunoastere a cheltuielilor si veniturilor pe baza documentelor justificative care sa ateste prestarea acestor servicii“.

37. care sunt termenele de plata in cazul impozitului pe profit?

35




Raspuns :

(1) Plata impozitului se face astfel:a) contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate. Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit, prevazut la art. 35 alin. (1);b) contribuabilii, altii decat cei prevazuţi la lit. a), au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, daca in prezentul articol nu se prevede altfel. Incepand cu anul 2010, acesti contribuabili urmeaza sa aplice sistemul platilor anticipate prevazut pentru contribuabilii mentionati la lit. a). (2) In cazul asocierilor fara personalitate juridica, impozitul datorat de catre contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. c) si e) si retinut de catre persoana juridica responsabila se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit asupra partii din profiturile asocierii, care este atribuibila fiecarui asociat. Persoana responsabila are obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii.(3) Contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. d) au obligatia de a declara si plati impozit pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului. (4) Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.(5) Contribuabilii care obtin venituri majoritar din cultura cerealelor si a plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. (6) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) au obligatia de a declara si efectua trimestrial plati anticipate, in contul impozitului pe profit anual, in suma de o patrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se efectueaza plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza caruia se determina platile anticipate, este impozitul pe profit datorat conform declaratiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, fara a lua in calcul platile anticipate efectuate in acel an. (7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevazuti la alin. (1) nou-infiintati efectueaza plati anticipate in contul impozitului pe profit la nivelul impozitului minim anual aferent primei transe de venituri totale, prevazuta la art. 18 alin. (3), recalculat in mod corespunzator pentru perioada impozabila respectiva.AC10 (8) In cazul contribuabililor care in anul precedent au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform legii, iar in anul pentru care se calculeaza si se efectueaza platile anticipate nu mai beneficiaza de facilitatile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza caruia se determina platile

36




anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaratiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, luandu-se in calcul si impozitul pe profit scutit. (9) Declararea, regularizarea si plata impozitului pe profit aferent anului fiscal 2006, in cazul contribuabililor prevazuti la alin. (1) lit. a), se efectueaza pana la data de 31 martie 2007.(10) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b) platesc pentru ultimul trimestru o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, urmand ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se faca pana la termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit prevazut la art. 35 alin. (1). (11) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b), care definitiveaza pana la data de 25 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior, depun declaratia anuala de impozit pe profit si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului (12) Persoanele juridice care inceteaza sa existe in cursul anului fiscal au obligatia sa depuna, prin exceptie de la prevederile art. 35 alin. (1), declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la data depunerii situatiilor financiare la registrul comertului.(13) Obligatiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. Impozitul pe profit datorat pentru anul 2006 de catre regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si de catre societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari se declara, se regularizeaza si se plateste la bugetele locale respective, pana la data de 31 martie 2007. Dobanzile/majorarile de intarziere si amenzile inregistrate de catre regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si de catre societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari se datoreaza si se platesc potrivit legii.(13^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (13), impozitul pe profit, dobanzile/majorarile de intarziere si amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si cele datorate de societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari, care realizeaza proiecte cu asistenta financiara din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internationale, in baza unoracorduri/contracte de imprumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, sunt venituri ale bugetelor locale respective pana la sfarsitul anului fiscal in care se incheie proiectul care face obiectul acordului/contractului de imprumut.(14) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), indicele de inflatie necesar pentru actualizarea platilor anticipate se comunica, prin ordin al ministrului finantelor publice, pana la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaza platile anticipate. (15) Pentru anul 2009, contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b) aplica urmatoarele reguli:a) pentru trimestrul al II-lea se compara impozitul pe profit datorat la sfarsitul trimestrului cu impozitul minim anual, prevazut la art. 18 alin. (3), recalculat in mod corespunzator pentru perioada 1 mai-30 iunie 2009, prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultirea cu numarul de luni aferent perioadei respective;b) pentru trimestrele al III-lea si al IV-lea se compara impozitul pe profit datorat la sfarsitul fiecarui trimestru cu impozitul minim anual, prevazut la art. 18 alin. (3), recalculat in mod corespunzator pentru trimestrul respectiv, prin impartirea

37

http://codfiscal.net/omef-2272008-indicele-de-inflatie-2008-impozit-pe-profit-anticipat/




impozitului minim anual la 12 luni si inmultirea cu numarul de luni aferent trimestrului respectiv.(16) Pentru anul 2009, contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) efectueaza in continuare platile anticipate in contul impozitului pe profit stabilite conform prezentului articol.(17) In situatia in care contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) au inregistrat in anul 2008 pierdere fiscala, acestia efectueaza plati anticipate in contul impozitului pe profit in suma de o patrime din impozitul minim anual, prevazut la art. 18 alin. (3).(18) Pentru anul 2009, contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) si alin. (5), pentru definitivarea impozitului pe profit anual, aplica prevederile art. 18 alin. (2) prin compararea impozitului pe profit datorat la sfarsitul anului fiscal cu impozitul minim anual, prevazut la art. 18 alin. (3).

38. O societate comerciala obtine venituri din comertul cu amanuntul in suma de 110.000 lei si venituri din activitatea unui bar de noapte 90.000 lei. Cheltuielile inregistrate sunt in cazul comertului cu amanuntul 60.000 lei, din care 10.000 lei nedeductibile si in cazul barului de noapte 30.000 lei, din care 2.000 lei nedeductibile. Separat de aceste cheltuieli inregistreaza si chgeltuieli generale de administrare in valoare de 4.000 lei. Sa se determine impozitul pe profit.

Raspuns:

Ch. Administrare 4000:

- comert 55% - ch administrare 2200 -Bar 45% - ch administrare 1800Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maximă dintre:- 16% xProfitul impozabil din aceasta activitate sau- 5% xTotal venituri din aceasta activitate . Pentru bar: Venituri – cheltuieli = 90000 – 30000 – 1800 + 2000 = 6020016% * 60200 = 96325% * 90000= 4500Astfel impozitul pe profit aferent activitatii de bar de noapte este de 9.632 lei.Pentru comert: venituri – cheltuieli deductibile = 110000-50000 – 2200 = 5780016% * 57800 = 9248Total impozit pe profit = 9248 + 9632 = 18880

38




39. O societate comerciala a trimis in luna august in delegatie 5 salariati, fiecare cate 5 zile. Diurna asigurata a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de 1500 lei, iar cheltuielile reprezentand cazarea sunt de 5.000 lei. Sa se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile si care este nivelul cheltuielilor nedeductibile.

Raspuns : Cadrul legislativ

Delegarea reprezinta exercitarea temporara, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca. Delegarea se efectueaza din dispozitia angajatorului. Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile.

Salariatii unitatilor trimisi in delegatie in tara sau strainatate beneficiaza de urmatoarele drepturi: a) decontarea cheltuielilor de transport, de asigurare si a costului cazarii, potrivit conditiilor stabilite prin contractele colective de munca la celelalte niveluri; b) diurna de deplasare, al carei cuantum se stabileste prin negociere la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitate. Nivelul minim al diurnei este cel stabilit prin actele normative aplicabile institutiilor publice.

1. Indemnizatia de delegare si detasare acordata salariatilor pentru deplasari in tara, in interesul serviciului Indemnizatia de deplasare pentru deplasari in Romania este deductibila la calculul profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice. Pentru institutiile publice, indemnizatia zilnica de delegare sau de detasare pentru deplasari in Romania este de 13 lei. Asadar, pentru celelalte unitati, nivelul de deductibilitate este de 32,5 lei pentru deplasari in tara.

Numarul zilelor calendaristice in care persoana se afla in delegare sau detasare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca. Fiecare 24 de ore se considera cate o zi de delegare sau detasare.

Important Pentru delegarea cu o durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul delegarii de mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este de cel putin 12 ore.

Persoana care in perioada delegarii sau detasarii isi pierde temporar capacitatea de munca beneficiaza, pe timpul incapacitatii, pe langa indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, atat de indemnizatie de delegare sau detasare, cat si de decontarea cheltuielilor de cazare.

Persoana respectiva nu primeste aceste drepturi in cazul internarii in spital sau al parasirii localitatii, cu exceptia celei detasate, care isi pastreaza dreptul de cazare si pe timpul spitalizarii.

2. Diurna acordata salariatilor pentru deplasari in strainatate, in interesul serviciului Cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordate salariatilor pentru deplasari in strainatate sunt deductibile la calculul profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice. Pentru institutiile publice, diurna in valuta se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea, potrivit anexei la Hotararea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar.

Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit, avandu-se in vedere:

39




a) momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii avionului, la sosirea in tara, de si pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei; b) momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in tara.

Pentru fractiunile de timp care nu insumeaza 24 de ore, diurna se acorda astfel: ● 50% pana la 12 ore; ● 100% pentru perioada care depaseste 12 ore.

In cazul intreruperii calatoriei, determinate de programul de zbor al avioanelor, dreptul la diurna al personalului se acorda, in continuare, la nivelul prevazut pentru tara de destinatie, numai daca sejurul pe perioada respectiva nu este asigurat de catre companiile care efectueaza transportul.

Concluzie Diurna de deplasare se stabileste prin negociere la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitate. Nu putem insa acorda diurne sub nivelul minim aplicabil institutiilor publice.

Astfel: ● in cazul diurnei zilnice acordate pentru deplasari in tara, nivelul minim al diurnei aplicabil institutiilor publice si implicit celorlalte unitati este de 13 lei; ● in cazul diurnei zilnice acordate pentru deplasari in strainatate, aceasta se acorda in functie de nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea, potrivit anexei la Hotararea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar.

Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordate salariatilor pentru deplasari in tara sau in strainatate sunt deductibile la calculul profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.

Personalul trimis in strainatate beneficiaza de 50% din diurna stabilita pentru tara in care are loc deplasarea, potrivit categoriei in care se incadreaza, in cazul in care cheltuielile pentru masa se suporta de catre partenerii externi.


Cheltuieli deductibile

sume Cheltuieli nedeductibile

sume

diurna 812.5 diurna 1187.5

transport 1500 - -

cazare 5000 - -

total 7312.5 1187.5

40. La data de 15 octombrie 200X se infiinteaza S.C. BETA S.R.L. La infiintare ea se estimeaza ca va realiza o cifra de afaceri pana la sfarsitul anului de 45.000 lei si opteaza pentru a fi impusa cu impozitul pe profit si pentru aq aplica regimul special de scutire de TVA (de a fi neplatitor de TVA). La 31 decembrie 200X

40




societatea constata ca a realizat venituri totale in valoare de 75.000 lei. Se cunosc urmatoarele elemente referitoare la unele venituri si cheltuieli efectuate:

- in luna noiembrie 200X, societatea inregistreaza cheltuieli cu provizioanele de 3.000 lei, pe care nu are dreptul sa le deduca. In luna octombrie 1000 lei sunt reluati la venituri.

- in perioada octombrie-decembrie socitatea achizitioneaza dulciuri si sucuri, reprezentand cheltuieli in suma de 2.300 lei ce vor fi distribuite clientilor la intalnirile de afaceri

- in luna noiembrie 200X societatea acorda o sponsorizare in bani in suma de 2.000 lei unui student.

- in luna decembrie 200X doi salariati ai unitatii fac o deplasare de 3 zile in municipiul Cluj pentru negocierea unui contract cu un furnizor. Cheltiuelile aferente deplasarii sunt: diurna = 620 lei; cheltuieli transport = 1.000 lei; cheltuieli cazare = 800 lei. (limita cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare la institutii publice este de 13 lei/persoana/zi)

- in cursul anului 200X societatea a inregistrat: 2.000 leicheltuieli cu amenzi aplicate de Garda Finaciara; 500 lei cheltuieli cu penalitati pentru neplata la termen datorate furnizorului de servicii de telefonie, conform contractului incheiat cu acesta.

Cerinte:

Identificati veniturile impozabile si veniturile neimpozabile (tip si sume);

Identificati cheltuielile deductibile si cheltuielile nedeductibile (tip si sume);

Determinati impozitul pe profit datorat pentru anul 200X;

Determinati impozitul pe profit de plata pentru anul 200X.

Raspuns :

-----------------------------------40------------------------------------------------------------------------

41




UTILIZAREA PRAGULUI DE SEMNIFICATIE SI A RISCULUI DE AUDITIN PLANIFICAREA SI CONDUCEREA AUDITULUI FINANCIAR

Scopul auditului financiar (denumit în continuare audit) este de a aduna suficiente probecare să ateste fidelitatea situaţiilor financiare ale unei întreprinderi, în conformitate cu principiilegeneral acceptate ale contabilităţii. Pentru acest lucru, o misiune de audit solicita efort şi trebuie sărespecte urmatoarele condiţii:1. Auditul trebuie planificat;2. Auditul trebuie condus; probele trebuie adunate şi evaluate;3. Un raport al rezultatului auditului trebuie întocmit si prezentat persoanelor sau grupului

42




responsabil.Nu ne propunem o analiză în detaliu a misiunii de audit, prezentăm, însă, pe scurt,principalele elemente ale conducerii şi planificării auditului.Auditorii nu pot garanta clienţilor lor sau altor utilizatori ai situaţiilor financiare că acesteasunt corecte, exacte, precise, fără o examinare în prealabil a acestora. Garantarea ar însemna căauditorii au examinat fiecare tranzacţie din perioada în care contabilitatea a fost întocmită şi auconcluzionat că toate înregistrările contabile au fost corect efectuate, reflectate, clasificate şicuprinse în situaţiile financiare. O asemenea acţiune ar fi imposibil de îndeplinit. Datorita costurilorridicate auditorii folosesc adesea procedeul sondajului1 în examinarea dovezilor necesare care săateste fidelitatea imaginilor financiare. Termenul de sondaj este în strânsă legătură cu cel decorectitudine, exactitate şi precizie a situaţiilor financiare şi se referă la faptul că acestea nu cuprindnici măcar o eroare, idee pe care o considerăm a fi neadevarată.Dat fiind cele de mai sus, ce asigurări pot oferi auditorii utilizatorilor situaţiilor financiare însusţinerea deciziilor de a investi sau credita întreprinderea ?1. Auditorii pot asigura că înţeleg declaraţiile şi sumele, din situaţiile financiare, care au fostînregistrate, clasificate, rezumate şi supuse regulilor;2. Auditorii pot asigura că au adunat suficiente dovezi pentru a formula o opinie rezonabilă;3. Auditorii pot asigura (datorită pregătirii lor) că situaţiile financiare sunt întocmite şiprezentate în mod corect şi nu sunt denaturate2 datorită erorilor şi iregularitaţilor.Asemenea asigurări sunt deseori importante pentru clienţii auditorului sau pentru alţiutilizatori ai informaţiilor din situaţiile financiare. Două concepte, de o importanţă deosebită,fundamentează asemenea asigurări, concepte utilizate pentru a stabili:1. Cît de multe dovezi vor obţine auditorii;2. Cum şi cînd vor obţine aceste dovezi;3. Ce criterii vor fi utilizate pentru a evalua dovezile.Aceste două concepte sunt pragul de semnificaţie şi riscul auditului, ambele fiind detaliateîn cele ce urmează.Este cunoscut faptul că auditorii nu pot examina fiecare tranzacţie reflectată în situaţiilefinanciare, aceştia fiind dispuşi să accepte o valoare redusă de erori. Cît de multe erori sau omisiunisunt de acord auditorii să tolereze în situaţiile financiare, astfel încît să prezinte o opinie corectăasupra acestora?1 Sondaj: examinarea mai putin decît sută la sută a elementelor unui anumit număr de documente;2 Imagine denaturată: situaţiile financiare conţin erori, omisiuni, iregularităti al căror efect este destul de important de aface ca acestea să nu fie prezentate în mod corect, în concordanţă cu principliile contabile general acceptate.Această întrebare este extrem de dificilă, ea îşi are răspunsul în conceptul numit prag desemnificaţie, definit astfel:mărimea unei omisiuni sau a unei declaraţii eronate a informaţiei contabile, care înanumite circumstanţe, face ca judecata raţională a unei persoane să fie schimbată sauinfluenţată.Altfel spus, o eroare de 100 € nu pare să afecteze judecata raţională a unei persoane, dar oeroare de 50.000 € cu siguranţă va afecta judecata acelei persone. Astfel, pragul de semnificaţie esteun factor major pe care auditorii îl iau în considerare când planifică auditul sau evaluează dovezilepe parcursul derulării auditului. În exemplul descris mai sus, auditorul ar trebui să stabilească pragulde semnificaţie la o anumită sumă care ar fi denaturat situaţiile financiare în care totalul erorilor arfi superior aceastei sume.

43




Considerente despre pragul de semnificaţieTrebuie subliniat însă faptul că deciziile cu privire la pragul de semnificaţie se referă la maimult decît stabilirea unei sume pentru situaţiile financiare. Considerentele ţin de anumiţi factori, şianume:1. O eroare până la un anumit nivel în cadrul situaţiilor financiare, referitoare la:a) Total venituri din Contul de profit şi pierdere;b) Totalitatea activelor din bilanţ;c) Totalitatea acţiunilor din bilanţ.2. Factori calitativi, precum:a) Probabilitatea ca plăţi ilegale să fi fost efectuate;b) Probabilitatea să apară iregularitaţi;c) Clauzele din contractele clienţilor cu banca să prevadă că anumiţi indicatori dinsituaţiile financiare să fie menţinuţi la nivel minim;d) O întrerupere a fluxului de încasări;e) Atitudinea conducerii cu referire la integritatea situaţiilor financiare.Să presupunem că avem situaţiile financiare ale firmei, în care ne este prezentat venitul brutîn suma de 100.000 €, activele în suma de 1.370.000 € şi total acţiuni în valoare de 580.000 €.Spre exemplu, auditorii pot decide că anumite informaţii care denaturează imaginea cu maimult de 8 procente din totalul veniturilor vor fi semnificative şi vor face subiectul unei consideraţiicalitative. Dacă denaturarea este mai mică de 3 procente din totalul veniturilor, auditorii le potconsidera ca fiind nesemnificative. Deformările imaginii între 3 si 8 procente vor fi judecate decătre auditor. Astfel, în acest exemplu graniţele pragului de semnificaţie3 pentru declaraţiile cuprivire la venitul brut sunt între 3.000 € (100.000 X 3%) pîna la 8.000 € (100.000 € X 8%)Auditorii pot aplica o metodologie similară a graniţelor pragului de semnificaţie şi pentruactive sau acţiuni, informaţii preluate din bilanţ. Să presupunem urmatoarele limite:Pentru activele din bilanţ: între 41.100 € şi 109.600 €;Pentru acţiunile din bilanţ: între 17.400 € şi 46.400 €.În ce fel calitativitatea factorilor afectează graniţele pragului de semnificaţie?Managementul are un rol în ajustarea înregistrărilor în contabilitate pentru erorile descoperiteanterior care ar putea să determine auditorul să stabilească nişte graniţe inferioare pragului desemnificaţie. Auditorul trebuie să ţină cont că orice ilegalitate sau iregularitate care este descoperităva fi subiect al calitativitaţii, indiferent de suma de bani implicată.3 Graniţele pragului de semnificaţie: o întindere de omisiuni sau denaturări în situaţiile financiare. Orice denaturare careînsumează mai mult decât limita superioară sunt considerate semnificative. Orice denaturare care însumează mai multdecât limita inferioară sunt considerate nesemnificative. Orice denaturare care este cuprinsă între intervalul limiteiinferioare şi superioare sunt soluţionate de auditor.Un alt factor calitativ îl reprezintă clauza din contractul de împrumut al unui client carespecifică raportul minim ce trebuie menţinut. Astfel, auditorii pot stabili limitele semnificative la unnivel mai redus, pentru cele exprimate mai sus (de fapt, auditorii pot stabili un nivel foarte scăzut alpragului de semnificaţie, de exemplu, pentru activele curente datorită acestei clauze în contractul deîmprumut).Pe de altă parte, poate exista situaţia în care întâlnim o tendinţă crescătoare a totaluluiveniturilor în anii recenţi, conferind astfel conducerii mai puţine motive de a încerca să exagerezeaceastă cifră. În acest caz limitele pragului de semnificaţie pot fi ridicate.

44




Estimări preliminarii în planificarea pragului de semnificaţie4

Estimări preliminarii în situaţiile financiare. Sunt două modalităţi în care auditorul poateutiliza pragul de semnificaţie. Prima este în cadrul planificării auditului iar a doua este în evaluareadovezilor în timpul derulării auditului. În ceea ce priveşte planificarea, auditorii trebuie să realizezeestimări preliminarii ale pragului de semnificaţie deoarce:Există o relaţie inversă între sumele din situaţiile financiare pe care auditorii leconsideră a fi semnificative şi timpul de lucru necesar depus care să dovedeascăcorectitudinea situaţiilor financiare.De exemplu, dacă auditorul consideră suma de 8.000 € a fi semnificativă pentru situaţiilefinanciare, o anumită perioadă de timp şi efort trebuie depuse pentru a aduna dovezi asupraconturilor. Pe de altă parte, dacă pragul de semnificaţie este redus la 3.000€, trebuie timp şi efortsuplimentar pentru a aduna dovezile necesare. Motivul constă în faptul că depistarea erorilornesemnificative se realizează mai dificil decât depistarea erorilor de o importanţă ridicată.Astfel, auditorii trebuie să acorde o deosebită consideraţie în stabilirea estimărilorpreliminare ale pragului de semnificaţie în planificarea auditului. Dacă suma de bani a pragului desemnificaţie este stabilită prea sus, auditorul poate omite greşeli semnificative şi să redacteze oopinie cu privire la situaţiile financiare denaturată din punct de vedere al pragului de semnificaţie.Auditorul, în cazul nostru, ar trebui să aleagă pragul de 8.000 € ca estimare preliminară apragului de semnificaţie având în vedere efortul în planificarea auditului. Acesta este cel mai micprag de semnificaţie şi asigură că auditorul va aduna suficiente dovezi pentru a formula următoareadeclaraţie:Riscul de audit este acceptabil, astfel că totalul veniturilor nu este denaturant cu maimult de 8.000 € iar situaţiile financiare nu sunt deformate din punct de vedere al pragului desemnificaţie.De ce trebuie ca auditorul să aleagă ca prag de semnificaţie 8.000 € ? Pentru că denaturariledin anumite situaţii financiare este posibil, să determine şi alte deformări în alte situaţii financiare.Selectând pragul de 8.000 € auditorii îşi extind efortul astfel încât să aibe un risc de audit redus:Activele nu sunt denaturate cu mai mult de 109.600 €Acţiunile nu sunt denaturate cu mai mult de 46.400 €Estimări preliminarii pentru conturi. Deşi auditorii redau o opinie asupra situaţiilorfinanciare în general, ei trebuie să auditeze şi conturile pentru a aduna dovezi suficente pentrustabilirea opiniei. Aceasta înseamnă că estimările preliminarii ale pragului de semnificaţie pentruplanificarea auditului trebuie împărţite pe conturi care sunt examinate şi aparţin situaţiilorfinanciare. Porţiunea de semnificaţie alocată conturilor este denumită eroare tolerabilă5 pentru acelcont.4 Estimări ale materialităţii realizate în timpul planificării auditului5 Eroare tolerabilă: partea din pragul de semnificaţie a situaţiilor financiare alocată conturilor în scopul planificăriiauditului;Sunt mai multe modalităţi prin care pragul de semnificaţie al situaţiilor financiare poate firepartizat conturilor. O modalitate este aceea de a împărţi cantitatea de semnificaţie între conturilecare ar fi afectate de denaturările din situaţiile financiare.Pe ce considerente ar trebui făcută această repartizare? O posibilitate este aceea de arepartiza fiecărui cont procentul din 8.000 € care reprezintă procentul din totalul soldului contuluiînsumat în balanţa de verificare a conturilor. De exemplu, dacă Contul curent la banca însumează150.000 €, procentul de 5 (8.000 € X 5%) însumeaza 400 €, această sumă poate fi repartizatăacestui cont.

45




Trebuie menţionat că o asemenea metodă de repartizare ignoră anumiţi factori:1. Unele conturi pot fi mult mai importante decât o arată balanţa datorită numărului mare detranzacţii cuprins în acel cont;2. Experienţa din anii precedenţi a auditorului îl poate determina pe acesta să creadă căanumite conturi conţin, mai mult sau mai puţin, un anumit număr de denaturări spre deosebire dealte conturi. Absenţa denaturărilor descoperite în anii precedenţi poate sugera faptul că pragul desemnificaţie a fost repartizat mai mult acestui cont (în loc de reducerea efortului necesar).Scurtă concluzie privind pragul de semnificaţieDupă cum observăm, consideraţiile privind pragul de semnificaţie sunt inerente în procesulde audit deoarece ajută la stabilirea procesului de colectare a probelor şi a luării deciziei dacăsituaţiile financiare vor fi acceptate ca fiind corect prezentate. Auditorii trebuie să foloseascăsemnificaţia pentru a garanta exactitatea situaţiilor financiare. Opinia despre corectitudineexprimată de către auditor presupune că pragul de semnificaţie a fost utilizat în stabilirea opiniei.Deşi este important, pragul de semnificaţie trebuie luat în considerare alături de riscul deaudit, în planificarea şi evaluarea auditului. Nu este suficient ca auditorii să se bazeze peconsiderentele:Vom accepta situaţiile financiare ca fiind corect prezentate şi nedenaturate din punctde vedere semnificativ dacă:Totalul veniturilor nu este denaturant cu mai mult de 3.000 €Activele nu sunt deformate cu mai mult de 41.100 €Acţiunile nu sunt denaturate cu mai mult de 17.400 €Auditorii trebuie să aibă în vedere şi următoarele afirmaţii:Faptul că auditorii nu pot garanta exactitatea situaţiilor financiare implică consideraţiidespre pragul de semnificaţie şi riscul de audit6, ultimul fiind definit astfel:riscul conform căruia auditorul poate să-şi modifice opinia sa asupra situaţiilorfinanciare dacă acestea conţin date eronate.Ca şi pragul de semnificaţie, riscul de audit poate fi împărţit în două:1. Riscul global de audit, care se referă la situaţiile financiare ca un tot unitar, definiţia fiindarătată mai jos;2. Riscul individual de audit, care se referă la fiecare cont în parte cuprins în bilanţ.Iată o abordarea conceptuală pe care auditorii nu o urmează întotdeauna pas cu pas. De fapt,în standardele profesionale şi în literatura de specialitate sunt puţine îndrumări pentru alocareariscului de audit. Primii doi paşi se referă la planificare şi îi vom dezbate în cele ce urmează;următorii paşi se referă la evaluarea probelor de audit şi, de asemenea, vor fi trataţi mai tîrziu.Aceşti paşi se prezintă astfel:6. Riscul de audit: riscul conform căruia auditorul poate să-şi modifice opinia asupra situaţiilor dacă acestea conţin dateeronate.1 Decizia asupra Riscului de audit general planificat2Repartizarea riscului de audit general planificat în Risc individual de auditpentruconturi3Stabilirea Riscurilor individuale de audit atinse pentru conturi înevaluarea probelor4Stabilirea Riscului general de audit atins obţinut în evaluarea probelor deaudit5 Compararea Riscului general de audit atins cu riscul de audit general planificat

46




pentru determinarea acceptării situaţiilor financiare ca fiind corect prezentateşinedeformate din punct de vederesemnificativRiscul de audit în planificarea audituluiDecizia asupra riscului de audit general planificatPrimul pas al auditorilor este de a lua în considerare riscul general de audit pe care suntdispuşi să şi-l asume pentru atestarea fidelităţii situaţiilor financiare, când, de fapt, situaţiilefinanciare sunt denaturate. Considerând importanţa acestei acţiuni, surprinzătoare, puţine definiţiiexistă despre nivelul riscului general de audit. În Standardele de audit se mentionează că auditultrebuie să fie planificat astfel încît riscul de audit să fie limitat la un nivel scăzut.Riscul de audit poate fi reprezentat fie în termeni calitativi fie în termeni cantitativi. Folosimcantitativitatea (de exemplu 5 sau 10 procente) pentru a ilustra concepte, deşi strategia calitativă (deexemplu risc scăzut sau moderat) poate fi mai des întâlnit în practică. Trebuie să subliniem faptul căîn stabilirea unui anumit risc de audit general, auditorii fac apel la raţionamentul profesional. Deexemplu, 5 procente pe care auditorii le vor accepta cu privire la riscul general de audit înseamnă căsituaţiile financiare sunt prezentate în mod fidel cu 95 la sută grad de siguranţă. Nivelul de riscînsumând 10 procente înseamnă 90 procente nivel de încredere, ş.a.m.d. Riscul de audit estecomplementar nivelului de încredere.Auditorilor le este solicitat a stabili un risc de audit general la un nivel redus din motive deplanificare a procedurilor auditului. Standardele de Audit mentionează că acesta ar trebui fixat cuatenţie. Să ne amintim că este o relaţie inversă între nivelul de risc şi efortul necesar depus deauditor (un nivel de risc diminuat se traduce printr-un efort mai mare de audit şi un nivel de risc mairidicat înseamnă efort de audit diminuat).De exemlpu, auditorul poate folosi 5 procente drept nivel de risc al auditului general pentruscopul de a planifica. (Întrebarea care se ridică este dacă mulţi dintre noi ar putea să ,,suporte” unnivel de încredere de 95 de procente care să se reflecte în corectitudinea deciziilor de afaceri?).Utilizând pragul de semnificaţie, problematica discutată în partea de început a articolului, auditoriipot folosi următoarele decizii:1. Un risc general de audit de 5 procente - situaţiile financiare vor fi acceptate ca fiindprezentate corect în privinţa semnificaţiei dacă denaturarea totală a venitului brut nu este maimare de 3.000 €;2. Un risc general de audit de 5 procente - judecata aplicată va avea în vedere determinareafidelităţii situaţiilor financiare prezentate, în privinţa pragului de semnificaţie dacă denaturăriletotale referitoare la venitul brut se încadrează între 3.000 € şi 8.000 €.3. Situaţiile financiare vor fi considerate deformate din perspectiva pragului de semnificaţiedacă denaturarea totală a venitului brut este mai mare de 8.000 €.Repartizarea riscului de audit general planificat în risc individual de audit pentru conturiPentru că un audit include examinarea conturilor, trebuie să luăm în considerare risculgeneral de audit planificat prin repartizarea riscului individual de audit pentru anumite conturi.Trebuie subliniat din nou că Standardele de Audit nu oferă linii definitorii pentru aceastăoperaţiune, lăsînd această problemă în totalitate la raţionamentul profesional al auditorului.Totuşi, liniile definitorii cu referire la pragul de semnificaţie, problema abordată mai înainteîn acest articol, pot fi de ajutor. Dacă anumite conturi sunt deosebit de importante datorită mărimii

47




şi numărului de tranzacţii dintr-o anumită perioadă, auditorii pot lua în considerare un risc de auditindividual redus, deci mai mult efort în auditare. Pe de altă parte, experienţa în examinarea altorconturi în anii precedenţi poate sugera un risc de audit individual mai ridicat şi mai puţin efort înauditare. O posibilitate o reprezintă şi alocarea conturilor cu acelaşi nivel al riscului de audit global(5 procente de exemplu). În cele ce urmează vom utiliza un procent de 5 la sută pentru o mai bunăînţelegere a problematicii.Riscul inerent, riscul de control şi riscul de nedetectare. Auditorii trebuie să determineefortul de audit pentru fiecare cont bazat pe riscul pe care sunt dispuşi să şi-l asume astfel încâtexistă posibilitatea ca prin efortul asumat să nu reuşească să __________descopere erori existente în cont.Aceasta este una din temerile auditorilor şi anume de a nu omite o eroare pe care ar fi trebuit să odescopere.Pentru întelegerea fenomenului, trebuie să împărţim riscul de audit al conturilor în treicomponente:1. Riscul inerent conform denumirii pe care o poartă, reprezentând riscul ca un cont din balanţade verificare să fie denaturat din punct de vedere al pragului de semnificaţie. În general acest risceste mai mare în anumite bilanţuri şi tranzacţii spre deosebire de altele. Un exemplu îl reprezintănumerarul şi titlurile de proprietate tranzacţionabile pe piaţa de capital în cazul cărora există oposibilitate mai mare de a fi furate decât terenurile sau clădirile.2. Riscul de control este riscul ca un cont din balanţa de verificare să fie denaturat dinperspectiva pragului de semnificaţie şi să nu fie prevenit sau descoperit în timpul controluluiintern. În fiecare întreprindere se fac controale cu scopul de a preveni şi a detecta erorile. Astfelde controale variază de la utilizarea duplicatelor de semnături din actele firmei până lainventarierea patrimoniului.3. Riscul de nedetectare se referă la riscul pe care un auditor îl are de a nu descoperideformările dintr-un cont din perspectiva pragului de semnificaţie. Procedurile folosite deauditor îi pot conduce pe acestia la concluzia că nu există o denaturare a situaţiei financiare,cînd, de fapt, aceasta există.Aceste riscuri pot fi prezentate în schema următoare:PlanificareaaudituluiÎnţelegerea şitestarea structuriicontrolului internAplicarea testelorElaborarearaportului deauditApreciereariscului inerentApreciereariscului decontrolStabilirea risculuide nedetectareEvaluareariscului de audit

48




Riscul de nedetectare poate fi controlat de auditori deoarece rezultă din următoarele:1. Riscul care nu provine din sondaj: Incertitudinile există chiar dacă auditorul examineazăsută la sută conturile din bilanţ (verificând absolut toate facturile pentru achiziţiile de proprietăţi,urmăreşte modul de desfaşurare al inventarierii, primeşte scrisori de confirmare de la toţi clienţii,etc.). De exemplu:a) Există riscul ca auditorul să nu folosească procedurile conforme de audit. Toate facturile devînzare în strânsă legatură cu conturile de venituri pot fi examinate, dar scrisorile de confirmaretrebuiesc obţinute de la clienţi;b) Auditorul poate aplica eronat procedurile de audit. Scrisorile de confirmare trebuie obţinutede la clienţi pentru operaţiile înregistrate în conturi, dar operaţiile neînregistrate nu pot fidescoperite;c) Auditorul poate interpreta greşit rezultatele auditului. O scrisoare de confirmare primită dela un client poate certifica faptul că jurnalele sunt în conformitate cu bilanţul. De fapt, scrisoareaeste contradictorie deoarece sumele la care s-a făcut referire sunt în dezbatere sau nu reprezintăînţelegerea finală dintre parţi.2. Riscul care provine din sondaj: Incertitudinile sunt implicite atunci cînd auditorulexaminează mai puţin de sută la sută conturile din bilanţ. Incertitudinile nu pot fi eliminate darpot fi controlate cu o atenţie deosebită asupra aplicării tehnicilor de sondaj.Datorită faptului că riscul de nedetectare este o componentă a riscului individual de auditcare poate fi controlat de auditori, se va folosi un model al riscului de audit pentru nivelul la careriscul de nedetectare este stabilit. Acest model de audit derivă din conceptele ilustrate înStandardele de Audit.Acest model mai poate fi reprezentat şi astfel:Riscul de Riscul individual de auditnedetectare = Riscul inerent x Riscul de controlRiscul de nedetectare este evaluat prin (1) stabilirea riscului individual, inerent, de control,datorită aplicării judecăţii auditorului şi (2) prin efectuarea calculelor.Iată cum poate fi folosit un model de risc de audit pentru nedetectarea riscurilor audităriiunui anumit cont:1. Stabilirea bazată pe raţionament profesional a riscului individual de audit pentru contulrespectiv la 5 procente (posibil datorită faptului că riscul general de audit este stabilit deasemenea la 5 procente);2. Stabilirea bazată pe raţionament profesional a riscului inerent la 60 de procente. Acest conteste unul semnificativ, calculele sunt complexe, un număr semnificativ de tranzacţii suntînregistrate prin acest cont în fiecare an;3. Stabilirea riscului de control (urmare a raţionamentului auditorului) la 30 de procentedatorită faptului că structura de control s-a dovedit a fi efectivă în anii trecuţi şi puţine erori aufost detectate în testele de control.Riscul de nedetectare este stabilit apoi la:0.05%0.6% x0.3%= 0.28%= x xRisculindividualde auditRisculinerent

49




Riscul decontrolRiscul denedetectareUn risc de nedetectare stabilit la 28 de procente îi poate conferi auditorului un nivel conformcăruia va decide cît de mult efort trebuie depus pentru contul respectiv. Dacă tehnicile de sondajstatistic sunt utilizate, atunci procentul de 28 devine un factor direct în descoperirea întinderiisondajului. Dacă sunt folosite tehnicile care nu se bazează pe sondaj, auditorul va observa că un riscde nedetectare mai mare va trebui să fie asumat (mai mult de 25%) şi astfel va trebui să planificeteste limitate asupra contului respectiv.Evaluarea factorilor rezultaţi în urma reflectării auditorului este o sarcină dificilă şi, datorităacestui motiv, auditorii preferă să utilizeze factorii calitativi pentru riscurile ilustrate anterior. O altăproblemă o reprezintă cea a evaluării cantitative, căreia auditorii îi acordă o atenţie deosebită înstabilirea structurii auditului.Conceptul de risc de audit este ilustrat în situaţia de mai jos7.Exemple de atribute considerate de auditorRăspunsurileauditoruluiRisc inerent Risc de control Riscul denedetectare> profitabilitatea relativă aactivităţii> planul de afaceri, bugetul şimonitorizarea performanţelor> strategiagenerală de audit1. Numărul delocaţii> sensivitatea rezultatelorfactorilor economici> atitudinea conducerii cuprivire la raportărilefinanciare2. Tranzacţii> consultarea conducerii cu semnificativeauditori> natura, cauza şi deformărilecunoscute sau posibiledepistate în anii anteriori> gradul deSituaţiile scepticismfinanciare> schimbarea conducerii > personalul> reputaţia conducerii> preocuparea conducerii cuprivire la influenţele din afaraîntreprinderii> funcţia auditului intern> nivelele desupraveghere

50




> aptitudinile conducerii şiorganizării contabilităţii> managementul resurselorumane> eficacitatea sistemului decontabilitate> dificultatea audituluiconturilor sau a tranzacţiilor> eficacitatea sistemului decontabilitate> procedurianalitice şi teste dedetaliu> dificultatea si 1. natura testelorcontestabilitatea problemelorcontabile> managementul resurselorumane> complexitatea calculelor2. întinderea cadurată a testelor> corectitudineaînregistrărilor contabile 3. proporţiile> extinderea reflectării testelorafirmaţiilor> diviziunea atribuţiilor> sensivitatea evaluarii personaluluifactorilor economici > corectitudineaînregistrărilor de active(inclusiv a programelorinformatice)> natura, cauza şi deformărilecunoscute sau posibiledepistate în anii anterioriBalanţa deverificare saunivelultranzacţiilorraportate lao clasă dinplanul deconturi> verificarea independentă aperformanţei7 Sursa: Audit Guide for Consideration of the Internal Control Structure in a Financial Statement AuditRiscul de audit în evaluarea probelor de auditStabilirea riscului de audit pentru conturiÎn timpul auditului, auditorii vor trebui să decidă, conform probelor colectate şi evaluate,dacă ar trebui să existe o schimbare în evaluarea riscului inerent, riscului de control sau riscului denedetectare. Dacă stabilesc că nu trebuie schimbat nimic, atunci componentele riscului individual deaudit pentru contul respectiv, din exemplul nostru, ramân la:60 procente pentru riscul inerent;

51




30 procente pentru riscul de control;28 procente pentru riscul de nedetectare.Aceasta înseamnă că riscul individual de audit stabilit al contului respectiv rămâne la 5procente:= x xRisculindividualde auditRisculinerentRisculdecontrolRiscul denedetectare0.05% = 0.60% x 0.30% x 0.28%După cum se poate observa, totuşi, dacă fie riscul inerent, fie riscul de control, fie riscul denedetectare este calculat în timpul procesului de colectare a probelor, la o valoarea mai mare decîtcea planificată iniţial, riscul individual de audit stabilit va fi mai mare de 5 procente şi auditorultrebuie să ia o hotărâre cu privire la ceea ce urmează să facă. Situaţiile financiare nu vor ficonsiderate denaturate până în acest punct, dar cu cât riscul de audit stabilit va fi mai ridicat cu atâtva trebui reevaluat riscul de audit general stabilit. De asemenea, procedurile de audit suplimentarevor trebui efectuate în contul respectiv, în funcţie de natura problemelor neacoperite de cătreauditor.De exemplu, să presupunem că auditorul a descoperit probleme referitoare la control care îinecesită revizuirea riscului de control asupra contului respectiv la 80 de procente. Astfel, riscul denedetectare ar trebui revizuit la 10 procente (0.05%/0.60% x 0.80%), ceea ce înseamnă că efortulsuplimentar de audit va trebui îndreptat spre contul respectiv. Este întotdeauna posibil caevenimente neprevăzute să îi determine pe auditori să îşi schimbe planul.Stabilirea riscului general de auditStandardele de audit prezintă puţine detalii cu privire transformarea riscului individual deaudit stabilit, în risc general de audit stabilit. Dar, dacă auditorii au motive să considere că situaţiilefinanciare mai pot încă fi denaturate datorită erorilor rămase nedescoperite, este posibil ca risculgeneral de audit stabilit să depăşească riscul general de audit planificat. În general, efortul de auditsuplimentar este solicitat pentru conturile unde riscul individual de audit este inacceptabil de ridicat.

52

Esperti contabili

Documents

Transcript of Esperti contabili