LA RUSTICA – ROMA, Largo Augusto Corelli, nr. 9
Pr. Ilie Ursachi, Tel. 3207037955
www.zamislireamaiciidomnului.it
Programul sfintelor slujbe:
Duminica i srbtori - Sf. Liturghie, ora 8:30; A treia vineri din lun – Sf.
Maslu, ora 19-30; Spovedanie - Joi, ora 18:00 i Sâmbt, ora 16:00.
i anul acesta, contribuia financiar anual este de 50 euro. Rugm pe toi
membrii parohiei noastre s ajute, i în acest fel, buna desfurare a misiunii
pastorale din cadrul familiei noastre duhovniceti de la La Rustica.
Continum s ajutm pe cei 4 copii sraci din România pe care parohia
noastr i-a ”adoptat” de la distan, prin proiectul episcopiei ”Braele
printeti”.
Sptmâna a XVI-a dup Rusalii:
Duminic: Ga 2, 16-20; Mc 8, 34-38; 9, 1 - Sf. Ap. Codrat; Sf. Proroc Iona.
Luni: Ga 4, 28-31; 5, 10; Mc 6, 54-56; 7, 1-8 - Sf. Mc. Teodosie de la m. Brazi.
Mari: Ga 5, 11-21; Mc 7, 5-16 - Zmislirea Sf. Proroc Ioan Boteztorul.
Miercuri: Ga 6, 2-10; Mc 7, 14-24 - Sfântul Cuvios Siluan Atonitul.
Joi: Ef 1, 1-9; Mc 7, 24-30 - Sf. Cuv. Eufrosina; Sf. Cuv. Pafnutie Egipteanul.
Vineri: Ef 1, 7-17; Mc 8, 1-10 -Sf. Voievod Neagoe Basarab; Dreptul Ghedeon
Sâmbt: I Co 10, 23-28; Mt 24, 34-44 - Sf. Sf. Mc. Antim Ivireanul.
Program de citire zilnic a Sfintei Scripturi i a vieii Sfinilor
IMPORTANT!!!
Au început înscrierile pentru coala parohial. Toi prinii care
doresc s-i înscrie pe copii sunt rugai s completeze formularul de
înscriere i s-l dea doamnei Elena Colonescu pân pe data de 28
septembrie, inclusiv.
Pe data de 28 septembrie va începe coala parohial în cadrul parohiei
noastre. Toi copiii înscrii i prinii acestora, împreun cu printele Ilie
Ursachi, vor participa la întâlnirea de deschidere a anului colar parohial,
organizat dup Sf. Liturghie
PAROHIA ,,ZMISLIREA MAICII DOMNULUI”
An VII, Nr. 34 (21 septembrie 2014)
is-a Domnul: cel ce
voiete s vin dup
i s-Mi urmeze Mie.
mântuiasc sufletul
cine-i va pierde sufletul su pentru
Mine i pentru Evanghelie, acela îl
va mântui. i ce-i folosete omului
s câtige lumea întreag, dac-i
pierde sufletul su? Sau ce-ar putea
s dea omul în schimb pentru
sufletul su? Iar de cel ce se va
ruina de Mine i de cuvintele Mele
în acest neam desfrânat i pctos,
i Fiul Omului se va ruina de el
când va veni în slava Tatlui Su,
cu sfinii îngeri.
Duminica dup Înlarea Sfintei Cruci
(Luarea Crucii i urmarea lui Hristos) Marcu 8, 34-38; 9, 1
Apostol: Galateni 2, 16-20
Frailor, tiind c omul nu se îndrepteaz din faptele Legii, ci prin credina în Hristos Iisus, am crezut i noi în Hristos Iisus, ca s ne îndrept din credina în Hristos, iar nu din faptele Legii, cci din faptele Legii nimeni nu se va îndrepta. Dac îns, cutând s ne îndreptm în Hristos, ne-am aflat i noi înine pctoi, este, oare, Hristos slujitor al pcatului? Nicidecum! Cci dac zidesc iari
ceea ce am drâmat, m art pe mine însumi clctor (de porunc). Cci eu, prin Lege, am murit fa de Lege, ca s triesc lui Dumnezeu. M-am rstignit împreun cu Hristos; i nu eu mai triesc, ci Hristos triete în mine. i viaa de acum, în trup, o triesc în credina în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit i S-a dat pe Sine însui pentru mine.
La început de an colar, îmi îndrept gândul i rugciunea ctre
Dumnezeu pentru toi colarii, elevii i studenii parohiei noastre. Bunul
Dumnezeu ”s le druiasc, în inimi, în minte i în grai, duhul înelepciunii,
al tiinei, al evlaviei i al fricii Sale, s-i lumineze cu lumina Evangheliei
Sale”, spre toat învtura cea bun i folositoare. Astfel, s ne fie copiii
lumin, bucurie i binecuvântare.
Când ucenicul cel de tain, Nicodim, caut lmuriri asupra tainelor prezenei lui Dumnezeu în lume, Mântuitorul, care folosise deja exemple din viaa pmânteasc pentru a limpezi înlimile cereti, pune întrebarea fundamental fiecrei vocaii: cum vei crede când v voi spune despre lucrurile cereti? (Ioan 3:12). De ani de zile asist, uneori neputincios, alteori revoltat, dar niciodat indiferent, la atacurile asupra Crucii ca semn de închinare. Cei care îmbrieaz Scriptura pe post de dumnezeu împiat, bun doar s le serveasc intereselor i vorbirilor lor despre Dumnezeu, nu cu Dumnezeu, par c sunt orbii tocmai de dumanul Crucii. Evanghelia din Duminica dinaintea Înlrii Sfintei Cruci face amintire de un moment greu al neamului lui Israel. Când evreii au fost salvai privind spre un arpe de aram ridicat în mijlocul lor, la vreme de pustiire veninoas (Numeri 21). În acord cu acea amintire a minunii lui Dumnezeu, Hristos Dumnezeu spune: „i, dup cum Moise a înlat arpele în pustiu, la fel trebuie s fie înlat Fiul Omului, ca oricine crede în El s aib viaa venic“ (Ioan 3, 14- 15). Oare s fie Hristos idolatru i închintor la chip cioplit, sau oare, insistând pe simbol, uitm de realismul interveniei lui Dumnezeu în planul vieii poporului lui Israel? Nu. Dumnezeu nu a vindecat simbolic pe cei atini de muctura morii. Fiul Omului, înlându-se pe muchia de blestem a Crucii, pe noi ne-a izbvit din moarte, real i venic. De aici prima provocare a Crucii în viaa cretinului: s vad Crucea vie i dttoare de Via.
Printele Arsenie Boca spunea c „cine face semnul Crucii trebuie s fie pregtit s poarte Crucea“. Crucea este provocarea cea mai mare a vocaiei noastre umane, ne aduce dinaintea ochilor mereu Învierea Domnului, început învierii noastre. Acelai avva Arsenie consemna Lecia Mântuitorului pe Cruce: „Oamenii
veacului acestuia v vor face i vou ce Mi-au fcut Mie. De M-au prigonit pe Mine, i pe voi v vor prigoni. Dac pe Mine M-au denunat Stpânirii veacului acestuia, i pe voi vor pune mâna i v vor da în judeci i v vor duce înaintea regilor i stpânitorilor lor i v vor arunca în temnie pentru vinovia numelui Meu! Deci pzii-v de oameni“! De ce atâta prigoan? Fi indc cret ini i au ie it din complicitatea cu pcatul. i-au schimbat cetenia. Ei s-au declarat c e t e n i i Î m p r a t u l u i Cerurilor“ (vol. Icoane pentru suflet, 2014, p. 14). Este limpede c omului de astzi îi este mai greu s caute i s împlineasc rigorile legate de adevr, dragoste, credin i ndejde. Nu contezi dac nu accezi în straturile de med ioc r i tate absurd or i mercantilism superficial prin care lumea de azi se susine. Nu pare c respiri dac nu te înali pe culmile unui peisaj uman apropiat de iad, de prpastia nesmeririi, neiubirii i necredinei. Dinaintea unor atare provocri, singura cu valoare, definitorie, rmâne chemarea Crucii.
Duminica dup Înlarea Sfintei Cruci leag exigenele chemrii de cea mai de pre exigen uman: urmarea Chemrii. Nu este prima dat în Evanghelie când Domnul cheam. Biserica prznuiete aceste chemri ca nite noduri de iubire prin care se constituie Biserica. Pe construcia aceasta minunat, de încredere desvârit, se leag de cer toat misiunea Bisericii: chemare - rspuns - trimitere. De aceea a te împlini în planul mântuirii înseamn a primi i împlini chemarea lui Dumnezeu în Biseric. Trebuie mereu s ne reamintim, dinaintea multora dintre cei crora li se pare prea grea orice misiune pe pmânt, c dezndejdile care ne cuprind, anxietile care cotrobie sufletele copiilor i tinerilor ori dezndejdile btrânilor, in toate de pierderea credinei în Înviere, altfel spus, de refuzul de a asuma Crucea.
Aici este cheia de bolt a Evangheliei acesteia. A voi s voieti voia Domnului. A te pune la îndemâna Lui fr ifose i false fasoane culturale, a te smulge din ritualism i a asuma apostolia ridicrii Crucii pe umerii ti. Pentru aceea în textul acesta evanghelic Prinii Bisericii reuesc mereu s ident i f ice t rep te le pocinei: a voi - a te lepda de tine - a lua Crucea - a urma. Iar aceast voin ine de darul lui Hristos de a împreun-voi cu omul de fiecare dat, întru mântuirea lui. Pentru El, Domnul care face din Cruce semn de biruin, mântuirea noastr este o chestiune de via i de moarte. Pentru noi uneori e o chestiune de opiune, pentru El e totul s fie Primitorul nostru în Rai. De aceea apropie Împria mereu de noi, ne-o face apropiat, în zilele Pogorârii Duhului Sfânt rugându-ne: „Apropie-te de noi, Doamne, apropie-te...“
Cât de lucid vedea Mircea Vulcnescu rsturnarea voinei omului dinspre Dumnezeu spre lume, dinspre Cruce spre simbolurile false ale bunstrii mediocre. El arat cum tabla valorilor umane s-a rupt de Dumnezeu, iar Fericirile - trepte ale Crucii mântuir i i, s-au transformat în coordonate ale iadului pe care suntem îndemnai s-l trim: „Fericii cei îndestulai - rspunde veacul acesta lui Hristos, c a acelora este împria acestei lumi, i alta nu e. Fericii cei tari, c aceia vor stpâni pmântul. Fericii cei cumplii i neîndurtori, c aceia nu se vor teme de nimeni. Fericii cei ce râd i se bucur, c aceia de nimic nu au nevoie. Fericii cei îndrznei, c aceia vor avea parte de praznic. Fericii semntorii de vânt, c aceia se vor chema fiii furtunii. Fericii cei iscusii, c aceia vor afla taina multor lucruri. Fericii vei fi, când v vor slvi i v vor tmâia, minind pentru voi, c v-ai aflat plata acum, pe pmânt, i mâine de voi cine o s-i mai aduc aminte!“. Care din fericirile acestea nefericite nu le auzim astzi, creia dintre nenorocirile propuse ca rod nu i-a czut omul victim? Doar
„atârnai“ de Crucea Mântuitorului supravieuim provocrii furtunilor de astzi, oceanului de indiferentism i ateism, de neopgânism spilcuit în luciri de vedetism ieftin.
Pentru aceasta Mântuitorul propune lecia purtrii Crucii ca fiind exerciiu de împreun-lucrare în favoarea omului. A vedea Împria venind cu putere este fundamentul vieii noastre în Biseric, este Taina Liturghiei, viaa Ortodoxiei noastre. Scânteierea de Har a Potirului care ne cheam, „cu fric de Dumnezeu, cu credin i cu dragoste“, este opusul
nefericirilor lumii în care înepenim, ea poart cu sine amintirea arpelui celui de a r a m i a C r u c i i Mântuitorului Hristos. Pentru aceea slujitorul Liturghiei rostete , îndat dup Împrt i re , minunata rugciune „Învierea lui Hristos vzând...“, al crei text spune„...c iat a venit prin Cruce bucurie la toat