ŞCOALA GIMNAZIALĂ RONA DE SUS anul IX, nr. 1, noiembrie ...

ŞCOALA GIMNAZIALĂ RONA DE SUS anul IX, nr. 1, noiembrie-decembrie 2012

1

Moment aniversar

Anul 2013 este un an aniversar pentru revista şcolii Rona de Sus. Ea împlineşte 10 ani de

la prima apariţie.

În februarie 2003, din iniţiativa profesoarei de istorie Dorina Ulici şi a profesoarei de

limba română Anca Marina a fost elaborată revista cu numele Puls R. S.

Din 2003 şi până în prezent revista a avut o apariţie anuală aproape neîntreruptă.

Concepută ca o revistă a elevilor şi profesorilor, a avut rubrici destinate creaţiei literare,

evenimentelor şcolare, articole scrise în limba ucraineană, engleză sau franceză, precum şi

subiecte legate de istorie, geografie, biologie şi diverse jocuri de inteligenţă sau perspicacitate.

Începând cu anul 2009 la elaborarea şi apariţia ei au participat doi noi coordonatori: prof.

Adriana-Mirela Dobra şi prof. Maria Albiciuc. Revista a fost regândită, şi-a schimbat numele în

Tinere condeie, a obţinut ISSN –ul şi şi-a stabilit rubricile permanente: Demni de laudă,

Curcubeul poetic, Jurnal şcolar, Mărturii ale veacurilor.

Numărul aniversar îşi păstrează rubricile permanente, coordonatorii şi concepţia grafică.

De-a lungul celor zece ani a avut mai mulţi sponsori, cărora le mulţumim şi îi invităm să

ne susţină în continuare.

Revistei îi urăm viaţă lungă şi cât mai mulţi cititori mici şi mari !

Coordonatorii


2

DEMNI DE LAUDĂ

Rezultatele elevilor la concursuri şi olimpiade în anul şcolar 2011-2012

Olimpiada de limba română

Bilan Andreas, clasa a V-a A- etapa locală 90 puncte; etapa judeţeană 74 puncte

Bodnaruc Adriana, clasa a VI-a B– etapa locală 97 puncte; etapa judeţeană 94 puncte,

Premiul III

Olimpiada de limba ucraineană

Lauruc Lavinia, clasa a VII-a B- etapa naţională Premiul III

Festivalul internaţional „Copil ca tine sunt şi eu”; Premiul I- Rahovan Crina,

Bilan Eduard

Concursul Naţional “ Proeducaţia”; Premiul III- Ierima Valentin; Premiul III-

Fetico Robert

Concursul Naţional “În lumea copiilor”; Premiul II- Bilan Eduard

Concursul naţional de „Evaluare în Educaţie la Limba şi literatura română”:

Bilan Eduard, clasa a IV-a A- Premiul III

Concurs interjudeţean, CAER- „Incursiuni printre valorile româneşti”–

Premiul special al juriului cu broşura „Ctitori de muzee şi monumente culturale”

Coordonatori: prof. Dorina Ulici

prof. Loredana Mihaiela Luşcan

Elevii: Ardelean Andra Crina, Bodnaruc Bianca,

Boiciuc Adelina, Boiciuc Mihai Vasile,

Crauciuc Teodora Maria, Czifrak Gabriel, Fetico Fangli

Natalia Paulina, Lauruc Lavinia, Laviţa Gabriela,

Ruscovan Bianca.


3

Olimpicii cunoaşterii

„Colindul strămoşesc şi drag”: Grupul de colindători ( cls. a V-VI-a B ),

Premiul I etapa judeţeană; Menţiune- etapa naţională

- „Obiceiuri şi legende”: Romaniuc Florin, clasa a VIII-a B- Premiul I, etapa judeţeană;

Menţiune-etapa naţională

- „Tradiţie prin joc şi joacă”: Albiciuc Vasile, clasa VI-a B- Premiul II, etapa judeţeană

Ţifrac Daniel, clasa a VII-a A-Premiul I, etapa judeţeană; Premiul II etapa naţională

- Eseu: Bodnaruc Adriana, clasa a VII-a B- premiul I, etapa judeţeană; Menţiune, etapa

naţională

„Canguraşul matematician”: un elev a obţinut calificativul Excelent; 10

elevi calificativul Foarte Bine

„Canguraşul Explorator”: doi elevi au obţinut calificativul Excelent şi trei elevi

Foarte Bine

„Canguraşul în lumea basmelor”: nouă elevi au obţinut calificativul excelent şi

nouă elevi Foarte Bine

Concurs sportiv, Tenis de masă; locul III- faza pe judeţ


4

JURNAL ŞCOLAR

Serbarea Abecedarului

,, Sunt şcolar! Ce lucru mare!”

Îmi amintesc ce bucuros am fost în prima zi de şcoală, când mama mi-a pus în spate

ghiozdanul. La festivitatea de deschidere am fost întâmpinaţi de elevii mai mari. După festi-

vitate am intrat în clasă. Pe bănci ne aştepta prima noastră carte ,,ABECEDARUL”. La început

ni s-a părut greu, dar încetul cu încetul am învăţat să citim şi să scriem. Cea care ne-a îndrumat a

fost doamna învăţătoare, Kopoştiuc Otilia, căreia îi mulţumim din suflet! La sfârşitul clasei I am

pregătit SERBAREA ABECEDARULUI, pentru că am dorit să arătăm cât de multe am învăţat.

Pentru mine ABECEDARUL este o bucăţică din inima mea.

Semeniuc Călin Darius, clasa a II-a B


5

JURNAL ŞCOLAR

Tabăra Ranger Junior –

Sit Natura 2000 Tisa Superioară ș i Pădurea Roniș oara

Anul acesta am fost într-o tabără de două zile cu un grup de elevi din ș coala noastră. Am

fost însoț iț i de câț iva profesori de la noi din ș coală ș i de profesorii coordonatori din Baia

Mare (un ornitolog, doi biologi ș i un informatician ).

În această tabără am aflat că Asociaț ia „ Heidenroslein” derulează proiectul “Campanie

pentru conș tientizarea importanț ei conservării biodiversităț ii in sit Natura 2000 Tisa

superioară, şi pădurea Roniș oara”. Scopul proiectului este acela de a promova formarea

atitudinilor de apropiere a elevilor şi a comunităț ilor locale de mediul înconjurător, pentru

dezvoltarea activităț ilor conș tiente ș i responsabile care au drept scop îmbunătăț irea calităț ii

mediului prin activităț i practice, pentru conservarea biodiversităț ii în Sit Natura 2000 Tisa

Superioară ș i Pădurea Roniș oara. Situl Natura 2000 se găseș te în perimetrul următoarelor

localităț i: Bârsana, Bistra, Bocicoiu Mare, Câmpulung la Tisa, Remeț i, Rona de Jos, Rona de

Sus, Săpânț a, Sarasău, Sighetu Marmaț iei.

Am avut parte de numeroase ș i diverse activităț i practice, ca de exemplu: drumeț ii,

concursuri ș i jocuri tematice, cântece, povestiri ș i foc de tabără. Am observat natura ș i am

învăț at în special, despre păsări ș i insecte care se găsesc în pădurea Roniș oara, am vizitat

Rezervaț ia de gorun protejată din această pădure. De asemenea, am învăț at să montăm un

cort, să utilizăm busola ș i multe altele. Noi, copiii, nici măcar nu ne imaginam înainte cât de

importantă ș i frumoasă este pădurea Roniș oara! Profesorii de la Baia Mare ne-au spus că

suntem norocoș i că avem aș a o pădure frumoasă aproape de casă.

Iată programul (aproape) zilnic:

08:00- Bună dimineaț a, somnoroș ilor!

08:30- Poftă bună, la micul dejun!

09:30- Ia să pornim noi la treabă! ( activităț i)


6

13:00- Mi-e o foame de lup! Să vedem ce avem la masă sau în pachet. Fără mofturoș i!

14:00- Din nou în mijlocul naturii, din nou la drum!

19:00- Masa de seară. Nu-ț i place mâncarea? Mâine gătim împreună!

20:00- Ia să vedem ce am făcut azi! ( evaluarea zilei)

20:30- Jocuri, cântece ș i povestiri.

22:00- Pace ș i liniș te!( până a doua zi dimineaț ă)

Mă bucur nespus de mult că am avut parte de o asemenea tabără!

Mulț umim Asociaț iei „ Heidenroslein”, profesorilor coordonatori ș i, nu în ultimul rând,

doamnei director de la Ș coala Gimnazială Rona de Sus, prof. Luș can Loredana Mihaiela.

A fost super ! ...........

Fetico Rosț vita Sara, clasa a VI-a B

La masă, în mijlocul naturii Desenăm ș i colorăm păsări

Concurs pe grupe- „ Cine montează

mai repede un cort ?”

Foc de tabără


7

JURNAL ŞCOLAR

Case memoriale şi frumuseţile naturii pământene şi subterane

La şcoala noastră, în luna aprilie

2012 în cadrul programului „Şcoala Altfel”

a fost organizată o excursie tematică:

Bistriţa, Cluj şi Salina Turda, la care am

participat şi eu. Profesorii care ne-au însoţit

au fost: Babota Iuliana, Mariş Gafia şi Herea

Dorina.

Dis de dimineată m-am trezit

foarte bucuros că trebuia să mă pregătesc şi

să îmi iau bagajul, că ne aştepta microbuzul

care ne ducea într-o excursie de vis. Erau

toţi colegii mei de la şcoală.

În drum spre Cluj am vizitat casa

memorială George Coşbuc şi casa

memorială Liviu Rebreanu şi am rămas

plăcut surprins de viaţa pe care o duceau

scriitorii. La fiecare muzeu în care am

poposit muzeograful ne-a prezentat viaţa şi

activitatea scriitorilor. Am aflat despre

personajul Ana din romanul „ION” că nu a

murit, aşa cum a scris scriitorul, ci a trăit

până la adânci bătrîneţi şi a avut mulţi copii.

În Cluj-Napoca am vizitat Grădina

Botanică, unde am văzut o multitudine de

plante şi specii, iar sera era o bijuterie de

nedescris. Punctul cel mai important al

excursiei noastre a fost Ocna Salinei.

Coborând în mină, am rămas fără suflare,

pentru că acolo am văzut o oază de relaxare

foarte spectaculoasă, erau mii şi mii de

beculeţe multicolore, un parc de distracţie,

bărcuţe pe lac etc.

În această excursie am învăţat o

mulţime de lucruri despre scriitori, despre

diverse specii de plante şi despre rocile de

sare şi beneficiile lor. Sigur nu o să uităm

prea repede această excursie şi le mulţumim

profesoarelor coordonatoare.

Chiliciuc Fedor, Husarciuc Cristian, clasa a VIII-a, Structura Coştiui


8

JURNAL ŞCOLAR

Povestea unui sfârşit de vacanţă

Iată-ne la sfârşitul vacanţei de vară. A trecut foarte repede şi de acum stă în faţa noastră un

nou an şcolar cu greutăţile lui. Ne întrista gândul că trece vacanţa fără nimic interesant. Bucuria a

fost mare când am fost anunţaţi că ne-au selectat pentru o scurtă tabără împreună cu colegii de

clasă şi cu alţi elevi din şcoală în împrejurimile comunei. În prima zi, de dimineaţă, ne-am întâlnit cu toţii pe platoul din faţa şcolii, iar părinţii ne-au

dus pe Dealul Hera, unde am făcut cunoştinţă cu coordonatorii taberei.Erau patru specialişti în

plante, insecte, reptile, păsări şi ne-au explicat ce valori naturale avem în zonă şi cum le putem

proteja.

În timpul drumeţiilor făcute am urmărit păsările, insectele, reptilele şi chiar animalele

sălbatice care trăiesc la noi în pădure. Pentru prima dată am pus mâna pe broaşte, şopârle, viermi,

iar fluturilor le-am făcut doar capcane, nu am reuşit să îi prindem.

Seara am încheiat-o cu un frumos foc de tabără, care lumina noaptea târzie de vară.

Poveştile curgeau. Fiecare avea ceva de spus spre încântarea grupului.

A doua zi am reluat drumeţiile prin pădure. Doream cu toţii să vedem de unde izvorâşte

Ronişoara. A meritat efortul , am văzut locul, dar şi peisaje frumoase. Spre bucuria noastră, erau

poieniţe pline de mure pe care le-am mâncat cu plăcere, nelăsându-i mai nimic lui Martinică.

Un moment plăcut a fost masa de prânz pe care am luat-o în pădure în jurul unui foc, iar

cea de seară la pensiune. Nu aveam timp să ne plictisim, jocurile interesante ne-au atras ca un

magnet, iar pedepsele date au fost foarte amuzant. Am petrecut foarte bine, ne-am dat în leagăn,

am râs, am glumit.

Zilele au trecut foarte repede. Multe amintiri frumoase le vom păstra în timp, dar şi

speranţa : că va fi o nouă tabără.

Îi mulţumim d-nei director prof. Luşcan Loredana Mihaiela, profesorilor însoţitori, d-lui

dr. Luşcan Mihai şi d-lui cont. Herea Ioan.

Redactat : Herea Cosmin cl a IV-a A

Bodnariuc Adriana cl a VII-a B

Herea Bogdan cl a VIII-a B

Prof. coordonatori: Herea Dorina

Laviţa Violeta

Dubec Alexandrina

Bobota Iuliana

Faur Rodica


9

JURNAL ŞCOLAR


10

JURNAL ŞCOLAR

Bunele maniere la şcoală

La şcoala noastră, pe tot parcursul lunii noiembrie se desfăşoară o competiţie între clasele

de gimnaziu legată de bunele maniere.

După ce profesorii au ales cele patru teme: Salutul, Comportamentul, Respectul şi

Comunicarea, noi, elevii, vom studia, exersa şi la final vom avea de dat două probe- un test şi o

probă practică, adică realizarea unei planşe. Sper ca toate clasele să obţină note mari la test şi să

realizeze planşe frumoase.

Vă destăinui câteva mici secrete........

Un elev manierat (fie el fată sau băiat) ştie să salute respectuos, zâmbeşte, acordă

prioritate profesorilor şi colegilor la intrarea în şcoală sau clasă, îi ocroteşte pe elevii mai mici,

comunică deschis cu ceilalţi elevi sau profesori, îşi exprimă sincer opinia, este elegant în gesturi

şi vorbe, colaborează în cadrul echipei de lucru cu toţi colegii, păstrează pentru coşul de gunoi

ambalajele.......şi lista poate continua.

Aş vrea ca elevii din şcoala noastră să aibă un comportament frumos, să fie nişte copii

fericiţi şi să devină oameni buni pentru comuna nostră.

Petrovan Nataşa, clasa a V-a B


11

JURNAL ŞCOLAR

Profesii de viitor

În data de 16 noiembrie 2012, doamna dirigintă, Dorina Ulici a organizat o vizită la mai

multe instituţii din Sighet pentru ca noi, elevii de clasa a VIII-a, să cunoaştem mai bine unele

profesii cât şi liceele. Am fost la Colegiul Naţional ,,Dragoş Voda”, la Inspectoratul Judeţean al

Poliţiei de Frontieră şi la Detaşamentul de Pompieri Sighet.

La Colegiul ,,Dragoş Vodă” am

fost primiţi de directorul adjunct prof.

Vida Flaviu care ne-a însoţit pe tot

parcursul vizitei. Am vizitat cabinetul

de biologie unde am asistat câteva

minute la ora de biologie,sala

,,Cultură şi civilizaţe”, cabinetul de

informatică şi sala de sport. Am asistat

câteva minute şi la ora de sport, am

cunoscut profesorii şi modul de lucru.

În pauză am cunoscut mai mulţi

profesori şi ne-am întâlnit cu foşti

elevi de la şcoala noastră.

De la Colegiu am plecat spre

Poliţia de Frontieră unde insp. Remus

Roman ne-a vorbit despre această instituţie şi despre meseria de poliţist de frontieră. Ne-a

pregătit o prezentare PPT despre responsabilităţile Inspectoratului, ne-a vorbit despre dificultăţile

şi riscurile meseriei şi ce studii sunt necesare pentru angajare. Am vizionat un film cu agenţi în

acţiune, apoi am văzut câteva arme şi cum funcţionează, am putut să încărcăm şi să tragem

(desigur fără gloanţe). Ne-a prezentat patru arme, două arme de mare distanţă şi două pistoale

folosite pentru infractori. Apoi ne-am dus să vedem maşinile din parcul auto şi terenul unde îşi

antrenează câinii. Unii câini erau specializaţi în prinderea infractorilor, alţii în detectarea urmelor

şi a diferitelor obiecte. Ba chiar ne-au făcut o demonstraţie cu ambele situaţii. A fost emoţionant

şi i-am aplaudat la sfârşit.

Ultima vizită a fost la Pompieri. Domnul Vasile Pricop ne-a vorbit despre rolul

pompierilor, meseria de pompier şi ne-a prezentat maşinile şi rolul special al fiecăreia în

intervenţiile de urgenţă. Am putut vedea de aproape ambulanţa Smurd, echipamentele

antifumigene (casca, cizme, mănuşi, haine), dar şi cele pentru vătămare în caz de accident.

D-na dirigintă a propus ca în viitor noi, băieţii, să activăm ca voluntari în Garda

Pompierilor din comuna noastră pentru prevenirea incendiilor şi implicarea în diverse situaţii de

urgenţă. Şcoala noastră va realiza un parteneriat cu Detaşamentul de la Sighet pentru asistenţă în

pregătirea teoretică a elevilor privind situaţiile de urgenţă.

Am avut o zi frumoasă, cu multe emoţii, cu multe învăţăminte pe care nu o vom uita.

Rahovan Ioan Daniel, clasa a VIII-a A


12

JURNAL ŞCOLAR

Uniţi în cuget şi-n simţiri

Cu ocazia zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, la şcoala noastră s-a

desfăşurat o activitate aniversară sub numele,,Uniţi în cuget şi-n simţiri'', moment literar-artistic

organizat de elevii claselor a-V-a şi a-I-a, la care au participat profesori, părinţi, elevi şi nu în

ultimul rând d-na director,prof.Luşcan Loredana.

Organizatorii acestei activităti au fost prof. înv. primar Petrovai Liliana, Semeniuc

Tania şi prof.muzică Petreţchi Geta.

Elevii clasei a V-a B


13

JURNAL ŞCOLAR

26 septembre - Journée européenne des langues

Il ne s'est jamais présenté autant d'occasions de travailler ou d'étudier dans

un autre pays européen, mais le manque de connaissances linguistiques empêche bon

nombre de personnes de saisir ces opportunités. Du fait de la mondialisation et des

structures des grandes entreprises internationales, les compétences en langues

étrangères sont de plus en plus indispensables aux citoyens pour travailler

efficacement dans leur propre pays. L'anglais seul souvent ne suffit plus.

L'apprentissage des langues présente des avantages pour tout le monde et à tout

âge; il n'est jamais trop tard pour apprendre une langue et profiter des ouvertures

qu'elle offre. Connaître ne serait-ce que quelques mots dans la langue du pays qu'on

visite (pour les vacances par exemple) permet d'établir de riches contacts.Apprendre les

langues des autres peuples nous permet de mieux nous comprendre les uns les autres

et de dépasser nos différences culturelles.

Elevii clasei a VII-a A


14

JURNAL ŞCOLAR

HALLOWEEN THROUGH OUR EYES

Halloween through our eyes, was something that changed our perception about this event.

This year when our teacher asked us what we know about Halloween, we realize that we never

thought about this, and that the few ideas we have were from movies. The teacher Vochita Hotea

explained us shortly, the fact that is an important celebration, not necessary with a negative

meaning. Halloween means paying honor to your ancestors, on the eve of Halloween everyone is

supposed to- remember their grandparents, remember their lessons and remember their blessings,

their love and their warmth. For children like us, is more a funny moment, in which we can

pretend being monsters or princesses or whoever we like. This year on 31 of October, our

teacher asked us to create something, a drawing or a costume which could represent our own

idea about Halloween.

The most important and funny part was that we could not be wrong, we were free to

imagine something as we like to be or it should be. Some of my colleagues brought costumes,

some of them drawings and others pumpkins. We took pictures and talked , we also create a

board gathering the drawings and the pictures. It was something entirely created by us and was a

very interesting moment that helped us interact and be creative. I think that we should do this

kind of things more often because in such moments our opinion and perception is important and

we are not wrong.

Elevii clasei a V-a A


15

JURNAL ŞCOLAR

Lecturi Sadoveniene la Biblioteca şcolii

Pe data de 5 noiembrie 2012, la noi la şcoală s-au sărbătorit 132 de ani de la naşterea

marelui scriitor român Mihail Sadoveanu.

În onoarea scriitorului, elevii şcolii noastre au participat la mai multe activităţi organizate

de doamnele profesoare de limba română, Maria Albiciuc şi Mirela Dobra, pentru a afla despre

viaţa şi opera lui Sadoveanu.

Una dintre activităţi a fost vizionarea unei prezentări Power Point despre viaţa şi creaţiile

marelui scriitor. Am fost fascinaţi să vedem câte opere a scris acesta. După aceea am făcut o

planşă despre Mihail Sadoveanu pe care am pus imagini şi informaţii despre viaţa şi activitatea

scriitorului, aduse de noi.

Pentru a-l comemora pe Mihail Sadoveanu am participat şi la o activitate organizată de

doamna dirigintă Mirela Dobra la bibliotecă în cadrul proiectului educaţional “Cartea, comoară

de înţelepciune”. Acolo ne-am familiarizat cu opera lui Mihail Sadoveanu citind fragmente din

diferite volume şi scoţând ideile principale din fiecare fragment citit. Am pus mâna pe mai multe

volume scrise de Sadoveanu şi, numai când mă uitam la coperta volumului, ştiam că în spatele ei

se ascund pagini fascinante, drept pentru care mi-am propus ca în următoarele săptămâni să

citesc câte ceva din opera marelui povestitor. Activitatea de la bibliotecă s-a încheiat cu

completarea unei fişe în care trebuia să scriem ce ne-a impresionat, ce-am reţinut despre viaţa şi

activitatea lui Mihail Sadoveanu şi care sunt sugestiile pentru următoarele activităţi.

Activităţile au fost foarte frumoase, interesante şi utile. Astfel de activităţi se vor mai

organiza, spunea doamna dirigintă, şi în memoria altor scriitori celebri.

Bodnaruc Adriana, clasa a VII-a B


16

MĂRTURII ALE VEACURILOR

Proiectul Incursiuni printre valorile româneşti

La sfârşitul anului şcolar 2011-

2012, mai exact în luna mai, am participat

la Proiectul Ctitori de Muzee, o cercetare

bazată pe metoda Istoriei orale. Am fost o

echipă formată din 11 elevi din clasele

VII- VIII. Împreună cu d-na dirigintă,

Dorina Ulici, am vizitat trei Muzee şi am

luat interviuri despre cum s-au întemeiat

aceste instituţii şi cine sunt întemeietorii

lor. La şcoală am scris împreună, pe baza

impresiilor şi interviurilor, o lucrare

intitulată Ctitori de muzee şi monumnete

culturale care a participat la Concursul

interjudeţean organizat de Liceul Anghel

Saligny din Baia Mare în iunie 2012.

Lucrarea a primit 64 de puncte calificându-

se pe locul cinci. Am obţinut Premiul

Special al juriului şi a fost publicată într-o

broşură intitulată Incursiuni printre

valorile româneşti.

La acest proiect au participat elevii:

Czifrak Gabriel cls. a VII-a A, Boiciuc

Mihai Vasile cls. a VII-a A, Boiciuc

Adelina cls. a VII-a A, Fangli Paulina cls.

a VII-a A, Crauciuc Teodora Maria cls. a

VII-a A, Bodnaruc Bianca cls. a VII-a B,

Lauruc Lavinia cls. a VII-a B, Ruscovan

Bianca Alexandra cls. a VIII-a B, Fetico

Mădălina cls. a VIII-a B, Laviţa Gabriela

cls. a VIII- a B şi Ardelean Andra, cls. a

VIII-a B. Coordonatorii proiectului au fost:

prof. Dorina Ulici şi prof. Luşcan

Loredana.

În data de 30.05.2012 eu şi cu

colegii care fac parte din acest proiect am

fost împreună cu doamna dirigintă să

vizităm Muzeul Pipaş. Doamna Pipaş ne-a

povestit pe scurt despre viaţa ei şi despre

cum a adunat toate acele lucruri valoroase.

În Casa d-nei Pipaş puteai găsi aproape

orice obiecte vechi de peste 400 de ani şi

chiar din perioada antică. D-nei Pipaş îi

placeau cel mai mult dantelele, în tot

timpul în care ne povestea aproape numai

despre dantele auzeam. Dar în afară de

dantele avea şi foarte multe icoane,

porţelanuri, tablouri, unele chiar fiind

unice în lume şi avea o colecţie de

fotografii făcute de primul fotograf din

Sighet. Acele obiecte erau atât de

valoroase, că nici nu-mi imaginam, o poza

făcută de un mare fotograf francez costa

25.000€. Precis tablourile pe care le are

îmi imaginez că sunt mult mai scumpe şi

valoroase. Chiar şi curtea casei Pipaş era

nemaipomenit de frumos aranjată.

Vineri în data de 02.06.2012 am

fost să vizitam Muzeul renumitului

sculptor în lemn Toader Bârsan din

Bârsana. Sculptorul Toader Bârsan ne-a

povestit despre cum a creat toate acele

obiecte frumoase şi cum le-a obţinut, iar

cel mai tare lucru era că la fiecare obiect îi


17


punea nume. De exemplu: Planeta Iubirii,

Ciclopul, Graţii, Şarpele, Moneda corupţiei

cu Vlad Tepeş, Caracatiţa, Ursul etc. Cel

mai uimitor lucru este că poate face

aproape orice în lemn, chiar şi lanţuri din

lemn, dar fără să le lipească, ci direct.

Dacă găsea ceva rădăcină sau creangă din

lemn o sculptă puţin sau îi dădea o formă

şi un nume. A găsit în Iza o rădăcină de

copac şi i-a pus doi ochi şi a făcut o

Caracatiţă. Meşterul Toader Bârsan

împreună cu cei doi fii ai săi şi cu o echipă

de meşteri au lucrat nenumărate porţi de

lemn

maramureşene,

troiţe şi diverse

obiecte de

mobilier pentru

biserici, precum

şi multe alte

obiecte de uz

casnic.

De aici

am plecat să

vizităm Muzeul

Mănăstirii Bârsana. Maica Pavelida ne-a

povestit pe scurt despre cum au dobândit

toate acele icoane, cărţi de patrimoniu şi

diverse obiecte vechi etnografice. Ea ne-a

spus că icoanele şi cărţile bisericeşti pe

care le-am văzut acolo au fost aduse din

zona maramureşului istoric sau donate de

către locuitorii satului Bârsana. Cea mai

veche icoană şi carte de acolo este din

secolul XVII. Toate acele icoane şi unele

lucruri pe care le deţinea muzeul erau

foarte frumoase şi vechi.

Muzeul Satului din Sighet a fost

ultima destinaţie din acea zi. Am văzut

case foarte foarte vechi, din secolele XVII

şi XVIII, erau uimitoare şi cu o tehnică de

construire ingenioasă. Nu am putut vizita

toate casele, ci doar două case care erau

cele mai importante. Mie nu-mi vine să

cred că în acele case cu o singură cameră

şi un hol mic locuia o familie cu 8-12

copii.

Mie mi-au plăcut toate aceste

lucruri pe care le-am vizitat şi sper să mai

am ocazia să vizitez mai multe locuri aşa

de interesante. Sper că v-a plăcut şi vouă

povestea mea şi vă invit să citiţi broşura

noastră Ctitori de muzee şi monumente

culturale.

Czifrak Gabriel, clasa a VIII-a A

Povestea celei mai bătrâne femei din sat

Din Istoria familiei mele

Am stat de vorbă cu străbunica mea pentru a afla cum a fost viaţa ei. Nu m-am gândit

că peste câteva zile va muri şi că revista şcolii nu i-o voi putea arăta şi ei. A trăit 103 ani şi în

povestea ei sunt amintite multe persoane, dar mai ales familia ei din care şi eu fac parte.

Babota Ana s-a născut în 1909 de întâi iunie, în Rona de Sus şi a murit în data de 29

octombrie 2012 într-o familie cu 4 copii dintre care ea era cea mai mică. Avea două surori,

Ana şi Maria, şi un frate, Ion. La vârsta de trei ani, mama ei a murit, iar copiii au rămas

orfani. Ei au fost crescuţi şi îngrijiţi de tatăl lor.

Când străbunica mea avea cinci ani a început Primul Război Mondial. În timpul

războiului tatăl ei s-a recăsătorit. Războiul s-a terminat când ea avea nouă ani. Mama ei

vitregă a născut două fete.


18

Viaţa ei cu mama vitregă era un calvar. Aceasta o alunga de acasă, o bătea şi nici nu îi

dădea de mâncare. Străbunica mea nu mergea la şcoală, muncea pe lângă


casă, iar la vârsta de 13 ani a plecat să slujească la Sighet, la o familie bogată. Acolo viaţa ei

era mai uşoară, deşi muncea. Duminica se ducea la biserică, primea salariu, mâncare şi

adăpost. Acea familie o iubea ca şi cum ar fi fost fiica lor. Îi cumpărau cadouri şi o îngrijeau,

pâna când cei doi şi-au adoptat o altă fată. La această familie străbunica mea a lucrat cinci ani

cu animalele şi trei ani în bucătărie.

La vârsta de 21 de ani tatăl ei a venit să o ia acasă. El avea datorii de stat şi îi trebuiau

bani ca să nu i se confişte casa. Când străbunica mea a venit acasă tatăl ei a trecut casa pe

numele ei. După un an, timp în care a stat acasă, ea s-a căsătorit.

Nunţile de atunci nu se compară cu cele de azi. Toţi nuntaşii, cât şi mireasa şi mirele erau

îmbrăcaţi în port popular, iar unul dintre domnişorii de onoare ducea un steag cu un batic

roşu. Naşii se luau câte doi pentru fiecare, iar domnişorii şi domnişoarele erau doar câte o

pereche pentru fiecare. Petrecerea a avut loc la casa miresei, care a durat pâna dimineaţă cu

muzică şi voie bună.

Apoi ea a dat naştere la doi copii, Maria şi Ion. De la Maria străbunica are şase nepoţi:

două fete, Maria şi Ana, şi patru băieţi, Vasile, Gheorghe, Ion şi Ianoş. De la Ion, are două

nepoate: Lena şi Mirela. Soţul ei a fost trei ani în război unde s-a îmbolnăvit. A venit acasă şi

a murit. Ea a rămas trei ani văduvă, pâna când s-a recăsătorit cu un bărbat mai tânăr decât ea

cu opt ani, pe care îl chema tot Ion.

Cu al doilea soţ a avut şapte copii: Ana, Mihai, Ilie, Pavel şi Ion, care sunt în viaţă, şi pe

Sofia şi Vasile care au murit.

A urmat al Doilea Război Mondial, la care a participat şi cel de-al doilea soţ. În timpul

războiului erau vremuri grele. Era secetă şi nu aveau ce mânca. Când ea avea 33 de ani a luat

sfârşit războiul. Soţul ei a venit acasă şi au trăit împreună 47 de ani, apoi el s-a îmbolnăvit şi

a murit.

Ea a rămas singură cu copiii, pe care i-a crescut şi i-a dus la şcoală. Ca să aibă cu ce să-

şi îmbrace copiii ea planta cânepă, ţesea şi croia haine.

Acum, din cei nouă copii pe care i-a avut, au rămas doar cinci: Ilie, Ana, Ion, Pavel şi

Mihai. De la Ilie ea are trei nepoţi: Vasile, Ilie şi Liuba. De la Pavel doi nepoţi: Cristina şi

Sorin. Şi de la Ion are o singură nepoată, pe Iuliana, de la care are şi mulţi strănepoţi. Pe toţi i-

a crescut şi îi iubeşte ca şi cum ar fi copiii ei.

Prin acest eseu dedicat străbunicii mele doresc să păstrez amintirea ei în memoria

comunitătii şi simt ca am dotoria să mentionez faptul că în familia mea a trait cea mai

longevivă femeie a secolului XXI din satul nostru.

Bodnaruc Adriana, clasa a VII-a B


19


Povestea Castelului Apaffi- Coştiui

Localitatea Coştiui se află în

comuna Rona de Sus, judeţul

Maramureş. Este foarte veche, se

presupune că a fost locuită încă din

neolitic. În această zonă se găseşte

multă sare, iar de-a lungul timpului au

fost exploatate mai multe mine de sare.

În zonă există pădurea Ronişoara cu

goruni de peste 100 de ani şi multe

animale sălbatice. Probabil acum 300

de ani au fost organizate multe partide

de vânătoare. Şi astăzi se organizează

vânătoare de mistreţi, iepuri şi

căprioare.

Populaţia satului este de aproximativ 800 de persoane, dar în trecut ea a fost foarte

numerosă. Ocupaţiile lor erau mineritul, păstoritul şi diferite meşteşuguri.

Castelul Apaffi a fost construit pe un deal lângă pădure, probabil prin secolul

al XVII-lea. De-a lungul timpului, castelul a avut mulţi proprietari şi a fost folosit pentru

mai multe scopuri: reşedinţa nobilior, castel de vânătoare, sediul administraţiei minelor

de sare din zonă, iar acum este şcoală.

Numele castelului vine de la principele Transilvaniei, Mihaly I Apaffi (1632-

1690), care a fost interesat de exploatarea sării din minele de la Coştiui şi care a refăcut

cetatea de piatră, pe locul unei case de vânătoare din lemn construită de cumnata

voievodului Bethlen Gabor (1580-1629).

Castelul a fost refăcut de mai multe ori, astăzi se mai păstrează o mare parte din

încăperile iniţiale. Zidurile castelului au o grosime de 80-120 de cm şi este susţinut de trei

contraforturi. Are trei nivele: subsol parter şi etaj şi trei intrări. Parterul are şase încăperi,

iar etajul unu are opt. În fiecare încăpere se intră din coridor.

La subsol se află o pivniţă în care au fost închişi deţinuţi aduşi din întregul

Imperiu Austriac ca să lucreze în minele de sare. Ei nu vedeau lumina zilei, deoarece

mergeau prin tunele până în mină.

Castelul este amintit într-un document scris de judele oraşului Baia-Sprie, la 21

iulie 1698, care descrie faptul că haiducul Pintea-Viteazul şi oamenii săi au atacat castelul

din Coştiui omorând 250 de persoane şi au luat cu ei 150 de cai şi alte bunuri.

Între anii 1698-1709 la castel funcţionează Sediul Salinei din Maramureş. După

1709 acesta se transferă la Sighet aici râmânând birourile conducătorilor minei până în

anul 1940.


20

Între anii 1940-1945 castelul a fost folosit de soldaţii maghiari ca şi cazarmă. Au

fost în jur de 300 de soldaţi (Levente otthon). După al Doilea Război Mondial castelul

devine şcoală.

In cadrul proiectului Jocuri istorice, coordonat de prof. Dorina Ulici clasa noastră

a vizitat Castelul Apaffi şi noi elevii am fost surprinşi de multe lucruri pe care nu le

cunoşteam legate trecutul localităţii şi mai ales de povestea castelului.

Şi cum elevii pot să se implice în activităţi civice am propus un proiect de

dezvoltare a comunităţii legat de Castelul Apaffi.

Proiectul constă în organizarea unui festival, numit “Festivalul făcliilor”. Timp de

două zile să se organizeze diverse concursuri, să se desfăşoare activităţi culturale şi

artistice cu specific medieval.

În scrierea acestei poveşti am folosit informaţii din Monografia Comunei Rona

de Sus, Editura Echim, Sighetu-Marmaţiei, 2010.

Ţifrac Amina, Dubei Bianca, clasa a VI-a A

Desen realizat de Ostaş Laurenţiu, clasa a VI-a A


21

CURCUBEUL POETIC

Locuri natale

Maramureş înflorat,

Eu ştiu, ieri te-am vizitat.

Cu flori multe şi mărunte

Ai ajuns un rai de munte!

Mă gândesc şi mă gândesc

Oare ştiu să îl cinstesc?

Satul meu foarte-ndrăgit,

Maramureşul cinstit.

Satul nostru e frumos

Un sat foarte norocos,

De asemenea, curat

Foarte tare respectat!

Când mă uit în jos şi-n sus,

Mă gândesc la Rona de Sus.

Şi îmi spun în gând mereu:

Acesta e satul meu!

Semeniuc Ionela

Clasa a V- a B

Maramureş

Maramureş minunat,

Eşti un loc de neuitat.

Maramureş,mândru soare,

Mâmdru eşti în sărbătoare.

Maramureş, câmp cu flori,

Bogat, chiar plin de comori.

Maramureş, te iubesc!

Şi cu drag mărturisesc.

Petrovan Nataşa

Clasa a V-a

Şcoala Gimnazială Rona de Sus Iarna

Iarna este un anotimp plăcut

Cu zăpadă alba ,

Şi copiii bucuroşi,

Fac omul de zăpadă.

Ninge,ninge,zi de zi,

Cu steluţe argintii.

Se depune strat cu strat

Un covor de omăt al

Frasin Robert-Ioan, Clasa a V-a A


22

CURCUBEUL POETIC

A sosit, toamna !

Toamna a venit cu drag

Sosind la noi în prag.

Cu fructe îndulcite

Şi cu mii de frunze înroşite.

Cu alai de pasari mici,

Care pleacă de aici

Noi le spunem cu drag pa,pa!

Şi vă aşteptăm primăvara.

Grijac Ionela-Georgiana

Clasa a V-a A

Iubită, dragă-nvaţătoare!

Iubită, dragă-nvaţătoare,

Noi astăzi v-am scris o scrisoare.

Să vedeti cât vă iubim,

Cât de mult vă preţuim,

Şi anii pierduti în zbor,

Noi nu i-am uitat nici acum.

Pe copiii mici să-i învăţaţi,

Şi pe noi niciodata să nu ne uitaţi.

Elevii clasei a V-a "A"

Farmecul naturii

Mă trezesc deodată lângă o cascadă înaltă, cu spume învolburate, pe lângă care sunt o

mulţime de animale. În apropiere este un luminiş cu copaci verzi, în care păsările ciripesc din tot

sufletul, alcătuind cel mai încântător cor care putea fi auzit vreodată. În luminiş căprioarele

blânde pasc şi urşii mănâncă mure. Puii de vulpe se joacă între ei lângă o cloşcă cu pui, care

seamănă cu nişte bănuţi de aur.

De pe o cărare vine un om, care se pare că merge la cules de ciuperci. Eu îl întreb:

– Mă scuzaţi, domnule, dar unde suntem?

– Cum, nu ştii? Suntem în Grădina Edenului.

Eu, rămănând înmărmurit, îl urmez pe acest om folosindu-l ca ghid. Mergând aşa, am

ajuns într-un colţ de rai multicolor format din lalele. Acesta părea infinit de mare şi impresionant

de frumos.

Din acest câmp de lalele iese un şoricel morocănos.


23

CURCUBEUL POETIC

– De ce eşti supărat? îl întrebai eu.

– Am avut soţie, 12 şoricei şi am pierdut totul. Într-o zi soţia s-a supărat că i-am

scăpat sculptura din bob de grâu pe jos şi a divorţat de mine şi a luat toţi şoriceii.

– A, îţi pare rău după şoricei! spun eu sigur pe mine.

– Ba nu! Mă gândesc pe care soţie să mi-o iau. Am trei variante, pe care le-am

numit cu A, B şi C. A este Aniţa, B este Bety şi C este Carmina. Tu ce zici?

– Eu zic... Hmm...Nu ştiu, spune tu!

– Eu le iau pe toate. O să am mai mulţi şoricei!

– Bine.

Şi astfel îşi luă rămas bun de la şoricelul Dani, după cum mi-a spus că-l cheamă.

Tot mergând, am ajuns la un râu şi am mers de-a lungul lui. Râul era de culoare turcuaz

strălucitor unde înotau o mulţime de peşti şi un crocodil care mânca alge verzi, roşii, de care

prindea.

Pentru că erau în apă, pe peşti îi auzeai vorbind în şoaptă. Doar pe crocodil îl puteai auzi

clar.

– Bună ziua! îmi spuse crocodilul.

– Bună ziua şi ţie, dar ce faci?

– Mănânc alge, m-a luat foamea de la atâta cântat.

– Tu cânţi?

– Desigur. Ascultă: Do...Re..Mi, caha, caha! Fir-ar! Mi-a intrat apă în nas!

– Nu-i nimic, ţi-am putut admira calităţile muzicale.

Şi se despărţiră şi de crocodilul Crinar, acesta fiindu-i numele.

Când voiam să-mi continui călătoria, deodată am auzit ceasul cu cuc care mă trezea. Mi-a

părut foarte rău, dar m-am gândit că poate voi visa şi noaptea următoare la fel de frumos.

Astfel, am putut vedea că oricine are o poveste, orice lucru sau animal.

Bilan Andreas, Clasa a VI-a A


24

CURCUBEUL POETIC

Fairplay

Când alergi, să nu trişezi!

Tu la ceas să mai priveşti.

Fii exact ca el,

Când la sport eşti bunicel!

Săritura când o faci,

Ai grijă pe unde calci!

Centimetru-n plus contează

Corect tu te clasează!

Dacă eşti corect cu tine,

Alţii te vor respecta.

Fă şi tu ce e mai bine,

Niciodată nu trişa!

Ţifrac Amina, Clasa a VI-a A

Clopoţelul şcolii noastre

Am venit grăbit la scoală,

Ameţit ca după boală,

Nu mă odihnesc defel.

Fără al nostru clopoţel...

Clinc,Clinc,Clinc mă strigă afară,

Din zori ţi până-n seară

Iar eu îi răspund :vin nu te teme

Dar el insistă să mă cheme...!

De atunci mă pun la viteză,

Că mă aşteaptă cu o teza,

O compunere sau două.

Ce să faci, nu ai de-ales

Trebuie doar să înveţi...!

Lavicza Andreea, Clasa aVI-a A

Cartea mea

Cartea, cărticica mea,

Esti frumoasă ca o stea!

Străluceşti când te deschid,

Şi esti tristă când te închid.

Eu te port mereu cu mine

Tu mă-nveţi să fac numai bine.

Mă îndrumi, mă sfătuieşti,

Calea bună îmi găseşti.

Botiş Larisa, Clasa a VI-a A


25

CURCUBEUL POETIC

Satul meu natal

Satul meu frumos şi scump,

Cuib în care m-am născut.

Şi în care voi pieri,

Satul meu şi-al inimii.

Am ajuns în alt oraş,

Şi eram cam pătimaş.

Dar mi-am amintit de sat,

Şi m-am bucurat îndat'.

Mama-mi spune:

-,,Să ai grijă,

De singurul sat natal,

Unde te-ai născut,crescut!

Să-l iubeşti mereu,copile,

Şi-o să fii şi tu iubit!

Cât trăim pe-acest pământ,

Mai avem un lucru sfânt.

O câmpie-un sat natal,

O clopotniţă pe deal.

Oricât vei cutreiera

Peste munţi şi peste văi,

Şi-o să vezi că nu-i uşor

Să găseşti un sat asemănător.

Şi oricât ar fi de lung,

Drumul către satul tău,

Nu te oboseşti nicicând,

Ci îl ai mereu în gând.

Să-l iubeşti,să-l preţuieşti,

Ca pe mama ta cea dragă,

Niciodată să nu uiţi,

Dorul ce de el te leagă.

Rahovan Crina

Clasa a V-a A


26

CURCUBEUL POETIC

Cartea care mi-a schimbat copilăria

Cartea care mi-a schimbat copilăria este Biblia.

Ea a început să fie scrisă în anul 1513 î.e.n.Primul sciitor al Bibliei era

Moise. El a scris primele 5 cărţi ale Bibliei.(Geneza, Exodul, Leviticul, Numerele si

Deuteronomul).Ultima carte a Bibliei a fost scrisă de apostolul Ioan, care era

exilat pe insula Patmos. Scrierea Bibliei s-a încheiat în anul 98 e.n. Scriitorii

Bibliei erau în număr de 40, care au scris 66 de cărţi toate sub inspiraţie

divină.

Este demn de menţionat faptul că aceştia făceau parte din diferite pături

sociale, de exemplu: judecători, regi, păstori, pescari şi chiar un medic, adică Luca

care a scris cartea Faptele apostolilor şi evanghelia sa Luca.

Ei scriau într-o periaodă de 1600 de ani şi totuşi informaţiile lor nu se

contrazic.

De ce spun că mi-a influenţat copilăria? Pentru a răspunde mă voi folosi de

câteva exemple.

Lecturând şi meditând asupra evangheliilor lui Matei, Luca, Marcu, Ioan am

învăţat multe. De exemplu:În predica de pe munte a lui Isus este analizată

,,Regula de Aur”

,,-Ce vrei să-ţi facă ţie oamenii, fă-le şi tu lor.”

Aceasta m-a îndeamnat la acţiune: să fiu dispus să fac bine semenilor mei.

Înţeleptul rege Solomon scrie în cartea sa “Proverbele”, o mulţime de sfaturi

prin simple cuvinte: ,,Leneşule, uită-te la furnică ...” şi multe alte proverbe care

m-au învăţat că minciuna, furtul, violenţa, trădarea sunt lucruri periculoase şi

dăunătoare unui om integru.

Din frageda copilărie, adică imediat după ce am învăţat să citesc mi-am făcut

obiceiul de a studia cu regularitate această minunată carte şi, bineînţeles, multe

alte auxiliare biblice, care mă ajută mult la şcoală, în viaţă şi îmi fac deosebita

plăcere. Recomand tuturor celor dornici de a învăţa multe să citească măcar o

dată această carte-Biblia.

Bilan Andreas, Clasa a VI-a


27

ŞTIINŢE

Respectă viaţa, respectă natura !

“A înţelege natura însemnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea ei atât de

ameninţată azi înseamnă a contribui la fericirea omenirii”(Eugen Pora).

Pornind de la acest mare adevăr coordonatorii activităţii Bencic Rita şi Albiciuc Maria

împreună cu elevii şcolii au hotărât să tragă un semnal de alarmă în ceea ce priveşte natura cât şi

calitatea vieţii noastre în această lume din ce în ce mai poluată.

„La ţară e şi greu să fii fastuos, e mult prea fastuoasă natura, pentru a-i mai adăuga ceva

omul”, trăind în mediul rural copiii învaţă de mici că tot ceea ce îi înconjoară are viaţă: pădurea,

grădina, curtea. Elevii şi-au exprimat dorinţa pentru a se derula această activitate şi chiar au

contribuit cu materiale în power point şi au participat la o dezbatere pe această temă.

În zilele noastre omul tinde să distrugă habitatele speciilor, să facă dispărute multe specii

şi să polueze apele şi solul. Nu e de mirare că tinerii s-au arătat îngrijoraţi de aceste probleme

care le afectează viitorul.Îngrijorarea lor este reală: aşa cum astăzi unele specii au ajuns homeless

(li s-a redus arealul foarte mult) aşa şi omul în curând va trebui să-şi caute o altă locaţie dacă nu

se opreşte din această distrugere continuă.

Elevii au venit cu propunerea ca în perioada „Şcoala altfel” să participe din nou la

activităţi de ecologizare şi chiar de sădire de plante şi arbori, ştiind că sunt singurele surse de

oxigen.

Deci, iubiţi natura!

Cum zilnic natura ne ofera noi lecţii de a trăi, aşa şi noi oamenii, avem datoria morală de

a o iubi ca pe noi înşine. Să învăţăm să ne educăm din punct de vedere ecologic, să avem o

gândire pozitivă în ceea ce priveşte mediul înconjurător şi protejarea acestuia. Trebuie să

renunţăm la ideea de “Lasă, că are cine să facă!” şi să avem încredere că, orice gest mic făcut

este de real folos în a respira şi a trăi mai sănătos.

Elevii claselor V-VIII


28

TALENTAŢI ŞI CREATIVI

Toamna în culori

Lucrările aparţin elevilor din clasele VI-VIII, realizate sub îndrumarea d-nei

prof.Geta Petreţchi.


29




30




31

SFATURI PENTRU ELEVI

Cum ne pregătim pentru Olimpiadă

Primul pas, de fapt cel mai important lucru care te poate ajuta să poţi merge la

olimpiadă este să fii atent la ore. O prăjitură pentru a fi bună trebuie să conţină toate

ingredientele (făina, drojdie, ouă, etc). Dacă lipseşte un ingredient, prăjitura nu mai e

bună. Tot aşa la ore trebuie să fim atenţi din clasele mici, căci, dacă nu suntem, nu ne

vom putea descurca în clasele mai mari.

Un alt lucru important îl conferă temele. Ele de fapt ce sunt?

Ele sunt importante, deoarece te ajută să aplici ceea ce ai auzit la ore, astfel temele fiind

foarte valoroase.

Alt lucru important pe care îl fac sunt exercitiile suplimentare, pe care d-na

profesoară mi le verifică şi îmi dă sugestii.

De obicei prăjitura nu o laşi numai blat. Îi mai adaugi frişcă sau ciocolată deasupra ca să

o aromezi, să aiba gust mai bun şi aspect. Tot aşa exerciţiile suplimentare se aseamană cu

frişca deoarece ele îmbunătăţesc ceea ce ştim de la ore.

Aceste lucruri pe care le-am enumerat mai sus sunt practicate de mine şi îmi sunt

de foarte mare folos.

Îi recomand oricărui elev care doreşte să aibă rezultate mai bune la învaţătură şi

chiar să devină olimpic să practice aceste exerciţii.

Bilan Andreas, clasa a VI-a A


32

Cum ne pregătim pentru examene?

Cea mai bună metodă de pregătire pentru perioada care urmează, o etapă foarte

importantă din viaţa noastră de elevi şi de care va depinde intrarea la un liceu bun,în

vederea croirii unei cariere reuşite, de care va depinde în viitor nivelul nostru de trai, este

întotdeauna stabilirea obiectivelor şi totodată planificarea foarte strictă a timpului de care

dispunem.

Definirea obiectivelor trebuie structurată în două etape, respectiv:

-obiective clare, pe termen scurt ;

-obiective pe termen lung.

Realizarea acestora din urmă fiind dependentă de realizarea graduală sau treptată

a obiectivelor intermediare.În cazul meu, obiectivul pe termen lung este acela de a deveni

o persoană realizată cu o carieră de success, iar pentru aceasta sunt conştientă că trebuie

să parcurg exact acele etape intermediare amintite mai sus.

Prin urmare, primul obiectiv este acela de a promova cu succes la examenele

naţionale, ceea ce presupune organizarea foarte bună a timpului şi utilizarea raţională a

acestuia. Prin aceasta fac referire la întocmirea unui plan de la care să încerc să nu mă

abat. Aşadar, timpul liber săptamânal va fi dedicat:

- în primul rând efectuării temelor de casă şi pregatirii pentru materiile din

urmatoarea zi de şcoală ;

-dedicarea cu precădere pentru materiile la care se vor susţine examene, şi aici

exemplific cum mă pregătesc eu pentru matematică:

-însuşirea lectiilor noi(ceea ce presupune învăţarea formulelor noi,meodelor si

tehnicilor de calcul);

-rezolvarea unor exerciţii suplimentare;

-recapitularea ultimelor lecţii;

-corelarea subcapitolelor;

-(Într-o zi de weekend) revizuirea pe părţi a întregii materii şcolare cerute la

examen;

-selectarea acelor părţi neînţelese asupra cărora voi solicita ajutor de la profesorul

îndrumător (fie la scoală, fie la meditaţii în particular)

Foarte important este a nu se ignora partea de recreere şi ODIHNA care au un rol

definitoriu în capacitatea noastră de dezvoltare fizică şi psihica şi de regenerare. Nimic nu

este mai greu decât încercarea de a asimila noi cunoştinţe în conditii de oboseală.Partea

de recreere e necesară şi pentru a combate stresul care va deveni din ce în ce mai

apăsător.

Aceasta e modalitatea în care mă pregătesc şi pe care v-o recomand şi vouă.

Vă doresc tuturor mult SUCCES!

Lauruc Lavinia,Clasa a VIII-a “B”


CUPRINS

Moment aniversar

Demni de laudă

Rezultatele elevilor la concursuri şi olimpiade

Jurnal şcolar

Tabăra Ranger Junior

Case memoriale şi frumuseţile naturii subterane şi subpământene

Bunele maniere la şcoală

26 septembre - Journée européenne des langues

Halooween trough in our eyes

Lecturi Sadoveniene la biblioteca şcolii

Uniţi în cuget şi-n simţiri

Mărturii ale veacurilor

Proiectul Incursiuni printre valorile româneşti

Povestea celei mai bătrâne femei din sat

Povestea castelului Apaffi-Coştiui

Curcubeul poetic

Locuri natale

Iarna

A sosit, toamna!

Maramureş

Cartea mea

Fairplay

Iubită, dragă-nvăţătoare!

Natura fermecată

Clopoţelul şcolii noastre

Satul meu natal

Cartea care mi-a schimbat copilăria

Ştiinţe

Respectă viaţa, respectă natura!

Lacul Sfânta Ana

Talentaţi şi creativi

Toamna în culori

Sfaturi pentru elevi

Cum ne pregătim pentru Olimpiadă

Cum ne pregătim pentru examene ?


34

ŞCOALA GIMNAZIALĂ RONA DE SUS anul IX, nr. 1, noiembrie ...

Documents

Transcript of ŞCOALA GIMNAZIALĂ RONA DE SUS anul IX, nr. 1, noiembrie ...