„Când scrii, scrii pentru carte, nu pentru tine“ · PDF fileban [i Ioana...

$: „Când scrii, scrii pentru carte, nu pentru tine“ · PDF fileban [i Ioana Gruenwald – un an mai târziu, li s-au al\turat [i Oana-Maria Dobo[i, Raluca Se-lejan [i Marilena Branda$
ANUL X » NR. 458 » 1 – 7 noiembrie 2014 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Povestea unui festivalstra[nic deliteratur\

Eli B\dic\

Au fost odat\ ca niciodat\ treicurajo[i, pasiona]i de c\r]i, ca-re s-au hot\rât, ̀ ntr-o zi, s\ pun\bazele unui festival de literatu -r\, `ntr-un frumos ora[ din ves-tul ]\rii. Litera]ii se numeau Oa-na Boca St\nescu, Robert {er-ban [i Ioana Gruenwald – un anmai târziu, li s-au al\turat [iOana-Maria Dobo[i, Raluca Se-lejan [i Marilena Branda –, iarora[ul, Timi[oara. ~n 2014, prinperseveren]a [i entuziasmullor, Festivalul Interna]ional deLi te ratur\ de la Timi[oara aajuns la cea de-a treia edi]ie.

» pag. 2-3

Citi]i interviul realizat de Florin Iorga `n » paginile 8-9

Cu cel de-al treilea roman al s\u, Câteva lucruri despre tine, ap\rut recent la EdituraPolirom, Florin Irimia arat\ c\ poate sonda relaxat h\]i[urile unor tr\iri chinuite.

INTERVIU CU FLORIN IRIMIA

„Când scrii, scrii pentrucarte, nu pentru tine“

Culeg\torul de harfe

Dan Lungu a intrat `n mintea copiilor

Ioan Stoleru

Peste 200 de oameni au venit mier-curi, 29 octombrie, la lansarea ul-timului roman al lui Dan Lungu,Feti]a care se juca de-a Dumnezeu,ap\rut recent la Editura Polirom,`n colec]ia „Fiction LTD.“. La eve-nimentul din Librarium Palas,moderat de George Onofrei, redac-tor-[ef al „Suplimentului de cul-tur\“, au fost prezen]i criticul lite-rar Doris Mironescu, creatoareade mod\ Irina Schrotter, care auvorbit despre carte, [i actri]a Pu[aDarie, care a citit câteva fragmen-te din volum.

» pag. 14

Festivalul Popescu

Andrei Cr\ciun

~ncepând cu acest num\r, „Supli-mentul de cultur\“ v\ propune onou\ rubric\: „Culeg\torul dehar fe“ de Andrei Cr\ciun. ~n pri-mul text, Andrei Cr\ciun scrie de -spre `ntâlnirile sale cu scriitorulMarius Daniel Popescu: „Te-au che -mat la Ia[i [i ai mers la Ia[i, c\ci`]i plac scriitorii, `]i plac festivalu-rile de literatur\, unde oameniitr\iesc `ntr-o poveste, `]i plac po-ve[tile, le preferi oricând reali t\ -]ii, ai mers la Ia[i pentru c\ [tiaic\ urma s\ `l re`ntâlne[ti pe Ma-rius Daniel Popescu...“.

» pag. 4

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 458 » 1 – 7 noiembrie 2014

2 » actualitate

EDI}IA A TREIA A FILTM

Povestea unui festivalstra[nic de literatur\

Eli B\dic\

Chiar dac\ vremea a fost potriv-nic\ `n primele dou\ zile de festi-val, cu o ploaie toren]ial\ care re-fuza s\ se opreasc\, atmosfera de

basm, de s\rb\toare a literaturiis-a r\spândit `n cercul scriitori-lor, jurnali[tilor, criticilor literari[i publicului timi[orean. Cumspunea Robert {erban, directorulfestivalului, la un moment dat, câtde des avem oare oportunitatea dea-i `ntâlni pe scriitorii no[tridragi, de a-i descoperi pe al]ii, de asta ca la gura sobei [i a asculta po-

ve[ti felurite? Rar se `ntâmpl\,din p\cate.

Trei zile de festival (22-24 oc-tombrie), trei ore de deliciu literaraproape nocturn (`ntre orele 18-21), trei moderatori (`n ordinea se-rilor, Luiza Vasiliu, Robert {er-ban [i Marius Chivu), câte patruscriitori invita]i `n fiecare zi, din[apte ]\ri – tot ̀ n ordinea prezen]ei

la festival, de la primii la ultimii:Daša Drndić (Croa]ia), László Krasz - nahorkai (Ungaria), Mircea Mi -h\ie[ (România), Jean Mattern(Fran]a), C\t\lin Dorian Florescu(Elve]ia), Ornela Vorpsi (Albania,Fran]a), Florin L\z\rescu (Româ-nia), Radu Pavel Gheo (România),Bogdan Munteanu (România),Noémi Kiss (Ungaria), Filip Flo-rian (România), Paul Bailey (An-glia). Eu zic c\ festivalul de la Ti -mi[oara avea toate premizele pen-tru a fi unul interesant pentru ori-cine consum\ literatur\ contem-poran\, atât cea român\, cât [i ceaa vecinilor no[tri sau cea occiden-tal\. {i nu cred c\ m\ hazardezcând spun c\, `ntr-un timp atât descurt, fratele Festivalului Inter-na]ional de la Bucure[ti s-a impus`n spa]iul românesc ca o serie deevenimente literare de calitate.Spre deosebire de turul de for]\ dela Ia[i, cu sute de invita]i [i zeci deevenimente simultane, un festi-val-elefant, dac\ vre]i, eferves-cent, grandios, cel de la Timi[oarapare micu], dar, tocmai datorit\acestui lucru, las\ timp publicu-lui pentru crearea unei rela]ii cu

scriitorii invita]i, permite un oa-recare soi de intimitate, de apro-piere [i, de ce nu, o atitudine mairelaxat\, mai degajat\. Altfel spus,e de neratat pentru un literat, im-plicit pentru cei care locuiesc `nvestul ]\rii.

Lecturile scriitorilor, `n centrul aten]iei

Unul dintre principalele atuuriale FILTM, a[a cum este el alintatde c\tre organizatorii lui, este fap-tul c\ insist\ pe momentul lecturi-lor scriitorilor, lucru nevalorificatpe deplin `n evenimentele de lanoi. Din punctul meu de vedere,este deosebit de important s\-i as-cul]i pe scriitori citind (bine, astadac\ sunt interpre]i buni ai texte-lor lor, altfel s-ar putea s\ le stricepu]in), cu atât mai mult dac\ suntstr\ini [i lectura are loc, bine -`n]eles, `n limba matern\. {i astapentru c\ fiecare limb\ are o anu-mit\ sonoritate, care te determin\s\ `n]elegi mai bine r\d\cinilescriitorului respectiv, s\ `]i daiseama cum se raporteaz\ el la tex-tul s\u – chiar dac\ nu `n]elegi

Au fost odat\ caniciodat\ trei curajo[i,pasiona]i de c\r]i, care s-au hot\rât `ntr-o zi s\pun\ bazele unui festivalde literatur\, `ntr-unfrumos ora[ din vestul]\rii. Litera]ii se numeauOana Boca St\nescu,Robert {erban [i IoanaGruenwald – un an maitârziu, li s-au al\turat [iOana-Maria Dobo[i,Raluca Selejan [i MarilenaBranda –, iar ora[ul,Timi[oara. ~n 2014, prinperseveren]a [ientuziasmul lor,Festivalul Interna]ionalde Literatur\ de laTimi[oara a ajuns la ceade-a treia edi]ie. Nu`ntâmpl\tor poate, odat\cu aceast\ cifr\ magic\,mi-a fost dat s\ ajung [ieu, `n premier\, pemeleaguri b\n\]ene.

© F

lorin

L\z

\res

cu

limba aceea –, s\ faci cuno[tin]\cu o parte din personalitatea auto-rului `n cauz\ [i multe altele. A[ac\ am fost `ncântat\ s\-i aud peto]i scriitorii men]iona]i mai de-vreme citind. Fac o parantez\ pen-tru a enumera fragmentele pe ca-re le-am auzit – Daša Drndića citittrei episoade, astfel: din Sonnen-schein (2007), Belladonna (2012) [iApril u Berlinu (2009); LászlóKrasznahorkai a ales un fragmentde nou\ pagini din volumul s\utradus `n limba român\, Satan-tango (Curtea Veche, 2012); Mir-cea Mih\ie[ a citit, `n premier\,un pasaj din volumul Corpuri delitere, scris `mpreun\ cu AdrianaBabe]i, ̀ nc\ nepublicat; Jean Mat-tern a citit, pentru prima dat\, dinromanul Septembre, care va ap\ -rea la Gallimard `n ianuarie 2015;C\t\lin Dorian Florescu a preferato secven]\ din cartea Zaira; Or-nela Vorpsi a selectat un fragmentdin volumul ei de debut, }ara `ncare nu se moare niciodat\ (Ilpaese dove non si muore mai,Torino, 2005); Florin L\z\rescune-a surprins pozitiv citindu-netrei proze scurte [i foarte scurtedin, probabil, viitoarea sa carte;Radu Pavel Gheo ne-a delectat cuun pasaj din Noapte bun\, copii!,unul pe care nu l-a mai citit pân\acum `n public; Bogdan Muntea -nu a interpretat Paltonul, o poves -tire din cartea de proz\ scurt\ Aiuitat s\ râzi, aflat\ `n manuscris;Noémi Kiss a citit din Rongyos ék-szerdoboz. Utazások keleten (Cu-tia jerpelit\ de bijuterii. C\l\torie`n Est), volumul ei din 2009; FilipFlorian ne-a emo]ionat cu un frag-ment inedit, un final al romanuluipentru edi]ia `n limba român\ ac\r]ii neterminate a lui José Sara-mago, Halebarde Halebarde, careva ap\rea curând la EdituraPolirom, iar Paul Bailey, cel carea `ncheiat seria lecturilor, a cititexcep]ional un pasaj din cea mairecent\ carte a sa tradus\ la noi,B\iatul prin]ului. Acest mic po -melnic are un rost `n economiatextului de fa]\, [i anume s\ v\trezeasc\, cât de pu]in, interesulpentru ace[ti autori [i c\r]ile lor.Mai ales c\ mare parte dintrepasajele citite `n cadrul festivalu-lui au fost traduse special cuaceas t\ ocazie [i r\spândite `npublic – s\ nu uit\m c\, de pild\,Daša Drndić, de[i una dintre celemai importante scriitoare croate,nu este `nc\ tradus\ la noi. Astfel,publicul a putut gusta câteva din-tre aromele textelor ei ([i nu estesingura `n aceast\ „situa]ie“).Apropo, toate fragmentele men -]ionate mai sus sunt de g\sitacum, `n format online, pe www.filtm.ro.

Fiecare sesiune de lecturi a du-rat, `n medie, treizeci-patruzeci de

minute. Dup\ acestea, `n fiecaresear\ au avut loc discu]ii extremde interesante, ini]iate de cei treimoderatori. Luiza Vasiliu, de exemplu, a adresat ni[te `ntreb\rifoarte bune invita]ilor ei, cum arfi: „Din ce istorii, pove[ti sunte]if\cu]i? Ce ascunde]i `n spatele nu-melui vostru?“, „Care este citi-torul dumneavoastr\ nedorit?“,„Cum v\ plasa]i, din punct de ve -dere al scrierii, pe axa geogra fic\:mai aproape de vest sau de est?“,„Ce apocalips\ a]i alege pentrulume, a[a cum este ea acum?“. No -tez, rapid, [i un r\spuns, al DašeiDrndić, la cea de-a treia `n trebare:„Nu apar]in niciunui spa ]iu, nicicentral, nici estic sau mai [tiu eucum. M\ nelini[tesc la fel de multlucrurile de acum din Si ria, a[acum m\ enerveaz\ birocratizareaUniunii Europene, inexisten]aunei reac]ii a oamenilor vis-a-visde ebola, sau guvernul croat[.a.m.d. Ca atare, nu [tiu unde m-a[putea situa. (...) Pe mine m\ intere-seaz\ oamenii [i despre ei vreau s\scriu. Nu v\d de ce m-a[ limita. Iartoat\ povestea cu identit\]ile estedeja mult prea discutat\. Identi-tatea este o construc ]ie“.

~n seara moderat\ de Robert{erban, `ntreb\rile au venit [i dinpartea unora dintre scriitorii invi-ta]i pentru colegii lor, iar direc-torul festivalului a adresat, cuprec\dere, `ntreb\ri individualeautorilor (dar [i vreo dou\ colec-tive). ~n plus, a pus un accentfoarte mare pe curiozit\]ile celordin public (nu c\ ceilal]i modera-tori n-ar fi invitat audien]a s\pun\ `ntreb\ri, dar parc\ Robert{erban a insistat mai mult). Depild\, `n leg\tur\ cu tabieturile

curioase pe care le pot avea scri-itorii, Florin L\z\rescu a r\spuns:„N-am scris, `n ultimii cincispre -zece ani, f\r\ muzic\. E ceva carem\ izoleaz\ fonic. Nu mai potscrie cu pixul, nu pot s\ mai gân-desc. {i eu scriu la buc\t\rie, darnu din motive romantice, ci pen-tru c\ acolo fumez, `mi pot per-mite s\ mai scap scrumul etc.“.

~n ceea ce prive[te cea de-a tre -ia sear\, Marius Chivu a alternat,dup\ prezentarea [i lecturile auto-rilor, `ntreb\rile colective cu celespecifice, speciale pentru un autorsau altul. Le amintesc pe cele co -lective, mai u[or de grupat: „Fa]\de ce anume v\ sim]i]i res pon sa -bili atunci când crea]i fic]iune?“,„Care e cel mai greu/ ne suferit lu-

cru pe care-l aduce scri sul `n via]avoastr\ [i, ̀ n acela[i timp, cea maimare satisfac]ie?“, „Exist\ inspi-ra]ie sau e doar un mit“, „Dac\ a]iputea rezolva una dintre proble -mele globale grave prin scris, carear fi aceasta?“, „Ce meserie [iunde v-ar fi pl\cut s\ profesa]idac\ a]i fi avut posibilitatea de ac\l\tori prin spa]iu [i/ sau timp?“.Transcriu r\spunsurile celor pa-tru scriitori prezen]i `n cea de-atreia sear\ din cadrul festivalului,afirma]ii gr\itoare `n leg\tur\ cuexisten]a inspira]iei: „Cea maitare zi din via]a mea a fost cândam scris, `ntr-o zi, dou\ pagini.Asta cred c\ spune suficient de-spre inspira]ie“ (Filip Florian);„Inspira]ia este dat\ de deadline“

(Bogdan Munteanu); „Inspira]iamea sunt oamenii. Scrisul mi-aadus durerea de spate – pentru c\stau mult la masa de scris. De-astatrebuie s\ fac [i gimnastic\ medi-cal\“ (Noémi Kiss); „Pentru ascrie primul capitol din cea maide succes carte a mea mi-au tre-buit [ase luni. Cred c\ asta spunemult `n ceea ce prive[te inspi -ra]ia“ (Paul Bailey).

Un festival f\r\ cusur[i-o petrecereungureasc\ de final

Festivalul Interna]ional de Litera-tur\ de la Timi[oara s-a `ncheiatcu o petrecere ungureasc\, chiar`ntr-unul dintre holurile Muzeu-lui de Art\, dedicat\ deopotriv\publicului [i invita]ilor. Pl\cintefelurite, vin [i muzic\ maghiar\,cam aceasta a fost re]eta unui mo-ment fain de final.

Una peste alta, privind retros-pectiv, FILTM a fost organizatstra[nic (sunt sigur\ c\ `n culiseau existat peripe]ii, dar acestea nus-au reg\sit la suprafa]\, a[a c\pot spune c\ a fost f\r\ cusur) de,surprinz\tor, o mân\ de oameni(aminti]i la `nceput, curajo[ii de -spre care v\ vorbeam). Cele treievenimente au curs frumos, pl\ -cut [i ne-au permis nou\, celorpeste o sut\ de oameni din public,s\ afl\m informa]ii noi `n leg\ -tur\ cu scriitorii invita]i, s\ ne fa-cem liste de lecturi viitoare, s\sim]im c\ apar]inem unei comu-nit\]i. Iar atmosfera intim\ creat\„face to]i banii“, s\ spun a[a, gro-solan.

{i-am `nc\lecat pe-o roat\, [iv-am spus povestea FILTM 3 (pescurt) toat\. A[adar, s\ ne vedemcu bine la FILTM 4!


actualitate « 3

4 » opinii


La fiecare job pe care l-am avut, s-aaflat de fiecare dat\ câte un câine cu-noscut care m\ pândea dintr-o v\ -g\un\, de dup\ un col] de cl\dire, dedup\ un gard, din tufari sau dracu’mai [tie de unde, ca s\ m\ mu[te. Numetaforic. Literalmente. De regul\, ojavr\ `mpu]it\, care cu greu puteapurta denumirea de câine. Genul deanimal pentru care dai `n bobi ca s\zici precis ce-i – oricând ̀ l puteai con-funda cu un viezure, un [obolan, o ve -veri]\, un hârciog, o oaie g\lbejit\ –,un accident genetic cu din]i, chititdin motive bizare pe mine.

Cartea de munc\ mi s-a deschisca profesor necalificat de român\, lasfâr[itul liceului, dup\ ce am picatexamenul la Filosofie. Printre pri-mii sub linie, dac\ nu cumva chiarprimul, din cauza Geneticii. Bani n-aveam s\ merg la „cu tax\“. Plusc\ mi-era o jen\ cumva peripatetic\s\ fac filosofie la „cu tax\“. ~mi cr\pa

obrazul de ru[ine gândindu-m\ lamaestrul Diogene din Sinope.

Dumnezeu [tie de ce pe vremeamea trebuia s\ dai examen [i la Ge-netic\ pentru a intra la Filosofie. {iera examen greu, de trei ore, trebuias\ [tii un c\r]oi pe de rost, liter\ culiter\. Nu baliverne, nu aduceri dincondei, nu vr\jeli cum eram obi[ -nuit eu la Filologie. M-am apucat s\`nv\] pentru la anul – c\ nu-mi pl\ -cea munca –, m-am angajat profesorla ]ar\, la mama [i la tata acas\. Maiexact, `n satul vecin, unde [i f\cu-sem gimnaziul.

Atunci am realizat c\ exist\ o le -g\tura, c\ teama adunat\ `n co pil\ -rie – `n timp ce m\ duceam [i m\`ntorceam de la aceea[i [coal\ cu pa-rul ̀ n mân\, ̀ nso]it de h\m\ielile fe-luritor câini – e condi]ionat\ atâtpsihic, cât [i genetic. Am `n]eles c\oricum aveam trauma ̀ n ADN ̀ nc\dinainte de a m\ na[te, venind

direct din supa primordial\ `n cares-a z\mislit frica, odat\ cu primulparameci care a c\p\tat din]i [i s-arepezit asupra aproapelui. M-am [iv\zut atunci urma[ul unor genera -]ii `ntregi de neamuri r\posate,fug\rite de câini. Pe linia mea gene-tic\, sunt sigur c\ am fost oamenibravi, nu ne-am temut de tribul ve-cin, de ginta vecin\, de vizigo]i, deturci, de t\tari, de nem]i, de ru[i [ide moarte. Dar ne-am cam c\cat penoi de teama câinilor din vecini.Simt asta ̀ n mine. ADN-ul nu minte.

Pe-atunci, de[i noaptea `nc\ m\mai tr\gea a]a la Logica lui Hegel –dar studiam intens cronicarii ro-mâni, ca s\ intru la Filologie; d\-odracu’ de Genetic\, n-o mai supor-tam! –, diminea]a `mi luam parul `nmân\, ̀ n calitate de profesor, [i mer-geam la [coal\.

Dup\ facultate, la postul de titu-lar de român\ pe care l-am câ[tigatprin concurs – `n Valea Lupului,practic ̀ ntr-un cartier m\rgina[ dinIa[i –, nici nu m-am prezentat. Prin-tre altele, [i din team\ de câini.

Apoi, `n timp ce f\ceam un mas-ter de Literatur\ comparat\ [i An-tropologie [i nu mai rezistam ̀ n Ia[icu banii, dup\ ce mi se acrise de dor-mit pe jos pe la prieteni, m-am re ̀n -tors la ]ar\ profesor super-calificat.Al]i câini, alt\ distrac]ie prin

noroaiele patriei, un soi de navet\la ora[, doi[pe kilometri de mers lapas, apoi trenul proletar, ca s\ fiumoderator la cenaclul Outopos.

Apoi am ajuns profesor de en-glez\ la Camera de Comer] [i Indus-trie. Apoi am ajuns redactor de pro-movare [i rela]ii cu presa la Poli-rom. Apoi, redactor-[ef de promova-re [i rela]ii cu presa ([i ah! ceilal]i[efi au ezitat s\ m\ numeasc\ direc-tor, cum se cheam\ azi fosta meafunc]ie; ar fi `n]eles [i tata cu ce m\ocup `n via]\; director ar fi `nsem-nat ceva!). Erau [i acolo ni[te câinir\i, mai ales `n curtea interioar\.Dar nici cu \ia de la intrare nu mi-era ru[ine. Am plecat cu demisie debu n\voie, poate [i cu gândul c\ maiscap de câini, [i am ajuns adminis-trator financiar II cu atribu]ii demarketing la Editura Universit\]ii„Al.I Cuza“. M-a luat un câine dincurte `n primire de cum m-am pre-zentat la concursul de ocupare afunc]iei. Nici când am ajuns admi-nistrator financiar I, nici când amajuns redactor-[ef, nu m-a l\sat `npace. M\ a[tepta la poart\, ca undu[man credincios, `n fiecare zi.

Apoi am fost coach-artist pentruo reziden]\ la Tescani. Era acolo, fix`n curb\, `nainte de a intra din satpe aleea cu plopi care duce la casa

lui Enescu, o bestie de câine cocalarcare, sunt sigur, se tr\gea din spi]acelor ce m\car l-au l\trat pe AndreiPle[u pe vremea când `[i scria Jur-nalul de la Tescani.

La Casa de Cultur\ a Municipiu-lui Ia[i „Mihai Ursachi“, unde amfost referent cultural I, m\ h\r]uiacâinele unui prieten, care venea cuel la serviciu. Mul]i ani, cât am fostfreelancer sau [omer, nu m-a ame-nin]at aproape nici un câine, excep-tându-i pe cei cu care m\ `ntâlneamcând mergeam cu bicicleta.

~n fine – spun lucrurile pe s\rite,din lips\ de spa]iu, altfel ar ie[i oprea lung\ poveste –, acum o lun\jumate, am devenit {ef serviciu edi-tur\ [i programe culturale la Mu-zeul Literaturii Române din Ia[i (ex-plic\-i asta lu’ tata!). {i-am cunoscut`n curte o javr\ lânoas\ cu medalionla gât care, cu toate c\ nu p\rea c\m\ place, nici c\ m\ ur\[te nu ar\ -ta. {i serile trecute, a[a, pe la [ase,când deja e `ntuneric, am ie[it `ncurte, la o ]igar\. {i hop!, deodat\,f\r\ nici un avertisment, oaia g\lbe-jit\ cu medalion s-a repezit s\-[i`nfig\ din]ii `n picioarele mele. No-roc c\ a oprit-o `n ultima clip\ gar-dianul care d\ târcoale cl\dirii, cas\ protejeze expozi]ia cu originaleRembrandt din muzeu.

Job-uri [i câini

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Festivalul Popescu

L-ai cunoscut pe Marius DanielPopescu acum [ase ani la Lau-sanne, l-ai a[teptat `n fa]a bisericiiSaint-François, el a trecut cu auto-buzul sau troleibuzul s\u, uite c\nici nu mai [tii!, dar n-ai uitat c\ erape linia 7, 7 e cifra ta norocoa s\, aiurcat la el `n cabin\, `mpotriva pre-vederilor legale, [i acolo a]i vorbitliteratur\, `n timp ce el schimba vi-tezele, [i când intra din a doua `n atreia ]i-a spus c\ el o s\ ia Nobelul [itot nu o s\-[i lase slujba la ̀ ntreprin-derea de transport public din ]arade acolo, o s\ ia Nobelul [i o s\ l̀plimbe [i pe Nobel cu autobuzul sautroleibuzul, uite c\ nici nu mai [tii.

Nu peste mult, era ̀ nainte de ora15, programul s\u de lucru a luat

sfâr[it [i a]i fost la o cârciu m\, a]ib\ut bere [i apoi a]i luat trenul spreVevey, unde Mihai Eminescu are ostatuie, Marius a cump\rat flori [ile-a l\sat la statuia poetului. V-a]irecules acolo, la poet, apoi a]i fost laun vernisaj [i, fiindc\ era dejasear\, Marius a patronat o mas\ [ila masa aceea ap\rea din vreme `nvreme [i un pitic american, artist [iel, care dansa ca-n Twin Peaks, [icurgea b\utura [i tu l-ai v\zut pe pi-tic cum s\rut\ un alt b\rbat, Ma-rius st\pânea `ng\duitor masa [iarunca banii `n toate p\r]ile, l\sabac [i[uri [i chelnerii l̀ iubeau [i seluminau la fa]\ [i se spuneau istoriiatât de amuzante `ncât râdea]i cuto]ii `n hohote, [i s-a cr\pat de ziu\

[i ai luat trenul de Zurich [i te-ai`ntors `n Zurich [i ai `nceput s\crezi c\ n-a fost adev\rat, c\ ai visattoate astea.

Câteva anotimpuri mai târziu,Marius a venit `n Bucure[ti [i i-aioferit g\zduire `n garsoniera ta mi-zer\ din cartierul ]ig\nesc Tei. ~]imai scria când [i când scurte mesa-je, uneori chiar de la volan, tu reci-teai când [i când pagini din Simfo-nia lupului, mai ales pe acelea ̀ n ca-re personajul principal vrea s\ fieiubit de o femeie, vrea atât de mult`ncât e gata s\ fie urât de aceea[i fe-meie, care s\ arunce `n el cu farfu-rii, cu c\r]i, cu tablouri [i cu discuri[i cu gravuri.

{i `n aceast\ stare de spirit aiajuns la Ia[i, l-ai re`ntâlnit pe Ma-rius Daniel Popescu, l-ai ̀ nso]it cânds-a prezentat publicului citind, ui-mind [i dezgustând, ai fost iar cu el`n cârcium\ [i i-ai ascultat pove[tilepân\ `n zori.

Pove[tile: cu câinele mili]ian ̀ m -b\tat pe vremea când d\dea seratevideo studen]ilor de la silvicultur\din Bra[ov, povestea cu gâ[tele fu-rate, ucise [i mâncate, pe când erat\ietor de lemne, imediat dup\ liceu,povestea cu Popescu hr\nind oa meni[i câini [i un poli]ist, hr\ nindu-i cupizza la o gr\din\ de var\ `n Bucu-re[ti, povestea cu copilul albanez

care a v\zut la un priveghi cumb\rba]ii din satul s\u m\soar\ di-mensiunea m\dularului unui mort,povestea când el, Popescu, a fugit,`n zori, de la nunta unde era na[ [i aalergat zeci de kilometri, doar fi-indc\ n-a vrut s\ se supun\ unei de-cizii a ginerelui privind tran sportulc\tre cas\, povestea ogarului s\u af-gan, ̀ ntre timp r\posat, adus ̀ n ]arade acolo pe o filier\ a trafi can]ilorde ogari afgani din fos ta Uniune So-vietic\.

Pove[tile: povestea tân\rului pecare l-a snopit `n b\taie `ntr-o baie,pe bun\ dreptate, c\ci tân\ rul a maifost snopit o dat\, la Mili ]ie, [i detat\l personal, când a aflat p\rinteleunele date despre caracterul fiului,

povestea disidentului chinez, prieten[i cu Marius Daniel Popescu [i cuHerta Müller, disidentul care a vruts\ dea buzna, `n cucul gol, peste`naltul comitet de decernare a No-belului, ca s\ protesteze `n contralui Mo Yan, povestea disidentului\sta chinez pe care l-a `mb\tat cupalinc\, povestea unui telefon de li-vrare pizza care aproape s-a dat `nmiez de noapte dinspre Ia[i c\treLausanne, unde o scriitoare ol-teanc\ are un frate rezident, poves-tea celor o mie [i una de femei iubi-te de Popescu.

Ai plecat de la Ia[i, c\ci vremeaminunilor e scurt\, [i, plecând, i-aimul]umit `n gând Dumnezeuluiharfelor pentru un a[a festival – da,a[a ai f\cut.

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Te-au chemat la Ia[i [i ai mers la Ia[i, c\ci `]i placscriitorii, `]i plac festivalurile de literatur\, undeoamenii tr\iesc `ntr-o poveste, `]i plac pove[tile, lepreferi oricând realit\]ii, ai mers la Ia[i pentru c\ [tiaic\ urma s\ `l re`ntâlne[ti pe Marius Daniel Popescu,[oferul-scriitor, erai `ncântat de aceast\ revedere, c\ci`]i aducea aminte de tinere]ea ta de ziarist, `]i aduceaaminte de tinere]ea ta.

~n definitiv de ce s\ mergi s\ vo -tezi? To]i sunt o ap\ [i-un p\mânt,la fel de corup]i, la fel de [mecheriblablabla. Ce rost mai are s\ ne de-ranj\m s\ ie[im din cas\ [i turaasta? Nu schimb\m nimic, `i`nlocuim pe unii cu al]ii. {i-atât.

Cu greu am scris rândurile demai sus, `ns\ a[a gândesc mul]idintre semenii no[tri. Logica astaconvine de minune celor care vorpe mai departe s\ se `nfrupte. Nois\ fim obosi]i, demoraliza]i [i f\r\

de speran]\, iar ei s\ fure nes -tingheri]i `n continuare. ~mi po -vestea cineva implicat `n cam-panie c\ s-a dus `ntre oameni, iarunii `ntrebau: „Voi ce ne da]i, c\\ilal]i au venit m\car cu ceva?“.

Democra]ia ne d\ dreptul de avota liber. Chiar [i cu ho]ii, dac\atâta ne duce capul. Iar pentru„pacostea“ de a merge la urne,unii au murit `n decembrie 1989.C\ sunt [mecheri cei pe care `ialegem e deja alt\ poveste. Dar nu

e doar vina corup]ilor c\ nu suntizgoni]i din politic\. Nu vor plecaniciodat\ de bun\voie. Ba maimult, râd probabil [i ei c\ reu[escs\ prosteasc\ aleg\torii din patru`n patru ani.

Când vezi baroni locali, desprecare toat\ lumea spune c\-s co rup]i,c\ sunt reale[i cu 50-60 la sut\, ce-va nu-i `n regul\. Nu cumva e ocomplicitate `ntre baronul cu pri -cina [i mare parte din comuni-tatea respectiv\? Evident c\ da, [i`nc\ una pe fa]\. Complicitate desus pân\ jos. {tim c\ fur\, da’ nepic\ [i nou\ ceva. Plus lozinca aiap\c\toas\ „Dom’le, a mai f\cutcâte ceva [i pentru noi. Las’ c\-i

bun omul“. Directorul de in stitu]iedin aria de acoperire a ba ronului einteresat ca protectorul s\u s\câ[tige. Dac\ [eful s\u politicpierde, se duce [i el la vale, adic\ ̀ [ipoate pierde func]ia. Mergând maideparte, cel care se mul]ume[te s\tr\iasc\ din ajutoare sociale, ti -chete de Pa[te sau de Cr\ciun saus\ prind\ o por]ie de sarmale la nu[tiu ce hram al localit\]ii e la rân-du-i mul]umit c\ nu-l `ntreab\ ni-meni de s\n\tate. El e bucuros c\ [ila anul va avea parte de aceea[i aten]ie. Ce mare scofal\ c\ `n târ-gul s\u ar ap\rea un investitor? Etot aia, specializarea lui r\mâne„`ncasator plea[c\“.

Când aceste dou\ categorii (cli -entela de partid plus asista]ii) facmas\ critic\, atunci [ansa schim -b\rii e minim\. De asta personajeprecum Opri[an, Vanghelie, Nichi-ta sau Maz\re sunt invincibili.

Merge]i `n ora[ele pe careace[tia le conduc [i ve]i constatac\ oamenii activi, care muncescpe brânci toat\ s\pt\mâna, nudoar c\ nu-i agreeaz\, ci ̀ i ur\sc pebaroni. Pentru c\ nici o persoan\cinstit\, care munce[te o lun\`ntreag\ pentru 1.500 de lei, nu vasuporta matrapazlâcuri. Dar ni-meni nu-i clinte[te pe boierii po -litici din func]ii. Nu-i ciudat?

De ce se `ntâmpl\ toate astea?Complicitatea de care pomeneamanterior nu ar fi suficient\ dac\oamenii activi, serio[i, care `[iv\d de treab\ ar ie[i masiv la vot.

Dac\ aceast\ categorie ar spune laun moment dat „Gata, pân\ aici“,la nivel politic s-ar produce unadev\rat cutremur. Nu neap\ratar disp\rea corup]ii, dar m\car s-ar ̀ mpu]ina. Când un primar sau[ef de CJ are dosar penal pentrulicita]ii trucate, iar trei luni maitârziu e reales f\r\ probleme `nfunc]ie, z\u dac\ omul politic ar\ -tat cu degetul `n pia]a mare arevreo vin\.

Pe 2 [i 16 noiembrie nu alegemprimarul sau deputatul de cole -giu, ci pre[edintele României. Evorba de soarta ]\rii pe urm\toriicinci ani, dac\ nu chiar zece. Nu etotuna dac\ la Cotroceni ajunge opaia]\, un om manevrabil, un per-sonaj care ar face pe placul baro -nilor sau dac\ va fi ales un om cares\ nu fie atât de legat de structuri.

Dac\ alegem s\ st\m acas\,rezultatul e previzibil. Dac\ ju -m\tatea de Românie cu capul peumeri se va trezi din letargie, atuncimai exist\ o [ans\. Când 20.000 deasista]i social dintr-o comunitatevoteaz\, nu e totuna dac\ de par -tea cealalt\ vin la vot 15.000 sau125.000 de oameni.

Când stai [i doar te plângi c\nimic nu-]i merge, [ansa de a teridica e minim\. Dac\ ̀ ns\ strângidin din]i [i mergi mai departe,atunci po]i spera ca la cap\tuldrumului s\ g\se[ti ceea ce cau]i.A[a c\ haide]i la vot, c\ se poate!

Dac\ nu-]i pas\ deRomânia, stai acas\!


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Auzim tot mai des `n ultimele zile `ndemnul „Mergi la vot!“. Eu n-o s\ pun placarepetat\ `n mod obsesiv. ~n definitiv, fiecare e liber s\ fac\ a[a cum dore[te, plusc\ [i absenteismul poate fi, la rându-i, o form\ de protest. Oricum alegerile bat lau[\, iar p\rerea nu ]i-o schimbi pe ultimii metri, citind un banal comentariu. Dac\vrei s\ te duci la urne o faci, dac\ nu te intereseaz\, pot defila to]i corup]ii pestrada ta, se pot `nfiin]a zece DNA-uri, c\ tot nu vezi miza scrutinului. Pe unii,nici m\car amenin]area cu tragerea pe dreapta a procurorilor anticorup]ie nu-imai sensibilizeaz\. {i ce dac\ se vor `ntâmpla toate astea? {i ce dac\ se va punec\lu[ presei? Oricum se minte `n toate gazetele [i la toate televiziunile, nu?Posibil, dar t\cerea sigur nu scoate la suprafa]\ adev\rul.

~ncremenire (I)

Uimitoare este perpetuarea lor lagenera]iile urm\toare, pentru carenostalgia nu mai este o justificare.Dup\ ce `ntâlne[ti de mai multe oritineri de dou\zeci [i pu]ini ani, cares-au n\scut dup\ revolu]ia din 1989,dar ascult\ muzica Angelei Simileasau a Corinei Chiriac [i au v\zuttoat\ seria de filme cu comisarulMoldovan a lui Sergiu Nicolaescu,`]i vine s\-]i pui unele `ntreb\ri. Nue tocmai firesc. De la revolu]ie pân\acum au trecut dou\zeci [i cinci deani. Lumea s-a schimbat radical,chiar [i f\r\ c\derea comunismu-lui. Pân\ [i aparatele pe care se as-culta muzic\ sau se vedeau filmele`n vremea aceea au disp\rut. Pick-upurile, magnetofoanele, videocase-tofoanele, casetofoanele (inclusiv

eclatantele walkman-uri), toate audevenit obiecte de muzeu, mecanis-me de colec]ie.

}in minte c\ noi dispre]uiamgusturile p\rin]ilor. Ceea ce pentruei era divertisment nou\ ni se p\reab\trânicios. Sigur, ascultam cevadin muzica lor, Beatles, Jethro Tullsau Rolling Stones (de[i mul]i din-tre p\rin]ii no[tri n-o f\ceau), darnu dansam tango sau vals, nu ne`ncântau [ansonetele fran]uze[tisau [lag\rele autohtone, iar filmeleromâne[ti ale anilor 1950-1960 ni sep\reau cretine – a[a cum [i erau.Era ceva normal. Eram normali: fie-care genera]ie `[i are propriilecli[ee, propria cultur\ de divertis-ment [i mai ales propriile kitschuri.Nu le preia decât rareori pe ale

p\rin ]ilor [i de obicei o face parodic,luându-le peste picior. Apoi le uit\ [i`[i vede de ale ei.

Sigur, exist\ [i o cultur\ de con-sum contemporan\, la care rezo-neaz\ adolescen]ii [i tinerii deacum. Dar, pe lâng\ ea, se perpe-tueaz\ [i entertainment-ul medio-cru al anilor 1970-1980. Poate `ntr-om\sur\ mai mic\ decât am dat im-presia ̀ n ce am scris pân\ acum, dartot mi se pare ciudat ca un adoles-cent de azi s\ cunoasc\ filmografialui Sergiu Nicolaescu sau muzicau[oar\ a lui Vasile V. Vasilache [i aaltor compozitori din anii aceia. Nupentru c\ ar fi neap\rat produse ar-tistice proaste, ci pentru c\ suntvechi. Peste tot ̀ n lume exist\ o ̀ nlo-cuire natural\, aproape biologic\, a

divertismentului popular odat\ cutrecerea genera]iilor. ~n Româniade azi ea pare `ndelung amânat\.

~mi amintesc c\ `ntr-o s\pt\ -mân\, `n timpul zapping-ului de fie-care zi, am nimerit la televizor pestefilmul B.D. la munte [i la mare (pro-dus `n 1971) de trei sau patru ori, petrei canale TV diferite. La fel amp\]it alt\dat\ cu Toam na (sau Iar-na) bobocilor. Cu Nemuritorii saualt film istoric nicolaescian. {i cu al-te filme din epoca aceea. Ori cu emi-siuni de muzic\ u[oar\ retro româ-neasc\. E, evident, calea cea maisimpl\ de propagare a acestor r\ -m\[i]e de divertisment din trecut.Cotele de produc]ii autohtone reco-mandate sau impuse posturilor ra-dio [i TV `n Uniunea European\ au`ncurajat [i perpetuat aceast\ ̀ ncre-menire `n trecut.

Nu spun c\ e r\u. Nu spun c\ toa-te filmele [i toat\ muzica epocii co-muniste sunt produse de mâna a do-ua. Majoritatea sunt, dar nu asta eimportant. Problema e c\ sunt deatunci [i sunt difuzate sistematic

acum. O dat\, de dou\ ori, dedou\zeci de ori. Mai des decât `nanii când au fost create. Iar eleajung la tineri, la cei mai pu]in ti-neri [i la b\trâni, la nostalgici [i lainocen]i pentru c\... Ei, asta-i pro-blema. Pentru c\ asta avem. Pentruc\, `ntr-un fel, am r\mas acolo.

Am impresia – [i `mi asum exa-gerarea – c\ `n mentalul colectiv ne-am oprit undeva `n trecut, ime-diat dup\ 1990. Nu cu totul. Lumea s-a transformat radical. Obiectele cene ̀ nconjoar\, ritmul vie]ii, obiceiu-rile cotidiene [i multe altele suntatât de diferite de cele din vremurilecomunismului, ̀ ncât un ins telepor-tat din, s\ zicem, 1980 ar suferi un[oc psihic. {i totu[i, dincolo de aceststrat vizibil, exist\ un anumit blo-caj, o anumit\ voin]\ de `ncremeni-re ce influen]eaz\ ̀ ntreaga societate– [i, inevitabil, pe cei tineri. Nu de-geaba cel mai recent candidat pen-tru postul de antrenor al echipeina]ionale este Anghel Iord\nescu.Iar leg\tura o s\ ̀ ncerc s-o explic da-ta viitoare.

M\ surprinde s\ v\d cât de bine rezist\ `n timp anumite produse ale epociicomuniste, de la cele de divertisment (mai ales filme [i muzic\) pân\ la m\rcicomerciale create [i consacrate acum multe decenii. Persisten]a lor poate fiexplicat\ par]ial prin nostalgia unor genera]ii crescute cu biscui]i Eugenia [iciocolat\ Rom, cu aventurile cinematografice ale lui M\rgelatu sau ale Brig\ziiDiverse la munte, la mare [i-n orice `mprejurare. Dar numai par]ial.

Românii e de[tep]i

Radu Pavel Gheo


6 » muzic\

Arhive inedite din Rusia [i discuri pentruistorie [i colec]ionari

~ntr-o critic\ elogioas\ adus\ uneirelativ noi case de discuri, Melo-classic, cu sediul `n Thailanda, alc\rei material sonor provine in-tegral din transmisiuni radio –benzi de concert `n direct sau`nregistr\ri de studio pentru unanumit post de radio –, un muzi-colog francez, Frédéric Gaussin,observa recent c\: „eroarea de aconsidera c\... dou\ viziuni aleaceleia[i piese ar fi `n mod nece-sar redundante, a fortiori atuncicând ele eman\ de la acela[i pia-nist, r\mâne la fel de grav\ ca [icea care consist\ `n a gândi... c\ opartitur\ nu ar permite decât ounic\ traducere valabil\, o sin-gur\ posibilitate de materializaresonor\, atunci când se ocup\ deea, unul dup\ altul, muzicieni au-tentici, dota]i cu probitate, mijloa-ce asem\n\toare, con[tiin]e artis-tice extrem de individualizate, cuo cultur\ [i idealuri elevate“.

Despre ce „redundan]\“ s-ar pu -tea vorbi ascultând sonatele bee -thoveniene ale lui Sviatoslav Ri-chter, la Carnegie Hall, `n 1960 (re-publicate de Doremi) sau la Festiva-lul Prim\vara la Praga `n anii 1975-1986 (PragaDigitals)? {i ce p\cat c\trecerile sale prin România aur\mas practic nedocumentate...

O scurt\ c\l\torie la St. Peters -burg mi-a scos `n cale genul aces -ta de arhive radio, re`nviate gra -]ie unor case de discuri ruse demai mic\ anvergur\ [i ap\rute ̀ nultimii zece ani, f\r\ s\ fi fostpractic semnalate de cronicariieuropeni. Cert, `nregistr\rile detinere]e ale lui David Oistrah `mierau cunoscute `n parte, gra]ieedi]iei casei franceze Dante (Lejeune Oistrakh), unele reluatemai recent de Brillant Classics `nseria Russian Historical Archives.

Celor [tiute li adaug\ acum unCD al casei ruse Aquarius, ce me-rit\ cunoscut\: David OistrakhEarly Recordings (Rec. 1938). ~nprogram: Concertul pentru vioa -r\ [i orchestr\ ̀ n Mi major, BWV1042, de Bach, Introduction etRondo capriccioso, op. 28 deSaint-Saëns [i Concertul de Bee -thoven, prima din multele versiunir\mase de la Oistrah (AQVR 385-2).Calitatea remasteriz\rii este maimult decât bun\, iar sunetul m\ -t\sos [i voios, a[ spune, al vioriilui Oistrah tân\r, cu totul admi-rabil. Violonistul cânt\ `mpreu -n\ cu Orchestra simfonic\ a Fi-larmonicii de Stat din Moscova,dirijat\ de Lev Stein berg (1870-1945), ast\zi amintit pentru de-plas\rile sale la Paris [i Londra,`n 1914, la invita]ia lui Diaghilev,[i o `nregistrare a operei lui Rim-sky-Korsakov, Mirea sa }arului.Casa Aquarius, ce are ca programre`nvierea `nregis tr\ rilor de mu-zic\ rus\, a publicat un CD spe-cial dedicat lui Steinberg, cu arhi-ve din anii 1937-1940, pe care poatefi auzit\ [i o mare violonist\, Ga-lina Barinova.

Din arhive radio provine, alt-fel, [i un concert ̀ n amintirea ma -relui pianist [i pedagog Konstantin

Igumnov (1873-1948), profesor alunor legendari interpre]i ru[i caIakov Flier, Maria Grinberg, LevOborin, Rosa Tamarkina etc.(AQVR-386-2). Concertul memorials-a desf\[urat ̀ n Sala Mare a Con-servatorului din Moscova, la 4aprilie 1949, un an dup\ dispa -ri]ia pianistului, iar la el [i-au datconcursul, `n prima parte, orga-nistul Alexander Goedicke, cu unpreludiu [i o fug\ de Bach, trio-ulformat de Lev Oborin, David Ois-trah [i Sviatoslav Knu [e vi]ki, cuprima mi[care din Trio-ul elegiacal lui Rahmaninov, ~n memoriaunui mare artist, [i Sviatoslav Ri-chter, cu piese de Liszt [i Rahma-ninov. Partea a doua a concertu-lui a fost consacrat\ muzicii vo-cale, cu o selec]ie de lieduri deCeaikovski [i Rahmaninov, cân-tate de celebrul bariton PavelLisi]ian [i mezosoprana NadejdaObuhova, acompania]i la pian deMatvei Soloviova. Un adev\ratdocument!

Din catalogul casei Aquariusam g\sit [i dou\ discuri cu `nre-gistr\ri inedite de muzic\ depian, cu alte dou\ nume sonore,Maria Nemenova-Luntz [i MariaIudina, dar ele merit\ un semnalaparte...

~n muzica clasic\, surprizelecele mai mari la ora actual\le ofer\ arhivele istorice alediverselor radiouri, mai alesatunci când selectareaarti[tilor, a recitalurilor saua concertelor este f\cut\ cu dragoste, curiozitateintelectual\ [iprofesionalism; calit\]isituate la opusul„obliga]iilor de serviciu“ cese mai invoc\ din când `ncând `n r\s\ritul balcanic.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Lumea româneasc\ se `ntreab\de-un secol: „Ce s\ caute neam]u’`n Bulgaria?“. R\spunsul e... dup\facult\]i, fire[te! Eu `mi permitnedumerirea: ce fel de blues poates\ cânte o f\tuc\ finlandez\, n\s -cut\ la 7 iulie 1976, absolvent\ atuturor treptelor de instruire mu-zical\ (liceu, conservator, acade-mie) din ]ara celor o mie de lacuri,`n care majoritatea tineretuluiron]\ie rock de factur\ heavy, death, gothic sau prog-metal? Fataajuns\ deja femeie se nume[te Er-ja Lyytinen, cânt\ `n limba en-glez\, are doi gemeni, un so]purt\tor de nume latino-ameri-can, tr\ie[te `n Helsinki, a semnatcontract cu firma german\ RufRecords, specializat\ `n blues. Re-cent a editat al zecelea disc, TheSky Is Crying (2014, Tuohi Re-cords/Bluesland Production) [iasta mi-a stârnit curiozitatea. Pro-curarea celorlalte titluri, pe carenu avusesem ocazia s\ le ascult, adurat mai pu]in decât estimasem.Dar audi]ia – cum s\ zic? –- a duratmai mult! Nu ca timp. Ca procesde asimilare, probabil e[uat.

O rapid\ ochire asupra disco-grafiei mi se pare util\. 2002: At-tention!; 2003: Wildflower; 2005:Pilgrimage – Mississippi to Mem-phis (`mpreun\ cu englezii IanParker [i Aynsley Lister); 2005:It’s a Blessing (`mpreun\ cu so]ul,Davide Floreno, [i el chitarist,pro duc\tor & proprietar de studio`n Helsinki); 2006: Dreamland Blu-es; 2008: Grip of the Blues; 2010:Voracious Love; 2012: Songs fromthe Road (live); 2013: ForbiddenFruit. La numai 38 de ani `m -plini]i, zece discuri! Zece! Nici Ste-vie Ray Vaughan, ca s\ m\ oprescdoar la un singur nume din aria ̀ ncare activeaz\ finlandeza, n-a reu -[it performan]a asta! E drept, pe

vremea lui Stevie Ray nu se `nre-gistra prea lesne, iar casele de dis-curi ezitau `ndelung s\ bage bani`ntr-o afacere din care nu era si-gur c\ iese oarece profit... Azi ̀ ns\,orice l\utar perseverent `[i „pro-duce“ singur discurile [i le r\s -pânde[te `ntr-o veselie de nedes-cris. Am zis l\utar f\r\ s\ atentezla dignitatea cuiva; port conside-ra]ie deplin\ instrumenti[tilor ca-re, cu preg\tire de specialitate saunumai „urechi[ti“ superdota]i,pot s\ interpreteze orice. Erja Lyy-tinen este, evident, o chitarist\ [italentat\, [i bine [colit\, [i pasio-nat\ de muzica pe care o cânt\.Faptul c\ a adoptat [i s-a perfec]io-nat `n stilul numit „slide guitar“ odistinge, ridicând-o peste nenu -m\ra]i chitari[ti virtuozi, vie]uitoripe ambele maluri ale Atlanticului.

Discul recent pare s\ `nsemneplecarea de la Ruf Records. M\`ntreb de ce, fiindc\ firma lui Tho-mas Ruf a f\cut lucrurile ca la car-te: `nregistr\ri profesionale, pro-movare sus]inut\, concerte edita-te pe CD [i DVD, evenimente `m -preun\ cu al]i arti[ti afla]i subcontract, pentru impunere ca ge-nera]ie nou\ de bluesmeni, cân -t\ri `n deschidere la concerteleconsacra]ilor (Walter Trout) etc.Sub auspiciile aceleia[i case deproduc]ie, Erja Lyytinen a benefi-ciat de suport pentru `nregistr\ri-le f\cute ̀ n august 2006, la ElectricCatfish Studio, Oxford, MS. Auacompaniat-o David [i Kinney, fiiiunui bluesman celebru `n comi-tat, Junior Kimbrough. Albumule notabil, nu str\lucit; dar s\ pre-tinzi c\ ai prins „sufletul [i spiri-tul locului“, `n nici o lun\ de stat`n statul unde s-a n\scut bluesul,sun\ ca un slogan publicitar...

{i aici se impune o l\murire.Bluesul, ca stil muzical, poate fideprins, cântat, lustruit [i comer-cializat de oameni ce au prea pu -]ine `n comun cu universul spiri-tual din care a ]â[nit. Chiar ErjaLyytinen probeaz\ asta. Ce n-a`n]eles ea, nici al]ii, din ]\ri [i dena]ionalit\]i diferite, este c\ blue-sul nu exprim\ nimic altceva de-cât virtuozitate, dac\ e cântat alt-fel decât ̀ n limba matern\. Pentruc\ bluesul `nseamn\ durere; nupo]i spune, bun\oar\, „m\ doareiubirea ta!“, decât ̀ n graiul ̀ n care(te) jele[ti „aoleu, mam\!“.

Restul e spectacol.

Blues brunet cu ochi alba[tri


teatru « 7

Pentru proiectul `n spe]\, Minis-terului Culturii, principalul fi-nan]ator, i s-au al\turat UNITER,produc\tor, Teatrul Odeon, copro-duc\tor, `n lista sus]in\torilorad\ ugându-se „cu sprijinul Tea -tru lului Na]ional Bucure[ti [i alCentrului Na]ional de Art\ „Ti -nerimea Român\“. Sponsor prin-cipal a fost banca mea, adic\ ban-ca la care am cont de salariu, [icare m\ sup\r\ de multe ori, ca penoi to]i, dar care acum are cha-peau bas pentru implicare: BRD.

Un musical, West Side Story,un clasic american de la ju m\ -tatea anilor ’50 care a naturalizatpeste Ocean [i `n alt timp istorictemele din Romeo [i Julieta,transpunându-le `n contextele ra -siale specifice Lumii noi. O po -veste de iubire imposibil\ sfâr -[e[te tragic `n ritmuri [i hituricare au f\cut `nconjurul lumii, [i`nc\ `n interpret\ri antologice.Materialele promo]ionale anun]\spectacolul din FNT ca „manifestul

unei genera]ii“ [i nu po]i s\ nu te`ntrebi „al c\rei genera]ii“. Al ti -nerei genera]ii de actori selecta]iprin audi]ie, care constituie dis-tribu]ia? M\ ̀ ndoiesc, cu argumente,`n deplin\ cuno[tin]\ de cauz\, c\junii de azi se reg\sesc `n vreunfel `n problematica ra sial\ dinAmerica de acum aproa pe treisferturi de secol. Fr\mân t\rile [ipreocup\rile youngsteer-ilor dinRomânia momentului sunt dinalt\ gam\ social\, au o cu totul alt\natur\ [i sunt, din p\cate, multe,c\ci genera]ia Y traverseaz\ vre-muri tulburi, tumultuoase, cu spe-cific autohton.

Anca Florescu, Ana BiancaPopescu, Ioana Maria Repciuc,Lucian Ionescu, Emilian Mârnea,Aylin Cadir, Alexandra Du[a, Ali-na Petric\, S`nziana Tar]\, PetreAncu]a, Silviu Mircescu, Rare[Florin Stoica, Idris Clate, Andreea{ovan, Gabriel Sandu, Daniela To -cari, Eugeniu Cozma, George AlbertCostea, Alexandru {tef\ nescu,

Simona Pop, Nicholas Catianisapar `n aceast\ Poveste din car -tierul de Vest dup\ ce au lucrat `nateliere dou\ luni [i jum\tate cuspeciali[ti (Adrian George Popes-cu, M\d\lina Ene, Liana Mare[)care s-au str\duit s\-i adu c\ la ri -gorile unui gen pre ten]ios, cupu]in\ tradi]ie `n România. Tim-pul pentru antenamente artistices-a dovedit insufi cient pentru apreg\ti tineri, indiscutabil talen-ta]i, deschi[i la pro voc\ri profe-sionale, pentru un gen `n carecalit\]ile muzicale [i abilitatea dea cânta live sunt esen]iale.

Ce n-a mers ̀ n West Side Story?Nu a mers chiar bine tocmai cân-tatul live. E de apreciat efortul fi zic uria[, tura]ia cu care s-a lucrat,num\rul mare al celor implica]i,dar asta nu fac mai pu]in audibilefalseturile de pe alocuri, ratareaunor acute, lipsa de armonizarecoral\, vocile mici ori cele cu tim-bru comun.

La nivelul construc]iei specta-colului, se sim]ea nevoia unui regi-zor care s\ unifice prin viziune.Spectacolul e eclectic, oscilând`ntre conceptul original [i `ncer -c\ri, nu `ntotdeauna potrivite, dedezv\luire a conven]iei: teatrul `nteatru; teatralizarea orchestrei prinrenun]area, din motive tehnice, lafos\ [i plasarea instrumenti[tilor ̀ nscen\; intr\ri-ie[iri ale persona -jelor dintre/printre instrumen ti[ti;teatralizarea publicului prin extin-derea spa]iului de joc `n perimetrulrezervat publicului – primele rân-duri de scau ne, culoa rele laterale;aprinderea luminilor de sal\; uti-lizarea arhitecturii teatrului caparte de decor; metatext coregrafic –apari]ia proiectiv\ a unor person-aje prin prezen]a [i dansul luiR\zvan Mazilu [i al lui Judith State.Paradoxal, `n jocul distribu]ieilipse[te tocmai teatralitatea – ac-torii sunt statici `n scen\ când nuau interven]ii cântate sau dansate,unii au artificialitatea anacronic\ ami mi cii fixe.

{i da, musicalul acesta vine lapachet cu coregrafia lui JeromeRobbins, dar dansul a evoluat atâtde mult de la data aceea! O core-grafie mai elaborat\, mai sofisti-cat\ ar fi amplificat impactul. Iartinerii actori ar fi dus mai mult `nacest plan, pentru c\ to]i danseaz\foarte bine!

Optând pentru minimalismulscenografic – plasarea orchestreila vedere nici n-a mai `ng\duitdecoruri [i manevre – [i pentrudecorul de lumini, se sim]ea ne -voia unui designer de lumini.Schemele de ecleraj sunt simple,modeste ca posibilit\]i vizuale [id\t\toare de stare, repetitive: lu-minarea colorat\ a peretului defundal, spoturile pe protagoni[ti,ecleraj general.

Ce a mers `n West Side Story?Orchestra Na]ional\ de Tineretcu instrumenti[tii `n ]inute destrad\, bine condus\ de GabrielBebe[elea. Dinamismul, energiadebordant\ a interpre]ilor trans-ferat\ s\lii, bucuria lor, dorin]a dea face profesiunea pe care [i-auales-o `n vremuri atât de dificilepentru arte [i de indiferen]\ a gu-vernan]ilor. Cei ale[i pentru WestSide Story sunt doar câ]iva dintrenumero[ii tineri arti[ti din Româ-nia care se `nc\p\]âneaz\, [i binefac, s\ fie v\zu]i, descoperi]i, s\-[ig\seasc\ un loc pe m\sura harului

[i ambi]iilor. West Side Story-ulacesta e [i un dialog al genera -]iilor. Constantin Cojocaru, IonelMih\ilescu, Mircea Constantines-cu, Istvan Teglas apar al\turi deconfra]ii afla]i la ̀ nceput de drum,`ntr-o continuitate simbolic\ de[tafet\ profesional\. ~n trupa de laOdeon, grija pentru genera]iaurm\toare, pentru cultivarea ti -nerilor a existat mereu, transferulprofesional constituind o direc]ieprioritar\.

Ar fi p\cat ca aceast\ produc]ierealizat\ cu atâta efort, cu atât demulte bune inten]ii, de o echip\atât de numeroas\ s\ nu se joacedecât acum, `n Festivalul Na]io -nal de Teatru. West Side Story artrebui impresariat\, prezentat\prin festivaluri partenere, altfellucrurile care se cer `mbun\t\]iteprin exersare vor r\mâne `n sta -diul de-acum. Ori vor regresa. De-ocamdat\, bugetul proiectului `n -g\duie `nc\ vreo dou\ reprezen-ta]ii anul acesta [i tot atâtea `n2015. Posibili sus]in\tori interesa]i?

West Side Story `n FNTDatul `n spectacolOlti]a C`ntec

Una dintre ideile bune ale directorului artistic al Festivalului Na]ional de Teatru(FNT) 2014, criticul Marina Constantinescu, a fost aceea a unei (co)produc]ii, dup\modelul consacrat al tuturor marilor festivaluri de gen ale lumii. Comparativ cualte culturi teatrale, la noi marea problem\ e a buget\rii, atât a dimensiunilor, cât[i a momentului `n care [tii cu exactitate pe câ]i bani po]i conta!

Pinacoteca din Petrila

8 » interviu


INTERVIU CU FLORIN IRIMIA

„Când scrii, scrii pentrucarte, nu pentru tine“

Interviu realizat de Florin Iorga

Anul acesta e unul intere-sant pentru rela]ia ta cu „Su-plimentul de cultur\“: `n fe -bruarie `i luai un interviuscrii toarei M.L. Stedman [iacum, `n octombrie, iat\-teintervievat `n paginile ace -leia[i reviste. De care parte abaricadei te sim]i mai con-fortabil?

Da, ai dreptate. A fost al doileameu interviu, cel luat lui M.L.Stedman, doar Margaret Atwoods-a mai bucurat de o asemeneaonoare. L\sând gluma la o parte,chiar mi-a pl\cut romanul acesteidoamne atât de retrase [i discrete[i care ini]ial a acceptat s\ vin\ laFILIT, doar pentru ca ̀ n final s\ ser\z gândeasc\, probabil atuncicând [i-a dat seama de amploareafestivalului [i s-a speriat c\ nu vaputea face fa]\ asaltului cititori-lor. Cât despre baricad\, a[ zice c\pre fer s\ m\ aflu de partea celuicare r\spunde, de[i eu `nsumi amni[te `ntreb\ri pe care mi le totpun de ceva vreme [i `nc\ n-amprimit un r\spuns.

Apropo de FILIT, d\deai de`n]eles `ntr-o postare destul

de recent\ pe Facebook c\participarea la acest festivalte-ar justifica mai mult decâttot ce ai scris pân\ acum. ~ncontextul `n care nu trecusemult\ vreme de la apari]iaultimului t\u roman, Câtevalucruri despre tine – de altfelbine primit –, este destul desurprinz\toare afirma]ia. Po]is\ detaliezi?

Spuneam c\ am primit laudelef\r\ stânjeneala cu care de obiceiprimesc cronicile pozitive. Daracum `mi dau seama c\ nu desprestânjeneal\ e vorba, ci despre ne-dumerire.

Adic\?

E nedumerirea celui care seafl\ `n fa]a unui feedback la carenu prea [tie cum s\ reac]ionezepentru c\ nu el este cel `ndrept\]its\-l primeasc\, dar `n acela[itimp, potrivit tuturor cutumelor,e singurul `ndrept\]it. ~n schimb,la FILIT, e cu totul alt\ situa]ie.Numele de pe ecuson e acela[i cucel care a f\cut ceea ce trebuia s\fac\ [i care, la final, a primit lau-dele. Numele de pe copert\, `nschimb, nu e acela[i cu cel care ascris cartea. De fapt, ̀ ndr\znesc s\spun c\ cel care scrie n-are nici unnume. Sau are exact numele pe ca-re vrei tu s\ i-l pui.

~n alt\ ordine de idei, cred c\este greu s\ scrii un roman`n centrul c\ruia a[ezi unpersonaj atât de pesimist. {i

nu m\ refer strict la tehnic\,dar [i la starea emo]ional\ aautorului. Ai reu[it s\ te de-ta[ezi de personaj? Adic\ nute-a deprimat lucrul la Câte-va lucruri despre tine?

Coinciden]a face ca o `ntrebaresimilar\ s\-i fi adresat [i eu lui At-wood `n 2008, când i-am luat inter-viul. Ce mi-a r\spuns scriitoareaatunci e c\ nici nu se pune proble-ma vreunei implic\ri emo]ionaleatunci când scrie. Mi-a spus s\-miimaginez o pârtie de schi [i unschior care alunec\ cu vitez\ lavale. Dac\ schiorul s-ar implicaemo]ional `n traversarea pârtiei,riscul de a c\dea, de a-[i pierdeconcentrarea ar cre[te exponen]ial

cu gradul implic\rii. La fel [i cuscriitorul: când scrie, e ca [i cumar schia pe un munte la vale. Nu-[ipoate permite s\ se implice afectivpentru c\ altfel n-ar mai terminacartea. E un punct de vedere, cusiguran]\ mai sunt [i altele, e bines\ fie cât mai multe. Eu a[ spunec\, pân\ la urm\, nici nu conteaz\dac\ te deta[ezi sau nu, dac\ te de-primi sau nu, fiecare are re]etalui. Am auzit de autori care vor s\ experimenteze pe trupul lor ce-n seam n\ o suferin]\, pentru caatunci când scriu despre ea, s\ nuse simt\ `n postura unor diletan]icare vorbesc despre ceva `n total\necuno[tin]\ de cauz\. Dar indi fe -rent de abordare, un lucru r\mâne

Cu cel de-al treilea roman al s\u, Câteva lucruridespre tine, ap\rut recent la Editura Polirom, FlorinIrimia arat\ c\ poate sonda relaxat h\]i[urile unortr\iri chinuite. A demonstrat c\ este un scriitor `ncre[tere, deci merit\ a fi sondat [i el. De aici [iinterviul care urmeaz\.

» „Nu a[ fi scris c\r]ile astea dac\ a[ fi locuit `ntr-o alt\ ]ar\. Poateanumite lucruri ar fi r\mas neschimbate (de[i habar n-am care), dar cusiguran]\ c\r]ile mele ar fi ar\tat altfel, ar fi comunicat altceva. Tr\imcu to]ii `ntr-o ]ar\ defect\, `ntr-o societate aflat\ `ntr-un scaun curotile, debil\, beteag\, de la atâtea minciuni câte s-au spus, de la atâtaf\r\delege, egoism [i l\comie, de la atâtea ciomege câte [i-a luat pespinare. Dar ne-am obi[nuit a[a. {i mergem `nainte, o procesiune deologi, schilodi]i, dar `n via]\, unii mai con[tien]i decât al]ii de condi]ialor, unii mai resemna]i, al]ii mai pu]in, dar `n esen]\ cam la fel. Iarpersonajele din c\r]ile mele nu sunt decât ni[te prim-planuri ale unorfiin]e din aceast\ mul]ime.“

interviu « 9


neschimbat: când scrii, scrii pen-tru carte, nu pentru tine. Scrisul eo form\ de sacrificiu. Ceea ce nu-nseamn\ c\ este lipsit de beneficii.Dimpotriv\.

{i care ar fi aceste beneficii`n cazul t\u? Gloria literar\?Admiratoarele? C\ la bani,sincer, nu m\ gândesc.

~n primul rând, beneficiul e sa-crificiul `n sine. Darul. Scrii ca s\d\ruie[ti ceva [i, d\ruind, poatec\ la rândul t\u vei primi ceva`napoi, de[i nu e obligatoriu caacest lucru s\ se `ntâmple. Dar efrumos când se `ntâmpl\. Niciuna nu stric\, m\ refer la sugestii-le tale de mai sus, dac\ [tii s\ leges tionezi cum trebuie [i s\ r\mâicu picioarele pe p\mânt. Dar eu m\refeream la un simplu „mi-a pl\cutcartea“ sau „m-am reg\sit `n cu-tare personaj“. E suficient [i at=t.

Revin acum la Câteva lu-cruri despre tine. Toat\ at-mosfera aceea tensionat\ [idescurajant\ pe care ai crea -t-o are cumva vreo leg\tur\cu pesimismul na]ional, culip sa de `ncredere `n viitor aro mânilor?

Are chiar o foarte mare leg\ -tur\. Nu cred c\ a[ fi scris c\r]ileastea dac\ a[ fi locuit `ntr-o alt\]ar\. Poate anumite lucruri ar fir\mas neschimbate (de[i habar n-am care), dar cu siguran]\ c\r]ilemele ar fi ar\tat altfel, ar fi comu-nicat altceva. Tr\im cu to]ii `ntr-o]ar\ de fect\, `ntr-o societate aflat\`ntr-un scaun cu rotile, debil\, be-teag\, de la atâtea minciuni câte s-au spus, de la atâta f\r\delege,egoism [i l\comie, de la atâtea cio-mege câte [i-a luat pe spinare. Darne-am obi[ nuit a[a. {i mergem`nainte, o procesiune de ologi,schilodi]i, dar `n via]\, unii maicon[tien]i decât al]ii de condi]ialor, unii mai resemna]i, al]ii maipu]in, dar `n esen]\ cam la fel. Iarpersonajele din c\r]ile mele nusunt decât ni[te prim-planuri aleunor fiin]e din aceast\ mul]ime.

De[i tensionat [i pesimist, ul-timului t\u roman nu `ilipse[te `nc\rc\tura poetic\.Asta m\ face s\ te suspectezde oarecari rela]ii mai strân -se cu poezia. Ai ceva de m\r -turisit `n sensul acesta?

Nu trebuie s\ scrii neap\ratpoezie ca s\ te exprimi poetic.Cred c\ poezia nu-i vehiculul pen-tru care s\ vreau s\ primesc per-mis de conducere. Proza, ̀ n schimb,s-ar putea s\ fie. De[i uneori e interesant s\ conduci [i f\r\ per-mis. E riscant, periculos chiar,dar are [i-un anumit farmec.

Depinde `ns\ foarte mult [i dedrumul pe care te afli, dac\ e[ti tucu tine `nsu]i sau mai circul\ [ial]ii, [i cât de agresiv circul\. {ofe-rii români sunt de regul\ price-pu]i `n a fi extrem de ostili. Nu sev\d decât pe ei `n[i[i, nu-[i urmea -z\ decât propriul interes. Nu [tiucum sunt poe]ii români, nu-i preacunosc. Poate sunt mai prieteno[idecât [oferii, poate chiar [i decâtprozatorii.

Ai deja trei romane publi-cate: Defekt, O fereastr\ `n -tunecat\ [i Câteva lucruridespre tine. Deci po]i fi `ntre-bat care `]i este mai drag [icare crezi c\ te reprezint\mai bine ca scriitor. Care?

Drag nu-mi este niciunul. Num\ ata[ez de romanele mele, n-amcum s\ m\ ata[ez de ele, iar de re-prezentat m\ reprezint\ cam `naceea[i m\sur\ `n care m\ repre-zint\ ma[ina pe care o conduc.~ntrebarea care se pune acum este`n ce m\sur\ te reprezint\ o ma -[in\ pe care ]i-ai dorit-o strict dinperspectiv\ utilitar\, pentru c\,având-o, str\ba]i o anumit\ dis-tan]\ mai u[or, dar ̀ n acela[i timpnu ]i-ai dorit-o tocmai pe asta.Adic\ poate ai fi vrut ceva mai bun,mai scump, mai ochios, dar nu ]i-aiputut permite mai mult. S\ scriiun roman `nseamn\ s\ parcurgiun drum, iar drumul poate fi maiagreabil sau mai pu]in agreabil [i`n func]ie de cât de confortabil\ ]i-e ma[ina. Acum, tenta]ia cea maila `ndemân\ e s\ spui c\ ma[ina eo metafor\ pentru calitatea scri-sului. O ma[in\ mai de calitate`nseamn\ un scris mai bun. Doarc\ lucrurile nu sunt a[a de simple.Uneori, de exemplu, dac\ ma[inae prea confortabil\ s-ar putea s\ajungi s\-]i pese mai mult dema[in\ decât de drum [i la un mo-ment dat s\ faci cale `ntoars\. Saus\ ai impresia c\ drumul `nsu[i emai bun, pentru c\ e[ti `ntr-oma[in\ mai bun\. Dar [i ma[inaasta poate s\ fie una `nchiriat\.

Cât de mult te mai reprezint\atunci ? Ce pot s\ spun cu sigu-ran]\ este c\ scopul meu principalau fost drumurile, [i nu ma[ina.Dincolo de asta, nu cred c\ ar fifost corect s\ merg `ntr-un Merce-des pe ele, pentru c\ `ntr-un Mer-cedes nu prea sim]i gropile, iardrumurile astea au toate o gr\ -mad\ de gropi, unele chiar foarteadânci. {i poate c\ am vrut s\ lesimt pe toate ca s\ le pot descriemai bine. Nu [tiu. Poate c\, pân\la urm\, fiecare drum, `n func]iede ce [tii c\ se afl\ pe el (de[iuneori habar n-ai ce se afl\), tre-buie parcurs `ntr-o anumit\ ma -[in\. Poate uneori e chiar mai bi-ne s\ te dai jos din ma[in\ [i s\mergi pe jos. Ce voiam s\ spun – [idac\ tot voiam s\ spun asta, m\-ntreb de ce n-am spus-o de labun `nceput – e c\ sunt prea preo-cupat de g\sirea urm\toruluidrum, ca s\ m\ mai gândesc caredin cele parcurse deja mi-a pl\cutmai mult. Dar poate la un momentdat am s\-mi acord un r\gaz s\ m\gândesc [i la asta.

Bine, atunci te iau altfel: decare dintre romanele tale e[timai mul]umit din punct devedere literar? Nu se poate s\le consideri pe toate egale.

Pentru fiecare carte pe care oscrii exist\ dou\ versiuni: versiu-nea real\ – ce-ai reu[it s\ scrii, [icea ideal\ – ce-ai fi vrut s\ scrii.Cu cât cele dou\ reu[esc s\ se su-prapun\ mai bine, cu atât, credeu, e[ti mai aproape de ceea ce pu-tem numi mul]umire. GabrielaAdame[teanu s-a tot `ntors la~ntâlnirea poate [i din acest mo-tiv, pentru c\ imaginea mental\pe care o avea despre roman nu sepotrivea cu cea trimis\ spre publi-care. Din punctul \sta de vedere,m-a[ `ntoarce [i eu un pic la De-fekt. Sunt convins c\ unele lu-cruri s-ar putea spune altfel, iar al-tele, r\mase nespuse atunci, arputea prinde glas. Dar lucruri degenul \sta se fac de obicei planifi-cat [i cu sprijin editorial. Nu teapuci s\ revizuie[ti un roman nu-mai pentru c\ a[a ]i s-a n\z\rit ]ie.Adic\ po]i s-o faci, dar s-ar puteas\ nu intereseze pe nimeni. Dinco-lo de asta, cred c\ la sfâr[itulfiec\rei c\r]i pe care o scrii, pe ca-re reu[e[ti s\ o duci la bun sfâr[it`ntr-un mod cât de cât agreabil,trebuie s\ te bucuri. Cam cinci mi-nute zic eu c\ e suficient. Dup\ ca-re trebuie s\ `ncepi s\ te gânde[tila urm\torul proiect [i s\ speri c\va fi mai bun decât cel anterior. ~nfelul acesta, fiecare nou\ carte artrebui s\ te mul]umeasc\ maimult decât cea de dinainte, fiecarecarte nou\ ar trebui s\ aib\ ceva`n plus fa]\ de cea din urm\. ~nrealitate, lucrurile nu se `ntâmpl\

`ntotdeauna a[a, dar chiar [i f\r\se `ntâmple a[a, nu v\d nimic gre -[it `ntr-o asemenea abordare.

~i spuneai Elenei Vl\d\reanu`ntr-un interviu mai vechi c\scrii pentru c\ nu po]i altfel.~]i men]ii afirma]ia? {i de ce?

Scriu pentru c\ nu pot s\ nuscriu, de[i n-a[ vrea s\ se-n]eleag\c\ scrisul e un fel de viciu de carenu m\ pot dezb\ra. De altfel, nicinu prea cred `n vicii, mai bine zisnu cred `n afirma]ia, „eu n-a[ pu-tea niciodat\ s\ m\ las de cutarelucru“. E absurd, te po]i l\sa deorice, cum te po]i apuca de orice.Dar ca s\-]i r\spund la `n trebare,reformulând pu]in ce am spus `ninterviul Elenei, scriu pentru c\am impresia c\ scrisul m\ defi-ne[te cel mai bine ̀ n aceas t\ etap\a vie]ii mele, `n sensul c\ `micreeaz\ condi]iile cele mai bunepentru a putea ca m\car pentrucâteva clipe s\ nu mai trebuiasc\s\ fiu eu. Mi-a pl\cut pentru o vre-me s\ fiu eu. Lui eu i se ̀ ntâmplaumulte lucruri interesante. Unelechiar frumoase. Eu se sim]ea binecu el `nsu[i [i cu lumea din jur.Dup\ care, mai `ntâi izolat, apoidin ce ̀ n ce mai des, lui eu au ̀ nce-put s\ i se-ntâmple tot felul de altelucruri care l-au aruncat de pe or-bita iluziei `ntr-un fel de universparalel unde, la prima vedere, totul

ar\ta la fel ca-nainte, doar c\ ni-mic nu era. A[a c\ eu a trebuit s\se adapteze la acest nou univers,[i s-a adaptat luându-[i o no u\ `n -f\]i[are care `l face nu numai denerecunoscut, atât pentru ceilal]i,cât [i pentru el `nsu[i, dar `i ]ineamintirile din via]a cealalt\ amor -]ite. Pentru c\ eu prefer\ s\ nugândeasc\ prea mult la ce-a fostcândva pentru c\, dac\ s-ar gândi,pur [i simplu s-ar topi de durere.{i atunci scrie despre durerea al-tora. Cam asta cred c\ voiam s\spun prin „scriu pentru c\ nu potaltfel“. De[i e posibil s\ m\ `n[el.

~n cazul \sta, `ntrebarea „Lace roman lucrezi acum?“ de -vine inevitabil\. A[adar, Flo -rin, la ce roman lucrezi acum?

Nu lucrez la nimic `n momen-tul de fa]\ sau, mai bine zis, nu amnimic scris. M\ adun dup\ FILIT,r\spund la interviuri, m\ docu-mentez, `mi fac orele. ~n curândvor urma câteva lans\ri [i o lec-tur\ la ICR Istanbul unde voi par-ticipa [i la târgul de carte. Mo-mentan, vocile tac. Se uit\ la minecu `ng\duin]\. M\ tolereaz\ o vre-me pentru c\ au nevoie de mine.Mai devreme sau mai târziu `ns\vor `ncepe s\ [u[oteasc\ din nou.Cum care voci ? Dar despre ce-amvorbit pân\ acum?

» „Pentru fiecarecarte pe care o scriiexist\ dou\ versiuni:versiunea real\ – ce-ai reu[it s\ scrii,[i cea ideal\ – ce-ai fivrut s\ scrii. Cu câtcele dou\ reu[esc s\se suprapun\ maibine, cu atât, credeu, e[ti mai aproapede ceea ce putemnumi mul]umire.“


10 » carte

Asasin cu metod\

Bogdan-Alexandru St\nescu

Foarte bun acest poet lansat deCasa de Editur\ Max Blecher.Foarte bun pentru c\: 1) Constru-ie[te pe concept. 2) Rupe cu tra -di]ia dou\miist\ `ntr-un mod atâtde violent `ncât nu-l po]i b\ga `nmalaxorul hermeneutic pentru astoarce vreo pic\tur\ de mizerabi-lism. 3) joac\ ̀ ntr-o realitate care eaccesibil\ doar unor ini]ia]i.

Discursul poetic al lui VladDr\goi traseaz\ un univers vir-tual decupat dintr-un joc de com-puter sau PS, hai s\ zicem Assas-sin’s Creed, pentru c\ e [i men]io-nat `n volum. Aici trebuie s\ deta-liem pu]in, pentru cei care nuprea le au: `ntr-un asemenea joc,

exist\ mai multe posibilit\]i depozi]ionare, de utilizare a firstperson-ului. Po]i avea o viziunecare s\ `nso]easc\ actantul, de un-deva din spate, un soi de cvasi-om-niscien]\, care `]i d\ [i iluzia uneiobiectiv\ri. Po]i `ns\ s\ intri total`n pielea actantului, s\ vezi lumeaprin ochii lui: e genul clasic defirst person, de la DOOM-ul co-pil\riei mele `ncoace. Interesanteste c\, `n cazul AC, posedarea es-te de gradul al doilea, pentru c\Asasinul nu este decât o re`ncar-nare a personajului transportat ̀ ntrecut. Actantul lui Vlad Dr\goi,care parcurge un univers numitvia]\, realitate este posedat [i de-posedat, este privit din spate atuncicând mecanismul poetic o cere,

dar `i este apropriat\ [i privirea,atunci când efectul devine astfelmai puternic. S-a vorbit despre as-pectul horror al volumului Meto-de. Da, este horror dac\ nu aisim]ul umorului sau dac\-]i lip -se[te capacitatea de a te abandonaconven]iilor unui joc. No offense.

Hai s\ vedem: „l-au adus pe dlNadler `napoi `n salon m-amaruncat/ vesel pe burta lui [i i s-aspart/ opera]ia a urlat [i a strânsdin ochi [i din din]i o vreme/ m-amdat cu patul cu rotile `n salon m-au condus/ dou\ etaje mai joscu degetul `n gur\ i-am rugat/dac\ pot s\ fac treaba mare cu [er-ve]ele au zis da“. Da, este o poeziepolemic\, polemic\ `ns\ cu dis-cursul poetic `n sine, pe care-l pa-raziteaz\ a[a cum parazit\m per-sonajul unui joc `n care ne scu-fund\m. Vlad Dr\goi asta face:joac\ `ntr-un first person de tipulAssassin’s Creed, la fel de com-plex – `n primul rând paraziteaz\un soi de narator, pe care-l plimb\pe la diverse vârste, iar `n al doilearând `[i joac\ propriul rol, de poetcare mimeaz\ poezia. Da, sun\complicat, [i chiar e. Poate acesta e[i motivul care i-a f\cut pe critici(care?) s\ evite volumul. Singurulcare s-a `ncumetat a fost AlexGoldi[, care `ns\ l-a g\sit monoton,manierist etc. Poate fi, depinde`ns\ unde te situezi tu, ca inter-pret/juc\tor/manipulator/specta-tor. Pentru c\, dac\ abordezi aceas -t\ poezie clasic, adic\ vrei s\ fiispectator, cel mult interpret, po -zi]ia respectiv\ nu-]i va permite preamulte. E[ti, efectiv, legat de scaun.Dac\ iei `n mân\ dualshock-ul PS4[i ie[i pe strad\ al\ turi de acest na-rator-trickster, o s\ vezi c\ ac]iu-nea e destul de captivant\.

De exemplu: „fii bun te rog [ispune-mi dac\ fac bine mai/ `ntâidecupez cu un cutter cu mâner/galben pielea de pe bra]ul drept orulez/ ca pe o [oset\ ud\ pân\ ladegete ]i-o dau/ ]ie ̀ n mân\ ce-o s\faci din ea din ea `mi fac c\ciul\/[i fular din ea mi-e frig“ (terminator

2 de james cameron). Cu astfel depoeme sparge Dr\goi un discurscare la suprafa]\ poate p\rea bio-grafist, care iar\[i `n mod aparentcer[e[te empatie. De fiecare dat\când crezi c\ `ncolo se `n dreapt\,vine un „vers“ ca o pal m\ peste fa -]\: „te rog eu mult ajut\-m\ sun\la nu te ajut iau/ camera [i filmez“.Dup\ aceste destabili z\ri ale dis-cursului, dup\ ce s-a asi gu rat c\am intrat ̀ n conven ]ie, poate ̀ nce-pe masacrul/jocul. Poezia devine`nregistrare a unui Dr\goi chain-saw massacre, care taie, rupe, iz-be[te, sfâ[ie paia]e care se `nc\ p\ -]âneaz\ s\ se autoproclame fâ[iide realitate. Exist\ o progresie ma -niacal\ a acestui horror game: pro -gresia [i cre[terea dificult\]ii fac[i ele parte din logica oric\rui joc,`n care trebuie s\ treci la nivelulurm\tor. Nivelurile astea se nu-mesc micrometode, macro meto de,gonzo+oamenii de subgresie, bo-dy horror picture show, ultimelepove[ti frumoase cu vlad. Dac\ `nmicrometode [i `n macrometodenaratorul se las\ parazitat, `ntr-unclasic first person, urm\toarele ni-veluri introduc personaje, distrug

[i ultima r\ m\[i]\ de empatie.E[ti `n plin\ realitate virtual\, unsoi de masacrare a verosimilit\]iicare ]ine de logica acestui joc.Atro cele `[i pier de [i el... atrocita-tea prin exces, dar [i prin situarealui `n limitele acestei realit\]i denivel. Gândi]i-v\ de exemplu la unjoc de tipul Serious Sam...

Exist\ (rar) momente `n carecele dou\ instan]e (juc\tor [i per-sonaj) se ̀ ntâlnesc, ca ni[te privirifuri[ate-ntr-o oglind\, din fug\. Unfel de reality-check, ironic, atrocela rândul s\u, dar având rolulesen]ial de a p\stra, s\ zicem, le -g\tura cu realitatea ne-virtual\.Fiind `ns\ ironice, efectul este in-vers: „se iau melci se bag\/ ̀ n pun - g\ se calc\ se arat\/ con]inutulunei mame cu p\r alb/ scurt zâm-betul pe care ̀ l/ vei primi e pentruun copil bun/ tu e[ti un copil/ buns\ nu ui]i asta“.

Un volum important, cred, atâtca abordare a conceptualului, dar[i ca miz\ meta-literar\. Cred `ns\c\ este destinat a r\mâne cunos-cut doar `n cercurile din ce `n cemai strâmte ale scriitorilor de poe-zie. Ca orice volum bun, de altfel.

M\ `ntrebam `n acest splendid ajun de Halloween de ce naiba n-am scris pân\acum despre Vlad Dr\goi. {i de la aceast\ `ntrebare oarecum retoric\ am ajuns s\meditez (cam mult spus) la starea cronicii de `ntâmpinare, `n special a celei depoezie. Se mai face cronic\ de poezie? Mai mult, mai e dorit\ cronica de poezie?Sau, mai mult, `ntr-un moment al istoriei literaturii `n care importan]a criticiiscade `n favoarea comentariilor f\cute pe blogurile culturale, unde accentul estepus din p\cate pe empatie, critica de poezie (care exclude empatia) `[i va da,oare, ob[tescul sfâr[it? Medita]ie steril\, pentru c\ nu am g\sit r\spunsul, a[a c\trec la Vlad Dr\goi, ale c\rui Metode `mi stau pe creier cam de la FILIT-ul din 2013.


actualitate « 11

Ne bucur\m s\ v\ anun]\m c\ filmul o duce bine la Zagreb

Iulia Blaga

~n acvariu (de Tudor Cristian Jur-giu) a fost desemnat anul trecutCel mai bun scurtmetraj, Pozi]iacopilului (C\lin Peter Netzer) [iCea mai fericit\ fat\ din lume (Ra-du Jude) au luat Men]iune Spe-cial\ (`n ani diferi]i, fire[te), iarJude a luat cu Toat\ lumea din fa-milia noastr\ [i trofeul pentrulungmetraj. Plus alte premii. ~ntr-unan a fost Ada Solomon ̀ n juriu, iaracum Alice Bardan (e din Boto -[ani, dar locuie[te de vreo 10 anila Los Angeles, unde are un docto-rat `n studii de cinema la Univer-sity of Southern California), af\cut parte din juriul de documen-tar. A[a cum s-a aflat deja, Ko-walski, al doilea film al criticuluiAndrei Cre]ulescu, a fost desem-nat Cel mai bun scurtmetraj dec\tre juriul format din CésarCharlone (directorul de imagineal lui Fernando Meirelles), Čedo-mir Kolar (produc\torul lui DanisTanovič) [i cineastul bulgar Kon-stantin Bojanov, iar Waiting forAu gust, reu[itul documentar alTeodorei Ana Mihai (coproduc]ieBelgia/România), a participat `ncompeti]ia documentarelor.

Zagreb FF nu e cel mai mare fes-tival de film din Croa]ia (cel dinPula are vreo 60 de ani `n spate),dar, desf\[urându-se `n capital\,unde e b\taia pe[telui, are alt\ gre -u tate. Sediul lui HAVC (CroatianAudiovisual Centre) e la 15 minutede mers pe jos, aici sunt studen]ii[i uniunile de crea]ie, aici cele maitari s\li [i cârciumi. Principalulloc de desf\[urare al festivalului eKino Europa, un cinematografvechi [i frumos renovat.

Deci a 12-a edi]ie a festivaluluia programat `ntre 19 [i 26 octom-brie peste 100 de filme `n 12 sec -]iuni, dintre care una nou\, dedi-cat\ filmelor realizate de cinea[ticare au trecut deja prin festival.România a fost invitata special\ asec]iunii „My First Film“, selec -]ionerul acesteia, criticul NenadPolimac, m\rturisind c\ i-a fostgreu s\ aleag\ doar cinci titluri:California Dreamin’ (nesfâr[it),

Furia, Marfa [i banii, Occident [iEu când vreau s\ fluier, fluier. Cé-sar Charlone, Cedomir Kolar [idanezul Jørgen Leth au sus]inutmas terclass-uri, o retrospectiv\Derek Jarman s-a desf\ [urat dup\ora 11 noaptea, iar ateliere pentrucopii, workshop-ul „My First Script“,o sec]iune de filme despre PrimulR\zboi Mondial (cu filme chiar depe atunci) au completat progra-mul. Evenimentul cel mai ecla-tant al festivalului a fost premieraeuropean\ a lui Itsi Bitsi, de OleChristian Mad sen, prima copro-duc]ie danezo-croat\, la care auparticipat M.S. Regina Danemar-cei, Margrethe a II-a, [i A.S. Hen-rik, Prin ]ul Consort. Sala plin\ dela Kino Europa a fost avertizat\`nainte de apari]ia reginei s\ se ri-dice când aceasta urma s\ intre `nsal\, s\ se a[eze dup\ ce se a[ezaea [i, dac\ cineva voia la pipi, s\a[tepte ca invita]ii s\ ias\. Din fe-ricire, cuplul regal a stat doar lascurtmetrajul danezo-islandez Se-ven Boats (de Hlynur Pálmason),prezentat `naintea lui Itsi Bitsi.Cuplul era ̀ n vizit\ de stat, iar fes-tivalul a fost o coinciden]\ ferici -t\, pentru c\ rela]iile danezo-croa-te sunt pe cai mari, lungmetrajulde debut al Hanei Jusić devenindrecent primul film semnat de uncroat care a primit finan]are de laInstitutul Danez de Film.

România vs. Croa]ia

România are numai de `nv\]at dela Croa]ia. Imagina]i-v\ c\ ItsiBitsi a fost filmat `n propor]ie de85% `n Croa]ia, `n condi]iile `n ca-re filmul, povestea real\ a unuimilitant pacifist danez care devi-ne `n anii ’60 liderul variantei da-neze a trupei The Steppenwolf, eun roadmovie. Deci 17 din cele 19]\ri prin care trece eroul (maipu]in Danemarca [i Suedia) aufost reprezentate, de fapt, de Croa -]ia (Fran]a, Grecia, Pakistan, Ne-pal, India etc). Diversitatea geo-grafic\ a Croa]iei vine la pachetcu faptul c\ e o ]ar\ mic\ [i com-pact\ [i, mai ales, cu facilit\]ilefiscale pe care le ofer\ din 2012,

permi]ând produc]iilor str\ine s\recupereze 20% din cheltuielilef\cute aici. Num\rul produc]iilorstr\ine care beneficiaz\ de aceas t\schem\ ini]iat\ de HAVC a cres-cut de la an la an, cel mai sonorexemplu fiind serialul Urzeala tro-nurilor, care are deja trei sezoanefilmate [i `n Croa]ia. Marele deza-vantaj al Croa]iei e cel care face caRomânia (care n-are facilit\]i fis-cale) s\ fie atractiv\: Croa]ia nuare `nc\ un mare studio (de[i suntdiscu]ii s\ se construiasc\).

Una dintre cele mai pl\cute vi-zite le-am avut la HAVC, care arenumai 15 angaja]i (majoritatea ti-neri) [i care a reu[it s\ creeze unsistem de finan]are eficient, fiind(din câte am `n]eles) [i una dintrepu]inele institu]ii de stat cu ade -v\rat transparente. Acum, pescurt, despre filmele pe care le-amv\zut la Zagreb. Kowalski e foartebun `n prima jum\tate, dup\ caretreneaz\ pu]in [i `[i revine la fi-nal, dar `nc\ nu `l creditez pe An-drei Cre]ulescu 100%. {tiu, a sem-nat scenariu+regie, dar s-a [i `n -conjurat numai de profesio ni[ti:C\t\lin Cristu]iu, Andrei Butic\,Alexandra Alma Ungureanu plusinterpre]ii Andi Vasluianu, Do-rian Bogu]\, {erban Pavlu, Rodi-ca Laz\r. Actorii sunt f\r\ cusur,iar filmul arat\ foarte bine (regi-zorul Cre]ulescu a `n]eles ce nu i-ar pl\cea criticului Cre]ulescus\ vad\). N-am apucat s\ v\d cele-lalte scurtmetraje, dar pot spu nef\r\ nici o inten]ie c\, ]inând contde faptul c\ juriul a avut doar treimembri, loteria era [i mai mareca la cinci membri.

~n premiatul Waiting for August,aproape c\ le vezi maturilor numaipicioarele, ca `n desenele animatecu Tom [i Jerry pentru c\ cele 88 deminute sunt plasate aproape numai`n lumea copiilor, adic\ cea a Geor-gianei (15 ani) [i a celor [ase fra]i de

care are grij\, mama muncind `nItalia. ~n alt\ direc]ie fa]\ de refre-nul Tu [tii ce face copilul t\u?, fil-mul aprofundeaz\ problema cu maimult\ `n]elegere: copiii se descurc\cum pot, mama `ncearc\ s\ fie câtmai prezent\ prin telefon [i Skype,iar la final, când revine ̀ n România,afli c\, de fapt, nici nu mai are de lu-cru ̀ n Italia, deci situa]ia ̀ ntregii fa-milii e mult mai dificil\ decât cre-deai. Estetica filmului e [i ea deli-cat\ [i discret\.

Festivalul s-a ̀ ncheiat cu filmulcare a luat Leul de Aur la Vene]ia,A Pigeon Sat on a Branch Reflec-ting on Existence, de Roy Ander-sson, pe care l-am v\zut cu nervipentru c\ [i `n Croa]ia spectatoriisimt nevoia s\-[i verifice ceasuldin 10 `n 10 minute sau trebuie s\dea mesaje `n timpul proiec]iei.Filmat superb de doi unguri `ncompozi]ii picturale, A Pigeon...are momente uluitoare, intercala-te printre momente a[a [i-a[a. Amie[it din sal\ cu retina impregnat\cu imaginea aparatului suprarea-list cu trompete ̀ n care solda]ii co-loni[ti au ̀ nghesuit sclavi [i pe ca-re au `nceput s\-l roteasc\ deasu-pra focului pân\ când alama a`nceput s\ cânte. „I’m happy to hearyou’re doing fine“ e tot ce spunper sonajele la mobil `n aceas t\ `n -[iruire de tablouri ̀ n care trecutulirumpe `n ]es\tura prezentului,provocând dezordine comic-ab-surd\. Ceea ce v\ dorim [i dum-neavoastr\.

La Festivalul de Film de la Zagreb România ia `nfiecare an câte ceva, `nc\ de la prima edi]ie cândPoveste la Scara C, de Cristian Nemescu, ob]ineaLandoul de Aur pentru scurtmetraj (trofeul care se d\ pentru lungmetraj, scurtmetraj [i documentarreprezint\ un c\rucior simpatic pentru copii).

Suplimentul lui Jup

Kowalski, de Andrei Cre]ulescu


12 » avanpremier\

Petre Barbu — Marea Petrecere

– Fragment –

Gerul Fâr]\ne[tiului `mi `nfund\urechile. Un fream\t str\bate rân-durile de pasageri care au s\rit dintren [i cre[te `ntr-un val de scan -d\ri: „Bo-lo-zan! Bo-lo-zan! Bo-lo-zan!“. Valul m\ love[te [i strig pen-tru c\ datorit\ acestui om tr\iesc:„Bo-lo-zan! Bo-lo-zan!“. Scand\rile]â[nesc ca ni[te rachete nev\zute,`mpinse de r\sufl\rile noastre.Strig\m pentru c\ ì suntem recu-nosc\tori: „Bo-lo-zan! Bo-lo-zan!“. {idintr-o dat\ izbucnesc uralele. Spo-tul unui reflector l̀ descoper\ peBolozan pe capota unei baculanteMAN, oprit\ chiar lâng\ tren. El]ine `n mân\ un microfon portabil,parc\ ar fi un star de muzic\ rock,cam trecut [i buh\it, dar fanii se`mbulzesc `n jurul basculantei. Bo-lozan ne salut\ cu o mân\.

— Bun\ seara, oameni buni! Asosit clipa! Sunte]i preg\ti]i?

Un cor nebun ì r\spunde afir-mativ. Bolozan ridic\ pumnul drept,victorie!, dar ì lipse[te degetul ma-re ca s\-l ]in\ ridicat, ca semnul vic-toriei s\ fie complet.

— Oameni buni! Vodca Polar numai ofer\ premiul de un milion deeuro! Repet, vodca Polar nu maiofer\ un milion de euro! Nu pentruc\ n-ar avea acest premiu, dar vie -]ile voastre sunt mult mai pre]ioasedecât dou\ capace de vodc\ ̀ nscrisela tombol\!

Oamenii ì r\spund cu urale. Seaud ni[te fluier\turi, dar e mai im-portant ce spune Bolozan:

— To]i sunte]i câ[tig\tori! To]imerita]i un premiu! Acestea suntpremiile voastre! Uita]i-v\ la cer!Hai, privi]i cerul! Privi]i cerul, v\rog! Ce vede]i pe cer?

Cerul Fâr]\ne[tiului e negru casmoala, dar Bolozan ne arat\ cerul:

— Diamantele! Cerul vostru str\ -luce[te pentru c\ e plin de diamante!

— Vrem diamante! Vrem dia-mante! Di-a-man-te! Di-a-man-te!strig\m `mb\ta]i de str\lucirea ce-rului.

— Iar acolo sunt `ngerii! ~ngeriivo[tri! ne arat\ Bolozan cu bra]ul`ntins o direc]ie [i to]i ne ridic\m pevârfurile picioarelor [i ne sucim ca-petele.

O perdea de lumin\ se aprindedincolo de halt\, de parc\ `n Fâr -]\ne[ti ar fi un stadion preg\tit pen-tru finala Campionatului mondialde fotbal. Nu mai am timp s\ cautlumina, pentru c\ sunt `mpins dinspate, iar cei din fa]\ au `nceput de-ja s\ alerge spre lumin\. Sunt `m -brâncit [i `mbrâncesc pe cine-mist\ ̀ n cale, dep\[esc [i sunt ̀ ntrecutde al]i oameni mai sprinteni, strig[i nu aud nici un strig\t, alerg pen-tru c\ vreau s\ ajung la `ngeri! Tre-cem pe lâng\ halta pr\p\dit\ [i olu\m pe un drum `nghe]at de ]ar\.M\ `mpiedic, dar m\ ridic. {i al]ialerg\tori se `mpiedic\. Femeile ]i -p\ [i b\rba]ii `njur\. Lumina prin-de contur `n mijlocul câmpului.

— Blocul! Blocul meu! strig\ o fe-meie.

Alte voci emo]ionate recunoscblocul. M\ opresc ca s\ recunosc lu-mina. E un bloc, b\i, tat\! Oameniifug spre bloc [i strig\ cu durere. Eblocul acela din cap\tul falezeiDun\rii! Blocul care a fost `nghi]itde p\mânt. Blocul o]elarului cu treicopii, blocul vânz\toarei de la butic,mama lui Maricica [i Lucic\! Blo-cul pe care l-ai construit tu, me[te-re! ~n apropierea blocului, z\resccâteva basculante MAN [i o maca-ra. Bolozan a demontat blocul, l-afurat ̀ n basculante [i l-a adus la Fâr -]\ne[ti! Pornesc din nou s\ alerg [i

lâng\ blocul str\lucitor, descoper oalt\ cl\dire, mai scund\, dar la felde str\lucitoare, nu-]i vine s\ crezice scrie pe cl\dire, b\i, tat\! UZINAMECANIC|... Asta scrie! {i oameniidau n\val\ pe poarta uzinei. ~n stân -ga blocului str\luce[te Alimentara,care a fost transforma t\ `n super-marketul Billa. Pe toate le-a furat Bo - l ozan [i le-a adus `n Fâr ]\ne[ti! ~mi[terg mucii cu mâneca paltonului.

M\ opresc istovit. A[ vrea s\ in-tru `n aceste cl\diri furate de Bolo-zan, s\-i v\d pe copiii o]elarului, s\-icunosc pe muncitorii Uzinei Meca-nice, s\-i `ncurajez pe pensionariicare se a[az\ `n Alimentar\ la cozi-le pentru lapte [i carne... Un cor destrig\te se aude din mijlocul lumi-nilor. O iau la goan\ [i constat c\oamenii din fa]\ s-au oprit [i zbiar\,dau bezmetici din mâini, parc\ vors\ sparg\ luminile [i din revolta lor`n]eleg c\ blocul nu este bloc, [i niciUzina Mecanic\ nu este o uzin\, iarAlimentara e doar o lumin\ colo-rat\... Sunt holograme, ni[te imen-se holograme! Bolozan ne-a d\ruitceea ce iubeam mai mult: trecutul`n care ne sim]eam nemuritori! Oa-menii se retrag din lumini, unii leprivesc extazia]i, al]ii ̀ njur\ [i ame-nin]\ pentru c\ au fost min]i]i.

— Uite `ngerii! strig\ o voce dinapropiere.

— ~ngerii! se cruce[te un b\rbat. Ne holb\m la `ngerii care co-

boar\ din cer. Au aripi, sunt `ngeri!Pe undeva trebuie s\ fie [i `ngerulmeu p\zitor, pe care trebuie s\-l re-cunosc, s\-l chem [i s\-l `mbr\]i[ez.Pentru c\ eu am tr\it f\r\ s\ m\gândesc la `ngerul meu p\zitor [if\r\ s\-l rog s\ m\ apere de toate re-lele acestei lumi. Ce f\cea `ngerulmeu p\zitor când te loveam [i-]i d\ -deam bor[ul pe nas, b\i, tat\? Sân-gera. Dar când o ascultam pe mamapovestindu-[i via]a grea lâng\ tine?~ngerul meu ̀ [i lega aripile de ]evilede ap\ [i de gaze din buc\t\rie.Când plângeam pe holurile spitalu-lui, a[teptând ca Olga s\ ias\ dinopera]ie, ce f\cea `ngerul meu p\zi-tor? Plângea, dar nu-i sim ]eam la-crimile care `mi udau cre[ tetul.Când o iubeam pe Simona, `n gerulmeu p\zitor `mi p\zea visele. Cândam lovit-o, s-a ascuns. Când Mirunas-a n\scut, `ngerul meu p\ zitor atres\rit. Când scriam zeci [i zeci dearticole `n revist\, ca s\-mi câ[tigleafa de ziarist, `ngerul meu p\zitorm\ atingea cu aripile [i-mi d\dea`ncredere. Uite, acum vreau s\-mi`mbr\]isez `ngerul, care coboar\din cer odat\ cu al]i `ngeri...

Oamenii se reped asupra primu-lui `nger care a c\zut pe p\mânt. Se`nghiontesc, se lovesc [i se ̀ njur\ ca

s\-l prind\. {i al]i ̀ ngeri coboar\ ̀ n -cet, sunt o mul]ime de `ngeri, totcâmpul Fâr]\ne[tiului e plin de `n -geri, b\i, tat\!

Deodat\, luminile hologramelorse sting [i r\mânem `n bezn\. Oa-meni [i `ngeri! Orbec\im ca s\-iprindem. Unii au apucat chiar doisau trei `ngeri...

— Sunt p\pu[i! se aude o voce`nfierbântat\.

— Ursule]i de cârp\! constat\ ofemeie gâtuit\ de furie.

— Sunt bani! anun]\ un b\rbat. — Bani, fra]ilor! Sunt b\ga]i eu-

ro `n ur[ii \[tia!Un b\rbat `mi cere o brichet\.

Aprind bricheta [i luminez un urs

care seam\n\ cu Pufy, numai c\are burta despicat\. ~n burta ursu-lui sunt bani. Sunt euro! Sunt multebancnote de câte o sut\ de euro. Unteanc gros... B\rbatul apuc\ teanculde bani, arunc\ p\pu[a [i fuge s\apuce alt urs. O siluet\ l̀ doboar\pe b\rbat, ì pune la p\mânt, l̀ lo-ve[te [i-i ia banii, apoi dispare. ~l re-cunosc pe unul dintre chelneri, `m -br\cat `n pufoaic\. {i al]ii chelneridau n\val\ [i-i atac\ pe oameni, fu-rându-le p\pu[ile [i banii. Sunt cani[te diavoli. Flac\ra brichetei sestinge. Agita]ia se transform\ ̀ ntr-ob\taie `ntre oameni [i diavoli pen-tru ace[ti ursule]i lega]i fiecare de omic\ para[ut\.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\ unfragment din romanulMarea Petrecere de PetreBarbu, care va ap\rea `ncurând la Editura CarteaRomâneasc\.

CARTEA

Marea petrecereeste un roman de dragoste. Este povestea ini]ierii ̀ n iu-bire ca o fals\ ̀ ncercare de salvare a sufletului. Este o r\t\cire ̀ n labirin-tul vie]ii, o carte `n care moartea este un bun pretext pentru a `nv\]alec]ia iubirii, pentru c\ dispari]ia fiin]elor iubite ne `mpinge s\ tr\imvia]a cu [i mai mare pasiune. Pentru a umple golul. Pentru a `ntârzia(̀ ntr-o am\gire!) propriile suferin]e [i apropierea sfâr[itului.

Marea petrecere este [i povestea e[ecului existen]ial al unei familiidin România legat\ nu prin iubire, ci prin suferin]a generat\ de o boal\f\r\ speran]\, f\r\ sc\pare, dar [i povestea e[ecului unei societ\]i,r\v\[it\ de minciun\ [i corup]ie, roas\ de un cancer pe care oamenii l̀accept\ resemna]i, ei `n[i[i contamina]i de ace ea[i boal\. A[a `ncât,aproape nimeni nu mai [tie cine este pacientul care trebuie salvat: omulsau societatea?

AUTORUL

Petre Barbu este ziarist. Adebutat editorial cu volumulde nuvele Tricoul portocaliuf\r\ num\r de concurs, Editu-ra Cartea Româneasc\, 1993.

A publicat romanele Dum-nezeu binecuvânteaz\ Ameri-ca, 1995, Ultima tres\rire a sub -marinului legionar, 1998, Bla-zare, 2005, volumul Teatru,2003. Cartea de schi]e [i nuvelePân\ la cap\tul liniei, EdituraCartea Româneasc\, 2012.

~n 2003, a ob]inut premiul„Cea mai bun\ pies\ româ-neasc\ a anului“ – UNITER cupiesa de teatru Tat\l nostru ca-re e[ti `n supermarket.

Patru schi]e din volumulPân\ la cap\tul liniei – „Geruliubirii“, „Rolul vie]ii mele“,„La o crâ[m\ din Fundeni“ [i„Vai, s\rmanul tat\!“ – au fostmontate `ntr-un spectacol ra-diofonic realizat de regizorulAttila Vizauer (Radiodifuziu-nea Româ n\, 2013). Produc]iaVai, s\rmanul tat\! a primitpremiul al II-lea la sec]iunea„Teatru scurt“ a FestivaluluiInterna]ional de Teatru Radio-fonic Grand Prix Nova (Bucu-re[ti, 2013).

Din fosta, neegalat\, echip\ de cri-tici a „României literare“, LucianRaicu `mi pare a avea destinul celmai ingrat.

Exilat `n 1986 `n Fran]a, neaco-modat cu lumea cultural\ [i cuvia]a social\ parizian\, el a alune-cat din pozi]ia de centralitatecâ[tigat\ `n anii ’70 `n câmpul lite-rar autohton. De[i criticul eraprea pu]in preocupat de jocurilede putere [i valorificare a unuianumit statut profesional, delimi-tându-se nu o dat\ polemic de cro-nicarii `mb\ta]i de iluzia c\ fac [idesfac i]ele canonului contempo-ran, el a pierdut, odat\ cu plecareadin România, acea uimitoare cot\de interes pe care un public larg `lmanifesta, `n regimul trecut, pen-tru literatura autentic\. Artele re-prezentând o supap\ prin care so-cietatea respira `n anii comunismu-lui, oame nii se dopau, literalmente,

cu lecturi, audi]ii [i medita]ii inte-lectuale. ~ntr-un astfel de contextde evazionism cultural [i literatu-rocentrism, scrisul unui critic im-portant conta, avea efect, determi-na ̀ n modul cel mai concret viitoa-re evolu]ii `n cariera unor autori.Textele criticii de `ntâmpinare secondensau, cu o rapiditate nemai -`ntâlnit\ de la `nceputurile cultu-rii noastre moderne, `n fapte [i re-pere de istorie literar\. P\rea – [iera – suficient s\ apar\ [i s\ seexercite un scriitor de calibru pen -tru ca el s\ devin\, `n mod accele-rat, parte integrant\ a tablouluiaxiologic, autor canonic, ba chiarclasic `n via]\.

Acest mediu l-a pierdut LucianRaicu; [i l-a pierdut dintr-o dat\,f\r\ preaviz [i f\r\ drept de apel,f\r\ tranzi]ia [i acomodarea carei-au ajutat pe colegii s\i de echip\[i de genera]ie s\ treac\, dup\

1989, din lumea veche `n lumeanou\. Cu rare [i demne de semna-lat excep]ii, cititorii din ultimelepromo]ii habar n-au cine este Lu-cian Raicu, ce a scris el, dac\ o fiscris ceva, [i ̀ n ce m\sur\ contea z\m\car un rând din c\r]ile pe care leva fi scris. Plecat cu dou\ decenii ̀ nurm\ din România, criticul a deve-nit un absent cu mult `nainte ca els\ fi disp\rut, definitiv [i irevoca-bil, dintre noi. ~n ce m\ prive[te, nu`ncetez s\ m\ minunez de indife-ren]a cinic\ ori acultural\, de ires-ponsabilitatea cu care ne protej\mde propriile noastre valori.

Raicu a parcurs un drum destulde sinuos pân\ la deplina suprapu-nere cu eul s\u creator maxim ma-nifestat, cu conturul de mare critic.Nu numai tinere]ea recenzentuluidin epoca trist\ a realismului so-cialist, dar [i activitatea curent\ulterioar\, de cronicar literar, re-prezint\, dac\ privim retrospectivlucrurile, un ocol [i o `ntârziere.Adev\rata voca]ie a lui Raicu nu ede g\sit ̀ n spa]iul criticii de prim\instan]\, `n lectura multidirec -]ionat\ a cronicarului f\cut\ cuambi]ia de a cartografia un pre-zent literar eterogen [i inegal. Cri-ticul nu se simte confortabil `n

proximitatea unor autori de toat\mâna; [i valoarea criticii lui e mairedus\ `n rarele situa]ii când seapleac\ asupra unor nume insig-nifiante.

Inaderen]a lui Lucian Raicu lafunc]ia de autoritate „sanitar\“ [ide stabilire judec\toreasc\ a drep -t\]ii fiec\rui literat `n parte a fostremarcat\; ca [i inadecvarea co-mentariilor sale, atunci când ele seaplic\ unor c\r]i irelevante. Cri ticalui Raicu este una a apropierii, nua distan]ei men]inute, a deta[\rii.Ea tr\ie[te, plenar [i memorabil, la`ntâlnirea cu capodoperele litera-re. Respir\ aerul lor, le „vampiri-zeaz\“, cre[te [i spore[te prin con-tactul strâns, nemediat, cu arta [igândirea unui mare creator. Iar ex-primarea scriptic\ a acestor `ntâl-niri esen]iale (cu Tolstoi, cu Gogol,cu Thomas Mann, cu E. Lovinescu,cu Rebreanu, cu Bacovia, cu Iones-co) este una asumat genuin\ – dac\e posibil oximoronul.

Ca s\ exemplific, eu scriu acumdespre Lucian Raicu pe tonul celuicare [tie (aproape) tot despre tra-iectoria, opera [i posteritatea lui,cu siguran]a, par]ial afi[at\, c\ da-tele esen]iale ale acestui critic `misunt cunoscute. F\r\ convingerea

c\ [tim ne-ar fi mult mai dificil s\facem analiz\, interpretare, exe-gez\. Lucian Raicu a ajuns, trep-tat, s\ resping\ aceast\ ipostaz\critic\ recurent\, postura pretinsinfailibil\ a de]in\torului de evi-den]e estetice. Cu toate c\ [tia multmai mult(e) decât majoritatea co-legilor de breasl\, de[i avusese ex-perien]e incomparabil mai pro-funde de lectur\ [i re flec ]ie pe mar -ginea operelor, tonul s\u scadevoit, laolalt\ cu siguran]a pe care,primul, Raicu [i-o fisureaz\. Ope-reaz\ aceast\ diminuare la vedere,sub ochii no[tri, se pune energic (!)`ntre paranteze; [i `]i vine s\ pro-testezi imediat `mpotriva (auto)re-duc]iei criticului, pe care o inter-pretezi, mai `n tâi, ca o absurd\anihilare de sine.

Pe parcurs `ns\ `n]elegi legiti-ma, frumoasa viclenie a criticuluiliterar. El diminueaz\, pune `ntreparanteze, anihileaz\ tocmai aceasuperficialitate epidermic\ a lec-turii gr\bite, a `n]elegerii simila-re. Lec]ia lui Lucian Raicu este c\`l face s\ tac\ pe cel obi[nuit s\vor beasc\ tare [i prea sigur pe el,ob]in=nd, prin aceast\ radiere aguralivului superficial din noi,avansul unei alte gândiri.


carte « 13

Cum s-a `ndr\gostit Viorel Ili[oide cel mai ie[ean dintre poe]i

Ioan Stoleru

Oamenii au stat [i `n picioare, [ipe sc\ri pentru a-l auzi pe jurna-list povestind despre cum s-a`ndr\gostit de Mihai Codreanu,cât de greu i-a fost s\ se documen-teze cu atât de pu]ine surse la`ndemân\ [i cum dintr-un proiectal Festivalului Interna]ional deLiteratur\ [i Traducere Ia[i, ̀ n ca-drul c\ruia trebuia s\ scrie un re-portaj de câteva mii de semne, aie[it o carte de 250 de pagini. ~n ca-drul ̀ ntâlnirii au vorbit despre vo-lum [i Daniel Condurache, profe-sor la Jurnalism, [i Bogdan Cre]u,critic literar.

Daniel Condurache a vorbit de-spre Viorel Ili[oi al anilor ’90, pevremea când scria la „Timpul“.

„De atunci `l urm\resc [i deatunci cred c\ – `nc\ de la primeletexte – `l putem a[eza, f\r\ s\ exa-ger\m, `n linia marilor reportericare au scris `n române[te, a ma-rilor reporteri de pe linia mareluireportaj francez din presa româ-neasc\ interbelic\, venind maiapoi c\tre Filip Brunea-Fox, c\treGeo Bogza. Acolo `l a[ez, `n liniamarilor povestitori, pentru c\ as-ta este reportajul pân\ la urm\, o

povestire“, a explicat profesorul,spunând c\ Necunoscutul MihaiCodreanu este de fapt un mare re-portaj, pentru c\ folose[te toatetehnicile reportajului modern.

Criticul literar Bogdan Cre]u aspus c\ Viorel Ili[oi este unul din-tre pu]inii jurnali[ti contempo-rani care [i-au câ[tigat notorieta-tea mai mult scriind decât vor-bind [i-a recunoscut c\ `l cite[teindiferent de subiectul pe care `l

abordeaz\, pentru c\ „`ntotdeau-na se na[te o poveste“. „Necunos-cutul Mihai Codreanu e Mihai Co-dreanu care devine un personajfabulos, iar ̀ n sensul acesta carteapoate fi citit\ ca un roman“, a ex-plicat criticul literar, ad\ugând c\la volum s-a lucrat [i cu toate in-strumentele istoricului literar, lu-cru care se vede [i `n „bibliografiade doctorat“ a c\r]ii.

Cum tema Prelec]iunilor Junimii

a fost „Cum s\ iube[ti un poet“,Viorel Ili[oi a povestit c\ ini]ialtrebuia s\ scrie 12 reportaje, câteunul despre fiecare muzeu literardin Ia[i [i al s\u scriitor-patron,`ns\ pe parcurs s-a `ndr\gostit deMihai Codreanu, „necunoscutul“,[i a ie[it un singur reportaj. „Este ocarte despre un poet al Ia[iului, celmai ie[ean dintre poe]ii Ia[iu lui.Mergând noaptea prin Ia[i `ncer-cam s\-l a[ez ̀ n acea linie de perso-nalit\]i pe care le vedeam anun]atepe pl\cile de marmur\ de pe case“,a povestit Viorel Ili [oi. Jurnalistula mai spus c\ Mihai Codreanu afost un idol al tineretului de-atunci,b\ie]ii ̀ i [tiau sonetele pe de rost [ile recitau fetelor pentru a le impre-siona. „Atunci mi-am spus c\, dac\istoria literar\ nu te re]ine ca unmare poet, faptul c\ o poezie de-a taleag\ o rela]ie `ntre doi oameni `nCopou, sub un tei, noaptea, ia uitece rol social important poate s\aib\ un poet“, a explicat Viorel Ili [oicum `ncerca s\-i g\seasc\ justifi -c\ri personajului s\u, recunos-când c\, `n final, i-a g\sit mai mul-te merite decât avea, dar c\ le-a argumentat pe toate.

Holul Muzeului VasilePogor din Ia[i a fost plinjoi seara, la lansarea c\r]iilui Viorel Ili[oi,Necunoscutul MihaiCodreanu, [i la [edin]a aXVIII-a din seria nou\ aPrelec]iunilor Junimii.

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

~n miezul literaturii (I)

Ioan Stoleru

„Prezen]a dumneavoastr\ `ntr-unnum\r atât de mare arat\ de faptcât de a[teptat era un nou romanal lui Dan Lungu, prins `n ultimiidoi ani cu diverse treburi manage-riale, administrative. Iar acest

volum, de[i e ap\rut de doar câte-va s\pt\mâni, se bucur\ de unmare succes de vânz\ri, dar [i decritic\ literar\“, a deschis GeorgeOnofrei `ntâlnirea, invitându-i pecei prezen]i al\turi de autor s\ iacuvântul.

Irina Schrotter, partener ofi-cial al ultimului volum semnat deDan Lungu, dup\ ce `n trecut aparticipat [i la campania de pro-movare a c\r]ii ~n Iad toate becu-rile sunt arse, a vorbit despre dra-ma pe care o tr\iesc familiile `ncare mama e for]at\ s\ plece `ntr-o]ar\ str\in\ s\ lucreze pentru a-isus]ine pe cei de acas\, tema cen-tral\ a romanului Feti]a care sejuca de-a Dumnezeu. „Cartea astam-a bulversat, pentru mine a`nsemnat istoria de azi. Sunt emo -]ionat\ pentru c\ `n fabricile melelucreaz\ o mie de femei [i foartepu]ini b\rba]i, multe dintre ele auales s\ plece [i [i-au l\sat copiiiaici. Unul dintre personajele dinaceast\ carte a plecat dintr-o fa-bric\ de confec]ii [i, `n clipa `n ca-re a primit primul salariu ̀ n Italia,

a plâns pentru c\ [i-a dat seamacât de pu]ini bani câ[tig\ femeileaici [i cât de mult ar putea câ[tigaacolo, ce diferen]\ mare este `ntre[ansele pe care le au acolo [i celepe care le avem aici“, a spus crea-toarea de mod\. Ea a ad\ugat c\Dan Lungu reu[e[te s\ fac\ multecu ultima sa carte, pe care ar tre-bui s-o citeasc\ `n primul rând po-liticienii, ca s\ `n]eleag\ cum aureu[it s\ nenoroceasc\ ]ara. IrinaSchrotter a mai recunoscut c\Feti]a care se juca de-a Dumnezeueste o carte pe care a citit-o foartegreu, `ns\ a recomandat-o celordin public: „trebuie s\ [ti]i care erealitatea vie]ii de ast\zi, trebuies\ v\ gândi]i cui s-o face]i cadou,pentru c\ ve]i opri foarte multe fa-milii de la nenorocire“. Creatoa-rea de mod\ a ad\ugat c\ sper\ cala un moment dat s\ vad\ poves-tea romanului ecranizat\.

Din punctul de vedere al criticu-lui literar Doris Mironescu, vo -lumul lui Dan Lungu nu este doaro fotografie a unei situa]ii devas-tatoare, ci un extras, un concen-trat din aceast\ suferin]\, unulrealizat cu atâta pricepere, art\ [iabilitate tehnic\ `ncât cititorulpoate s\ se reg\seasc\ acolo. DorisMironescu a recunoscut c\, fiindo carte foarte bine scris\, Feti]acare se juca de-a Dumnezeu a de-venit preferata sa dintre volumelelui Dan Lungu [i a recomandat-omai ales studen]ilor la Litere, pen-tru c\ „vor avea ce s\ g\seasc\`ntr-`nsa“. „De altfel, literatura luiDan Lungu este de ceva vreme ma -terie de studiu `n univer sit\ ]ileromâne[ti [i occidentale când vi-ne vorba de literatur\ contempo-ran\, de subiecte ale tranzi]iei, deimagini ale societ\]ii postcomuniste,

a[a cum arat\ ea azi“, a spus criti-cul literar. Acesta a vorbit [i de -spre dimensiunea metatextual\inteligent\, medi ta]ia despre po-veste [i faptul c\ pove[tile au unsfâr [it, `n timp ce istoria nu, ridi-cându-se problema dreptului pecare `l are povestitorul s\ pun\cap\t undeva [i s\ spun\ „aici setermin\ povestea“. „{i acest lu-cru, pe lâng\ celelalte calit\]i, facedin romanul lui Dan Lungu, credsincer, una dintre realiz\rile celemai importante din domeniulacesta. Se `nva]\ aici lucruri mul-te despre lumea de azi [i despre li-teratura de azi“, a argumentat Do-ris Mironescu.

Pu[a Darie: „Textul luiDan Lungu m-a durut [i m-a emo]ionat“

Actri]a Pu[a Darie, care a jucat [irolul babei comuniste `n piesa deteatru regizat\ [i scris\ de LucianDan Teodorovici dup\ romanulSunt o bab\ comunist\!, a recu-noscut c\, de[i e „t\b\cit\, obi[ -nuit\ cu durerea“, ultima carte alui Dan Lungu a durut-o cum nu odoare de obicei un text [i a emo -]ionat-o cum nu o emo]ioneaz\nici m\car o premier\. ~nainte s\citeasc\ câteva fragmente din car-te, actri]a i-a mul]umit scriitoru-lui c\ i-a oferit acum ocazia ca dela baba comunist\ s\ ajung\ ofeti]\ scump\ care se joac\ de-aDumnezeu.

„Se trezi dis-de-diminea]\ [ile[inat\ de somn o vreme mersecu ochii `nchi[i prin cas\ pur [isimplu. Nu-[i amintea pe unde opurtaser\ picioarele. St\tuse cumama pân\ târziu s\-[i fac\ temala caligrafie [i peste noapte visase

vârfuri de umbrel\. Se culcaseobosit\ ca un sp\l\tor de vase [inici m\car nu mai [tia când `[i`mbr\case pijamalele cu capul dev\cu]\, de parc\ f\cea reclam\ labrânz\ topit\, [i nici cum ajunse-se `n pat.

Dan Lungu i-a mul]umit criti -cului literar Doris Mironescu pen-tru lectura atent\, m\rturisind c\a strecurat câteva lucruri `n cartepe care nu credea c\ o s\ le obser-ve cineva, „când-colo Doris le-av\zut din prima pe toate“ [i a spusc\, `n ce prive[te grani]a dintrefic]iune [i realitate despre care `l`ntrebase Irina Schrotter, „lucru-rile sunt foarte amestecate“. Scrii-torul a povestit c\ [i-a propus cuani `n urm\ s\ exploreze zona co-pil\riei [i a limbajului copiilor,primul capitol fiind scris chiaracum patru sau cinci ani. „E o me-serie foarte grea pentru un ro-mancier s\ intre `n mintea copii-lor, s\ dea `n mintea lor“, a spusautorul, care a mai `ncercat [i `nscrieri anterioare, `n câteva prozescurte, s\ prind\ „naivit\ ]ile,spon taneitatea [i inteligen]a ex-traordinar\ a copiilor de a r\stur-na situa]ii“. „Provocarea asta afost, s\ scriu o carte prin care vi-ziunea copilului s\ se vad\ câtmai aproape de prospe]imea inge-nu\ a lui“, a ad\ugat Dan Lungu.~ntrebat din public `n privin]a sti-lului, acesta a spus c\, ̀ n linii mari,poate fi `ncadrat `ntr-un romanpsi hologic, „de[i nu-i numai as-ta“, recunoscând c\ [i-a propus s\exploreze o lume [i un limbaj, iarconstruc]ia s\ `i ajute subiectul,f\r\ s\ fac\ clasific\ri dinainte,l\sându-i pe critici [i pe cititori s\judece.


14 » actualitate

Peste 200 de oameni auvenit miercuri, 29octombrie, la lansareaultimului roman al lui DanLungu, Feti]a care se jucade-a Dumnezeu, ap\rutrecent la Editura Polirom, `ncolec]ia „Fiction LTD.“. Laevenimentul din LibrariumPalas, moderat de GeorgeOnofrei, redactor-[ef al„Suplimentului de cultur\“,au fost prezen]i criticulliterar Doris Mironescu,creatoarea de mod\ IrinaSchrotter, care au vorbitdespre carte, [i actri]a Pu[aDarie, care a citit câtevafragmente din volum.

Feti]a care se juca de-a Dumnezeu,romanul prin care Dan Lungu a intrat `n mintea copiilor


interna]ional « 15

Pagin\ realizat\ de Drago[ Cojocaru

Moartea celui maimare basist din lume

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, AndreiCr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u,Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, LuizaVasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Iorga,Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu.

Film: Iulia Blaga.

Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\:

Ion Barbu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Ioan Stoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pen-tru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69lei (690.000) pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

„A fost o vreme când numele luiJack Bruce era sinonim cu chitarabass“, comenteaz\ „The Telegraph“,Bruce fiind considerat unul dintrecei mai mari instrumenti[ti din is-torie, un muzician al c\rui stil a in-fluen]at un num\r foarte mare dearti[ti. „Este, probabil, cel mai ta-lentat basist care a existat vreo-dat\“, a scris, la un moment dat, Ro-ger Waters de la Pink Floyd.

Numele lui Jack Bruce estelegat, `n cea mai mare m\sur\, de

cele ale lui Eric Clapton [i GingerBaker, al\turi de care a fondat, `nanii ’60, Cream. Legendarul super-grup Cream este ast\zi consideratuna dintre cele mai importante for-ma]ii din istoria muzicii rock.

Bruce a scris [i a cântat pe majo-ritatea melodiilor forma]iei, inclu-siv hi t-urile I Feel Free [i Sunshineof Your Love.

Jack Bruce s-a n\scut ̀ ntr-o sub -urbie a ora[ului Glasgow `n 1943. S-a l\sat de [coal\ la vârsta de 16ani [i a ajuns la Londra, unde a de-venit membru al trupei Alexis Kor-ner’s Blues Inc. ~n anii ’60, Bruce acântat `n mai multe trupe, printrecare John Mayall’s Blues Breakers[i Manfred Mann. ~n cele din urm\,

a fondat `mpreun\ cu Eric Clapton[i Ginger Baker primul supergruprock, Cream. O forma]ie care aveas\ marcheze istoria muzicii, cu atâtmai mult cu cât – pentru cei maimul]i – acest supergrup ̀ ntruchipa„crema muzicii rock and roll dinanii ’60“. ~n doar doi ani ei aveau s\vând\ 35 de milioane de albume [is\ primeasc\ primul disc de pla-tin\ din istorie pentru dublul LPWheels of Fire.

Trupa s-a desp\r]it `n plin\ glo-rie, `n 1968. Jack Bruce s-a concen-trat pe o carier\ solo, navigând cuu[urin]\ `ntre jazz, rock [i muzic\clasic\, dar a colaborat [i cu muzi-cieni atent selecta]i precum LouReed sau Frank Zappa.

MireilleMathieu, 50 deani de carier\Celebra cânt\rea]\ [i-a serbat jubileul artisticprin trei concerte excep]ionale `ntr-o sal\ la fel decelebr\, Olympia din Paris. La concertul de vine-rea trecut\, admiratorii ei au aplaudat-o ̀ n picioa-re la finalul fiec\rei melodii, scrie presa francez\.

„Timpul trece repede“, scrie „Le Figaro“. „Dela faimoasa apari]ie TV din 1965, care i-a dez v\luittalentul ̀ ntregii Fran]e, [i de la 28 iunie 1964, cânda câ[tigat un concurs organizat de prim\ria dinAvignon, povestea de dragoste dintre MireilleMathieu [i publicul ei nu a `ncetat niciodat\.“

Mathieu are ̀ n repertoriu 1.200 de cântece, estecunoscut\ pân\ [i `n China [i Rusia. Unele dintrecântecele ei au fost traduse `n 11 limbi [i, `njum\tate de secol de carier\, a vândut `n `ntreagalume 122 de milioane de discuri. La concertul de laOlympia, Mireille Mathieu [i-a invitat ̀ ntreaga fa-milie (este cea mai mare dintre cei 14 fra]i). Mo-mentul emo]ionant al serii a fost acela când ma-ma artistei, ̀ n vârst\ de 92 de ani, a urcat pe scen\pentru a t\ia tortul aniversar.

Houellebecq,versiuneaband\ desenat\Celebrul autor francez este `n plin\ faz\ de diversi-ficare. Dup\ literatur\, cinema, expozi]ie de foto-grafii [i muzic\, Michel Houellebecq s-a asociat cude senatorul Alain Dual pentru a adapta sub formaunei benzi desenate pentru adul]i cunoscutul s\uroman Plateforme.

„Plateforme“, aminte[te „Le Figaro“, „evoc\prostitu]ia `n Thailanda [i sexualitatea mondiali-zat\. Ca tot ce ]ine de autorul lui Extention du do-maine de la lutte, romanul, ap\rut `n 2001 la Editu-ra Flammarion, a suscitat un viu interes din parteapublicului, interes transformat rapid `n polemic\.“

Proiectul acestui roman grafic a fost pus la cale `nc\ din 2011, iar cei doi, scriitorul [i desena-torul, au ]inut permanent leg\tura `n timpul rea-liz\rii lui.

~ntre timp, la Paris va fi inaugurat\ o mare ex-pozi]ie de fotografii realizate de Michel Houelle-becq care, sub titlul „Before Landing“, va fi des-chis\ publicului `ntre 12 noiembrie [i ianuarie2015.

Trecerea `n nefiin]\ a lui JackBruce, sâmb\ta trecut\, lavârsta de 71 de ani, a fostimediat comentat\ cu triste]ede „colegi de genera]ie“precum Tony Iommi sauGeezer Butler de la BlackSabbath sau arti[ti „maitineri“ precum Steve Jones, dela Sex Pistols. „Un maremuzician [i un marecompozitor, o mare surs\ deinspira]ie pentru mine“, a scrispe pagina sa de Facebook EricClapton, colegul lui Bruce `nsânul trupei Cream. „Unmuzician incredibil [i unfoarte bun prieten“, atransmis [i Ringo Star.

Mario Vargas Llosadenun]\ reapari]iana]ionalismului„Reapari]ia na]ionalismului este cea mai mare amenin]are pentruconstruc]ia Europei“, a declarat peruvianul Mario Vargas Llosa,aflat `n Fran]a ca invitat de onoare la Festivalul Fête du livre, de laAix-en-Provence.

„Pare de necrezut faptul c\ na]ionalismul reapare `n Europa un-de credeam c\ acest stadiu limitat a fost dep\[it“, a precizat scriito-rul `ntr-un lung interviu acordat mai multor ziari[ti. „Este o viziu-ne sectar\, limitat\ a vie]ii, care produce ̀ ntotdeauna r\zboi, discri-minare, rasism. Este exact contrariul a ceea ce `nseamn\ civili -za]ia, adic\ integrare `n diversitate.“

Llosa, la 78 de ani, laureat al Nobelului pentru literatur\ `n 2010,a terminat de scris o pies\ numit\ Pove[tile ciumei, „inspirat\ foar-te liber din Decameronul lui Bocaccio“. Piesa va fi pus\ `n scen\ `n2015, la Madrid. De asemenea, scriitorul a `nceput munca la un nouroman a c\rui ac]iune se va petrece `n Peru.

Cu greu po]i g\si un enoria[ maidedicat [i mai sonor decât doamnaMitroi. ~nc\ de acum [ase ani, decând a ie[it la pensie, dumneaiei [i-a dedicat ̀ ntreaga existen]\ bise-ricii de lâng\ bloc.

~n fiecare diminea]\ o puteai ve-dea m\turând curtea edificiului.F\cuse chiar [i un soi de peisagis-tic\ floral\, reprezentare a Cineicea de Tain\, din panselu]e, dar s-av\ zut nevoit\ s\ recunoasc\ faptulc\ sim]ul artistic nu este punctul eiforte. Era foarte greu s\ te decizi

dac\ smocul acela de panselu]e gal-bene era un Iuda cirotic sau un ca-nar c\lcat de camion.

Doamne, cum cânta doamnaMi troi la stran\. Avea harul de atransforma complet orice cântec.Era ca [i cum o u[\ neuns\ ̀ ncercas\ acopere cu scâr]âiala ei efortulvocal al celorlal]i din cor. Dar cuto]ii [tiau c\ ea nu cânta cu vocea,ci direct cu inima.

La finalul fiec\rei slujbe de du-minic\, virtuoasa femeie ]ineamor ]i[ s\ fac\ un comentariu lite-rar privind predica de final a preo-tului, aducând uneori [i accentepersonale. Era un soi de grefier de[edin]\ bisericeasc\. Aceast\ na-ra]iune `[i are intriga `ntr-o astfel

de predic\, `n care preotul [i-a ma-nifestat dezaprobarea fa]\ de p\gâ-nul invadator numit Halloween.

Hallo... cum? Dup\ circa dou\ -zeci de repet\ri, doamna Mitroi [i-a `nsu[it denumirea odiosuluidu[ man. P\rea c\ via]a ei a c\p\tatun nou ]el, acela de a lupta ̀ mpotri-va mutil\rii sufletelor copiilor [i`m pingerii tinerilor spre satanism,efectele cele mai grave pe careaceast\ s\rb\toare fals\ le produce.

M\[tile de vampir, costumelede schelete, stafii sau alte porc\riisunt simboluri diavole[ti, a[adar.Epurarea trebuia s\ `nceap\ `nc\din propria cas\. Cu diavolul deSpiderman! Cu spurc\ciunea decostum pe care nepo]elul ei l-apur tat la serbarea de la gr\dini]\[i care acum z\cea `mp\turit peraf tul de sus al [ifonierului ei.Nici prin gând nu-i trecuse c\ ag\zduit pe necuratul `n cas\ atâtavreme.

Nu exist\ o procedur\ prestabi-lit\ despre cum s\ exorcizezi un[ifonier. Trebuie s\ mai [i improvi-zezi. Doamna Mitroi a ̀ ndesat sata-na `ntr-un sac menajer [i nu s-ami[cat din spatele blocului pân\când focul purificator nu a mâncat[i ultima molecul\ de poliester.

A stropit dulapul cu aghiasm\[i a sp\lat cu hipoclorit de sodiutoate lenjeriile de pat de pe raftuldoi. Apoi l-a convins pe preot de ne-cesitatea urgent\ de a face o sfe[ta-nie exhaustiv\ a ̀ ntregului aparta-ment. Tocmai când se preg\tea s\pun\ pe sârma din baie cear[afulcel alb, se auzi soneria u[ii.

Cu cear[aful atârnând `n ambe-le mâini, spre a nu se bo]i, doamnaMitroi s-a repezit s\-l primeasc\ pemusafir, moment `n care a realizatc\ anatomia uman\ nu-]i confer\ oa treia mân\ cu care s\ descui iala.{i-a l\sat cear[aful s\ cad\ peste ea[i a deschis u[a. Preotul a le[inat.


16 » fast food

Nicolae Mih\i]\ e cel mai ̀ n vârst\pilot român ̀ n activitate [i i se spu-ne Mami pentru c\ a[a obi[nuia els\ le spun\ elevilor s\i. Mami are79 de ani `n buletin, dar las\ acas\vreo 50 nu doar când merge laClinceni. E tot timpul prezent `npropria lui existen]\, calm [i ferm,[i se bucur\ de fiecare moment alzilei – fie c\ zboar\ la planor, fie c\face pia]a `n Obor. Fiind unul din-tre cei mai puternici [i mai tinerioameni pe care `i cunosc, `mi vinegreu s\ accept teza filmului – un pi-lot b\trân, tot mai neputincios,

care se lupt\ s\ r\mân\ ̀ n aer, maiales c\ are acas\ un b\iat care e demul]i ani `n scaunul cu rotile,dup\ un accident de deltaplan.Mami poate zbura cu ochii ̀ nchi[i,chiar dac\ s-a operat de cataract\,[i se descurc\ `n orice situa]iechiar dac\ nu cunoa[te numeleaparatelor ̀ n englez\. {tiu pe cine-va aproape orb care g\sea acele decusut c\zute pe covor gra]ie unuiextra-sim] care, fire[te, nu se m\ -soar\ la vizita medical\.

Alegând ca ideea filmului s\ fiecea enun]at\ mai sus, iar filmul s\fie construit pe axa tat\-fiu, Ale-xandru Mavrodineanu a rezonatcu propriul s\u univers interior,care l-a f\cut s\ dezvolte pe aceea[iax\ [i scurtmetrajele sale de fic]iu-ne Box [i Muzica `n sânge. Mavro-dineanu, care a g\sit, probabil, `ninstructorul s\u de zbor o imaginepatern\, e fascinat de rela]ia tat\-fiu pe care nu a epuizat-o `nc\. {itocmai pentru c\ era atât de impli-cat afectiv `n povestea pe care do-rea s-o spun\, s-a str\duit s\ nu fiepatetic, dar, evitând s\-i constru-iasc\ lui Mami statuie, a dat `npar tea cealalt\. (Sau \sta e liris-mul lui, pentru c\ [i scurtmetraje-le aveau un miez moale `n spatele

durit\]ii.) Sunt `n film câteva si-tua]ii prea intime pentru personaj [ifamilia lui ca s\ fie expuse. Autorulalege s\ le p\streze pentru c\, nu-ia[a, regizorul nu trebuie s\ aib\mil\, ci s\ redea un portret cât mairealist. Dar realismul nu exist\.Oricum o `ntoarce, artistul tot pro-pria viziune asupra reali t\]ii o`nf\]i[eaz\. Ingrat\ postur\ pentruMavrodineanu care vrea, de fapt,s\-i fac\ o declara]ie de dragostemaestrului, dar se `mpiedic\ defi[a postului de documentarist.

Filmul are momente de poezieaerian\ pur\ – secven]ele filmate`n aer sunt superbe, iar ̀ mpreun\cu tema muzical\ ofer\, de fapt,adev\rata cheie a filmului (`n opi-nia autorului): de[i om liber,Mami nu zboar\ doar pentru sine,ci [i pentru cei de acas\ care n-omai pot face, ca o barz\ care se

duce gra]ie curen]ilor termici pân\h\t departe, dup\ mâncare. Mon-teurul Eugen Kelemen a f\ cut mi-nuni ̀ n prima jum\tate a filmului(tot materialul brut a avut 250 deore), dar partea a doua, care aco-per\ na]ionalele de planorism dela Craiova, de anul trecut, e multprea lung\ ca s\ te ]in\ atent. Totdin hiper-corectitudine, pentru c\dorea s\ p\streze un fir narativ,autorul sacrific\ ceea ce poate [ilui i-a pl\cut, adic\ mai multe sce-ne care s\ arate, de fapt, de ce i sespune ero ului Omul pas\re.

De[i l-am sc\rm\nat bine, fil-mul e emo]ionant. E, de fapt, o de-clara]ie de dragoste cu ]epi – la felca tsabarul, cactusul israelian ca-re e dulce pe interior. Nu `ntâm -pl\tor, ca s\ ajungi la aerodromulClinceni trebuie s\ traversezirâul Sabar.

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

GenovevaDac\ i-ai fi v\zut doar ochii, decu-pa]i din restul fe]ei, ochii ei proiec-ta]i pe un cer albastru, ochii ei mig-dalat-̀ ntuneca]i, ai fi zis c\ e o feme-ie cu totul [i cu totul normal\. Dardac\ sub ochi lipeai un nas [i du p-aiao gur\, ceva se schimba iremedia-bil, anun]ând pericolul. GenovevaNunez-Figueroa are 28 de ani. Numai avusese iubit de vreo trei ani,de când Sam ̀ i d\duse papucii ̀ ntr-oparcare din Fresno zicându-i, la felca al]i 588 de b\rba]i pe o raz\ de3.000 de kilometri, „Babe, it’s notyou, it’s me“. De-atunci, a tot c\utat.{i-a f\cut cont pe ni[te site-uri deonline dating, unde [i-a pus cea maifrumoas\ poz\ a ei, dintr-o vacan]\`n Antibe. Are soarele ̀ n p\r [i z=m -be[te vesel. I se v\d bretelele de lacostumul de baie turcoaz. I-au scrismul]i pshihopa]i, era cât pe ce s\-[i`nchid\ contul, când a dat pesteLawrence. ~nalt, brunet, cu ochii verzi,destul de taciturn, asculta rock dinanii ’70 [i nu prea zâmbea. S-au v\ -zut de câteva ori, Genoveva s-a `n -dr\gostit pân\ peste cap, Lawrencea dat `napoi, i-a spus c\ `nc\ nu epreg\tit pentru o rela]ie. Ea l-a su-nat, el n-a mai r\spuns la telefon. Eas-a dus la u[a lui, el a deschis, a`ntrebat-o ce vrea [i a ridicat tonul,„Ce nu-n]elegi? Nu-mi place de tine,ai ceva, nu [tiu ce, [i nu-mi trebuieacuma complica]ii `n via]\, n-amnevoie de asta acuma“. A `m pins-opu]in, ea s-a dezechilibrat [i a alune-cat pe sc\rile verandei. El a trân titu[a [i asta a fost tot. Pân\ `ntr-o du-minic\, de-acum câteva s\pt\ mâni,când Genoveva s-a gândit s\-i maidea o ultim\ [ans\ lui Lawrence. Aluat-o prin parc [i a ajuns `n spatelecasei lui. A s\rit gardul [i a `nceputs\ se ca]ere pe grilajul de ieder\pân\ a ajuns sus, pe acoperi[. S-a ui-tat la ora[ul care se `ntindea la pi-cioarele ei. A tras aer adânc `npiept. A escaladat co[ul hornului [is-a l\sat s\ alunece ̀ n jos, spre [emi-neu. Urma s\-[i fac\ o intrare m\ -rea]\. Doar c\ pe la mijlocul drumu-lui a r\mas blocat\. Lawrence a au-zit strig\te din horn, a recunoscut-ope Genoveva [i a sunat la pompieri.Câteva ore bune, pompierii au lu-crat din greu ca s-o scoat\ din horn.S-au f\cut mi[touri, lumea a râs pe`nfundate. Genoveva a fost dus\ lasec]ia de poli]ie pentru intrare prinefrac]ie. De-atunci, `n ora[ i se spu-ne „femeia-din-horn“.

458

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Negrea]aalbului

Film

Iulia Blaga

Recunosc de la bun`nceput c\ sunt la fel deapropiat\ de personajuldocumentarului HBOOmul pas\re pe cât eautorul acestuia,Alexandru Mavrodineanu(care `l are ca pilotsecund, a se citi co-regizor, pe MihaiGrecea). Dac\ n-ar trebuis\ scriu despre filmpentru c\ nu pot fiobiectiv\, nici autorul n-ar fi trebuit s\-l fac\.Dar l-a f\cut, [i aceast\dorin]\ de a fi cât maiobiectiv l-a determinats\ fie uneori mai durdecât trebuia.

Omul pas\re: Din dragoste,cu cele mai bune inten]ii

„Când scrii, scrii pentru carte, nu pentru tine“ · PDF fileban [i Ioana...

Documents

Transcript of „Când scrii, scrii pentru carte, nu pentru tine“ · PDF fileban [i Ioana...