cnc7

9
Lector univ. dr. Cristina Nartea 1 Cursul 7 Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate Produs scalar. Spaţii euclidiene. Definiţii. Exemple. Definiţia1. Fie E un spaţiu vectorial real. Se numeşte produs scalar pe E o aplicaţie (x, y) → <x, y> : E × E dacă: 1) <x, y> = <y, x>, x, y E. 2) <x + y, z> = <x, z> + <y, z>, x, y, z E. 3) <λx, y> = λ<x, y> , x,y E, λ . 4) <x, x> ≥ 0, x E şi <x, x> = 0 x = 0 E . Definiţia 2. Se numeşte spaţiu euclidian orice spaţiu vectorial real înzestrat cu un produs scalar. Proprietăţi : În orice spaţiu euclidian (E,<,>), au loc următoarele proprietăţi: 1) <x, y + z> = <x, y> + <x, z>, x,y,z E. 2) <x, λy> = λ<x, y>, x,y E, . 3) < x, 0 E > = 0, x E. Demonstraţie. 1. (1) (2) (1) , , , , , , . xy z y zx yx zx xy xz 2. (1) (3) (1) , , , , . x y yx yx xy 3. (1) (3) , , , 0 , 0. E E xO O x Oxx xx Exemplul 1. Spaţiul vectorilor liberi 3 V înzestrat cu produsul scalar obişnuit , cos , xy xy x y xy este spaţiu euclidian. Exemplul 2. Spaţiul n înzestrat cu următorul produsul scalar formează spaţiu euclidian 1 1 1 , , , , , , , n n n i i n n i xy xy x x x y y y . Exemplul 3. Spaţiul , C ab al funcţiilor reale continue pe intervalul , ab înzestrat cu următorul produs scalar formează spaţiu euclidian

description

cnc7

Transcript of cnc7

  • Lector univ. dr. Cristina Nartea

    1

    Cursul 7

    Spaii euclidiene.

    Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

    Produs scalar. Spaii euclidiene. Definiii. Exemple.

    Definiia1. Fie E un spaiu vectorial real. Se numete produs scalar pe E o aplicaie (x, y) : E E dac: 1) = , x, y E. 2) = + , x, y, z E. 3) = , x,y E, . 4) 0, x E i = 0 x = 0E .

    Definiia 2. Se numete spaiu euclidian orice spaiu vectorial real nzestrat cu un produs scalar.

    Proprieti: n orice spaiu euclidian (E,), au loc urmtoarele proprieti:

    1) = + , x,y,z E. 2) = , x,y E, . 3) < x, 0E > = 0, x E.

    Demonstraie.

    1. (1) (2) (1)

    , , , , , , .x y z y z x y x z x x y x z

    2. (1) (3) (1)

    , , , , .x y y x y x x y

    3. (1) (3)

    , , , 0 , 0.E Ex O O x O x x x x

    Exemplul 1. Spaiul vectorilor liberi 3V nzestrat cu produsul scalar obinuit

    , cos ,x y x y x y x y este spaiu euclidian.

    Exemplul 2. Spaiul n nzestrat cu urmtorul produsul scalar formeaz spaiu euclidian

    1 11

    , , , , , , ,n

    n n

    i i n n

    i

    x y x y x x x y y y

    .

    Exemplul 3. Spaiul ,C a b al funciilor reale continue pe intervalul ,a b nzestrat cu urmtorul produs scalar formeaz spaiu euclidian

  • Lector univ. dr. Cristina Nartea

    2

    , ( ) ( ) , , , .b

    a

    f g f x g x dx f g C a b (1.1)

    Teorema 1. (Cauchy-Buniakovski-Schwartz) Dac , ,E este un spaiu euclidian, atunci

    2, , , , , .x y x x y y x y E (1.2)

    Aplicaia 1. Fie 2V spaiu vectorial real, iar 1 2,x x x i 1 2,y y y doi vectori din acest

    spaiu. S se arate ca aplicaia 2 2, : , 1 1 2 2,x y x y x y este produs scalar.

    Soluie. Verificm axiomele produsului scalar

    1) 1 1 2 2,x y x y x y , 1 1 2 2,y x y x y x . Deci = , x, y 2 .

    2) 1 1 2 2 1 2 1 1 1 2 2 2, ( , ),( , ) ( ) ( )x y z x y x y z z x y z x y z

    1 1 1 1 2 2 2 2x z y z x z y z 1 1 2 2 1 1 2 2( ) ( )x z x z y z y z , , ,x z y z x, y, z 2 .

    3) 1 2 1 2 1 2 1 2, = ( , ),( , ) ( , ),( , )x y x x y y x x y y

    1 1 2 2 1 1 2 2 ( ) ,x y x y x y x y x y , x 2 , .

    4) 2 21 2, + 0x x x x , x 2 i

    2

    2 2

    1 2 1 2, 0 + 0 0 (0,0) 0x x x x x x x .

    Norma. Spaii normate. Definiii. Exemple.

    Definiia 3. Se numete norma unui vector oarecare din spaiul vectorial real V

    aplicaia :V , care ndeplinete urmtoarele proprieti

    1) 0,x x V i 0 0 ;Vx x

    2) , , ;x x x V

    3) , ,x y x y x y V (inegalitatea triunghiului).

    Spaiul V pe care s-a definit o norm se numete spaiu vectorial normat. Propoziia 1. Fie E spaiu euclidian real. Atunci

    ,x x x (1.3)

    este o norm i se numete norma euclidian.

    Demonstraie. Verificm c ,x x x verific axiomele normei.

    1) , 0;x x x 0 , 0 , 0 0 ;Ex x x x x x

  • Lector univ. dr. Cristina Nartea

    3

    2) 2 2, , , , , ;x x x x x x x x x E

    3) 2

    , , 2 , ,x y x y x y x x x y y y

    22 2

    2

    CauchyBuniakovskiSchwartz

    x x y y x y

    , ,x y x y x y E .

    Exemplul 4. n spaiul euclidian n , nzestrat cu produsul scalar

    1 11

    , , , , , , ,n

    n n

    i i n n

    i

    x y x y x x x y y y

    ,

    norma revine la

    2

    1

    n

    i

    i

    x x

    . (1.4)

    Definiia 4. Fie E un spaiu euclidian. Atunci ,d x y x y este o distan (sau metric). Definiia 5. Fie E un spaiu euclidian, iar x, y E doi vectori nenuli. Definim unghiul dintre

    cei doi vectori:

    ,cos , .x yx yx y

    (1.5)

    Aplicaia 2. Gsii norma vectorului 2(3,4)v n raport cu produsul scalar uzual (norma

    euclidian).

    Soluie. 2 23 4 25 5.v

    Aplicaia 3. Fie V spaiul vectorial al polinoamelor cu produsul scalar 1

    0

    , ( ) ( )f g f t g t dt .

    Fie ( ) 2f t t i 2( ) 2 3g t t t . Gsii

    i) ,f g ;

    ii) f .

    Soluie.

  • Lector univ. dr. Cristina Nartea

    4

    i) 1 1

    2

    0 0

    , ( ) ( ) ( 2) ( 2 3)f g f t g t dt t t t dt =1

    3

    0

    14 2

    ( 7 6) 7 6

    4 20

    t tt t dt t

    37

    4 .

    ii) 1 1

    2

    0 0

    19, ( ) ( ) ( 2) ( 2)

    3f f f f t f t dt t t dt

    19

    3f .

    Ortogonalitate. Baze ortogonale.

    Definiia 6. ntr-un spaiu euclidian E, doi vectori oarecare x, y E se numesc ortogonali

    dac =0 . Pentru ortogonalitate folosim notaia x y .

    Teorema 2. Orice sistem finit de vectori nenuli 1 2, , , px x x dintr-un spaiu euclidian E,

    ortogonali doi cte doi, este liniar independent.

    Definiia 7. O baz 1 2, , , ne e e a unui spaiu euclidian E se numete ortogonal dac i je e pentru

    orice i j . Dac n plus 1, 1,ie i n , baza se numete ortonormat.

    n concluzie, o baz este ortonormat dac i numai dac

    0

    , .1

    i j ij

    pentru i je e

    pentru i j

    Aplicaia 4. Normalizai vectorul 2,1, 1u din 3 .

    Soluie. 2 2 22 1 ( 1) 6u . Vectorul normalizat este 1 2 1 1

    , ,6 6 6

    uu

    .

    Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt

    Teorema 3. n orice spaiu euclidian E finit dimensional exist o baz ortonormat.

    Demonstraie. Fie 1 2, , , nB e e e o baz a lui E.

    I. Se construiete baza 1 2, , , nF f f f ortogonal.

    1 1f e

    2 2 21 1f e f . Se alege 21 astfel nct 1 2, 0f f .

  • Lector univ. dr. Cristina Nartea

    5

    1 21 2 1 2 21 1 1 21

    1 1

    ,, 0 , , 0

    ,

    f ef f f e f f

    f f

    .

    3 3 31 1 32 2f e f f . Se aleg 31 i 32 astfel nct 1 3, 0f f i 2 3, 0f f .

    1 3 1 3 31 1 1 32 1 2, 0 , , , 0f f f e f f f f . Dar 1 2, 0f f

    1 331

    1 1

    ,

    ,

    f e

    f f

    2 3 2 3 31 2 1 32 2 2, 0 , , , 0f f f e f f f f . Dar 2 1, 0f f

    2 3322 2

    ,

    ,

    f e

    f f

    .

    Pentru un element oarecare if avem 1 1 2 2 , 1 1i i i i ik k i i if e f f f f i

    impunem condiiile , 0 1, 1i kf f k i , iar de aici rezult ,

    ,

    k iik

    k k

    f e

    f f

    .

    II. Se normeaz baza F i se obine baza ortonormat 1,

    ' 'i i nB e .

    1 1

    1

    1'e f

    f

    2 2

    2

    1'e f

    f

    1

    'i ii

    e ff

    1

    'n nn

    e ff

    Demonstrm acum c aceti vectori au norma 1. 1 1

    ' 1, 1, .i i ii i

    e f f i nf f

  • Lector univ. dr. Cristina Nartea

    6

    Aplicaia 5. Folosind procedeul Gram-Schmidt s se ortonormeze baza B a spaiului euclidian 3

    1 2 31,1,1 , 0,1,1 , 0,0,1B e e e .

    Soluie.

    I. Se construiete baza 1 2 3, ,F f f f ortogonal.

    1 1 1,1,1f e

    1 22 2 11 1

    , 20,1,1 1,1,1

    , 3

    f ef e f

    f f

    2 2 2 2 1 10,1,1 , , , ,

    3 3 3 3 3 3

    .

    1 3 2 33 3 1 2

    1 1 2 2

    , ,

    , ,

    f e f ef e f f

    f f f f

    =

    1

    1 2 1 130,0,1 1,1,1 , ,23 3 3 3

    3

    1 1 1 1 2 1 1

    0,0,1 , , , ,3 3 3 2 3 3 3

    1 1 2 1 1 1 1 1, , , , 0, ,

    3 3 3 3 6 6 2 2

    .

    II. Se normeaz baza F i se obine baza ortonormat 1,

    ' 'i i nB e .

    1 1

    1

    1 1 1 1' , ,

    3 3 3e f

    f

    ;

    2 2

    2

    1 2 1 1' , ,

    6 6 6e f

    f

    ;

    31 1 1

    ' 0, ,2 2

    i

    i

    e ff

    .

    Baza ortonormat este 1 1 1 2 1 1 1 1

    ' , , , , , , 0, ,3 3 3 6 6 6 2 2

    B

    .

    Definiia 8. Fie v i w doi vectori nenuli. Se numete proiecia lui v pe w 2

    ,w

    v wpr v w

    w

    .

    Aplicaia 6. Gsii proiecia lui v pe w dac 1, 1,2v i 0,1,1w din 3 .

  • Lector univ. dr. Cristina Nartea

    7

    Soluie. wpr v 2, 1 1 1

    0,1,1 0, ,2 2 2

    v ww

    w

    .

    Aplicaii.

    1. Gsii cosinusul unghiului dintre vectorii 1, 3,2u i 2,1,5v din 3 .

    2. S se ortogonalizeze baza

    1 2 31,0,2 , 2,1,1 , 0,1,1B e e e . 3. Folosind procedeul Gram-Schmidt s se ortonormeze baza

    a) 1 2 31,1,1 , 1,1, 1 , 1, 1, 1B e e e .

    b) 1 2 31,0,2 , 1, 1, 1 , 2,1,0B e e e .

    4. S se verifice dac 1 2 31,1,1 , 1,1, 3 , 5, 4, 1S u u u este baz ortogonal. S se determine coordonatele lui (3,4, 2)x n aceast baz.

    5. S se calculeze distana i unghiul dintre vectorii 1,2, 3,0 , 2,4, 3,1u v .

    Tem

    1. S se calculeze produsul scalar i normele vectorilor

    a) 2,1 , 6,7x y .

    b) 1,2,1 , 3, 6,2x y .

    c) 3,1,2,5 , 3,0,7,1x y .

    2. Folosind procedeul Gram-Schmidt s se ortonormeze baza

    a) 1 2 31, 2,2 , 1,0, 1 , 5, 3, 7B e e e .

    b) 1 2 31,0,1 , 0,1, 1 , 1,1,1B e e e .

  • Lector univ. dr. Cristina Nartea

    8

    Diagonalizarea unei matrice

    Definiia 1. Spunem c matricea nA M K are forma diagonal dac A este de forma

    1

    2

    0 0

    0 0,

    0 0 n

    d

    dA

    d

    unde 1 2, , , nd d d K i se noteaz 1 2, , , nA diag d d d .

    Definiia 2. Dou matrice , nA B M K se numesc asemenea dac exist o matrice

    nC M K inversabil astfel nct 1B C A C .

    Definiia 3. Spunem c nA M K este diagonalizabil dac exist o matrice diagonal D

    asemenea cu A.

    Teorema 1. Vectorii proprii corespunztori la valori proprii distincte sunt liniar independenti.

    Definiia 4. Spunem c aplicaia liniar T L V este diagonalizabil dac n V exist o baz

    relativ la care matricea lui T este o matrice diagonal.

    Observaie. Dac aplicaia liniar T are n valori proprii distincte, atunci exist o baz n care

    matricea sa are o form diagonal i pe diagonala principal se gsesc valorile proprii.

    Teorema 2. Dac aplicaia liniar T are i vectori proprii liniar independeni, atunci exist o baz

    n care matricea asociat lui T are forma diagonal.

    Cazul particular al matricelor simetrice

    Definiia 5. O matrice nA M se numete simetric dac TA A .

    Teorema 3. 1) Orice matrice real i simetric are toate valorile proprii reale.

    2) Vectorii proprii ai unei matrice reale i simetrice care corespund la valori proprii distincte sunt

    ortogonali ntre ei.

    Teorema 4. Orice matrice ptratic real i simetric este diagonalizabil.

  • Lector univ. dr. Cristina Nartea

    9

    Exemplu. S se diagonalizeze matricea

    7 2 0

    2 6 2

    0 2 5

    A

    .