Clinica Si Terapia ET Tomita

Clinica Clinica şi terapia şi terapia edentaţiei totaleedentaţiei totale- algoritmul clinic- algoritmul clinic--

Dr. Daniela Yvona TomiţDr. Daniela Yvona TomiţaaUniversitatea ApolloniaUniversitatea Apollonia

Câmpul protetic edentat Câmpul protetic edentat total maxilar și total maxilar și mandibularmandibular –se compune din două zone –se compune din două zone funcționale :funcționale :• Una situată periferic , numită zonă funcțională Una situată periferic , numită zonă funcțională

periferică maxilară sau mandibulară,periferică maxilară sau mandibulară,• Alta care servește la sprijinul AGP numită și zonă Alta care servește la sprijinul AGP numită și zonă

funcțională de sprijin maxilară / mandibulară.funcțională de sprijin maxilară / mandibulară.• Câmpul protetic maxilar Câmpul protetic maxilar AA . . Zona funcțională de sprijin maxilară Zona funcțională de sprijin maxilară este formată este formată

dintr-o componentă osoasă (substratul osos ) și una dintr-o componentă osoasă (substratul osos ) și una mucoasă (substratul mucos ).mucoasă (substratul mucos ).

• Componenta osoasă este reprezentată de : Componenta osoasă este reprezentată de : • Crestele alveolare edentate,Crestele alveolare edentate,• Tuberozitățile maxilare,Tuberozitățile maxilare,• Boltă palatină.Boltă palatină.

Creasta edentatăCreasta edentată rezultă din apofiza rezultă din apofiza alveolară maxilară după extragerea dinților.alveolară maxilară după extragerea dinților.

• Arcada alveolară edentată are la maxilar în mod obișnuit o Arcada alveolară edentată are la maxilar în mod obișnuit o formă deformă de semielipsăsemielipsă,dar poate avea și alte forme : ,dar poate avea și alte forme : V,U,trapez,omega.V,U,trapez,omega.

• Crestele alveolare reziduale au pe secțiune un aspect Crestele alveolare reziduale au pe secțiune un aspect triunghiular cu o bază orientată superior,un vârf orientat triunghiular cu o bază orientată superior,un vârf orientat inferiorinferior..

• Muchia cresteiMuchia crestei poate fi rotunjită,asigurând un sprijin poate fi rotunjită,asigurând un sprijin nedureros sau ascuțită provocând dureri la aplicarea AGP.nedureros sau ascuțită provocând dureri la aplicarea AGP.

• Creasta edentată prezintă doi Creasta edentată prezintă doi versanțiversanți – unul vestibular – unul vestibular și altul oral care pot fi retentivi sau neretentivi,raportarea și altul oral care pot fi retentivi sau neretentivi,raportarea făcându-se la o perpendiculară trasată pe baza crestei.făcându-se la o perpendiculară trasată pe baza crestei.

Dimensiunile crestei :Dimensiunile crestei :

• Înălțimea crestei edentate-depinde de procesul de resorbție și Înălțimea crestei edentate-depinde de procesul de resorbție și atrofieatrofie ;;

• Grosimea vestibulo-orală a crestei este dată de lărgimea bazei de Grosimea vestibulo-orală a crestei este dată de lărgimea bazei de implantare,astfel încât baza poate fi mai largă sau mai îngustă.implantare,astfel încât baza poate fi mai largă sau mai îngustă.

• Profilul cresteiProfilul crestei,reprezentat de marginea sa privită din ,reprezentat de marginea sa privită din lateral,poate fi lateral,poate fi regulatregulat,asigurând o bună stabilitate AGP și ,asigurând o bună stabilitate AGP și suportând presiuni masticatorii funcționale,sau suportând presiuni masticatorii funcționale,sau neregulatneregulat cu o cu o mucoasă subțire sensibilă la presiune.mucoasă subțire sensibilă la presiune.

• Creasta edentată maxilară se termină în regiunea posterioară cu Creasta edentată maxilară se termină în regiunea posterioară cu o proeminență numită tuberozitateo proeminență numită tuberozitate . Aceasta poate fi . Aceasta poate fi asemănătoare crestei edentate,adică poate fi retentivă sau asemănătoare crestei edentate,adică poate fi retentivă sau neutră,sau ștearsă,neretentivă.neutră,sau ștearsă,neretentivă.

• Tuberozitatea retentivă se asociază de cele mai multe ori Tuberozitatea retentivă se asociază de cele mai multe ori și cu un volum crescut. și cu un volum crescut.

Bolta palatinăBolta palatină

- - Pe linia mediană a bolții palatine se întâlnește o Pe linia mediană a bolții palatine se întâlnește o proeminență osoasă numită proeminență osoasă numită torus torus palatin.palatin.Absența acestei formațiuni creează condiții Absența acestei formațiuni creează condiții favorabile pentru menținerea și stabilitatea AGP.favorabile pentru menținerea și stabilitatea AGP.

• Interesează : localizarea,mărimea,sensibilitatea Interesează : localizarea,mărimea,sensibilitatea torusului palatin.torusului palatin.- Forma bolții palatine poate fi de :semielipsă, - Forma bolții palatine poate fi de :semielipsă, trapez , U , în funcție de forma crestei alveolare trapez , U , în funcție de forma crestei alveolare edentate.edentate.- Profunzimea bolții palatine :adâncă , medie sau - Profunzimea bolții palatine :adâncă , medie sau plată.plată.

Mucoasa de acoperireMucoasa de acoperire

• La nivelul găurii retroincisive se găsește o îngroșare numită La nivelul găurii retroincisive se găsește o îngroșare numită papilapapila bunoidă (retroincisivă ),bunoidă (retroincisivă ),care protejează pachetul vasculo-care protejează pachetul vasculo-nervos la acest nivel.nervos la acest nivel.

• Odată cu resorbția, papila migrează spre muchia crestei fiind Odată cu resorbția, papila migrează spre muchia crestei fiind traumatizată de baza AGP.traumatizată de baza AGP.

• În zona anterioară a bolții palatine se află În zona anterioară a bolții palatine se află rugile palatinerugile palatine care au care au aspectul unei frunze și sunt aproximativ paralele.Ele pot fi : aspectul unei frunze și sunt aproximativ paralele.Ele pot fi : proeminente sau aplatizate orizontal.proeminente sau aplatizate orizontal.

• Atunci când creasta edentată prezintă resorbție accentuată,rugile Atunci când creasta edentată prezintă resorbție accentuată,rugile pot migra până pe muchia crestei desfăcându-se în evantai.pot migra până pe muchia crestei desfăcându-se în evantai.

• Formați periprotetice :Formați periprotetice :• Plicile alveolo-jugale –raportul cu creasta; Plicile alveolo-jugale –raportul cu creasta; imp.- imp.- trebuie trebuie ocolite ocolite !!• Frenul buzei superioare- inserția față de creastă,direcția de Frenul buzei superioare- inserția față de creastă,direcția de

inserție,nr.de pliuri.inserție,nr.de pliuri.

B. Zona de succiune sau zona de inchidere B. Zona de succiune sau zona de inchidere marginală marginală este reprezentată de mucoasa pasiv – este reprezentată de mucoasa pasiv –mobilă .Aceasta este o mucoasă puțin aderentă la mobilă .Aceasta este o mucoasă puțin aderentă la periost,care poate fi mobilizată de medic sau prin periost,care poate fi mobilizată de medic sau prin mișcările funcționale ale pacientului (prin mișcările funcționale ale pacientului (prin intermediul formațiunilor musculo-tendinoase din intermediul formațiunilor musculo-tendinoase din apropiere ).apropiere ).

• Cu cât această zonă este mai lată,cu atât Cu cât această zonă este mai lată,cu atât fenomenul de succiune se poate instala mai ușor. fenomenul de succiune se poate instala mai ușor.

Zona functionala periferica maxilara Zona functionala periferica maxilara (dupa V.Burlui (dupa V.Burlui ):):1.zona retrozigomatica sau punga lui Eisenring,1.zona retrozigomatica sau punga lui Eisenring,2.Zona vestibulara laterala,2.Zona vestibulara laterala,3.Zona vestibulara frontala,3.Zona vestibulara frontala,4.Zona functionala distala sau zona AH4.Zona functionala distala sau zona AH

Zona functionala de sprijin mandibularaZona functionala de sprijin mandibulara• Zona funcțională de sprijin mandibulară este formată la fel ca și la Zona funcțională de sprijin mandibulară este formată la fel ca și la

maxilar din componenta osoasă și componenta mucoasă.maxilar din componenta osoasă și componenta mucoasă.• Substratul osos este reprezentat de creasta edentată Substratul osos este reprezentat de creasta edentată

mandibulară,întotdeauna mult mai redusă decât creasta edentată mandibulară,întotdeauna mult mai redusă decât creasta edentată maxilară.maxilară.

Alte elemente osoase importante Alte elemente osoase importante ::• Zona de sprijin mandibulară este delimitată vestibular de linia oblică Zona de sprijin mandibulară este delimitată vestibular de linia oblică

externă- sediul inserției inferioare a mușchiului buccinator.externă- sediul inserției inferioare a mușchiului buccinator.• Pe fața internă a Md. opusă liniei oblice externe se găsește linia oblică Pe fața internă a Md. opusă liniei oblice externe se găsește linia oblică

internă sau milohioidiană Această linie este sediul inserției mușchilor internă sau milohioidiană Această linie este sediul inserției mușchilor milohioidian și constrictorul superior al faringelui.milohioidian și constrictorul superior al faringelui.

• Gaura mentonieră-trebuie protejată de presiuni în cazul în care prin Gaura mentonieră-trebuie protejată de presiuni în cazul în care prin procesul de resorbție ea ajunge pe creastă.procesul de resorbție ea ajunge pe creastă.

• Apofizele genii superioare- locul de inserție a mușchilor geniogloși.Apofizele genii superioare- locul de inserție a mușchilor geniogloși.• Torusurile mandibulareTorusurile mandibulare = excrescențe osoase pe fața linguală a = excrescențe osoase pe fața linguală a

Mand.în dreptul PM.Mand.în dreptul PM.

Caracteristici cresteiCaracteristici crestei::• Forma arcadei,Forma arcadei,• Forma pe secțiune- triunghiulară cu baza în jos,Forma pe secțiune- triunghiulară cu baza în jos,• Versanții crestei-vestibulari și orali,Versanții crestei-vestibulari și orali,• Dimensiunile crestei,Dimensiunile crestei,• Muchia crestei-ascuțită sau rotunjită.Muchia crestei-ascuțită sau rotunjită.• În zonele distale ale arcadei alveolare reziduale se găsesc două În zonele distale ale arcadei alveolare reziduale se găsesc două

formațiuni osoase distincte numite formațiuni osoase distincte numite tuberculi piriformituberculi piriformi.Zona .Zona tuberculului piriform (stg-dr.) este o zonă de sprijin prin cele 2/3 tuberculului piriform (stg-dr.) este o zonă de sprijin prin cele 2/3 anterioare ale sale.anterioare ale sale.

Componenta mucozalăComponenta mucozalăVestibular – formatiuni periprotetice :Vestibular – formatiuni periprotetice :• - plicile alveolo-jugale – insertia fata de creasta,direcția de - plicile alveolo-jugale – insertia fata de creasta,direcția de

inserție,nr.de pliuri,aspect (norma / hipertrofic)inserție,nr.de pliuri,aspect (norma / hipertrofic)• - frenul buzei inferioare - insertia fata de creasta- frenul buzei inferioare - insertia fata de creasta

Zona functionala periferica mandibularaZona functionala periferica mandibulara

1 – zona tuberculului piriform; 2 – punga lui Fish sau 1 – zona tuberculului piriform; 2 – punga lui Fish sau zona vestibulară laterală; 3 – zona zona vestibulară laterală; 3 – zona vestibulară frontală; 4 – zona retro-linguală sau nişa lui vestibulară frontală; 4 – zona retro-linguală sau nişa lui Ney şi Bowen; 5 – zona linguală Ney şi Bowen; 5 – zona linguală laterală; 6 – zona linguală centrală sau zona Schlack şi laterală; 6 – zona linguală centrală sau zona Schlack şi Schreinemakers .Schreinemakers .

Protezarea ET Protezarea ET ::a.Examinarea clinică ( anamneza, a.Examinarea clinică ( anamneza, ex.extraoral,ex intraoral,examinarea ex.extraoral,ex intraoral,examinarea vechilor proteze )vechilor proteze )b.Examene paracliniceb.Examene paraclinicec. Diagnosticul (de stare generală,locală și c. Diagnosticul (de stare generală,locală și a stării de igienă ) + plan de tratament.a stării de igienă ) + plan de tratament.

Etapele tratamentului protetic al edentației Etapele tratamentului protetic al edentației totaletotale

• A.Pregătirea organismului și a cavității orale A.Pregătirea organismului și a cavității orale pentru receptarea terapiei gnatoprotetice pentru receptarea terapiei gnatoprotetice amovibile.amovibile.

• B.Tratamentul protetic propriu-zis.B.Tratamentul protetic propriu-zis.• C.Tratamentul postprotetic sau de C.Tratamentul postprotetic sau de

dispensarizaredispensarizare

A.Pregătirea organismului și a cavității A.Pregătirea organismului și a cavității orale pentru receptarea terapiei orale pentru receptarea terapiei

gnatoprotetice amovibile.gnatoprotetice amovibile.

• - Educație sanitară ( convingerea pacientului de - Educație sanitară ( convingerea pacientului de utilitatea tratamentului,argumentarea soluției utilitatea tratamentului,argumentarea soluției terapeutice alese,etapizarea planului de terapeutice alese,etapizarea planului de tratament) ;tratament) ;

• - Pregătirea generală psihică și de reechilibrare - Pregătirea generală psihică și de reechilibrare a stării generale a bolnavului ,a stării generale a bolnavului ,

• - Pregătirea locală la nivelul principalelor - Pregătirea locală la nivelul principalelor elemente interasate :ATM,mușchi,mucoasă, os.elemente interasate :ATM,mușchi,mucoasă, os.

B.Tratamentul protetic propriu-zisB.Tratamentul protetic propriu-zis sau sau succesiunea fazelor clinice și de laborator succesiunea fazelor clinice și de laborator care se finalizează prin construirea AGP care se finalizează prin construirea AGP total amovibil :total amovibil :

• - amprenta preliminară,- amprenta preliminară,• - amprenta funcțională,- amprenta funcțională,• - restabilirea relațiilor fundamentale mand-- restabilirea relațiilor fundamentale mand-

craniene,craniene,• - verificarea clinică a machetei în ceară a - verificarea clinică a machetei în ceară a

AGP,AGP,• - aplicarea și adaptarea protezelor în - aplicarea și adaptarea protezelor în

cavitatea orală.cavitatea orală.

1.Amprenta preliminară 1.Amprenta preliminară

• Instrumente şi materiale necesare :Instrumente şi materiale necesare :portamprentă standard, alginat,portamprentă standard, alginat, leucoplastleucoplast

• Pregătirea pacientuluiPregătirea pacientului• Prepararea şi manipularea alginatuluiPrepararea şi manipularea alginatului• AmprentareaAmprentarea

– sse începe cu amprentarea mandibulei,e începe cu amprentarea mandibulei, deoarece amprentarea deoarece amprentarea maxilară estemaxilară este considerată a fi maiconsiderată a fi mai dificilădificilă pt. pacientpt. pacient

– se utilizează mişcări funcţionale executate de medicse utilizează mişcări funcţionale executate de medic întrucât întrucât marginile portamprentei jenează mişcărilemarginile portamprentei jenează mişcările e efectuate de bolnavfectuate de bolnav

2.2. În laborator se realizează În laborator se realizează mmodelodelulul preliminarpreliminar

• Amprenta dAmprenta dinin alginat înainte de a fi alginat înainte de a fitransmisă în laborator va fi dezinfectată cu :transmisă în laborator va fi dezinfectată cu :– hipoclorit de sodiu 1% sauhipoclorit de sodiu 1% sau– glutar aldehidă 2%glutar aldehidă 2%

• Turnarea modelului preliminar se faceTurnarea modelului preliminar se faceîntre 8 şi 20 de min de la luarea amprenteiîntre 8 şi 20 de min de la luarea amprenteipreliminare cu alginatpreliminare cu alginat

• Dacă nu există posibilitatea ajungeriiDacă nu există posibilitatea ajungeriiamprentei la laborator în acest intervalamprentei la laborator în acest intervalamprenta va fi transportatăamprenta va fi transportatăîn atmosferă saturată cu vapori de apăîn atmosferă saturată cu vapori de apă

3. 3. Confecționarea pConfecționarea portamprentortamprenteiei individualindividualee

• bazabaza• aaccesoriileccesoriile

– mmânerâner, , butoni de presiunebutoni de presiune, , întărituriîntărituri

A. COMPONENTE

3.3.ConfecționareaConfecționarea pportamprentortamprenteiei individual individualee

Rol :Rol :• suport rigid al materialului de amprentare

funcţionalăCaractersticiCaracterstici : : • acoperă suprafaţa de sprijin a câmpului protetic• marginile trebuie să fie în contact intim cu

periferia modelului pe anumite porţiuni undese intenţionează o despovorare

• baza poate fi distanţată de model prin foliere

Baza portamprenteiBaza portamprentei

3. Portamprenta 3. Portamprenta individualăindividuală : :

I .MÂNERULI .MÂNERULRol :Rol :• permite manevrarea portamprenteiCaracteristici :Caracteristici :• situat obligatoriu pe linia medianăDimensiuni :Dimensiuni :• înălţime : 10 mm• lăţime meziodistală : MD ═ 8 mm• lăţime vestibulo-orală : VO = 5 mm

accesoriile portamprenteiaccesoriile portamprentei

3. Portamprenta individuală3. Portamprenta individuală

II . II . BUTONII DE PRESIUNEBUTONII DE PRESIUNERol :Rol :• exercitarea unor presiuni cât mai uniforme

în timpul amprentării• menţin degetele operatorului la distanţă

de marginile portamprentei permiţând modelarea corectă a materialului de amprentare

Caracteristici :Caracteristici :• localizaţi la mandibulă în zona premolarilor• faţa superioară trebuie să fie uşor concavă

pt. a permite poziţionarea comodăa degetelor operatorului


III.III.ÎNTĂRITURILE DIN SÂRMĂÎNTĂRITURILE DIN SÂRMĂRol :Rol :• mărirea rezistenţei la portamprenta

mandibulară din placa de bază careeste predispusă la fracturări

Caracteristici :Caracteristici :• sârmă de 1,5 mm diametru

şi 8-10 cm lungime adaptatăformei portamprenteipe faţa linguală

Accesoriile portamprenteiAccesoriile portamprentei


• Material termoplastic – placă de bazăMaterial termoplastic – placă de bază• Placă de polistirenPlacă de polistiren• Răşini acrilice autopolimerizabileRăşini acrilice autopolimerizabile

– tip Duracrol (SPOFA) ce permit– tip Duracrol (SPOFA) ce permit orice tip de amprentă orice tip de amprentă

• Răşini acrilice termopolimerizabileRăşini acrilice termopolimerizabile• Răşini compoziteRăşini compozite

fotopolimerizabilefotopolimerizabile• MetalMetal

B. MATERIALE

4. Amprenta funcţională4. Amprenta funcţională

• Amprenta funcţională stabileşte conformaţia feţei Amprenta funcţională stabileşte conformaţia feţei interne şi a marginilor protezei fiind negativul interne şi a marginilor protezei fiind negativul câmpului protetic înregistrat într-o portamprentă câmpului protetic înregistrat într-o portamprentă individuală cu un materialindividuală cu un materialde înaltă fidelitate şi cu o tehnică adecvatăde înaltă fidelitate şi cu o tehnică adecvată

OBIECTIVEOBIECTIVE1. Biomecanice1. Biomecanice2. Biologice2. Biologice3. Funcţionale3. Funcţionale

1. OB. BIOMECANICE


Urmăresc asigurarea menţinerii stabilităţii şi sprijinuluiUrmăresc asigurarea menţinerii stabilităţii şi sprijinuluiMenţinerea :Menţinerea :• obţinerea corespunzătoare a adeziunii prin înregistrarea fidelă

a tuturor suprafeţelor plane de la nivelul câmpului protetic• succiunea• ocolirea formaţiunilor mobile• folosirea tonicităţii musculare şi a echilibrului neuromuscularStabilitateaStabilitatea ::• prin înregistrarea tuturor suprafeţelor verticale ale câmpului

proteticSprijinulSprijinul ::• amprentarea corectă a zonelor câmpului protetic care se opun

forţelor verticale de presiune (zone de sprijin primar 1/3 versanţilor dinspre muchia crestei, zone de sprijin secundar, versanţii pe 2/3de la baza crestei + bolta palatină)

2. OB. BIOLOGICEBIOLOGICE


SSe bazează pe obţinerea corectă şi completăe bazează pe obţinerea corectă şi completăa obiectivelor mecanice şi funcţionalea obiectivelor mecanice şi funcţionaleastfel încât amprenta funcţională să determineastfel încât amprenta funcţională să determineo solicitare echilibrată a câmpului protetico solicitare echilibrată a câmpului proteticla nivelul zonelor periferice şi a suprafeţeila nivelul zonelor periferice şi a suprafeţeide sprijin muco-osoasede sprijin muco-osoase

3. OB. FUNCŢIONALEFUNCŢIONALE


Amprenta funcţională urmăreşte şi participăAmprenta funcţională urmăreşte şi participăla rela resstabilirea funcţiilor care de fapttabilirea funcţiilor care de faptnu se pot recupera integral numainu se pot recupera integral numaiprintrprintr--o corectă amprentareo corectă amprentare

Mişcări efectuate în amprentarea funcţionalăMişcări efectuate în amprentarea funcţională

A.A. Mişcări efectuate de medic Mişcări efectuate de medic

• sunt puţin permise în amprentarerea funcţionalăsunt puţin permise în amprentarerea funcţională• se admit uşoare compresiuni şi tracţiuni la periferia se admit uşoare compresiuni şi tracţiuni la periferia

câmpului protetic când materialul de amprentare este câmpului protetic când materialul de amprentare este vâscos, când pacienţii nu pot efectua mişcările vâscos, când pacienţii nu pot efectua mişcările necesare datorită unor pnecesare datorită unor paaraliziiralizii,, hipotonii musculare hipotonii musculare,, în imposibilitatea coordonării unor grupe musculareîn imposibilitatea coordonării unor grupe muscularela pacienţii în vârstăla pacienţii în vârstă


B.B. Mişcări efectuate de pacient Mişcări efectuate de pacient (1) (1)

• sugerate, comandate şi dirijate de medicsugerate, comandate şi dirijate de medic

Testele lui Herbst pt. maxilarTestele lui Herbst pt. maxilar• deschiderea uşoară a gurii• deschiderea largă a gurii – pt. punga Eiseinring• surâs forţat – pt. zona vestibulară laterală• sugere, suflat, fluierat, sărut – pt. zona vestibulară frontală• mobilizarea periferiei câmpului proteic în zona distală

prin proba Valsalva, tuse, test fonetic (A / Ah)• balansarea mandibulei dreapta-stânga – pt. zona distală

a pungii Eiseinring prin intermediul apofizelor coronoide


B.B. Mişcări efectuate de pacient Mişcări efectuate de pacient (2) (2)

• sugerate, comandate şi dirijate de medicsugerate, comandate şi dirijate de medic

Testele lui Herbst pt. mandibulăTestele lui Herbst pt. mandibulă• deschiderea uşoară a gurii - pt. zona mezială a pungii FISCH• deschiderea largă a gurii - pt. zona distală a pungii FISCH

şi versantul vestibular al tuberculului piriform• umezirea roşului buzelor• vârful limbii într-un obraz şi în celălalt• limba către nas• sugere, fluierat - pt. zona vestibulară centrală• deglutiţia - pt. zona Neill şi Bowen


CC.. Mişcări automate efectuate de pacient Mişcări automate efectuate de pacient

• tteste fonetice de masticaţie este fonetice de masticaţie şşi de glutiţiei de glutiţie

D. Mişcări combinateD. Mişcări combinate

• pt. cazurile de amprentare cu materiale vâscoase saupt. cazurile de amprentare cu materiale vâscoase sauîn cazurile în care colaborarea bolnavului nu este posibilîn cazurile în care colaborarea bolnavului nu este posibilăă (hipotonii, paralizii)(hipotonii, paralizii)

Tehnica amprentării funcţionaleTehnica amprentării funcţionale

• odată venite din laborator medicul controlează portamprentele extraoral pe model şi detaşatede pe model, ulterior realizându-se verificarea intraorală statică şi dinamică

• se efectuează pe baza testelor Herbst

A. Verificarea portamprentelorA. Verificarea portamprentelor


• cu ceară bucoplastică modelată sub formăde rulou cu diametrul de 2 mm aplicate pe toată periferia postamprentei îmbrăcând marginea atât în interior cât şi în exterior

• în zona AH şi zona tuberculului piriform, materialul este aşezat numai pe faţa mucozală

B. Amprenta funcţională perifericăB. Amprenta funcţională periferică

. Tehnica amprentării funcţionale. Tehnica amprentării funcţionale

• realizează amprentarea suprafeţei de sprijina zonelor de adeziune şi a zonelor retentive

• se tapează suprafaţa postamprentei cu material de amprentă aplicată în strat uniform de 2 mm, îmbrăcând şi marginile

• se centrează, se plasează pe câmp prin presiuni intermitente şi se trece la executarea în ordinea testelor Herbst

• după îndepărtare amprenta este spălată cuun jet de apă moderat

C. Amprenta funcţională centralăC. Amprenta funcţională centrală


se urmăreşte :• centrarea postamprentei individuale şi distribuţia egală

a materialului de amprentă pe suprafaţa de sprijin• amprentarea întregului câmp protetic• să nu existe zone de portamprentă neacoperite cu material

de amprentă deoarece acestea sunt zone viitoare de decubit• existenţa în zona linguală a unor lame de material care trebuie

îndepărtate cu un bisturiu foarte ascuţit (apar datorită unor mişcări insuficiente executate de pacient cu limba)

dezinfectarea ampentelor : cu soluţie de glutar aldehidă 2 %transportul ampentelor : în cutii speciale pt. a nu se deteriora

amprentele, fiind sensibile la căldură şi la dirijarea cu mâna• în laborator vor fi turnate modele funcţionale

D. Verificarea amprenteiD. Verificarea amprentei

1.1. Asigurarea condiţiilorAsigurarea condiţiilor de determinarede determinare a relaţiilor a relaţiilor mandibulomandibulo--craniene craniene ((postulatele lui Les Joyeuxpostulatele lui Les Joyeux))

2.2. Verificarea machetelor de ocluzieVerificarea machetelor de ocluzie3.3. Adaptarea şi individualizarea machetelor de ocluzieAdaptarea şi individualizarea machetelor de ocluzie4.4. Determinarea relaţiei centriceDeterminarea relaţiei centrice5.5. Stabilirea indicațiilor furnizare lab. de tehnică dentară Stabilirea indicațiilor furnizare lab. de tehnică dentară

în vederea alegerii și montării dinților artificiali.în vederea alegerii și montării dinților artificiali.

5.5.Determinarea relaţiilor intermaxilareDeterminarea relaţiilor intermaxilare• La edentatul total sLa edentatul total se poate realiza pe poate realiza pentru:entru:• - - evaluarea relaţiilor ocluzale şievaluarea relaţiilor ocluzale şi

a aranjamentului dentara aranjamentului dentar la protezele la protezele vechivechi sau sau noinoi- - în cadrul protezării totaleîn cadrul protezării totale , , ca etapă clinică deca etapă clinică de tratamenttratament..

Determinarea relaţiilor intermaxilareDeterminarea relaţiilor intermaxilare

Verificarea şabloanelor de ocluzieVerificarea şabloanelor de ocluzie(controlul confecţionării lor corecte)(controlul confecţionării lor corecte)

• baza şablonului rigidă şi nedeformabilă ; adaptată perfect pe modelbaza şablonului rigidă şi nedeformabilă ; adaptată perfect pe model• bordurile sau valurile de ocluzie – din ceară roz mai dură, albă sau ivorybordurile sau valurile de ocluzie – din ceară roz mai dură, albă sau ivory• se vor opri la 1,5 cm anterior de tuberozităţi, respectiv dese vor opri la 1,5 cm anterior de tuberozităţi, respectiv de

tuberculul piriformtuberculul piriform

Determinarea relaţiilor intermaxilarDeterminarea relaţiilor intermaxilaree

Trasarea liniilor de referințăTrasarea liniilor de referință

planul lui Foxplanul lui Foxutilizat pt.utilizat pt.orientarea orientarea planuluiplanuluide ocluziede ocluzie

determinareadeterminareadimensiuniidimensiuniiverticaleverticalea etajuluia etajuluiinferiorinferioral feţeial feţei

7. 7. VerificareaVerificarea clinică a machetelor în ceară clinică a machetelor în ceară

a AGP total amovibil a AGP total amovibil

A. Verificarea extraoralăA. Verificarea extraorală

• Examinarea cu machetele pe modelExaminarea cu machetele pe modelşi articulatorul deschisşi articulatorul deschis

• Verificarea cu machetele pe modelVerificarea cu machetele pe modelşi articulatorul închisşi articulatorul închis

VerificareaVerificarea clinică a machetelor în ceară clinică a machetelor în ceară a AGP total amovibil a AGP total amovibil

• Examinarea cu machetele detaşate de pe modeleExaminarea cu machetele detaşate de pe modele• Prin inspecţie şi palpare cu pulpa degetului se vorPrin inspecţie şi palpare cu pulpa degetului se vor

verifica marginile, baza machetei şi arcadele artificialeverifica marginile, baza machetei şi arcadele artificiale

A. Verificarea extraoralăA. Verificarea extraorală

VerificareaVerificarea clinică a machetelor în ceară clinică a machetelor în ceară a AGP total amovibil a AGP total amovibil

B. Verificarea intraoralăB. Verificarea intraorală

• mai întîi cea md. apoi cea max. şi în final ambele machete urmărindu-se mai întîi cea md. apoi cea max. şi în final ambele machete urmărindu-se dacă au fost realizate obiectivele mecanice şi morfofuncţionaledacă au fost realizate obiectivele mecanice şi morfofuncţionale

• se urmăreşte stabilitatea statică şi dinamică (se efectuează testele Herbst)se urmăreşte stabilitatea statică şi dinamică (se efectuează testele Herbst)• examenul cu ambele machetele în cavitatea orală urmărindu-se corecta examenul cu ambele machetele în cavitatea orală urmărindu-se corecta

realizare a rel. md-craniene fundamentalerealizare a rel. md-craniene fundamentale

8.8.Aplicarea şi adaptarea protezelor finiteAplicarea şi adaptarea protezelor finite

• controlul extraoral al protezelor• aplicarea şi controlul intraoral al protezelor• se începe cu proteza mandibulară şi apoi cea maxilară• protezele se umezesc şi se introduc în cavitatea orală

• controlul simultan al celor două proteze

A. corectarea porţiunilor care producdiscomfort la aplicarea protezelor

B. controlul stabilităţii protezeiC. controlul menţinerii protezeiD. controlul fizionomiei şi fonaţiei

99. Aplicarea şi adaptarea protezelor finite. Aplicarea şi adaptarea protezelor finite

9 .9 . Adaptarea AGP Adaptarea AGP

• adaptarea imediată• adaptarea primară• adaptarea secundară• adaptarea terţiară

Privită în timp atât adaptarea AGP cât şi a bolnavuluiPrivită în timp atât adaptarea AGP cât şi a bolnavuluila aparat se realizează etapizatla aparat se realizează etapizat

Recomandări privindRecomandări privindutilizarea protezelor şi igienizarea lorutilizarea protezelor şi igienizarea lor

se avertizează pacientul că tratamentulnu se încheie odată cu aplicarea protezelor

BibliografieBibliografie1.Burlui V.- Pr1.Burlui V.- Protetica Dentara,IMF Iasi,1989.otetica Dentara,IMF Iasi,1989.2.Hutu Em. si colab.- Edentatia totala,Ed.didactica și Pedagogica 2.Hutu Em. si colab.- Edentatia totala,Ed.didactica și Pedagogica RA,Bucureasti,1998.RA,Bucureasti,1998.3. Pauna Mihaela,Preoteasa Elena- Aspecte practice în protezarea 3. Pauna Mihaela,Preoteasa Elena- Aspecte practice în protezarea edentatiei totale,Ed.Cerma,Bucuresti ,2002.edentatiei totale,Ed.Cerma,Bucuresti ,2002.4.Peligrad Aneta,Muntean Simona- Ana, Manu Roxanu – Tratamentul 4.Peligrad Aneta,Muntean Simona- Ana, Manu Roxanu – Tratamentul edentatiei totale bimaxilare ,Ed. Meteor Press,bucuresti ,2010.edentatiei totale bimaxilare ,Ed. Meteor Press,bucuresti ,2010.

Clinica Si Terapia ET Tomita

Documents

Transcript of Clinica Si Terapia ET Tomita