Climatul investiţional în R.MoldovaActivitatea investiţională în Republica Moldova este cel mai important factor, ce determină dezvoltarea

social-economică a ţării. Atît activitatea investiţională desfăşurată, cît şi dezvoltarea social-economică

depind, în mare măsură, declimatul investiţional favorabil. Acesta din urmă contribuie la menţinerea

unui ritm susţinut de investiţii în economia autohtonă.

Republica Moldova nu dispune de resurse financiare suficiente şi, de aceea, este constrânsă să recurgă

la asistenţa externă, să caute noi şi noi credite. Însă, precum arată experienţa internaţională, o astfel de

politică este ineficientă din cauza necesităţii de a achita dobânda şi din lipsa mecanismelor eficiente de

utilizare a fluxurilor băneşti împrumutate. În asemenea condiţii, economia Republicii Moldova poate fi

eficient finanţată din exterior doar prin intermediul investiţiilor străine. Conform legislaţiei

R.Moldova, investiţie străină este investiţia efectuată de un investitor străin în activitatea de

întreprinzător desfăşurată în Republica Moldova, inclusiv veniturile provenite din investiţia sa şi

reinvestite în Republica Moldova.

Republica Moldova are nevoie de investiţii străine directe din următoarele considerente:

potenţialul investiţional propriu este redus, adică persistă o insuficienţă a resurselor interne ale sectorului privat;

necesitatea integrării Republicii Moldova în economia mondială în condiţii avantajoase;

crearea mediului concurenţial cu participarea investitorilor străini, sporirea competitivităţii producţiei naţionale;

necesitatea implementării, în economia Republicii Moldova, a tehnologiilor avansate şi a knowhow-ului în activitatea economică, fapt ce devine posibil odată cu venirea investitorilor străini.

Ca şi în alte ţări, în Republica Moldova, investiţiile străine directe (ISD) sunt considerate un factor de

accelerare a progresului economic şi tehnic; de renovare şi modernizare a aparatului de producţie; de

cunoaştere a metodelor avansate de organizare a producţiei; de pregătire a cadrelor în corespundere

cu necesităţile economiei de piaţă.

Atragerea ISD rămâne a fi o sarcină actuală, de eficienţa soluţionării căreia depind mersul, ritmurile şi

rezultatele reformelor efectuate. Pentru asigurarea reformelor, este necesar un volum important

de investiţii străine. Însă, volumul de ISD atrase încănu satisface necesităţile reale ale Republicii

Moldova în investiţii străine. Date statistice privind dinamica investiţiilor străine directe în economia

naţională, precum şi dinamică anuală a acestora pe perioada 2007-2009 sunt prezentate în tabelul 1

şi figura 1.

Tabelul 1

Investiţiile directe (mil. USD)

Stocul de investiţii străine directe acumulat la sfârşitul anului 2009 a fost evaluat la 2604,22 mil. USD

(figura 1.), pe cap de locuitor revenind 731 USD.

Figura 1. Investiţiile străine directe în economia naţională, dinamică anuală (mil. USD)

Distribuţia geografică a investiţiilor străine directe, acumulate în economia naţională, denotă că

ponderea majoră (51,7 la sută) aparţine investitorilor din ţările Uniunii Europene, celor din CSI le revin

13,0 la sută, iar investitorilor din alte ţări – 35,3 la sută.

În ceea ce priveşte investiţiile de portofoliu, se prezintă următoarea informaţie: investitorii străini au

interes faţă de piaţa de capital autohtonă, iar dovada a interesului investitorilor străini este numărul

tranzacţiilor realizate pe piaţa de capital autohtonă cu implicarea acestor investitori.

Investiţiile de portofoliu au înregistrat ieşiri nete în valoare de 5.82 mil. USD, determinate de serviciul

euroobligaţiunilor.

Analizând numărul de tranzacţii pe piaţa de capital cu participarea investitorilor străini în orizontul de

timp 2001-2009 (figura 2), se observă desprinderea câtorva segmente de ascendenţă: în anii 2001 până

în 2004 are loc o creştere a numărului de tranzacţii cu implicarea investitorilor străini de la 1246 la 1805,

adică o creştere foarte modestă cu 559 tranzacţii pe parcursul a 3 anii. Evoluţia descendentă a fost

înregistrată în perioada 2004-2006, volumul tranzacţiilor cu implicaţia străinilor s-a redus de la 1805

tranzacţii la 437.

Figura 2. Numărul de tranzacţii pe piaţa de capital a investitorilor străini .

Astfel, se observă din figura 2, că în anul 2005, au fost realizate 550 tranzacţii ale investitorilor străini, în

2006 – 447 tranzacţii, ca în anul 2007 să se înregistreze cel mai mare număr de tranzacţii cu implicarea

investitorilor străini din perioada anilor 2005-2009. Analiza numărului tranzacţiilor pe piaţa de capital

autohtonă cu implicarea investitorilor străini denotă faptul, că aceste tranzacţii există, doar că numărul

lor este mic. Constatăm, că în Republica Moldova se simte lipsa investitorilor străini şi, respectiv, a

investiţiilor, ceea ce duce la scăderea eficienţei pieţei de capital.

Republica Moldova a fost capabilă să atragă investiţii străine directe doar după relansarea credibilă a

creşterii economice şi atingerea unei relative stabilităţi economice şi politice în ţară. Dar până în anul

2004 fluxurile de investiţii străine directe nu au urmat un trend bine definit, iar creşterile mai

semnificative se datorau intrării episodice pe piaţa moldovenească a unor companii mari, de ex: Lukoil

(Rusia) în 1995, Union Fenosa (Spania) în 2000. O creştere mai constantă a investiţiilor străine directe

în economia Republicii Moldova a început abia în 2004, însă numai în anul 2007 fluxurile de ISD au

înregistrat o creştere semnificativă, ce a depăşit media regională şi a atins 10% din PIB (figura 3).Fluxul

neînsemnat al ISD până în 2007 în Republica Moldova se datorează gradului scăzut de

competitivitate a ţării, teoria economică şi măsurările empirice demonstrând că există o corelaţie

puternică între aceşti indicatori. Poziţia nefavorabilă a Republicii Moldova în clasamentele

internaţionale a avut, un anumit impact asupra deciziilor investitorilor străini, care au preferat să

investească în ţări mai îndepărtate geografic, dar mai stabile din punct de vedere economic şi

politic.

Figura 3. Fluxul de investiţii străine directe şi ponderea investiţiilor străine directe în PIB, 1995-

2009

În anul 2009, în contextul crizei economice mondiale, dar şi a instabilităţii politice din Republica

Moldova,fluxurile de ISD s-au diminuat esenţial, de peste opt ori. Aceasta este una dintre cele mai

mari rate de descreştere a ISD în Europa Centrală şi de Est. Iar datorită pierderilor înregistrate de

companiile străine, venitul reinvestit al acestora a înregistrat valori negative în anul 2009, denotând, în

ultimă instanţă, un proces de dezinvestire.

În 2008 pe primele locuri în topul ţărilor de origine ale ISD se plasau ţările cu un regim fiscal destul de

tolerant faţă de capitalurile pe care le adăpostesc: Olanda şi Cipru (tabelul 4). Provenienţa investiţiilor

în proporţie de 31% din aceste două state denaturează analiza investiţiilor pe ţări de origine, deoarece

capitalul care provine din Olanda şi Cipru de multe ori este de cu totul altă provenienţă decât olandeză

sau cipriotă (inclusiv rusă, românească, ucraineană sau chiar moldovenească). Un progres

considerabil, în acest sens, l-au demonstrat investiţiile provenite din Italia pe parcursul ultimilor ani,

evoluând către 2008 până pe locul trei în top, iar stocul total de investiţii italiene a crescut de 10 ori (în

expresie nominală). Investiţiile italiene cele mai importante au fost făcute în industria textilă şi de

confecţii. Pe locul 4 urmează Rusia, care a cedat două trepte în top faţă de 2005, dar investiţiile reale

provenind de la investitorii ruşi ar putea fi mai înalte din contul investiţiilor care figurează ca fiind din

Olanda sau Cipru.

Tabelul 4.

Stocul şi structura ISD, după ţări de origine, mii lei şi % din total

În figura 4 sunt reprezentate ţările investitoare care au înregistrat în perioada 2007–2009 fluxuri pozitive

de investiţii către R.Moldova.

Figura 4. Evoluţia investiţiilor provenite din primele 7 ţări investitoare

Sursa: Conferinţa ştiinţifică internaţională ”Rolul investiţiilor în dezvoltarea durabilă a economiei

naţionale în contextul integrării europene”, 29-30 octombrie, 2010, ASEM, Chişinău

Unul din indicatorii de bază, care denotă încrederea investitorilor străini faţă de o economia unei ţari,

este reinvestirea venitului obţinut. Astfel, cota-parte a venitului reinvestit în economia naţională

deocamdată nu s-a redus şi pe parcursul ultimilor trei ani s-a majorat treptat de la 6,9%, din volumul

total al investiţiilor străine în anul 2006, pînă la 12,5% (la situaţia din 1 octombrie 2009).

Potrivit prevederilor STRATEGIEI………, creşterea volumului investiţiilor străine directe trebuie să

fie nu mai puţină de 10% anual. Dinamica acestui indicator este prezentată în tabelul 5.

Tabelul 5

Este evident faptul, că volumul real de investiţii străine atrase în economia naţională pe parcursul

ultimilor ani a depăşit esenţial indicele de 10%, stabilit în Strategie, cu excepţia anului 2009.

Concomitent cu sporirea fluxului de investiţii, s-a majorat treptat şi volumul investiţiilor străine directe

acumulat în economia naţională (tabelul 6).

Tabelul 6.

Cele mai atractive pentru investitorii străini în anul 2010 (vezi figura 5), conform datelor statistice, au

fost activităţile financiare – 22,0% din volumul investiţiilor străine atrase în Moldova (la situaţia din

01.01.2009 – 22,7%), comerţul cu ridicată şi cu amănuntul – 19,0% (20,5%), industria prelucrătoare –

18,0% (18,8%), tranzacţii imobiliare –17,5% (13,5%), transporturi şi comunicaţii – 8,9% (13%) şi energie

electrică, gaz şi apă – 7,9% (6,4%). În ansamblu,investiţiile în aceste sectoare au constituit circa 95%

din volumul total al mijloacelor depuse de către investitorii străini.

Figura 5. Investiţii străine directe pe genuri de activitate 2010

Este necesar de menţionat, că nivelul investiţiilor străine directe în sectorul real al economiei

rămâne a fi insuficient, în special în domeniile generatoare de valoare adăugată înaltă (producere

şi prestare a serviciilor), care ar asigura competiţie şi ar trezi interes pe pieţele de desfacere externe. În

afară de aceasta, dezvoltarea businessului este împovărată de nivelul insuficient de dezvoltare a pieţei

financiare (asigurările, piaţa valorilor mobiliare, instrumente de finanţare, titluri de credit etc.), de rata

dobânzii înaltă la creditele bancare, precum şi existenţa disproporţiilor regionale majore etc.

Analiza structurii investiţiilor în capital fix pe zone şi localităţi în dinamică, permite să se

concluzioneze că activitatea investiţională este distribuită neuniform pe teritoriul R.Moldova, fiind

puternic concentrată într-un singur centru - mun. Chişinău, unde volumul investiţiilor pe parcursul

ultimilor ani variază între 52–60% din totalul pentru Republica Moldova. Al doilea centru din ţară atractiv

pentru investiţii este oraşul Bălţi cu aproximativ 306,1 mil. lei investiţii alocate în 9 luni 2010 sau 4,8%

din total. Totodată, la moment sunt în realizare o serie de proiecte investiţionale majore, inclusiv în

cadrul zonelor economice libere care vor duce la creşterea cotei-părţi a regiunilor ţării, printre care

mun. Bălţi, raioanele Ungheni, Cahul, Ocniţa ş.a.

“Revenirea creșterii economice la scară globală și regională în 2010 au tras și Republica Moldova de pe

marginea prăpastiei economice. Canalele prin intermediul cărora criza financiară s-a propagat în

economia moldovenească în anul 2009 au asigurat în 2010 creșterea economică. În primele trei

trimestre investițiile străine directe au crescut cu 50% și se anticipează că creșterea va fi cam

aceeași pentru întreg anul”.

Republica Moldova a înregistrat unul dintre cele mai mari progrese printre cele 183 de ţări incluse în

clasamentulFundaţiei americane Heritage şi revistei The Wall Street Journal, urcând de pe locul

125 pe care se afla în 2010 pe poziţia a 120-a.

Economia moldovenească este liberă în proporţie de 55,7%, cu două puncte peste nivelul din anul

trecut şi reflectă îmbunătăţirea situaţiei în şase dintre cei 10 indicatori ai libertăţii economice, luaţi în

calcul la elaborarea clasamentului. Situaţia privind libertatea afacerilor şi a muncii s-a înrăutăţit, iar la

doi indicatori s-a înregistrat stagnare.

Potrivit clasamentului libertăţii economice pentru 2011 ("2011 Index of Economic Freedom"),

economia moldovenească continuă să fie încadrată în categoria economiilor "în mare parte lipsite de

libertate".

În plan regional, Republica Moldova se situează pe poziţia 40 din 43 de ţări. Scorul de ansamblu este

sub valorile medii regionale (66,8 de puncte) şi mondiale (59,7 de puncte).

Libertatea comerţului şi fiscalităţii este puternică , constată experţii Fundaţiei americane. "În ultimii

ani, guvernul a pus în aplicare măsuri de îmbunătăţire a transparenţei şi a mediului de reglementare

generală a antreprenoriatului. Recentele reforme fiscale au făcut regimul fiscal destul de competitiv",

apreciază Heritage şi The Wall Street Journal.

Experţii arată totodată că "realizarea potenţialului de creştere rămâne constrâns de intervenţia

statului în sectorul privat, ca urmare economia este vulnerabilă în condiţiile schimbării situaţiei

politice". Există un grad înalt de corupţie în majoritatea domeniilor birocratice, se mai arată în raport.

Clasamentul este întocmit pe baza unor punctaje, cuprinse între 0 şi 100%. O economie este cu atît mai

liberă, iar intervenţia statului mai mică, cu cît indicele este mai înalt. Republica Moldova a primit:

I. punctaje înalte la compartimentul :

libertatea comercială, respectiv 80,2%,

libertatea fiscală - 85,6%, unele dintre cele mai bune aprecieri din lume şi regiune,

precum şi libertatea monetară - respectiv 77,0%;

II. punctaje peste medie la capitolul:

libertatea afacerilor - 69,5%.

III. punctaje mult sub medie sunt la capitolul:

corupţie - 33,0%,

drepturile de proprietate - 40,0%

libertatea muncii - 39,0%.

Lideri în clasamentul mondial sunt Hong Kong, Singapore, Australia, Noua Zeelandă, Elveţia, Canada,

Irlanda, Danemarca, SUA.

Dintre fostele republici sovietice, astăzi ţări independente, Estonia ocupă locul 14, Lituania - 24,

Georgia - 29, Armenia - 36. Federaţia Rusă este plasată pe locul 143 în clasamentul libertăţii

economice, iar Ucraina pe poziţia 164.

Republica Moldova a avut o evoluţie impresionantă în anii 2002-2004, când în 2002 a urcat de pe

poziţia a 120-a pe 105, respectiv 92, în anul 2003, iar în anul 2004 a avansat cu încă 13 poziţii. În anul

2005 R. Moldova a fost plasată pe locul 77, iar în 2006 - pe poziţia 83. Cel mai jos indice al libertăţii

economice, respectiv Republica Moldova l-a avut în 1995, când economia moldovenească a fost

apreciată drept una reprimată