RESPONSABILITATEA SOCIALĂ

CORPORATIVĂ ÎN REPUBLICA

MOLDOVA: CE POATE FACE GUVERNUL?

Chişinău 2011

Pagina | 2

Cuprins:

Abrevieri ...................................................................................................................................... 3

Sumar executiv ............................................................................................................................ 4

Introducere ................................................................................................................................. 5

1. Metodologie ........................................................................................................................ 8

2. Modele de interacţiune business–societate ....................................................................... 9

3. Responsabilitatea Socială Corporativă în viziunea actorilor sociali .................................. 12

Responsabilitatea Socială Corporativă în viziunea companiilor ...................................... 12

Companiile şi activităţile filantropice .............................................................................. 15

Responsabilitatea Socială Corporativă în viziunea reţelelor independente de business 16

Comunicarea şi mass-media ............................................................................................ 17

Sectorul asociativ ............................................................................................................. 18

4. Responsabilitatea Socială Corporativă și autorităţile publice: viziune, instrumente și

măsuri de promovare ................................................................................................................ 20

Viziuni și politici de RSC la nivel de Guvern ..................................................................... 21

RSC și agenţiile guvernamentale de suport a businessului .............................................. 23

5. Politici RSC – practici internaționale ................................................................................. 25

Politica RSC în Marea Britanie ......................................................................................... 25

Politica RSC în Franța ....................................................................................................... 25

Politica RSC în Polonia ...................................................................................................... 26

6. Concluzii şi recomandări ................................................................................................... 28

Responsabilitatea Socială Corporativă în Moldova: nivelul de înțelegere și dezvoltare . 28

Recomandări de politici ................................................................................................... 29

Lista referințelor bibliografice ................................................................................................... 33

Anexe ........................................................................................................................................ 35

Pagina | 3

ABREVIERI AGSB – Agenții guvernamentale de suport a businessului

ECE – Europa Centrală și de Est

EP – Externalităţi pozitive

ONG – Organizație Ne-guvernamentală

PGM – Pactul Global Moldova

RIB – Rețele independente de business

RSC – Responsabilitate Socială Corporativă

Pagina | 4

SUMAR EXECUTIV Responsabilitatea Social Corporativă (RSC) este un subiect intens dezbătut în

ultimii 20 de ani la nivel mondial, atât la nivel academic, cât și în cadrul

comunității de afaceri și în rândul decidenților de politici. Mai multe state au

adoptat deja politici publice la nivel național pentru a încuraja implementarea

modelului RSC în rândul companiilor, în timp ce altele sunt încă în căutarea

mecanismului potrivit de abordare a acestui subiect.

În Moldova ultimii ani au fost marcați de creșterea conștiinței companiilor

privind rolul lor în dezvoltarea socială. Constituirea rețelei Pactului Global

Moldova (PGM), precum și creșterea numărului de companii ce au aderat la

PGM este o dovadă în acest sens.

Dacă filantropia este deja adânc înrădăcinată în cultura de afaceri din Moldova,

majoritatea companiilor mai au de parcurs o cale lungă până la adoptarea și

implementarea practicilor RSC. Prevalența practicilor filantropice în raport cu

cele de RSC este parțial explicată de relația dintre stat și sectorul privat stabilită

pe parcursul ultimilor 20 de ani. Astfel, companiile au fost în mod tradițional

„rugate” să facă donații pentru diferite proiecte considerate prioritare de

autoritățile publice centrale și locale și, drept rezultat, agenții economici au

ajuns să perceapă filantropia ca o „taxă” pe care o plătesc societății pentru

afacerea pe care o desfășoară.

La celălalt pol, Guvernul are suficiente instrumente pentru impulsionarea

practicării RSC la nivel de companie, dar până acum nu le-a folosit. Lipsa de

entuziasm de care dau dovadă autoritățile din Moldova este cauzată de

percepția obscură a conceptului de RSC și mai cu seamă, a potențialelor

beneficii ce derivă de implementarea acestuia.

Practicile internaționale aplicate cu succes în țările dezvoltate demonstrează

efectul sinergic și beneficiile macroeconomice de lungă durată asociate cu RSC.

Totuși într-un mediu de afaceri caracterizat de un grad relativ scăzut a RSC, cum

este Moldova, rolul statului devine crucial.

Pentru schimbarea actualei stări de lucruri companiile din Moldova au nevoie

de un impuls ce poate veni inclusiv de la autoritățile publice. Guvernul poate

juca rolul de catalizator, putând să utilizeze în acest sens o serie de instrumente

de reglementare, facilitare, intermediere și recunoaștere a meritelor

companiilor care deja sunt responsabile social.

Pagina | 5

INTRODUCERE Deşi responsabilitatea social corporativă (RSC) este un termen relativ nou

pentru Republica Moldova, în economiile avansate el a început să capete teren

încă în anii 1980. Primele companii care au sesizat beneficiile asociate cu

adoptarea unui model de RSC au fost corporaţiile mari (inclusiv transnaționale)

și reţelele regionale asociate acestora. Ulterior exemplul a fost preluat cu

succes și de către companiile de talie mai mică, iar la sfârșitul anilor 1990 –

începutul anilor 2000 termenul a început să fie propagat și în țările în tranziție

din Europa Centrală și de Est.

Până în prezent nu a fost elaborată o definiţie universală pentru termenul de

RSC. De regulă, este considerată social responsabilă acea companie care

urmărește depășirea standardelor minime obligatorii impuse de legislaţie în

ceea ce privește calitatea producţiei, condiţiilor de muncă, protecţia mediului,

atitudinea față de comunitatea în care activează etc. Prin urmare, aplicarea

principiilor RSC este în totalitate opţională, iar agenţii economici sunt liberi să

stabilească magnitudinea activităților desfășurate și impactului urmărit, sferele

RSC, sau să evite în totalitate acest aspect al culturii de afaceri moderne. Anume

din acest motiv, dezvoltarea unui mediu de afaceri care ar încuraja

responsabilitatea socială nu este posibilă fără pregătirea şi disponibilitatea

companiilor de a îmbrățișa practicile de responsabilitate socială.

De ce guvernele ar trebui să fie interesate de promovarea RSC? Într-o careva

măsură, aplicarea principiilor RSC de către companii poate complementa unele

eforturi ale guvernului orientate spre crearea unui mediu de afaceri prielnic şi

atractiv, dar poate complementa și politicile guvernamentale de dezvoltare ale

țării. Experienţa ţărilor vest-europene ne arată că integrarea modelului de RSC

în activitatea operațională a companiilor sporeşte competitivitatea ţării pe plan

regional şi atractivitatea ei investiţională, creşte productivitatea muncii,

contribuie la soluţionarea problemelor de protecţie a mediului şi a drepturilor

omului, etc.

Agenda contemporană de politici pro-RSC este structurată în baza premisei că

businessul este parte componentă a societății, relația companiilor cu societatea

este interdependentă, iar acestea au potențialul să aducă o contribuție

esențială la dezvoltarea societății. La nivel național, RSC este perceput ca un

mecanism de a eradica deficitul de bunăstare, dar și ca mijloc de promovare a

competitivității naționale1. De asemenea, integrarea practicilor de RSC face

1 Swift, Tracey and Zadek, Simon (2002). Corporate social responsibility and the competitive advantage of nations.

Pagina | 6

parte din soluțiile pentru problemele mediului ambiant, aprobată oficial de

către guvernele membre ale Comisiei Europene2.

Beneficiile implementării RSC se extind pe mai multe planuri. Este important ca

autoritățile publice din Moldova să sesizeze sinergia acestor beneficii și

impactul lor macroeconomic. Astfel, ar putea fi identificate cel puțin patru

motive pentru care guvernul ar trebui să integreze RSC în agenda sa de politici

publice3:

• Unul din obiectivele urmărite de autoritățile publice este dezvoltare

socială și economică incluzivă și sustenabilă. Implementarea RSC și

susținerea RSC la nivel de sector privat ar facilita și ar accelera atingerea

acestui obiectiv.

• RSC contribuie la consolidarea competitivității internaționale a statului4.

Studiile recente arată că competitivitatea internațională poate fi

ameliorată de către entitățile individuale (în cazul de față companiile)

care contribuie la dezvoltarea socio-economică durabilă prin

comportamentul lor responsabil.

• Crizele financiare și deficitele fiscale forțează tot mai multe guverne să

caute o nouă abordare a dezvoltării și să satisfacă cererea colectivă ce

nu poate fi întotdeauna acoperită de către autoritățile publice.

Colaborarea dintre companiile social-responsabile și guvern ar permite

astfel abordarea dezvoltării într-o altă perspectivă ce ar complementa

acțiunile guvernului.

• În final, deși RSC constituie o practică voluntară, experiențele țărilor

dezvoltate confirmă impactul pozitiv pe care îl poate genera guvernul

prin încorporarea strategilor de promovare a RSC în politicile publice5.

Scopul prezentului raport este de a identifica instrumentele de care dispun

autoritățile publice pentru a impulsiona adoptarea practicilor RSC la nivel de

companie, precum și identificarea necesităților la nivel de companie în

contextul RSC.

Raportul are următoarea structură. În capitolul 1 este expus cadrul

metodologic. Capitolul 2 este axat pe explicarea diferențelor dintre principalele

modele folosite de companii pentru interacțiunea cu societatea. În capitolul 3

autorii identifică opina și așteptările companiilor, societății civile și mass mediei

vizavi de RSC, precum și care sunt principalele obstacole ce stau în calea

2 European Commision. (2007). Corporate social responsibility – National public policies in the European Union.

3http://www.unescap.org/tid/publication/indpub2565_chap4.pdf

4 Mac Gillivray, Alex, Begley, Paul and Zadek, Simon, The State of Responsible Competitiveness 2007

5 Pascal Lamy, Corporate Social Responsibility and the competitive advantage of nations

Pagina | 7

adoptării RSC la nivel de companie. Capitolul 4 trece în revistă instrumentele de

care dispune guvernul pentru a încuraja companiile să fie social responsabile și

analizează percepțiile vizavi de RSC existente la nivel de guvern. În capitolul 5

autorii fac un sumar al politicilor de promovare a RSC desfășurate la nivel

național în trei state europene: Marea Britanie, Franța și Polonia. Identificarea

acestora este importantă în lumina formulării unor recomandări realiste și

eficiente pentru autoritățile moldovenești.

Autorii își exprima recunoștința față de o serie de experți, manageri de

companii și oficiali publici care în cadrul interviurilor realizate au oferit

informații prețioase pentru realizarea acestui studiu: companii private,

reprezentanți ai ministerelor de profil, precum și reprezentanți ai societății

civile și a mijloacelor de informare în masă. Lista completă a persoanelor

intervievate este inclusă în Anexa 1.

Totodată, ținem să subliniem că opiniile și afirmațiile exprimate în acest raport

aparțin în exclusivitate autorilor acestuia și pot să nu coincidă în mod

obligatoriu cu părerea persoanelor și instituțiilor menționate în document.

Pagina | 8

1. METODOLOGIE În scopul obţinerii informaţiilor necesare pentru efectuarea acestui studiu au

fost intervievate peste 20 de companii diferite ca apartenenţă a capitalului,

sfere de activitate, număr de angajaţi și modele de afaceri . O bună parte dintre

respondenţi sunt membri ai Pactului Global - Moldova (PGM) 6. Totuși, pentru a

evita obţinerea unor rezultate distorsionate au fost intervievate și companii ce

nu fac parte din PGM.

Ulterior, am desfășurat câteva discuţii structurate aprofundate cu o serie de

companii. Această serie de interviuri a oferit informaţii mai detaliate, bazate pe

experienţa practică a intervievaţilor care au de a face cu aspecte de RSC în

activităţile lor profesionale cotidiene.

Pentru a reflecta părerea tuturor actorilor sociali implicaţi direct sau indirect în

politici de promovare a RSC, în procesul de elaborarea a studiului au fost

desfășurate interviuri aprofundate cu asociaţiile de business, reprezentanţii

guvernului și agenţiile guvernamentale ce interacţionează cu companiile.

Fiecare categorie de respondenţi a contribuit la elucidarea rolului celor mai

importanți actori sociali în promovarea și practicarea RSC și la crearea unei

viziuni de ansamblu asupra nivelului de dezvoltare a RSC în Republica Moldova.

Interviurile ne-au ajutat să înţelegem percepţia RSC la nivelul companiilor,

sector asociativ și la nivel de Guvern. Mai mult decât atât, informaţiile colectate

ne-au permis să identificăm așteptările care există în rândul companiilor și să

înţelegem ce pot face autorităţile pentru a le ajuta să fie social responsabile.

De asemenea, subliniem faptul că rezultatele sondajelor se bazează pe

autoevaluarea companiilor și organizaţiilor participante la sondaj. Expert-Grup

nu a apelat la surse de informaţii terţe pentru estimarea veridicităţii informaţiei

oferite nemijlocit de respondenţi. Din aceste motive răspunsurile în cauză

reflectă doar opinia subiectivă a respondenţilor.

6 Pactul Global Moldova este o rețea de companii naţionale şi multinaţionale de diferite dimensiuni. Aceste

companii au aderat la principiile universale privind protecţia drepturilor omului, standardelor muncii şi mediului înconjurător, garantând respectarea şi promovarea responsabilităţii sociale în cadrul societății moldoveneşti.

Pagina | 9

2. MODELE DE INTERACŢIUNE BUSINESS–SOCIETATE

Deşi RSC nu este un concept nou, în mediul de afaceri moldovenesc acesta a

intrat relativ recent. Tocmai din acest motiv diferite categorii de actori sociali

continuă să confunde termenul RSC cu alte activităţi ce au un impact social mai

mult sau mai puţin evident. De altfel, aceste confuzii sunt absolut firești

deoarece conceptul de RSC este în continuare dezbătut la nivel internaţional de

către reprezentanții lumii academice, comunitatea de afaceri și decidenții de

politici.

În ultimă instanță, RSC este o modalitate prin care businessul interacționează

cu societatea. Pentru a facilita evaluarea nivelului de RSC în Moldova este

esenţială definirea tipurilor principale de interacţiune business-societate și locul

RSC în aceste modele. Literatura de specialitate identifică trei modele principale

de interacţiune a businessului cu societatea (ele sunt prezentate schematic în

Tabelul 1). Primul model, filantropia, a fost înaintat de Porter şi Kramer în 2002.

Al doilea model, RSC a fost pus în discuţie pentru prima dată de Preston şi

Donaldson în 1995. Modelul ce vizează externalităţile pozitive (EP) a fost

înaintat de Milton Friedman.

Modelul de filantropie include totalitatea activităţilor ce implică un ajutor

material acordat benevol și necondiţionat de către companie unor categorii

sociale sau organizaţii nevoiașe. Acest tip de activitate are cel mai frecvent un

caracter ocazional, nu face parte din politica companiei și are un impact social

de termen scurt. Voluntariatul, dacă e făcut la nivel de companie este și el parte

componentă a activităților filantropice, întrucât în acest caz compania

investește resurse umane și de timp în beneficiul comunității. Această formă de

filantropie este un clasică și frecvent întâlnită în Moldova. Evident, există cazuri

în care companiile donează bani periodic, având chiar și o întreagă strategie în

acest sens.

Modelul RSC constă dintr-o serie de politici de business ce sunt orientate spre

crearea unui echilibru dintre bunăstarea societăţii și obiectivele stabilite de

companie. Principiile implicite ale acestui concept au un caracter continuu și

un impact social de lungă durată. Cu alte cuvinte, în cazul adoptării modelului

RSC, principiile implicite ale RSC vor face parte integrantă a operaţiunilor

derulate zilnic de către companie.

Modelul EP descrie situaţia în care o companie ce urmărește exclusiv

majorarea profitului creează (neintenţionat) și unele beneficii sociale. Spre

deosebire de celelalte două modele, în cazul EP imboldul motivaţional nu are

Pagina | 10

nici o legătură cu bunăstarea societăţii. Mai mult decât atât, uneori compania

poate să rămână total inconștientă sau indiferentă față de impactul pozitiv pe

care l-a generat prin activităţile sale de zi cu zi.

Analiza comparativă și diferenţele-cheie dintre filantropie, RSC și EP sunt

prezentate în Tabelul 1.

TABELUL 1. MODELE DE INTERACŢIUNE A COMPANIILOR CU SOCIETATEA – ANALIZĂ

COMPARATIVĂ

Externalităţi pozitive Filantropie corporativă Responsabilitate Socială Corporativă

Obiectivul final urmărit de companie

Profitul Profitul Dezvoltarea socială şi economică

Performanţele financiare versus sociale

Externalităţi pozitive Realizate concomitent Realizate concomitent

Corelaţia < 0 Beneficii sociale => financiare Beneficii sociale => financiare

Modul de luare a deciziilor

Decizia acţionarilor Decizia acţionarilor Viziunea acţionarilor

Criteriile de alocare a resurselor

Maximizarea profitului acţionarilor

Impact financiar pe termen scurt +

Impact social pe termen scurt

Impact social pe termen lung şi impact financiar pe termen scurt

Tipul activităţilor cu impact social

Nici o activitate , decât dacă este necesar

Doar proiecte speciale Incorporate în toate activităţile curente ale companiei

Factorul motivaţional al activităţilor sociale

Protecţia împotriva riscului Oportunităţi de creştere a venitului

Complet integrat

Sursa: The stakeholder theory of the corporation: Concepts, evidence and implications.

Academy of Management Review; Margolis, J.D. and Walsh, J.P. (2004). Misery loves

companies: Rethinking social initiatives by business.Administrative Science

Quarterl.yDonaldson, T. and Preston, L.E. (1995).

Una din deosebirile principiale dintre modelul RSC și celelalte două modele de

interacţiune socială este caracterul continuu determinat de implementarea

principiilor RSC la nivel de politică corporativă. De aici derivă și a doua trăsătură

caracteristică doar RSC - factorul determinant în deciziile manageriale. Astfel, în

companiile ce au integrat RSC în politica sa corporativă, deciziile și acţiunile

corporative sunt aprobate doar după o analiză minuţioasă a impactului social şi

economic implicit. Mai mult decât atât, sustenabilitatea înseamnă lucruri

diferite în aceste modele: în cazul modelului de filantropie, este vorba despre

sustenabilitatea avantajelor competitive, în timp ce în cadrul modelului RSC

este vorba despre sustenabilitatea mediului în care activează compania.

Dacă comparăm nemijlocit filantropia şi RSC, observăm totuși careva

similitudini. Întâi de toate aceste două tipuri de activitate pot coexista fără a

Pagina | 11

cauză un conflict de interese sau o suprapunere de obiective. În acest context

este important să înţelegem că modul de abordare a activităţilor filantropice

comparativ cu cele de RSC este total diferit, după cum sunt şi rezultatele pe care

le generează. Activităţile filantropice sunt orientate de cele mai dese ori pe

termen scurt, în timp ce adoptarea unei politici de RSC asigură avantaje viitoare

materializate în imaginea companiei, dezvoltarea pieţei şi sporirea capacităţii de

cumpărare.

Astfel, decizia de a adopta un anumit model de interacţiune business-societate

depinde în primul rând de obiectivele și priorităţile stabilite la nivel de

companie. Din păcate, multe din companiile din Moldova se află încă abia într-o

fază premergătoare RSC, acestea evaluând beneficiile aplicării unor prevederi

legislative (spre exemplu: asigurarea condiţiilor bune de muncă, protecţia

mediului, etc.). În cazul în care compania decide să evolueze de la modelul EP

către alte modele de interacţiune, este mult mai probabil că aceasta va alege

filantropia și va neglija RSC. Doar companiile mature – majoritatea cu capital

străin - adoptă principiile RSC independent de implicarea lor în activităţi

filantropice.

Pagina | 12

3. RESPONSABILITATEA SOCIALĂ CORPORATIVĂ

ÎN VIZIUNEA ACTORILOR SOCIALI

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ CORPORATIVĂ ÎN VIZIUNEA

COMPANIILOR Unele studii indică că cel puțin pentru anumite sectoare economice, practicarea

RSC aduce unele beneficii companiilor7. Printre cele mai evidente putem

enumera:

• Micșorarea costurilor de producere;

• Companiile ce oferă beneficii angajaților (precum ore de lucru flexibile,

colaborarea cu uniunile profesionale) beneficiază de o înaltă motivare a

personalului;

• Certificarea internațională, respectarea standardelor și adoptarea unui

cod de etică la nivel de companie generează creșterea inovării

tehnologice în cadrul instituției;

• Există de asemenea o corelație puternică între practicarea anumitor

activități RSC (cod de etică, audit extern) și atragerea noilor clienți și

parteneri.

Comisia Europeană sugerează de asemenea că compania are de câștigat în

urma RSC în următoarele domenii ale competitivității: structura costurilor,

resursele umane, perspectiva consumatorilor, inovațiile, gestiunea riscului și a

reputației precum și performanțele financiare8. Este adevărat că aceste beneficii

pot varia de la o companie la alta în dependență de sectorul de activitate,

numărul de angajați, numărul de concurenți pe piață, etc.

Ţinând cont de faptul că principalii promotori ai RSC ar trebui să fie companiile

şi reţelele de business, elaborarea acestui raport a început prin analiza

activităţilor pe care le desfășoară companiile și identificarea modelelor de

interacţiune cu societatea adoptate de acestea. De fapt, natura voluntară a

conceptului de RSC derivă din strategia de afaceri a companiei, implementarea

căreia nu trebuie să fie condiţionată de factori exteriori. Astfel, pentru a fi

credibilă și durabilă, intenţia de a fi social responsabilă trebuie să vină din

interiorul companiei.

Din păcate, interviurile aprofundate desfăşurate arată că există foarte puţine

companii ce sesizează deosebirea dintre filantropie şi RSC. Cele care înţeleg

diferenţa sunt în general companii mari, cu capital străin, membre ale reţelelor

7 COSMIC Project: Final Report of analysis about relationship existing between CSR and competitiveness in the

testile / clothing sector 8 European Competitiveness Report 2008

Pagina | 13

internaţionale de afaceri ce impun sau recomandă anumite standarde în

privinţa RSC. Pentru acestea, diferenţia dintre filantropie și RSC este evidentă,

așa cum și scopurile pentru care desfășoară anumite activităţi sunt diferite.

Aceste companii au bugete anuale, funcții delegate și, uneori, planuri concrete

pentru transpunerea în practică a principiilor RSC, precum și așteptări concrete

vizavi de rezultatele pe care le poate genera acest mod de a face business.

Pentru majoritatea companiilor moldovenești însă, RSC este un concept difuz,

împletit adesea cu filantropia sau, și mai banal, cu respectarea legislaţiei în

vigoare, iar uneori menţionează că ultimele două se includ în RSC, dar nu sunt

suficiente pentru a considera o companie social responsabilă. Acest lucru

demonstrează că companiile percep adesea activităţile filantropice şi RSC ca

fiind obligatorii. Altfel spus - un fel de „tribut” care trebuie plătit societăţii

pentru prosperitatea companiei. Filantropia este atât de înrădăcinată în cultura

de afaceri în Moldova inclusiv pentru că noțiunea ei este simplă, iar rezultatele

pot fi văzute imediat de către publicul larg. În plus, pentru orice societate

comercială este mult mai uşor să transfere ocazional o sumă de bani în scopuri

sociale, decât să integreze în activităţile curente ale companiei un nou model de

afaceri care presupune adesea schimbarea mentalităţii și a modului de

management. Pe de altă parte, multe companii în special cele din sectorul

construcţiilor sau agriculturii continuă să utilizeze munca copiilor și

adolescenților, angajându-i ilegal în activităţi ce le pun în pericol sănătatea şi

viaţa. În aceste condiţii, nu ne putem aştepta că acestea vor adopta conceptul

RSC prea curând, aşa cum asemenea companiei mai au încă o cale lungă de

parcurs până la respectarea legislaţiei în vigoare.

Chiar dacă marea majoritate a companiilor intervievate consideră că activităţile

RSC ar trebui să fie parte componentă a strategiei de afaceri, foarte puţini

patroni au elaborat ghiduri ce reflectă valorile etice ale companiei, au integrat

principiile etice la toate nivelele de interacţiune cu societatea sau au definit

strategii clare de evaluare a gradului de responsabilitate socială a companiei.

Calitatea de membru a PGM nu este neapărat necesară pentru ca o companie

să fie social responsabilă. După cum au arătat interviurile aprofundate, o bună

parte din companiile ce nu au auzit de PGM şi nici măcar de RSC au adoptat

modele de interacţiune cu clienţii, partenerii, furnizorii şi angajaţii foarte

apropiate de principiile RSC. Acest fapt denotă că există o acută lipsă de

comunicare și schimb de experienţă în rândul companiilor. Un alt exemplu în

susținerea acestei afirmații este și răspunsul unor companii la întrebarea: „Ce

rezultate aşteptaţi să obţineţi practicând activităţile RSC?” Multe companii nu

au nici un fel de aşteptări vizavi de rezultatele pe care le pot genera propriile

Pagina | 14

activităţi RSC, în timp ce ulterior în discuţiile aprofundate spun că au remarcat

schimbări în atitudinea clienţilor faţă de propria companie de când aceasta a

adoptat un alt mod de a face business.

Deși RSC este un concept relativ nou pentru mediul de afaceri din Republica

Moldova, multe companii se declară interesate de înţelegerea conceptului.

Multe dintre ele se află încă la etapa de clarificare a diferenţelor dintre

filantropie și RSC. Unele dintre ele (foarte puţine însă) sunt la etapa de

instituţionalizare a conceptului, în timp ce altele căută deja modelul potrivit ce

poate fi aplicat în interacţiunea companiei cu mediul intern şi extern (furnizorii,

clienţii, partenerii și angajaţii), iar câteva - la etape mult mai avansate

(elaborarea codului etic, elaborarea unei strategii şi buget anual destinat

activităţilor de RSC, etc.). Marea majoritate a managerilor companiilor nu

înţeleg însă ce presupune de fapt RSC, iar marea majoritate nici nu vede prea

curând integrarea în practica curentă a acestor principii şi valori şi nici nu

conştientizează beneficiile pe care le poate aduce aceasta asupra companiei.

Astfel pentru realitatea Moldovei, RSC rămâne la moment o practică mai mult

declarativă, fiind prea puţine companii predispuse să transpună în activitate

principiile RSC.

Companiile văd necesară intervenţia Guvernului în promovarea principiilor RSC

în rândul companiilor și anume diseminarea informației vizavi de RSC și

beneficiile pe care le poate aduce adoptarea acestei culturi de afaceri. De cele

mai multe ori, în viziunea acestora, intervenţia ar trebui să se limiteze la

furnizarea de informaţii vizavi de RSC, precum şi facilitarea comunicării cu

autorităţile publice.

În cazul marii majorităţi a companiilor mici (cu până la 20 angajaţi), decizia de a

face filantropie sau adopta RSC aparţine în întregime directorului general sau

executiv. Astfel, un rol deosebit de important îl joacă aici educaţia acestuia.

Deci, pe termen lung, instituţiile de învăţământ au un cuvânt greu de spus în

formarea unor directori (companii) social responsabile. Credem că accentul ar

trebui să fie pus în acest sens pe facultățile de Business și Administrare, dar

predarea modulelor de RSC să fie făcută la modul serios. Astfel, cursul de RSC ar

trebui să fie obligatoriu pentru studenții de la management și administrarea

afacerilor și facultativ pentru restul facultăților cu profil economic.

Per ansamblu, conştientizarea noţiunii de RSC este limitată în rândul

companiilor din Moldova. Unele nu cunosc termenul, deși desfăşoară activităţi

RSC. Altele recunosc termenul, susţin că sunt social responsabile, dar de fapt se

rezumă la activităţi de filantropie şi caritate. Doar câteva companii înţeleg pe

deplin complexitatea RSC şi desfăşoară activităţi ce pot fi calificate ca RSC în

Pagina | 15

sens larg. În acest context, nu ne putem aștepta că companiile vor învăţa din

mers să facă un alt fel de business, modelul tradiţionalist fiind încă destul de

impregnat în cultura de afaceri din Moldova. Pentru a schimba starea de lucruri

companiile au nevoie de un impuls din exterior ce poate veni inclusiv și de la

Guvern. Experienţa altor state arată că autorităţile publice pot determina

companiile să fie social responsabile prin propriul exemplu, precum şi prin

determinarea companiilor aflate în proprietate publică să adopte acest nou

model de interacţiune cu societatea.

COMPANIILE ŞI ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE Deşi pe termen lung companiile nu au de câștigat din activităţile filantropice pe

care le desfășoară, aceste activități nu pot fi neglijate, aşa cum constituie la

moment, în viziunea companiilor, cel mai la îndemână model de interacţiune cu

societatea, precum şi de „spălare a păcatelor”. De regulă, activităţile

filantropice sunt desfăşurate ocazional, atunci când parvin solicitări de finanţare

din partea unor ONG-uri sau alţi actori sociali sau în caz de calamitate naturală.

Totuși, anumite companii au propria agendă de filantropie pe care o

implementează mai mult sau mai puțin sistematic. Dar chiar şi în companiile

mari ce au un plan stabilit vizavi de activităţile de filantropie ce urmează să fie

desfăşurate, nu există un buget propriu-zis destinat acestor activităţi. De regulă,

finanţarea acestora se face din bugetul destinat activităţilor de promovare și

relaţii publice.

În Moldova persistă însă și practica de filantropie impusă, când companiile sunt

„rugate” să facă donaţii. Astfel de solicitări parvin din partea autorităţilor

centrale sau locale, de cele mai multe ori sub formă de propunere care este

percepută de companii ca fiind obligatorie. Aceste practici sunt deosebit de

dăunătoare. Autorităţile Moldovei ar trebui să înţeleagă că filantropia și

activităţile RSC sunt voluntare și nu pot fi impuse sub nici o formă. Dacă

autorităţile consideră necesară/oportună intervenţia companiilor într-un

anumit domeniu, acestea pot pune la dispoziţia publicului larg informațiile cu

privire la domeniile prioritare, instituţiile sau evenimentele ce au nevoie de

resurse din care companiile pot alege atunci când decid să desfășoare activităţi

filantropice. În acest sens, mass-media are, de asemenea, un rol important de

informare și educare (vedeți mai multe în secțiunea COMUNICARE ȘI MASS-

MEDIA).

Pe termen lung însă, statul per ansamblu are de câștigat în urma activităţilor

filantropice pe care le desfășoară companiile, în cazul în care acestea

complementează acţiunile autorităţilor.

Pagina | 16

Principalul obstacol cu care se confruntă companiile ce intenţionează să facă

donaţii este lipsa transparenţei financiare a instituţiilor ce beneficiază de ele.

Legislația fiscală impune efectuarea plăților strict în scopurile statutare ale

instituției nu însă și conform destinației donației primite. Astfel, practic cu există

instrumente la dispoziția companiilor donatoare de a verifica ce se întâmplă cu

banii după actul donației. Mai bine de jumătate dintre companiile intervievate

au menţionat în cadrul interviurilor aprofundate că donează banii doar la câteva

instituţii, în special prin intermediul reţelelor de business, şi asta pentru că nu

au capacitate de control asupra fondurilor donate. Lipsa transparenţei este o

adevărată problemă ce împiedică companiile să doneze fonduri şi altor actori

aflaţi în necesitate.

Întrucât reţelele de business amplifică și centralizează fondurile donate de

companii dar și servesc drept punte de conexiune între companii, rolul lor în

promovarea RSC și a filantropiei este mare. În secţiunea ce urmează am

considerat necesară analiza acestora din perspectiva RSC.

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ CORPORATIVĂ ÎN VIZIUNEA

REŢELELOR INDEPENDENTE DE BUSINESS În cadrul sondajului efectuat au fost intervievate 2 reţele independente de

business (RIB). Rolul acestor respondenţi în cadrul studiului este greu de

subestimat. Astfel, pe de o parte, opinia şi atitudinea RIB faţă de RSC şi

filantropie este promovată în rândurile companiilor membre, pe de altă parte,

aceste rețele reflectă percepţia și așteptările mediului de afaceri.

RESP ON S AB I LI TATE A SO CIALĂ CORP OR ATI VĂ Dintre toţi actorii sociali intervievaţi în cadrul studiului, RIB au fost cele mai

receptive. Din păcate însă, rezultatele interviului ne arată că, de rând cu alţi

actori sociali, și aceste rețele au o viziune destul de obscură asupra conceptului

de RSC. Liderii acestor organizaţii înţeleg prin RSC preponderent activităţi

filantropice. Mai mult decât atât, respondenţii tind să asimileze respectarea

legislaţiei în vigoare cu o parte componentă a RSC.

În acest context este esenţial de menţionat că RSC reprezintă un set de activităţi

opţionale ce sunt orientate spre depășirea standardelor minime obligatorii

impuse de stat, în timp ce aplicarea legislaţiei în vigoare este un imperativ ce nu

contribuie la gradul de responsabilitate socială al companiei. Sondajul efectuat

indică faptul că respondenţii nu sesizează deosebirea esenţială dintre caracterul

obligatoriu al reglementărilor impuse de stat şi caracterul opţional al

activităţilor RSC. De asemenea, răspunsurile primite indică nivelul scăzut de

pregătire al mediului de afaceri pentru implementarea unor elemente RSC

avansate.

Pagina | 17

În cadrul interviurilor am identificat şi câteva iniţiative ecologice care au fost

lansate și derulate cu succes de RIB. Această sferă de activitate RIB constituie un

element de RSC autentic, si prin urmare este mai mult decât plauzibilă. Totuşi,

aceste campanii ecologice au un caracter ocazional, ce nu implică promovarea

unei politici ecologice consistente în rândurile companiilor membre RIB.

F ILAN TROP I E RIB demonstrează o viziune clară a conceptului de filantropie şi o bună

gestionare a activităţilor filantropice. Reprezentanţii reţelelor independente de

business susţin şi pregătesc regulat activităţi filantropice. Iniţiativele lansate de

această categorie de actori social interesaţi se rezumă la coordonarea

campaniilor filantropice ce implică câteva companii membre ale RIB. În esenţă,

coordonând aceste campanii, RIB amplifică efortul individual, generând astfel

un impact de proporţii mai mari.

Un exemplu relevant în acest context este campania colectivă organizată de

Camera de Comerţ Americană în Moldova. În cadrul acestei acţiuni caritabile o

companie membră a RIB responsabilă de transport a trimis un camion ce

colectează contribuţii materiale de la sediile altor companii membre RIB și le-a

livrat la destinaţie (ex: casa de copii, sinistraţi).

Rolul RIB nu se reduce însă numai la monitorizarea şi lansare iniţiativelor. De

multe ori liderii acestor organizaţii preiau rolul de „mesageri”, cu intenţia de a

aduce la cunoştinţa autorităţilor publice dificultăţile cu care se confruntă

sectorul privat în activitatea sa filantropică. Un exemplu relevat sunt încercările

RIB de a influenţa poziţia autorităţilor publice în ceea ce privește tratamentul

fiscal aplicat activităţilor filantropice. În pofida acestor tentative de promovare

a intereselor agenţilor economici, potenţialul de intermediere al RIB este

valorificat doar parţial.

Putem concluziona că la această etapă RIB promovează preponderent

filantropia şi nu iniţiative autentice de RSC. Tendinţa este parţial explicată de

simplitatea conceptului de filantropie comparativ cu cel al RSC. Alt avantaj

considerabil al filantropiei în raport cu RSC este impactul cuantificabil şi

instantaneu. Cumulate, aceste caracteristici facilitează obţinerea suportului

financiar din partea companiilor membre RIB.

COMUNICAREA ŞI MASS-MEDIA În societăţile polarizate şi în care majoritatea populaţiei trăieşte la limita

sărăciei, există o percepţie specifică faţă de comunitatea de afaceri. De cele mai

multe ori companiile private sunt învinuite de egoism exagerat şi lipsa oricărui

interes faţă de problemele din societate. Acest fapt este cauzat de cele mai

Pagina | 18

multe ori atât de lipsa unor instrumente de comunicare dintre comunitatea de

business şi societate, lipsa de transparenţa în activitate, cât şi de reflectarea

slabă în mijloacele mass-media a proiectelor sociale ale businessului.

Dacă responsabilitatea social corporativă trebuie să fie parte a strategiei de

afaceri, atunci ea urmează să fie abordată alături de altă componentă absolut

indispensabilă - comunicarea. Elementele proprii de comunicare şi mijloacele de

informare în masă sunt cele mai importante instrumente care pot fi utilizate de

o companie pentru a promova principiile şi valorile unei responsabilităţi sociale

adecvate.

Transparenţa activităţii mediului de afaceri este unul dintre elementele

componente ale RSC. Din păcate, nu toate companiile din Moldova realizează

importanţa unei bune comunicări cu mediul extern. Cea mai mare parte a

companiilor, chiar şi din cele membre ale PGM nu folosesc în mod adecvat

instrumentele de comunicare cu clienţii, partenerii sau mass-media.

Foarte puţine companii au publicate pe paginile web o descriere completă şi

explicită a serviciilor prestate, o categorie de noutăţi care să le reflecte

activitatea, iar numărul celor ce au publicat informaţii cu privire la contribuţia

proprie la dezvoltarea societăţii este şi mai mică. Mai mult ca atât, multe

companii nu folosesc nici măcar sursele gratuite disponibile (servicii de difuzare

a comunicatelor de presa, reţelele specializate de business, reţele de socializare

etc.) pentru a spori vizibilitatea proiectelor și inițiativelor sociale pe care le

desfășoară.

Mijloacele de informare în masă au un rol dublu în raport cu RSC şi anume, pe

de o parte ar putea promova bunele practici de responsabilitate socială şi

exemplele de implicare a companiilor în soluţionarea problemelor din societate,

iar pe de altă parte, ar putea servi drept sursă de identificare a celor mai

stringente domenii care necesită o atenţie sporită din partea mediului de

afaceri.

În prezent, în rândul mass-media autohtonă nu există o viziune clară asupra

responsabilităţii sociale a companiilor. Mai mult ca atât, dacă alţi actori admit că

companiile se implică în mod dezinteresat în dezvoltarea societăţii, atunci

reprezentanţii mass-media califică ab initio orice implicare/manifestare socială

a sectorului privat ca PR, publicitate și promovare.

SECTORUL ASOCIATIV Subiectul responsabilităţii sociale corporative, indiferent de tipologia adoptată,

lipseşte practic din aria de cercetare şi preocupare a organizaţiilor

neguvernamentale autohtone. RSC privită ca principii de activitate a unei

Pagina | 19

companii este un domeniu nou nu doar pentru o bună parte dintre mediul

privat, ci şi pentru majoritatea organizaţiilor din sectorului neguvernamental.

Asemenea altor actorilor relevanţi vizaţi în acest studiu, organizaţiile

neguvernamentale identifică RSC că o activitate de donaţie sau susţinere

financiară a diferitor evenimente, instituţii, sau cauze, alături de aplicarea unor

principii etice în afaceri şi respectarea legislaţiei în vigoare. Indiferent de modul

de abordare a RSC, ONG-urile ar putea juca un rol semnificativ în promovarea

RSC, iar acest lucru se datorează următorilor factori:

Expertiza sectorială – dacă RSC înseamnă protecţia mediului, drepturile omului

şi anticorupţie, atunci organizaţiile neguvernamentale sunt anume acele

instituţii care alături de experienţa de abordare a domeniului sunt deschise

colaborării, flexibile şi transparente în activitate.

Apropierea de comunitate –organizaţiile neguvernamentale prin definiție sunt

constituite din subiecţi asociaţi de anumite interese comune în soluţionarea

unor probleme specifice din comunitate. Această latură permite mediului privat

să utilizeze resursele ONG-urilor nu doar pentru identificarea problemelor

specifice şi actuale din societate, dar şi să le implice activ în soluţionarea

acestora.

Capacitățile de educare publică, lobby și mobilizare specifice ONG-urilor le-ar

putea atribui un rol mai important în promovarea RSC. Organizaţiile

neguvernamentale pot obţine acces la diferite surse de finanţare cu scopul de a

sensibiliza opinia publică, de a instrui companiile locale privind noţiunea de RSC

şi de a promova implicarea pro-activă a acestora în societate.

În prezent, din punctul de vedere al ONG-urilor, practic nu există piedici ce ar

împiedica o companie să devină mai social responsabilă, însă se evidenţiază o

necesitate de promovare mai activă a rolului mediului privat în dezvoltarea

socială.

Pagina | 20

4. RESPONSABILITATEA SOCIALĂ CORPORATIVĂ ȘI

AUTORITĂŢILE PUBLICE: VIZIUNE , INSTRUMENTE ȘI MĂSURI DE PROMOVARE

CE ROL POATE JUCA GUVERNUL?

Fără îndoială, acțiunile autorităților publice sunt esențiale pentru crearea unui

mediu ce reduce riscurile operaționale ale afacerilor, contribuie la buna

dezvoltare a sectorului privat și încurajează competitivitatea și responsabilitatea

companiilor. Provocarea ce stă în fața autorităților în acest sens este

identificarea priorităților, crearea stimulentelor și susținerea companiilor ce își

doresc să fie social responsabile. Un alt rol esențial al guvernului ține de

sensibilizarea opiniei publice privind RSC. Guvernul joacă astfel un rol important

în promovarea practicilor de RSC. Autoritățile publice au la dispoziție o serie de

instrumente de politici pe care le pot aplica cu succes pentru promovarea RSC.

Astfel, putem identifica cel puțin patru tipuri de instrumente de intervenție:

Reglementarea. Autoritățile de diferite nivele pot reglementa activitatea

companiilor prin definirea sau îmbunătățirea standardelor minime de operare a

businessului, dar și excluderea comportamentelor inadecvate prin

reglementarea acțiunilor companiilor în anumite domenii precum mediul

ambiant, forța de muncă etc. Reglementarea nu se reduce doar la elaborarea

unor acte normative sau legislative, ci include și o serie de recomandări pe care

le pot primi companiile de la stat.

Facilitarea. Guvernul poate juca rolul uni catalizator al RSC. Astfel, acestea se

poate implica prin furnizarea informației către companii, prin facilitarea

înțelegerii și, deci, respectării standardelor minime obligatorii impuse de

legislație, prin includerea elementelor de RSC în politicile publice (politica

industrială, comercială, de mediu ambiant și de ocupare a forței de muncă),

precum și prin susținerea certificării voluntare a companiilor în domeniile RSC.

Intermedierea. Guvernul poate combina resursele publice cu cele private în

vederea maximizării beneficiilor sociale provenite ca urmare a activităților RSC

desfășurate la nivel de companie. Astfel, guvernul poate îmbunătăți

interacționarea agențiilor guvernamentale de suport a businessului cu

companiile private, organizațiile societății civile, etc. pentru a aborda

provocările sociale și de mediu ambiant la nivel de stat. Acest lucru este posibil

prin inițierea dialogului cu companiile private, dezvoltarea și promovarea

ghidurilor RSC la nivel sectorial, implicarea companiilor în procesul de elaborare

a standardelor, precum și antrenarea resurselor și crearea parteneriatelor

public-private.

Pagina | 21

Recunoașterea meritelor. Guvernul poate îmbunătăți suportul politic acordat

RSC prin diverse metode. Spre exemplu, guvernul ar putea să-și asume obligația

de a implementa principiile internaționale, crearea și susținerea schemelor de

recunoaștere publică a companiilor social responsabile, crearea documentelor

de politici publice ce ar include domeniul RSC. Autoritățile pot influența

practicarea RSC și prin propriul exemplu manifestat în activitățile zilnice

desfășurate cum ar fi achizițiile publice și practicile de gestiune a sectorului

public.

În cadrul studiului au fost intervievaţi reprezentanţii câtorva ministere şi agenţii

guvernamentale de suport al businessului. Opiniile acestor categorii de

respondenţi sunt menite să identifice percepția conceptului şi natura politicii

guvernamentale în contextul RSC.

VIZIUNI ȘI POLITICI DE RSC LA NIVEL DE GUVERN

CE C RED E GU VERN U L D ESPRE RSC De rând cu alţi actori sociali interesanţi, autorităţile publice au o închipuire

destul de vagă vizavi de RSC. Deşi funcţionarii intervievaţi au specificat câteva

aspecte veritabile ale RSC, interpretarea parţial corectă a conceptului nu implică

promovarea şi susţinerea iniţiativelor RSC în rândul companiilor. Concluzia este

confirmată şi de faptul că instituţiile supuse analizei nu au implementat măsuri

de promovare RSC în regulamentele sale de funcționare.

În opinia reprezentanţilor ministeriali, companiile aflate în proprietate de stat

dau dovadă de un grad scăzut de RSC comparativ cu companiile aflate în

proprietate privată deoarece nu au un profit suficient de mare pentru a derula

activităţi RSC. Funcţionarii publici explică această tendinţă prin productivitatea

scăzută și lipsa de entuziasm în rândurile angajaţilor acestor companii. Această

opinie denotă percepţia distorsionată a conceptului RSC și corelarea gradului de

RSC cu profitul companiei. Din nou, legătură funcţională profit-RSC indică

confuzia tradițională dintre RSC și filantropie.

În cadrul interviurilor funcţionarii publici au asimilat facilităţile fiscale oferite

unor categorii de antreprenori cu măsuri de promovare RSC. În opinia lor,

majorarea mijloacele financiare disponibile ar duce la o implicare mai activă a

companiilor în sfera RSC – deși această poziție nu găsește și susținerea

ministerului finanțelor. Evident, stimulentele fiscale ce încurajează RSC stabilesc

o relaţie cauză – efect ce poate fortifica şi promova RSC în rândurile

antreprenorilor. Asemenea stimulente ar avea rol motivaţional necesar pentru

lansarea conceptului în fază incipientă. Totuşi, facilităţile fiscale necondiţionate

nu pot constitui o dovadă de promovare a RSC la nivel de stat.

Pagina | 22

Astfel putem concluziona că Guvernul a reuşit să identifice doar o fracţie din

oportunităţile oferite de RSC. Până în prezent funcţionarii publici nu au sesizat

cele mai importante beneficii asociate cu promovarea RSC (ex: creşterea

economică şi cea a competitivităţii statului pe plan internaţional). Astfel, cu

toate că conceptul RSC a devenit mai conturat în percepţia Guvernului,

autorităţile publice nu joacă un rol major în promovarea RSC şi a principiilor

implicite acestui concept.

MĂSUR I LE D E PROM O VARE RSC PR AC TIC ATE LA NI VE L M IN IS TER IAL În cadrul interviurilor reprezentanţii ministeriali au exprimat intenţia de

cooperare cu sectorul privat în vederea promovării RSC. Totuși, până în prezent

ministerele nu au elaborat careva planuri de acţiuni sau strategii în acest sens,

iar intenţiile ce nu sunt susținute de politici și obiective concrete nu pot

schimba cursul evenimentelor în domeniul RSC. În cadrul interviurilor am

identificat că funcționarii ministerial tind să confunde responsabilitățile sale de

bază cu măsuri de promovare a RSC. De exemplu susținerea producătorului

local și îmbunătățirea calității producției – frecvent invocată de reprezentanții

ministerelor în calitate de măsură pro-RSC - este de fapt o funcție ministerială

de bază și prin urmare nu poate fi asimilată unei măsuri de promovare RSC.

Cu toate că promovarea RSC rămâne o arie puţin explorată, unele elemente RSC

sunt implementate chiar la nivel de ministere. Cu alte cuvinte, principii de RSC

pot fi identificate la nivel de management instituţional. În viziunea

reprezentanţilor intervievaţi, un rol deosebit în contextul RSC le revine

condiţiilor de muncă în instituţiile publice. Importanţa acestui aspect este

argumentată de necesitatea reţinerii cadrelor calificate în instituţii publice.

Realizarea de către oficialii publici a beneficiilor asociate unei componente RSC

este pe cât de surprinzătoare, pe atât de bine venită. Deși aplicarea RSC la

nivelul/în cadrul instituţiilor publice nu constituie o măsură conștientizată de

promovare a principiilor implicite, aceasta totuși le poate oferi agenţilor

economici un model ajustabil la realităţile sectorului privat.

Reprezentanţii ministeriali sunt de părere că stabilirea unui dialog între sectorul

public şi sectorul privat este absolut esenţială în promovarea RSC. Totuși în

cadrul studiului nu au fost depistate careva măsuri concrete care susțin aceste

afirmații. astfel, nici unul din funcționarii publici intervievați nu a fost informat

de organizarea meselor rotunde dedicate subiectului de RSC sau promovarea

altor forme de comunicare dintre sectorul privat și cel public în vederea stabilirii

obiectivelor RSC.

Pagina | 23

F ILAN TROP IA CO RPOR ATI VĂ ÎN VIZIU NE A O FIC IALI LOR PU BL IC I Conceptul de filantropie este interpretat corect de către autoritățile publice.

Totuși, potrivit interviurilor cu reprezentanții ministeriali organizarea

iniţiativelor filantropice ce survin la nivelul sectorului privat nu face parte din

funcţiile ministeriale. Afirmația în cauză este susținută și de regulamentele

privind organizarea și funcționarea ministerelor. Drept urmare, la acest nivel nu

există careva structuri sau persoane responsabile de gestionarea inițiativelor

filantropice ce apar la nivel de sector privat.

Totuși, statul deține instrumentele de stimulare fiscală a filantropiei. Astfel în

prezent contribuabilii rezidenți pot deduce oricare donaţii efectuate în decursul

anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, cuantumul cărora nu

depăşeşte 10 la sută din venitul impozabil.

RSC ȘI AGENŢIILE GUVERNAMENTALE DE SUPORT A

BUSINESSULUI

RESP ON S AB I LI TATE A SO CIALĂ CORP OR ATI VĂ AGSB au percepţii polarizate asupra RSC. Astfel, funcţionari intervievaţi au fie o

viziune foarte clară asupra RSC, fie nu o au deloc. Divergența opiniilor este

parţial explicată de funcţiile şi obiectivele stabilite la nivel guvernamental

pentru fiecare AGSB în parte.

Acele AGSB care sunt competente în domeniul RSC sunt totodată și promotoare

ale principiilor RSC în rândurile agenţilor economici. Una dintre activităţile

invocate de AGSB ca fiind orientate spre sporirea gradului de RSC sunt

competiţiile organizate cu scopul de a selecta cele mai social responsabile

companii. Un exemplu relevant în acest context ar fi concursul „IMM – Model

de Responsabilitate Socială” organizat în mai 2010 de către Organizaţia pentru

Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) în parteneriat

cu UNDP și o companie privată. Participanţii la concurs au fost premiaţi pentru

realizări obţinute în decursul anului 2009 în domeniile protecţiei mediului

înconjurător, respectării condiţiilor de munca a angajaţilor, integrării sociale și

sprijinului acordat comunităţii.

De asemenea, în rândurile acestei categorii de actori sociali survin ocazional

iniţiative de training-uri menite să promoveze RSC în rândurile companiilor mici

şi mijlocii. Totuşi, din discuţiile cu reprezentanţii AGSB rezultă că aceste

iniţiative sunt blocate în fază incipientă de către funcţionarii publici suspuşi.

Deciziile de a bloca iniţiative RSC sunt argumentate de irelevanţa acestui subiect

în contextul realităţii economice.

Pagina | 24

În fond, neglijarea RSC denotă atitudinea autorităţilor publice faţă de acest

subiect. Ca rezultat al ignorării subiectului RSC de către funcţionarii cu putere

decizională, agenţiile guvernamentale şi reţelele de business nu plasează

promovarea RSC în rândul priorităţilor sale. Astfel, în prezent RSC rămâne un

obiectiv obscur ce este preluat ocazional de diferiţi funcţionarii publici.

F ILAN TROP I E Contrar conceptului de RSC, cel de filantropie este interpretat corect de către

funcţionarii publici. Totuşi interviurile cu reprezentanţii AGSB demonstrează că

filantropia nu constituie o activitate prioritară pentru AGSB chiar dacă ocazional

ele organizează campanii de talie mică ce au ca scop susţinerea unor case de

copii, mănăstiri, etc. Ca şi în cazul RSC funcţia de susţinere şi promovare a

iniţiativelor filantropice nu este repartizată unei persoane sau unui

departament concret. Drept rezultat, iniţiativele filantropice ce apar în rândurile

companiilor nu sunt susţinute şi direcţionate de AGSB în mod eficient.

Pagina | 25

5. POLITICI RSC – PRACTICI INTERNAȚIONALE Unele politicile RSC aplicate la nivel guvernamental de către statele vest

europene pot fi preluate și ajustate la realitatea economică din Moldova. În cele

ce urmează vom prezenta trei modele de RSC aplicate în Marea Britanie, Franța

și Polonia.

POLITICA RSC ÎN MAREA BRITANIE Promovarea principiilor RSC este integrată în lista obiectivelor curente ale

fiecărui minister din Marea Britanie. Totuși, sfera de activitate atribuită fiecărui

minister în parte este sincronizată cu funcțiile de bază pe care le îndeplinește

instituția publică.

Astfel, începând cu anul 2001 Departamentul de Mediu, Produse alimentare și

Afaceri Rurale (DEFRA) este responsabil de protejarea mediului ambiant,

diversității biologice și susținerea dezvoltării zonelor rurale. Pentru a mări

gradul de responsabilitate a sectorului privat DEFRA a stabilit un set de

indicatorii de poluare a mediului ce pot fi utilizați de fiecare companie în

cuantificarea impactului său ecologic.

Departamentul responsabil de controlul imigrației și de unele aspecte ce țin de

securitate (Home Office), derulează un program intitulat ”Unitatea Activă a

Comunității” ce încurajează indivizii din comunitatea corporativă să contribuie

cu timpul și abilitățile sale personale la dezvoltarea comunității. Scopul final

urmărit de acest program este atragerea investițiilor în comunități ce necesită o

susținere financiară.

Cele două exemple prezentate reflectă caracterul benefic al RSC în diferite

sectoare și industrii gestionate. În prezent aceste măsuri sunt orientate spre

încurajarea comportamentului RSC prin crearea unui cadrul legislativ adecvat și

prin asigurarea unor stimulente fiscale / economice9.

POLITICA RSC ÎN FRANȚA Promovarea RSC în Franța este susținută de măsuri ce asigură transparența

activităților derulate de agenții economici. Astfel, Franța a fost prima țară care a

implementat raportarea obligatorie de RSC la nivel de companie.

Actul emis la data de 15 mai 2001 ce vizează Noile Reglementări Economice le

obligă pe companii să includă o serie de informații în rapoartele sale anuale cum

ar fi statutul angajaților, mobilitatea personalului, orele de muncă, relațiile

sociale, siguranța și sănătatea personalului, distribuția profiturilor, etc. Separat,

companiile sunt obligate să prezinte o descriere a activităților ce afectează

9 Corporate Social Responsibility a role in Government Policy and Regulation?”, autorul Constantina Bichta

Pagina | 26

comunitatea precum și a măsurilor întreprinse cu scopul de optimizare a

resurselor energetice. Acest act nu menționează careva indicatori și nu

stabilește limite admisibile. De fapt, scopul final urmărit de autorități este

stabilirea unui cadru de raportare orientat spre facilitarea comunicării diferitor

departamente din cadrul companiei.

De asemenea, statul francez gestionează companie publică intitulată ”Fondul de

Depozite și Hârtii de Valoare” (FDHV) ce deține o cotă minoritară de titluri de

valoare emise de către 200 companii din sectorul privat. Autoritățile publice se

întrunesc anual cu liderii acestor companii pentru a discuta probleme ecologice,

sociale și unele probleme de gestionare.

Unul din obiectivele FDHV este contractarea brokerilor cu scopul de a obține

informații suplimentare vizavi de companiile ce nu îndeplinesc toate cerințele

Pactului Global10.

POLITICA RSC ÎN POLONIA Cu toate că nivelul RSC în Polonia nu poate fi comparat cu cel din Marea

Britanie sau Franța, efortul depus de către guvernul acestei țări a avut un

impact considerabil asupra mediului de afaceri.

Primii pași pe care i-a făcut guvernul polonez cu scopul de interesa companiile

locale in RSC erau orientați spre informarea agenților economici. Astfel, în 2006

Oficiul Competitivității și Protecției Consumatorului în colaborare cu Banca

Mondială au organizat o masă rotundă ce viza nemijlocit RSC în Polonia.

La această întrunire au fost invitate mai multe categorii de actori sociali

(companii medii și mijlocii, corporații, ONG). Subiectele discutate la masa

rotundă au fost clasificate in 3 mari categorii: Rolul guvernului in promovarea

RSC; Angajații - beneficiari RSC și Evaluarea RSC în Polonia11.

Este important de menționat că în 2002 Banca Mondială a organizat

evenimente RSC la care însă nu participau reprezentanții guvernului și care nu

erau focusate pe rolul statului în contextul RSC. Totuși, odată cu aderarea

Poloniei la UE în 2004, curentul pro-RSC s-a intensificat, iar structurile

guvernamentale au început să joace un rol mai activ în promovarea RSC12.

Astfel, promovarea RSC în Polonia a devenit un obiectiv a politicilor

guvernamentale relativ recent. Autoritățile publice se află în faza de

10

Michel Douci, Ambassador responsible for Bioethics and Corporate Social Responsibility, ”France’s policy for

reporting corporate social responsibility undertakings 11

Grzegorz Piskalski „CSR concept in Poland. Current sate and perspectives for development. 12

http://siteresources.worldbank.org, ”Corporate Responsibility Takes Root in Poland

Pagina | 27

conceptualizare și sesizare a beneficiilor asociate RSC. Pe lângă actorii

internaționali cum ar fi Banca Mondială, cel mai activ promotor al RSC în

Polonia este Ministerul Muncii. Până în clipa de față nu a fost elaborată o

strategie concretă de promovare a RSC, însă influența statelor membre și cea a

politicilor reformatoare constituie o măsură de pregătire pentru o politică

concretă de RSC13.

13

The CSR Navigator Public Policies in Africa, the Americas, Asia and Europe” www.bertelsmann-stiftung.de/csr

Pagina | 28

6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

RESPONSABILITATEA SOCIALĂ CORPORATIVĂ ÎN MOLDOVA:

NIVELUL DE ÎNȚELEGERE ȘI DEZVOLTARE • Conceptul de RSC este în general difuz în rândul companiilor din

Moldova, acestea asociindu-l frecvent cu filantropia sau cu banala

respectarea legislaţiei în vigoare. În acest context, sunt foarte puţine

companii ce tind să fie responsabile social în sensul larg. Marea

majoritate a companiilor declară sunt social responsabile, dar că

intenţionează să practice și în continuare activităţile filantropice.

• Profilul companiilor interesate de integrarea RSC ca element al

modelului lor de business este diferit de cel al companiilor ce practică

filantropia: sunt companii mari, membre a reţelelor internaţionale ce

înţeleg beneficiile pe care le aduce responsabilitatea socială pe termen

lung. Acestea sunt deci conștiente de beneficii și urmăresc scopuri

exacte.

• În timp ce RSC este un termen aparent dificil de înţeles pentru marea

majoritate a companiilor intervievate, filantropia pare să fie foarte bine

integrată în cultura de afaceri din Moldova. Companiile privesc adesea

donaţiile ca pe un „tribut” pe care îl plătesc societăţii. Cu toate astea

companiile întâmpină dificultăţi întrucât de cele mai multe ori

instituţiile ce solicită donaţii nu sunt transparente, iar donatorul nu are

la îndemână nici o metodă de verificare a utilizării fondurilor. Tocmai

din această cauza companiile preferă să doneze bani în mod constant

unei și aceleiași instituţii „verificate”.

• Rețelele independente de business sunt în prezent cea mai pro-activă

categorie de respondenţi în ceea ce privește organizarea și susţinerea

activităţilor filantropice. Mai mult decât atât, RIB încearcă să informeze

autorităţile publice cu privire la dificultăţile întâlnite de agenţii

economici în activitatea filantropică. Totuși, RIB au un potenţial foarte

mare în promovarea RSC care rămâne nevalorificat.

• Deși în urma studiului efectuat am identificat careva progrese în ceea ce

privește practicarea activităţilor filantropice, esenţa termenului RSC

rămâne în continuare relativ obscură pentru toţi actorii sociali

interesaţi. Marea majoritate a respondenţilor tind să asimileze RSC cu

filantropia.

• Categoria care sesizează într-o careva măsură deosebirea dintre aceste

doua tipuri de activităţi este cea reprezentată de oficialii din ministere.

Din păcate, rezultatele studiului demonstrează că anume acești

respondenţi sunt cei mai dezinteresaţi de aplicare și promovarea RSC.

Pagina | 29

Parţial acest dezinteres este explicat de faptul că autorităţile publice nu

realizează oportunităţile ce le deschide aplicarea pe scară mai largă a

principiilor RSC. Drept rezultat autorităţile publice nu au elaborat

politici care ar viza promovarea sau cel puţin susţinerea activităţilor

RSC.

• În cazul activităţilor filantropice identificăm o problemă de

management instituţional care constituie o barieră în atragerea

fondurilor. Prin urmare, agenţii economici ce vor să deruleze careva

activităţi filantropice de multe ori renunță la aceste iniţiative din simplu

motiv că nu găsesc un funcţionar public ce i-ar direcţiona în acest sens.

• Unele agenții guvernamentale au un șir de iniţiative, atât filantropice,

cât și de RSC, care de multe ori nu sunt susţinute de funcţionarii publici

la nivelele ierarhice superioare. La acest nivel încă o dată poate fi

depistat dezinteresul autorităţilor în promovarea RSC.

RECOMANDĂRI DE POLITICI Această secţiune conţine recomandări destinate implementării şi dezvoltării

RSC în rândurile companiilor. Recomandările prezentate sunt bazate pe

rezultatele interviurilor aprofundate şi practicile aplicate cu succes de ţările ECE.

RECOM AND ĂR I G ENE RALE

• Întrucât principalii promotori RSC în Moldova sunt preponderent

reţelele de business și organismele internaţionale considerăm că PNUD

Moldova poate și trebuie să joace un rol crucial în promovarea RSC în

Moldova, în special în rândul companiilor ce nu sunt familiarizate cu

conceptul.

• PGM trebuie să fie și în continuare intermediar între companii și actorii

interesaţi de RSC iar PNUD Moldova ar trebui să susțină inițiativele

venite din partea acestei rețele. De asemenea, ar trebui să încurajeze

instituţiile guvernamentale să definească și implementeze propria

agendă de promovare a RSC.

• Mai multa transparență în operațiunile zilnice efectuate de guvern ar

influența pozitiv percepția pe care o au companiile dar și alți actori

sociali despre acesta și ar constitui un impuls pentru companii în

vederea adoptării aceleiași practici.

RECOM AND ĂR I SP ECI FIC E Instituțiile publice au la dispoziție o serie de instrumente prin intermediul

cărora pot impulsiona adoptarea principiilor RSC în operațiunile zilnice ale

companiilor.

Pagina | 30

INS TR U ME NTE D E R EG L EM EN TAR E

• Agențiile Guvernamentale trebui să adopte coduri de etică interne care

să specifice clar principiile după care se conduc angajații, dar și instituția

per ansamblu în interacțiunea cu beneficiarii, furnizorii, etc. Astfel de

coduri de etică pot fi sugerate de asemenea companiilor private, dar

vor servi și ca semnal și model pentru sectorul privat;

• Guvernul poate sugera companiilor private să își sporească gradul de

transparență prin elaborarea și prezentarea publică (site web, reviste

de specialitate) a rapoartelor RSC;

• Sporirea rolului şi vizibilităţii structurilor guvernamentale abilitate cu

funcţii de comunicare cu publicul în elaborarea, promovarea şi

coordonarea campaniilor sociale. Guvernul, prin exemplul său de

coordonare corectă, transparenţă şi eficienţă a promovării mesajelor

sociale poate atrage mediul privat în calitate de parteneri care pot

contribui la menţinerea şi distribuirea mai eficientă a acestora;

• Guvernul trebuie să impună prin lege elaborarea și prezentarea publică

a rapoartelor de donații și cheltuieli acoperite din aceste fonduri în

cazul instituțiilor pe care le are sub tutelă (case de copii, școli, aziluri,

grădinițe, etc.) și să sugereze acest lucru pentru restul beneficiarilor de

donații.

INS TR U ME NTE D E FAC IL ITAR E

• Dezinteresul autorităţilor publice faţă de RSC este determinat în primul

rând de înțelegerea confuză a conceptului și beneficiilor asociate cu

implementarea acestuia. Pentru a clarifica termenul de RSC

recomandăm autorităţilor publice organizarea seminarelor dedicate

elucidării acestui subiect în rândurile funcționarilor publici. Seminarele

în cauză trebuie predate de către specialiști internaţionali în domeniu

RSC a căror experienţă ar avea o valoare adăugată substanţială.

Atragerea specialiștilor ar putea fi susţinută de PNUD Moldova precum

și de către instituţiile superioare de învăţământ;

• Cooperarea la nivel guvernamental cu statele Europei centrale ar facilita

procesul de familiarizare cu termenul de RSC. De asemenea, detașarea

funcţionarilor publici ar elucida beneficiile ce derivă din promovarea

RSC. În general, schimbul de experienţa ar permite preluarea unor

elemente din politicile vest-europene ce ar putea fi aplicate cu succes în

realitatea economică a Moldovei;

• Guvernul ar trebui să găsească metode de a facilita înțelegerea

standardelor minime obligatorii impuse companiilor pentru a evita

încălcarea legislației în vigoare, cel mai frecvent în cazul muncii copiilor;

Pagina | 31

• Informarea companiilor nou create vizavi de conceptul RSC poate fi

efectuată cu ajutorul unei broșuri informative înmânate la înregistrarea

companiei la Camera Înregistrării de Stat;

• Gradul de sensibilizare al mediului de afaceri față de RSC poate fi sporit

prin introducerea unor cursuri universitare în programul de studii al

universităților de profil. Subiectul în cauză trebuie să aibă un caracter

obligatoriu pentru studenții facultăților de management și administrare

a afacerilor. Cursurile ar trebui să fie predate de către specialiști

calificați, iar aici UNDP și PGM ar trebui să intervină.

INS TR U ME NTE D E INT E R ME DI ER E Ș I CO OR DO N AR E

• Recomandăm Guvernului să comunice cu companiile, pentru a

identifica și înlătura eșecurile pieței. Astfel, acordarea unor facilități

fiscale companiilor nou create pentru a elimina un anumit eșec de piață

(spre exemplu o companie a cărei scop primar este colectarea și

reciclare hârtiei utilizate ar putea beneficia de facilități fiscale) ar trebui

să fie o prioritate pentru autoritățile publice;

• Autorităţilor cu un grad ridicat de putere decizională le recomandăm să

susţină iniţiativele RSC care apar atât la nivel de AGSB, cât și la nivel de

RIB. Crearea unor posturi / departamente responsabile de susţinerea

activităţilor filantropice și RSC sau integrarea acestor responsabilități în

unitățile de analiză și monitorizare a politicilor este un imperativ pentru

autorităţile publice. Repartizarea responsabilităţilor ce ţin de

organizarea iniţiativelor filantropice la nivel de stat va facilita și va

stimula atât agenţii economici individuali cânt și membrii RIB.

• Autorităților publice ar trebui să preia inițiativa creării unei mese

rotunde la care s-ar întruni mai multe categorii de actori sociali

responsabili (AGSB, RIB, PGM, reprezentanți IMM, etc.) cu scopul de a

stabili prioritățile, barierele și perspectivele RSC în Moldova. Aceiași

actori pot fi consultați în cazul stabilirii sau modificării standardelor

minime obligatorii de operare a afacerilor;

• Guvernul ar trebui să comunice intens cu PGM și alte rețele de afaceri

în vederea identificării celor mai bune practici RSC la nivel național și să

le disemineze prin intermediul agențiilor guvernamentale ce

interacționează cu mediul de afaceri;

• Pentru maximizarea efectului social pozitiv, recomandăm autorităţilor

publice centralizarea necesităților instituțiilor într-o bază de date

accesibilă atât agenţilor economici care sunt interesaţi în derularea

unor activităţi filantropice,cât și altor actori sociali interesaţi;

Pagina | 32

• Guvernul trebuie să încurajeze companiile locale să se asocieze în reţele

de business și să iniţieze dialoguri în vederea promovării celor mai bune

practici, dar și să se asigure astfel că vocea lor este luată în considerare

în procesul de consultare.

INS TR U ME NTE D E R ECU NOA ȘT ER E A M ER I TE LO R

• Autorităţile ar trebui să elaboreze o strategie RSC ce ar încorpora

domeniile prioritare promovate la nivel de stat. În cadrul strategiei

recomandăm susţinerea iniţiativelor şi politicilor ecologice; organizarea

concursurilor şi premierea celor mai social responsabile companii;

implementarea unor facilităţi fiscale pentru companiile ce practică

principii RSC;

• Statul ar putea promova principiile RSC prin intermediul companiilor

aflate total sau parțial în proprietatea sa. Mai exact, modelul RSC aplicat

de către aceste companii ar constitui un bun exemplu pentru

companiile din sectorul privat. Evident, se prea poate că nu va fi posibilă

implementarea principiilor RSC în toate companiile aflate în proprietate

publică, dar implementarea practicilor RSC în cadrul companiilor

importante pentru stat ar trebui să fie o prioritate;

• Statul trebuie să încurajeze și susțină inițiativele de recunoaștere

publică a companiilor social responsabile.

Pagina | 33

LISTA REFERINȚELOR BIBLIOGRAFICE • News & Bad The Media, Corporate Social Responsibility and Sustainable

Development, First Edition 2002;

• Sustainability, Ketchum and the United Nations Environment

Programme;

• Med NGO Strategies for Promoting Corporate Social Responsibility, ©

2002 by Carnegie;

• Council on Ethics and International Affair Business/NGO Engagement on

CSR Current Thinking, Concern Universal;

• BIS, Pactul Global in Moldova, Analiza comparativă a reglementărilor cu

privire la publicitatea în Republica Moldova, Franţa, Romania (UE),

Ucraina;

• Codul Audiovizualului al Republicii Moldova, COD Nr. 260

din 27.07.2006;

• Legea cu privire la publicitate LEGE Nr. 1227 din 27.06.1997;

• http://www.unescap.org/tid/publication/indpub2565_chap4.pdf;

• Margolis, J.D. and Walsh, J.P., The stakeholder theory of the

corporation: Concepts, evidence and implications. Academy of

Management Review; (2004).;

• L.E. Donaldson, T. and Preston, Misery loves companies: Rethinking

social initiatives by business (1995);

• COSMIC Project: Final Report of analysis about relationship existing

between CSR and competitiveness in the textile / clothing sector;

• European Competitiveness Report 2008;

• Constantina Bichtat , Corporate Social Responsibility a role in

Government Policy and Regulation?”

• Michel Douci, Ambassador responsible for Bioethics and Corporate

Social Responsibility, ”France’s policy for reporting corporate social

responsibility undertakings;

• Grzegorz Piskalski „CSR concept in Poland. Current sate and

perspectives for development;

• http://siteresources.worldbank.org, ”Corporate Responsibility Takes

Root in Poland;

• The CSR Navigator Public Policies in Africa, the Americas, Asia and

Europe” www.bertelsmann-stiftung.de/csr;

• Elena Gallová Kriglerová, Zuzana Kerestesová, Miroslav Kollár, Michal

Vasecka , Baseline Study on Corporate Social Responsibility Practices in

Slovakia;

Pagina | 34

• Eyyub Hajiyev, Baseline Study on Corporate Social Responsibility

Practices in the Western Balkans

Pagina | 35

ANEXE L I S TA IN S TI TU ȚI ILOR Ș I PER SO ANE LO R IN TERVI EVATE

Companii

1 Termo Clima Igor Zadnipru

2 Donaris Group Eugen Motrescu

3 Covoare Ungheni Elena Cebanenco

4 Total Leasing Elena Cobzari

5 Foto Rapid Sergiu Cocoș

6 Grada Logistic Group Vitalie Belescu

7 Milenium Group

8 Floare Carpet SA Alexandru Leonti, manager vânzări

9 ProConsulting SRL Corina Sîrbu

10 Microinvest Igor Gudumac

11 Axa Mangment Consulting dl. Popa

12 Tatra-Bis Andrei Rusu

13 Bioprotect Cristina Miriuță

14 Brodsky Uskov Ruslan Uskov

15 MAIB Eugen Josan

16 Trimetrica Eugeniu Hristev, director general

17 Efes Vitanta Moldova Brewery Ion Basiul, marketing manager

18 Sun Communication John Maxemchuk, director general

19 Imunotehnomed Sergiu Rața, director general

20 Orange Ludmila Buzulan

Rețele de business

1 American Chamber of Commerce Mila Malairău, director executiv

2 Clubul Oamenilor de Afaceri ”Timpul” Ion Leșan, director executiv

Instituții superioare de învățământ

1 ASEM Sergiu Tutunaru

Autorități publice

1 Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familie Valentina Buliga, ministru

2 Ministerul Finanțelor Victor Barbăneagra, viceministru

3 Ministerul Economiei Marian mamei, șef Direcţie politici de administrare şi deetatizare a proprietăţii publice

4 Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare Valeriu Cosarciuc, ministru

Pagina | 36

5 Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova Mihai Bîlbă, director, Departamentul Dezvoltarea Competenţelor

6 Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii

Olga Melniciuc, șef direcție Planificare, Coordonare şi Monitorizare a Programelor

7 Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor

Andrei Timuș, director executiv

Societatea civilă

1 Asociația Presei Independente Petru Macovei

2 IDIS Viitorul Liubomir Chiriac

3 CREDO Sergiu Ostaf

Mijloace de informare în masă

1 Publica

2 Jurnal TV

3 M1

4 Timpul

5 Jurnal de Chișinău