Clasele_construcţiilor
-
Upload
florina-andreea -
Category
Documents
-
view
213 -
download
0
description
Transcript of Clasele_construcţiilor
1
Clasele construcţiilor ( categorii de importanţă specifice )privesc
construcţiile (sau părţi ale acestora) numai sub anumite aspecte specifice ( acţiunea
seismică, sensibilitatea la vânt şi zăpadă, pericolul de incendiu şi rezistenţa la foc,
aglomeratea cu persoane etc).
Există, spre exemplu situaţii când construcţii de categorie de importanţă normală
şă fie încadrate în clase de importanţă deosebită şi invers.
Se prezintă în continuare câteva clasificări a construcţiilor din punct de vedere al
claselor specifice.
Din punct de vedere al proiectării şi asigurării la acţiunea seismică construcţiile se
încadrează în următoarele clase de importanţă :
Clasa I - Construcţii de importanţă vitală pentru societate, a căror
funcţionalitate în timpul cutremurului şi imediat după cutremur trebuie să se
asigure integral.
- spitale, staţii de salvare, staţii de pompieri.
- Clădiri pentru unităţi administrative, centrale şi judeţene, cu rol de
decizie în organizarea măsurilor de urgenţă după cutremure.
- Clădiri pentru comunicaţii de interes national şi judeţean
- Unităţi de producere a energiei electrice din sistemul national
- Clădiri care adăpostesc muzee de importanţă naţională
Clasa II - Construcţii de importanţă deosebită la care se impune limitarea
avariilor avându-se în vedere consecinţele acestora:
- celelalte clădiri din domeniul ocrotirii sănătăţii
- şcoli, creşe. Grădiniţe, cămine pentru copii, handicapaţi, bătrâni
- Clădiri care adăpostesc aglomeraţii de persoane; săli de spectacole
artistice şi sportive, biserici, centre comerciale importante
- Clădiri care adăpostesc valori artistice, istorice, ştiinţifice deosebite
- Clădiri şi instalaţii industriale care prezintă riscuri de incendii sau
degajări de substanţe toxice.
- Clădiri industriale care adăpostesc echipamente de mare valoare
economică.
- Depozite cu produse de strică necesitate pentru aprovizionarea de
urgenţă a populaţiei.
2
Clasa III - Construcţii de importanţă normală (construcţii care nu fac parte din
clasele I, II sau IV)
- clădiri de locuit, hoteluri, cămine ( cu excepţia celor din clasa II)
- construcţii industriale şi agrozootehnice curente.
Clasa IV. - Construcţii de importanţă redusă:
- construcţii agrozootehnice de importanţă redusă ( de ex.: sere,
construcţii parter diverse pentru creşterea animalelor şi păsărilor,
etc.)
- construcţii de locuit parter sau parter şi etaj
- alte construcţii civile şi industriale care adăpostesc bunuride mică
valoare şi în care lucrează un personal restrâns.
În anumite situaţii, unele componente ale clădirilor, inclusiv instalaţii şi
echipamente ale acestora, se pot încadra în clase de importanţă diferite de cea a
restului clădirii.
Urmărirea comportării în timp a construcţiilor se desfăşoară pe toată
perioada de viaţă a construcţiei începând cu execuţia ei şi este o activitate
sistematică de culegere şi valorificare (prin următoarele modalităţi: interpretare,
avertizare sau alarmare, prevenirea avariilor etc.) a informaţiilor rezultate din
observare şi măsurători asupra unor fenomene şi mărimi ce caracterizează
proprietăţile construcţiilor în procesul de interacţiune cu mediul ambiant şi
tehnologic.
Scopul urmăririi comportării în timp a construcţiilor este de a obţine
informaţii în
vederea asigurării aptitudinii construcţiilor pentru o exploatare normală, evaluarea
condiţiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor şi avariilor, respectiv
diminuarea pagubelor materiale,de pierderi de vieţi şi de degradare a mediului
(natural, social, cultural) cât şi obţinerea de informaţii necesare perfecţionării
activităţii în construcţii. Efectuarea acţiunilor de urmărire a comportării în timp a
construcţiilor se execută în vederea satisfacerii prevederilor privind menţinerea
cerinţelor de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate ale construcţiilor cât şi ale
celorlalte cerinţe esenţiale.
Urmărirea comportării în timp a construcţiilor este de două categorii:
-Urmărire curentă;
-Urmărire speciala
Urmărirea curentă este o activitate de urmărire a comportării construcţiilor
care constădin observarea şi înregistrarea unor aspecte, fenomene şi parametri ce
pot semnala modificări ale capacităţii construcţiei de a îndeplini cerinţele de
rezistenţă, stabilitate şi durabilitate stabilite prin proiecte.
3
Urmărirea curentă a construcţiilor se aplică tuturor construcţiilor de orice
categorie sau clasă de importanţă şi formă de proprietate de pe teritoriul României,
cu excepţia clădirilor pentru locuinţe cu parter şi parter plus un etaj şi anexele
gospodăreşti situate în mediul rural şi în satele ce aparţin oraşelor, precum şi
construcţiilor provizorii şi are un caracter permanent, durata ei coincide cu durata
de existenţă fizică a construcţiei respective.
Urmărirea curentă a comportării construcţiilor se efectuează prin examinare
vizuală directă şi dacă este cazul cu mijloace de măsurare de uz curent permanent
sau temporare.
Urmărirea curentă se va efectua la intervale de timp prevăzute prin
instrucţiunile de urmărire curentă, dar nu mai rar de o dată pe an şi în mod
obligatoriu după producerea de evenimente deosebite (seism, inundaţii, incendii,
explozii, alunecări de teren etc.)
Urmărirea specială este o activitate de urmărire a comportării construcţiilor
care constă din măsurarea, înregistrarea, prelucrarea şi interpretarea sistematică a
valorilor parametrilor ce definesc măsura în care construcţiile îşi menţin cerinţele
de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate stabilite prin proiecte.
Urmărirea specială a comportării construcţiilor se instituie la:
a) construcţii noi de importanţă deosebită sau excepţională stabilită prin proiect;
b) construcţii în exploatare cu evoluţie periculoasă, recomandată de rezultatele unei
expertize tehnice sau a unei inspectări extinse;
c) cererea proprietarului, a Inspecţiei de Stat în Construcţii, Lucrări Publice,
Urbanism şi Amenajarea Teritoriului sau a organismelor recunoscute de acesta pe
domenii de specialitate.
În momentul instituirii urmăririi speciale a comportării construcţiilor aceasta
va îngloba şi urmărirea curentă. Urmărirea specială a comportării construcţiilor se
efectuează cu mijloace de observare şi măsurare complexe şi specializate, adaptate
obiectivelor specifice ale fiecărui caz în parte şi ţinând seama de prevederile
reglementărilor tehnice în vigoare, standarde, normative, instrucţiuni tehnice,
ghiduri tehnice).Organizarea urmăririi speciale este sarcina proprietarului.
In cadrul proiectelor de monitorizare, urmarirea comportarii in timp a constructiilor
se desfasoara pe toata perioada de viata a acestora, incepând chiar din momentul
executiei si reprezinta o activitate de culegere, interpretare a informatiilor rezultate
din observare si masuratori efectuate pentru a determina modificarile de pozitie
survenite in decursul timpului, astfel incât sa fie asigurata stabilitatea si siguranta
in exploatare.
Rezultatele furnizate in cadrul unui proiect de urmarire a comportarii in timp
a constructiilor constituie informatii de o importanta vitala, necesare pentru a
stabili daca acestea pot fi exploatate in siguranta.
4
Din punctul de vedere al metodelor prin care se efectueaza urmarirea
comportarii in timp a constructiilor si terenurilor distingem :
Metode fizice: aparatele cu care se efectueaza masuratorile sunt amplasate
pe constructia cercetata, sau in interiorul ei, situatie in care aparatele se
mişca odata cu constructia. Prin metodele fizice se masoara in general
deplasari relative.
Metode geometrice (geodezice): in acest caz se raporteaza pozitia anumitor
puncte fixate pe constructie, la o serie de puncte fixe amplasate in afara
zonei de influenta a factorilor ce actioneaza asupra constructiilor şi a
terenurilor pe care acestea sunt amplasate. Aceste metode determina
marimile absolute şi relative ale deplasarilor pe verticala, orizontala sau
spatial.
Metodele geodezice sunt cele mai des utilizate in practica, si acestea se
impart in urmatoarele cateorii:
Monitorizarea fisurilor
Monitorizarea tasarilor
Monitorizarea deplasarilor / deformatiilor plane
Monitorizarea deplasarilor / deformatiilor spatiale Monitorizarea deplasarilor prin metoda reflectorless
5
Monotorizarea fisurilor
Presupune monitorizarea periodica a evolutiei fisurilor aparute in diferite
structuri datorita anumitor eforturi interne sau externe. In fiecare ciclu de
masuratori se masoara foarte precis latimea, lungimea si adancimea fisurilor.
Masuratorile se efectueaza cu sublere digitale performante ce asigura precizii de
2,3 sutimi de milimetru. Documentatia textuala, predata pentru fiecare transa de
masuratori beneficiarului, este insotita si de fotografii digitale ale fisurilor si
grafice cu evolutia variatiei deschiderii.
Instrumente de masurat
Subler digital de precizie dotat cu falci de masurare conice
Precizie masurare ±0.02-0.03mm
6
Monotorizare tasari
Metoda nivelmentului geometric de precizie inalta a fost şi este, cea mai
folosita metoda in studiul deformatiilor constructiilor.In functie de tipul şi marimea
constructiei studiate, se creeaza reteaua de nivelment geometric pentru
monitorizarea tasarilor . In componenta retelei intra:
punctele de control de cercetat, fixate pe constructia care este supusa cercetarii,
numite in cazul acestei metode şi marci de tasare sau repere mobile.
reperi ficşi, numiti şi reperi de referinta, sunt amplasati in terenuri nedeformabile şi
in afara zonei de influenta a constructiei studiate.
Punctele de control (marcile de tasare), au rol de a reda cat mai fidel
modificarea componentelor verticale ale deplasarilor unor elemente separate sau a
constructiei urmarite, pe care ele sunt fixate, cat şi crearea posibilitatilor de
masurare a acestor componente. Ele se incadreaza in elementele de rezistenta ale
constructiei şi trebuie sa asigure verticalizarea pe acestea a mirelor de nivelment.
Repartizarea marcilor de tasare se face in functie de forma şi dimensiunile
fundatiei, şi de incarcarea diferitelor parti ale acesteia. Ele se repartizeaza in lungul
axelor fundatiilor, pentru a se determina directiile respective, in locuri unde se
aşteapta tasari mari, la rosturile de dilatatie, in jurul zonelor cu cele mai
defavorabile conditii geologice. Aceasta operatie se realizeaza pe baza unui proiect
de amplasare a marcilor de tasare executat de proiectantul general. In cazul
urmaririi comportarii in timp a constructiilor, in perioada executiei şi apoi a
exploatarii, se va avea in vedere luarea de masuri avand ca scop masurarea
deplasarilor verticale incepand cu turnarea radierului de egalizare şi sfarşind cu
darea constructiei in exploatare. In acest fel, se va putea stabilii dependenta
deplasarilor verticale de greutatea proprie a constructiei in diferite etape de
executie, de greutatea tuturor utilajelor inglobate in constructie, la darea in
functiune a acesteia, ca şi la incarcarea constructiei.
In acelaşi timp, se vor urmarii şi deplasarile verticale ale terenului
inconjurator produse de influenta constructiei asupra terenului.
7
Marcile de tasare pe care se efectueaza masuratorile sunt confectionate conform
standardelor romanesti in vigoare, garantand astfel cea mai buna precizie a
masuratorilor. Softurile de calcul si analiza a deplasarilor sunt dintre cele mai
performante pentru a intregi solutia cea mai buna oferita clientilor nostri.
Instrumente de masurat : Nivela .
Precizie masurare ±0.3mm / dublu Km de nivelment.
8
Monotorizarea deplasarilor orizontale
Deplasarile sau deformatiile plane ale constructiilor si terenurilor pot fi
determinate prin metode geodezice utilizand : metode clasice (statii totale) ,
metode GNSS (sisteme de pozitionare globala : GPS, GLONASS, Galileo) sau
metode combiante. Reteaua geodezica formata din reperi de control si puncte
obiect materializate pe corpul obiectului studiat este astfel creata incat in urma
masuratorilor efectuate sa se poata determina miscarea plana absoluta a obiectului
studiat. Pozitia punctelor obiect se stabileste in baza unui proiect de amplasare
executat de proiectantul general. In cazul urmaririi comportarii in timp a
constructiilor, in perioada executiei şi apoi a exploatarii, se va avea in vedere
luarea de masuri avand ca scop masurarea deplasarilor plane incepand cu turnarea
radierului de egalizare şi sfarşind cu darea constructiei in exploatare.
Instrumente folosite: Statie totala, Echipamente GNSS.
9
Monotorizarea deplasarilor spatiale
Problema determinarii pozitiei punctelor intr-un sistem unic de referinta
pentru cele trei coordonate ale sale a fost si este una din preocuparile de baza ale
geodeziei.
Geodezia tridimensionala elimina aceasta separare ,pastrand unitatea
sistemului de referinta la rezolvarea problemei de pozitionare in spatiu a pucntelor
geodezice.Prelucrarea are ca rezultat determinatea,intr-un sistem unitar, a pozitiei
in spatiu cu trei dimensiuni a retelei geodezice.Un alt spcific al prelucrarii consta
in faptul ca in retelele geodezice tridimensionale se are in vedere ansamblul tuturor
masuratorilor geodezice posibile ,raportate la un singur sistem de referinta unitar
adoptat.
In cazul cand se doreste determinarea deplasarilor spatiale ,pentru
reprezentarea celor trei coordonate ale fiecarui punct din reteaua geodezica de
urmarire se utilizeaza un sistem cartezian geocentric caruia ii este atasat un
elipsoid propriu si alte marimi caracteristice definitorii ale datumului .Pentru
determinarea pozitiei punctelor din retea ,se efectueaza masuratori de : directii
azimutale ,distane inclinate,distante zenitale ,si uneori diferente de nivel masurate
prin nivelment geometric.Pentru retelele geodezice de urmarire a comportarii
constructiilor si terenurilor in care se doresc determinarea deplasarilor spatiale ale
punctelor intr-un sistem unitar de coordonate,metoda determinarilor de prezicie
GPS reprezinta cea mai optima si rapida metoda geodezica.
Tehnicile de masurare GPS s-au impus rapid indomeniul urmaririi
comportarii in timp a constructiilor si terenurilor, oferind avantaje semnificative
fata de tehnicile de pozitionare clasice.
Instrumente folosite: Statii totale si echipamente GNSS.
10
Monotorizarea deplasarilor prin metoda Reflectorless
Prin intermediul acestei noi metode de efectuare a măsurătorilor în cadrul
proiectelor de monitorizare a comportării în timp a construcţiilor şi terenurilor,
se elimină complet necesitatea materializării punctelor obiect . Metoda oferă
posibilitatea automatizării integrale a procesului de măsurare, analiza statistică a
parametrilor monitorizaţi şi furnizarea informaţiilor.
Programul DETECT se accesează doar prin intermediul browserelor de
internet fără instalarea în prealabil a altor programe. Pentru utilizarea programului,
calculatoarele trebuie să aibă o configuraţie minimă astfel încât să permită accesul
la internet şi utilizarea browserelor de internet.
Programul permite determinarea şi analiza stabilităţii pentru următorii
parametrii :
Variaţia distanţelor plane
Variaţia distanţelor spaţiale
Deplasări plane determinate pe o anumită direcţie
Deplasări plane corectate cu corecţia de discretizare determinate pe o anumită
direcţie
Deplasări verticale
Deplasări verticale corectate cu corecţia de discretizare
Metoda reflectorless de monitorizare prezentată are numeroase avantaje faţă
de metoda clasică:
Punctele monitorizate nu sunt materializate pe corpul obiectului studiat.
Eliminarea completă a vizării / punctării manuale . Măsurătorile pot fi efectuate cu
unghiuri de pantă chiar şi de 100g .
Măsurătorile se pot colecta în mod semiautomatizat sau chiar complet automatizat
(prin scanare) fară utilizarea prismelor de monitorizare.
Viteza mai mare de colectare a datelor faţă de metoda clasică.
Costuri mai mici pentru materializarea punctelor reţelei geodezice prin eliminarea
materializării punctelor obiect.
Costuri mai mici pentru efectuarea măsurătorilor datorită utilizarii metodei de
colectare a datelor automata sau semiautomata.
Algoritmi simplificaţi şi mai rapizi pentru depistarea deplasărilor sau a variaţiilor
de distanţe plane şi verticale.
11
În cazul utilizării metodei de monitorizare reflectorless în timp real putem avea
disponibile valorile şi testările statistice a parametrilor monitorizaţi imediat după
efectuarea măsurătorii către fiecare punct. În cazul clasic de monitorizare în timp
real rezultatele sunt disponibile doar după efectuarea întregului ciclu de măsurători.
Sunt eliminate complet calculele de compensare a reţelei geodezice fiind necesar
să se asigure doar acelaşi datum între tranşe de măsurători diferite.
Configuraţia punctelor obiect poate fi modificată între tranşele de măsurători fară
complicarea algoritmilor de calcul şi testare statistică a parametrilor monitorizaţi.
În cazul determinării deplasărilor prin aplicarea corecţiei de discretizare punctele
de staţie nu trebuiesc materializate.
12
In cadrul retelelor geodezice folosite la urmarirea comportarii constructiiloe ,se
intalnesc doua categorii de puncte:
-puncte amplasate departe de zona ce face obiectul urmaririi comportarii in timp
-puncte amplasate pe constructia sau suprafata de teren inconjuratoare studiata.
Retea de microtriangulatie folosita la un baraj
In component retelei intra urmatoarele categorii de puncte:
-puncte de control,numite si marci de vizare
Marci de vizare
13
-puncte de statie
Pilastru de beton
-puncte de referinta
-puncte de orientare