Universitatea „Transilvania” Braşov

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Specializarea Psihopedagogie Specială

Impactul trecerii la clasa pregatitoare asupra atitudinilor faţă de

scoală, la şcolarul mic

Sandu Andreea Eugenia

Psihopedagogie Specială

Anul II

Anul universitar

2013-2014

Curprins

I. IntroducereII. Metodologia cercetării

III. Analiza si prelucrarea datelorIV. Interpretarea datelorV. Aşteptări

VI. Limite şi valorificări

Anexe

I. Introducere

„Şcoala” reprezintă locul unde educaţia formală „ia naştere”, e o sursă de cunoştinţe

generale, este unul din cei mai importaţi factori, din mediul în care copilul traieşte,

care formează din punct de vedere social, cultural, educaţional, civic structura

personalităţii acestuia. În mediul şcolar se începe socializarea secundară, unde copilul

acum trebuie sa interacţioneze cu un câmp mai larg de persoane(învăţătoarea, colegii

noi, profesorul, etc.)

Clasa pregătitoare este un concept mai vechi prezent în sistemul nostru de învăţământ, diferenţa este ca până în anul 2012 ea a fost încadrată în ciclul grădiniţelor, astfel copiii nu erau complet pregătiţi pentru trecerea la şcoală. Clasa I poate reprezenta un impact emoţional foarte puternic pentru şcolar, este o schimbare majoră pentru acesta, la început poate părea un mediu ostil datorită regulilor ce trebuie respectate. Diferenţa dintre gradiniţă şi cilul primar este foarte mare deoarece şi conceptele ce stau la baza lor diferă.

Preşcolaritatea, sau educaţia timpurie, este o formă importantă de şcolarizare

necesară dezvoltării şcolarului mic. Ea pune întâia baza la formarea din punct de

vedere social a acestuia, reprezintă o punte de trecere de la gradiniţă la ciclul primar.

În Europa această formade educaţia timpurie este prezentă de foarte mult timp şi

are două modele organizaţionale, faza unică si faza duală.

Faza unică este aplicată în Norvegia, Slovenia si Islanda, ea presupune o

organizare unică pentru toţi copiii, indiferent de varstă (prescolari), de acestia se

ocupa o echipă managerială alături de membrii personalului care se ocuă de educaţia

copiilor au aceleaşi niveluri salariale şi calificări.

În Grecia, Letonia, Lituania şi Cipru există „programe pregătitoare pentru ciclul

primar” adresate celor de 5-6 ani, aceste programe se pot organiza în unităţii special

dedicate lor sau în scolile primare.

În Danemarca si Spania, pe lângă organizarea unitară coexistă si organizarea duală

care presupune, în Danemarca, asistenţa in cursul zilei pentru totii copiii de la varsta

de la 26 de săptămâni până la ciclul primar. În Spania există şcoli pentru copii de la 0

la 3 ani(primul ciclu de învăţământ preşcolar) urmând apoi al doilea ciclu de

învăţământ preşcolar.

Cele mai multe ţări europene urmează al doilea model, cel dual. Acesta este finanţat

de către stat si acreditat însă aici se face distincţia între vârstele copiilor, aceştia sunt

grupaţi pe vârste.

În Franţa şi Belgia copiii intră în învăţământul de masă de la vârsta de doi ani

jumătate.

În Luxemburg învăţământul obligatoriu începe de la vârsta de 4 ani, iar de la vârsta

de 3 ani ciclul preşcolar.

Însă, în cele mai multe dintre ţările europene predomină, organizarea duală,

şcolarii mici fiind împărţiţi pe categorii de vârstă.

În 11 ţării ale Uniunii Europene învăţaămntul obligatoriu începe înainte de vârsta

de 6 ani.

4 ani- Luxemburg şi Irlanda de Nord;

5 ani- Grecia, Cipru, Anglia, Malta, Olanda, Scoţia şi Ungaria.

Cum spuneam şi mai sus, clasa pregătitoare nu reprezintă un concept nou în Europa.

În Austria şcolile primare pot organiza clase pregătitoare sub doua forme: timp de 1

an câte 5 zile pe saptămână, sau grupe de pregătitoare de 1 an câte 2-3 zile pe

saptamână.

În Bulgaria, legea educaţiei presupune oblicativitatea educaţiei înainte de scoala, pe

o perioadă de 1 an, această formă se poate organiza în şscoli sau gradiniţe.

În Cehia învăţământul preşcolar cuprinde copiii cu vârsta între 3-6 ani, se desfăşoară

în grădiniţe.

În Cipru, educaţia preşcolară cuprinde copiii de la 3 la 5, 8 ani.

În Danemarca clasa pregătitoare sau clasa 0 sunt încadrate în învăţământul

obligatoriu.

În Franţa şcolarizarea începe la 6 ani, cu clasa pregătitoare. La sfărsitul clasei

pregătitoare copilul ştie să citească, să scrie, să faca adunări li scăderi cu numere de

doua cifre.

În Letonia educaţia preşcolară este obligatorie. Sunt cuprinşi copii cu vârsta

cuprinsă între 5 şi 6 ani.

În Lituania,copii, înainte de a merge la şcoală, pot fi educaţi acasă sau pot primi o

educaţie şcolară instituţionalizată. Între 6 şi 7 ani ot urma o clasă regătitoare.

Îm Olanda copiii învaţă să scrie şi să citeasca începând de la vârsta de 3 ani.

În Spania, gradiniţa reprezintă etapa regatitoare a şcolii primare.Acolo copiii învaţă

alfabetul, operaţii matematice uşoare, noţiuni de limba engleză. O parte din coii ştiu

sa scrie înainte de clasa I.

În Suedia clasa pregătitoare nu este obligaorie însă mai mult de 95% din copiii de 6

ani sunt înscrişi în acest program(clasa pregătitoare este inclusă, se organizează în

şcoli).

II. Metodologia cercetării

Obiectiv

Cercetarea aceasta şi-a propus sa observe impactul pe care clasa pregătitoare îl are asupra atitunilor faţă de şcoala ale şcolarului mic.

Ipoteză

Clasa pregătitoare ajută scolarii mici în a-şi dezvolta capacitatea de a se adapta ciclului primar, deoarece trecerea de la gradiniţa la şcoală nu mai este la fel de bruscă.

V. Aşteptări

Pe viitor mă aştept ca lucrarea de faţă sa aibă o concretizare, sa fie rezultatul unor cercetări cât mai obiective şi amănunţite. Deasemenea aştept ca subiecţii sa fie receptivi la chestionarul şi ghidul de interviu pe care urmează să le aplic, raspunsurile sa fie cat mai concrete, mediul sa nu influenţeze opinia acestora iar feed-back-ul pe care urmează să îl primesc sa fie pozitiv şi deasemenea constructiv.

VI. Limite şi valorificăriPentru aplicarea unui chestionar care sa aibă date cât mai concise e nevoie de

resurse umane care să fie dispuse să ofere din timul lor completării acestuia. Timpul şi numărul celor care doresc completarea ghidului si a chestionarului pot reprezenta o limită.

Consider ca trebuie acordată o mare importanţă modului în care preşcolarii privesc şcoala, aceste predispoziţii le pot influenţa stiulul de învăţare şi capacitatea de a relaţiona cu cadrele didactice.

Anexe

GHID DE INTERVIU

Tema: Impactul clasei pregătitoare asupra atitudinilor preşcolarului faţă de şcoală

Scop: Identificarea opiniei părinţilor legate de clasa pregătitoare

Aria de conținut:

1. Opiniile părinţilor despre clasa pregătitoare.

2. Atitudinile copiilor faţă de şcoală din punctul de vedere al părinţilor.

1. Opiniile părinţilor faţă de clasa pregătitoare

a) Ce vârstă are copilul dumneavoastră? Aţi auzit de clasa pregătitoare? Ce atitudine aveţi faţă de acest concept?

b) Copilul dumneavoastră urmează/a urmat clasa pregătitoare?

c) Ce rezultate a avut până acum?

2. Atitudinile copiilor faţă de clasa pregătitoare, din punctul de vedere al părinţilor.

a) Care au fost reacţiile preşcolarului în urma înscrierii în clasa pregătitoare?

b) Cum priveşte copilul înscrierea în ciclul primar?

Bibliografie

http://m.stiri.tvr.ro/article/26891