Civil,Examen

8/9/2019 Civil,Examen

http://slidepdf.com/reader/full/civilexamen 1/18

T.1

Subiectul 1: Notiuni generale despre dr.reale.

1.1.Definiti notiunea de dr.real si definiti fiecare dr.real.

Dr.reale sunt cele subiective patrimoniale in temeiul carora titularul poate exercita atributelenacestora direct sinemijlocit asupra unui lucru fara a fi necesara interventia altei persoane.Dr.reale principale:-dr.de proprietate (este acel dr.subiectiv ce confera titularului exercitarea in putere si in interes propriu aatributelor de posesiune,folosinta si dispozitie asupra bunurilor sale in limitele stabilite de lege).-dr.de uzufruct (acel dr.real ce confera unei persoane, uzufructuar, dr. de a folosi bunul pu o perioadadeterminata sau determinabila bunul care apartine unei alte persoane,nud proprietar, si de a culege fructeleintocmai ca proprietarul cu obligatia de a-I conserva substanta).-dr.de uz si abitatie (dr.de uz- acel dr.real care confera uzufructuarului posibilitatea de a folosi bunul si de aculege fructele lui necesare nevoilor proprii si ale familiei sale ; dr.de abitatie-acel dr. care confera titularului dr.de a locui in locuinta unei alte persoane impreuna cu sotul si copii sai ciar daca nu era casatorit sau nu aveacopii in momentul constituirii dr.de abitatie.)-dr.de servitute (servitutea este o sarcina ce greveaza un imobil,teren aservit, pentru uzul sau sau utilitateaimobilului unui alt proprietar,teren dominant).-dr.de superficie (este acel dr.real imobiliar de a folosi terenul unei persoane in scopul edificarii si exploatariiunei constructii desupra si sub teren sau exploatarii unei constructii deja existenta).

Dr.reale accesorii:-dr.de gaj (este garantia creditorului ca debitorul indeplineste obligatiile fata de un bun).-dr.de ipoteca (scopul garantarii stingerii obligatiei de plata asumata de debitor catre creditor).1.2.Comparati dr.reale intre ele, precum si comparati dr.reale in general cu dr. de creanta.

Dr.reale sunt cele subiective patrimoniale in temeiul carora titularul poate exercita atributelenacestora direct sinemijlocit asupra unui lucru fara a fi necesara interventia altei persoane.Dr.de creanta sunt acele dr.subiective patrimoniale care confera titularului numit creditor posibilitatea de a

pretinde de la subiectul pasiv,debitor, un anumit comportament de a da,a face si a nu face.

Deosebiri :

!)Dr. real presupune existenta unui subiect activ determinat si a subiectului pasiv nedeterminat format din toate

celelalte persoane. "stfel spus, dreptul real este opozabil tuturor.Dreptul de creanta presupune determinarea de la inceput atat a subiectului activ, cat si a subiectului pasiv,singurul obligat si caruia ii este opozabil.#)$bligatia ce revine subiectului pasiv nedeterminat in cazul dreptului real este aceea de a nu face nimic dentura a stanjeni exercitarea de catre subiectului activ a dreptului sau, ceea ce inseamna o obligatie generalanegativa.Dimpotriva, in cazul dreptului de creanta, obligatia subiectului pasiv poate fi atat pozi-tiva -a face - cat sinegative -a nu face ceva.%)Drepturile reale sunt insotite de efecte specifice neintalnite la dreptul de creanta, si anu me : dreptul deurmarire si dreptul de preferinta.Dreptul de urmarire consta in facultatea recunoscuta titularului sau de a cauta si pretinde bunul in mana oricaui

s-ar afla.Dreptul de preferinta consta in facultatea de a avea prioritate fata de orice alt drept, in sensul satisfaceriititularului sau inaintea titularilor altor drepturi.1.3.Expuneti-va opinia, in baza legislatiei civile in vigoare,privind faptul ca.de dr gestiune economica si

dr.de administrare operativa pe care le au intreprinderile municipale si intreprinderile de stat asupra

bunurilor publice face parte din categoria dr.reale.

Subiectul 2:Exproprierea pu cauza de utilitate publica.

2.1. Definiti exproprierea pentru cauza de utilitate publica si identificati incidenta principiului

inviolabilitatii proprietatii asupra institutului juridic al exproprierii.

&rin expropriere se intelege transferul de bunuri si de drepturi patrimoniale din proprietate privata in proprietate publica, transferul catre stat de bunuri proprietate publica ce apartin unei unitati administrativ-teritoriale sau, dupa caz,cedarea catre stat sau catre o unitate administrativ-teritoriala a drepturilor patrimoniale in scopul efectuarii de lucrari

pentru cauza de utilitate publica de interes national sau de interes local, in conditiile prevazute de lege, dupa odreapta si prealabila despagubire.



Exproprierea pentru cauza de utilitate publica reprezinta trecerea fortata in proprietatea publica, prin otarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza deutilitate publica. 'ste o exceptie de la caracterul absolut si inviolabil al dreptului de proprietate privata .2.2.Determinati si relevati continutul etapelor procedurii de expropriere pentru cauza de utilitate publica.

'tapele procedurii de expropriere:I)Inaintarea propunerii de expropriere si obligatiile expropriatului: (a) Dupa declararea utilitatii publice, expropriatorul va executa actiunile de inaintare a propunerii de expropriere intermen de ! zile de la publicarea actului de declarare a utilitatii publice. (b) &roprietarul obiectului exproprierii este informat in scris despre propunerea de expropriere de catre organulcare face aceasta propunere si este in drept sa-si dea consimtamintul pentru o compensare imediata si ecitabila. (c) &ropunerea de expropriere va contine notificarea adresata persoanelor fizice si juridice titulare de drepturireale asupra obiectului exproprierii, oferta de despagubire, modalitatea transferului de bunuri si de drepturi

patrimoniale sau, dupa caz, modalitatea de cedare a drepturilor patrimoniale. (d) In cazul exproprierii de locuinta sau teren, proprietarului i se va propune in proprietate o alta locuinta sau un altteren. Daca costul locuintei propuse sau al terenului propus este mai mic decit cel al locuintei expropriate sau alterenului expropriat, expropriatorul va plati diferenta dintre costul locuintei expropriate sau al terenului expropriat sicel al locuintei propuse sau al terenului propus. (e) Dupa primirea notificarii, proprietarul si titularii de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii sintobligati sa ia masurile de conservare a acestui obiect.II) Inaintarea intimpinarii impotriva propunerii de expropriere: (a) 'xpropriatul poate face intimpinare impotriva propunerii de expropriere.

(b) Intimpinarea este actul prin care expropriatul inainteaza exigentele proprii privind conditiile exproprierii. 'ase depune, in termen de * de zile de la primirea notificarii, la organul care a facut propunerea de expropriere. (c) $rganul care a facut propunerea de expropriere va inregistra intimpinarea si va consemna propunerea dedespagubire si alte pretentii ale proprietarului sau ale titularilor de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii.III) Solutionarea intimpinarilor: (a) Intimpinarile vor fi solutionate in termen de % de zile de catre o comisie constituita prin otarire a +uvernului

pentru lucrarile de interes national si prin decizie a consiliului local pentru lucrarile de interes local sau prin decizie aconsiliilor locale respective pentru lucrarile de interes comun. (b) omisia va fi alcatuita din % specialisti din domeniul de activitate in care se executa lucrarea de utilitate

publica. "cestia aleg, prin vot direct si secret, un presedinte care va organiza activitatea comisiei. (c) In cazul in care se face exproprierea imobilelor sau a drepturilor patrimoniale asupra imobilelor, incomponenta comisiei vor fi inclusi si % proprietari de imobile alesi prin tragere la sorti sau prin vot din numarul

proprietarilor de imobile din municipiul, orasul sau satul in care sint situate imobilele propuse exproprierii. (d) u pot face parte din comisie proprietarii si titularii de alte drepturi reale asupra obiectelor exproprierii, rudele siafinii lor pina la al patrulea grad inclusiv, persoanele care detin functii in administratia publica centrala sau localasi care au interes inexecutarea lucrarilor, si nici membrii comisiei care a efectuat cercetarea (e) Decizia comisiei se ia prin vot secret. (f) omisia analizeaza documentele prezentate, ascultind pe cei interesati, si totodata poate cere informatii si datesuplimentare, la solicitarea celor care i s-au adresat sau din oficiu. &ropunerea de expropriere, pretentiile

proprietarilor si ale titularilor de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii, precum si sustinerile acestora sevor depune in scris, consemnindu-se in proces-verbal de presedintele comisiei si de secretar.IV) Decizia comisiei. Conditiile de incheiere a contractului: (a) In urma deliberarii, comisia adopta o decizie motivata. (b) omisia va consemna in decizie, dupa caz, acordul dintre parti, sub semnatura acestora. (c) Decizia comisiei se comunica partilor in termen de * zile de la adoptare si va servi drept temei pentrudeterminarea cuantumului despagubirii, care in nici un caz nu poate fi mai mic decit cel stabilit in propunerea deexpropriere. (d) &ersoanele interesate pot conveni atit asupra modalitatii de transfer al proprietatii, de cedare a dreptului

patrimonial, cit si asupra cuantumului despagubirii si formei ei, cu respectarea dispozitiilor legale privind conditiile defond, de forma si de publicitate."cordul dintre parti in acest caz va fi autentificat notarial, celtuielile aferente fiind suportate de expropriator.2.3.Elaborati,conform exigentelor legale o propunere de expropriere pentru cauza de utilitate publica pe care

uvernul o va inainta proprietarului unei case,cu teren aferent, prin care urmeaza a fi construita o linie de cale

ferata.

T.2.

Subiectul 1:Proprietatea comuna.

1.1.Definiti dr.de proprietate comuna si definiti formele sale. Explicati conceptul de cota parte ideala.

Dr.de proprietate comuna reprezinta situatia in care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai multi titulari,toate prerogativele conferite de acest drept apartin impreuna si concomitent la mai multi titulari.e disting # forme de proprietate comuna:



!)&rop.comuna pe cote parti ( este acel dr. ce apartine la # sau mai multe persoane, exprimat in cote parti ideale asupraunui bun nefractionat in materialitatea sa. /iecare coproprietar are determinat0 o cot0-parte ideal0, abstract0,matematic0din dreptul de proprietate. 1n timp ce coproprietatea are ca obiect un bun sau bunuri singulare, indiviziunea are ca obiect ouniversalitate de bunuri. oproprietateasau proprietatea pe cote-p0r2i este o modalitate a dreptului de proprietate). a)prop.comuna pe cote parti obisnuita,temporara (pecificul copropriet0tii obi3nuite sautemporare const0 4n faptul c0are caracter vremelnic deoarece dureaz0 4n timp p5n0 lasistarea ei, prin 4mp0r2eal0). b)prop.comuna pe cote parti fortata si perpetua (are caobiect un bun sau anumite bunuri care, prin natura lor, pot 3i suntfolosite 4n mod permanent de doi sau mai mul2i proprietari, neput5nd fi 4mp0r2ite. 6unurile care alc0tuiesc obiectulcopropriet02ii for2ate constituie accesoriul altor bunuri principale cese afl0 4n proprietate exclusiv0).#)&rop.comuna in devalmasire (este acel dr. care se caracterizeaza prin faptul ca titularii s0i nu au determinat0 nici m0caro cot0-parte ideal0, matematic0 din dreptul de proprietate asupraunor bunuri nefrac2ionate 4n materialitatea lor).Cota parte ideala reprezinta o parte fizica din bunul comun care nu este individualizata in natura.1.2. Determinati si analizati cazurile cind cind apare proprietatea comuna pe cote parti fortata.

&rop.comuna pe cote parti fortata si perpetua are ca obiect un bun sau anumite bunuri care, prin natura lor, pot 3i suntfolosite 4n mod permanent de doi sau mai mul2i proprietari, neput5nd fi 4mp0r2ite. 6unurile care alc0tuiesc obiectulcopropriet02ii for2ate constituie accesoriul altor bunuri principale cese afl0 4n proprietate exclusiv0.pre deosebire de proprietatea comuna pe cote-parti temporara, situatie in care coproprietarii sunt liberi sa sisteze oricandstarea de coproprietate, in cazul proprietatii comune pe cote-parti fortata starea de indiviziune se mentine independent devointa partilor. $biectul coproprietatii fortate il constituie un bun sau anumite bunuri care, prin natura lor, nu pot fiimpartite, ele fiind folosite permanent de mai multi coproprietari. oproprietatea este fortata deoarece nu depinde devointa coproprietarilor; ea a mai fost denumita si perpetua datorita scopului sau destinatiei permanente careia ii sunt

afectate bunurile respective. "ceasta forma de proprietate este extrem de frecventa si imbraca diferite forme.1.3. !ctualmente ,in "# o parte semnificativa a apartamentelor se afla in blocuri locative si terenuri care apartin !$%

si sunt gestionate de intreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ .Care au fost mecanismele legale prin

care legiuitorul a incercat sa reglementeze transmiterea acestor blocuri si terenuri in gestiunea proprietarilor de

apartamente si ce propuneri de perfectionare puteti inainta&

&rop. omuna pe cote parti fortata si perpetua include toate partile proprietatii aflate in folosinta comuna precum siterenul pe care este amplasat blocul,zidurile,acoperisurile,terasele,ornurile,scarile,subsolurile,etajeletenice,ascensoarele,utilajele si sistemele ingineresti interioare si exterioare, care deservesc mai multe locuin2e (4nc0peri),terenurile aferente 4n otarele stabilite cu elemente de 4nverzire, alte obiecte destinate deservirii propriet02ii imobiliare acondominiului.onform 7egii condomeniului in fondul locativ nr.8!%, proprietarii 4n condominiu posed0, folosesc 3i dispun de locuin2e(4nc0peri) 4n conformitate cu normele 4n vigoare ale legisla2iei. 7ocuin2a (4nc0perea) 4n condominiu poate s0 apar2in0

c4torva proprietari cu drept de proprietate comun0, interesele lor la adunarea general0 fiind reprezentate printr-un singur vot. 9n proprietar poate avea 4n proprietate 4n condominiu c4teva locuin2e (4nc0peri). 6unurile comune 4n condominiu seafl0 4n proprietatea comun0 4n diviziune a proprietarilor de locuin2e. &roprietatea comun0 din condominiu nu poate fi4nstr0inat0 separat de dreptul de proprietate asupra locuin2elor (4nc0perilor) din condominiu. $biectele propriet02iicomune pot fi transmise pentru folosin20 contra plat0 altor persoane fizice sau juridice 4n cazurile 3i condi2iile prev0zutede statutul asocia2iei de coproprietari. ota-parte a fiec0rui proprietar 4n bunurile imobiliare comune din condominiu este

propor2ional0 cotei constituite din suprafa2a total0 (4n metri p0tra2i) a locuin2elor (4nc0perilor) ce 4i apar2in 4n condominiu,dac0 decizia adun0rii generale a proprietarilor, nu stabile3te altfel. &entru asigurarea exploat0rii cl0dirii cu mai multelocuin2e, utilizarea locuin2elor 3i propriet02ii comune 4n condominiu, efectuarea altor opera2ii legate de activitateaeconomico-financiar0, proprietarii s4nt 4n drept de sine st0t0tor s0 aleag0 modul de administrare a propriet02ii imobiliare.

"dministrarea condominiului poate fi efectuat0: a) de c0tre proprietari nemijlocit, 4n cazurile 4n care condominiul include cel mult patru proprietari c0rora le apar2in celmult patru locuin2e (4nc0peri); b) de c0tre asocia2ia de coproprietari de sine st0t0tor sau prin transmiterea acestor func2ii (par2ial sau integral), pe baz0de contract, unei persoane fizice sau juridice autorizate, 4n modul stabilit, s0 4ndeplineasc0 aceste func2ii."socia2ia de coproprietari se 4nfiin2eaz0 din cel pu2in doi proprietari pentru 4ntre2inerea, exploatarea 3i repara2ialocuin2elor (4nc0perilor) ce le apar2in 3i a propriet02ii comune din condominiu, pentru asigurarea membrilor asocia2iei cuservicii comunale 3i cu alte servicii, pentru reprezentarea 3i ap0rarea intereselor acestora./ondatori ai asocia2iei de coproprietari pot fi proprietarii de locuin2e (4nc0peri), indiferent de forma de proprietate, precum3i agen2iile teritoriale de privatizare sau autorit02ile administra2iei publice locale."socia2ia de coproprietari se 4nfiin2eaz0 pe o durat0 nelimitat0 dac0 statutul nu prevede altfel, aceasta r0spunde pentruobliga2iile sale cu bunurile ce 4i apar2in 3i nu r0spunde pentru obliga2iile membrilor s0i, precum membrii nu r0spund

pentru obliga2iile asocia2iei.

Subiectul 2:Apararea dr.reale.

2.1. Definiti si clasificati mijloacele de aparare a dr.reale.



ijloacele de aparare a drepturilor reale sunt constituite de acele actiuni pe care titularul dr real le poate formula invederea inlaturarii atingerilor aduse acestui dr de catre tert si a restabilirii dreptului incalcat.ele sunt d # tipuri specifice sinespecifice.

2.2. Determinati asemanarile si deosebirile dintre actiunea in revendicare si cea in reintegrare.

Actiunea in revendicare- este un mijloc specific de aparare a dr. de proprietarte prin care reclamantul solicitainstantei de judecata sa constate faptul ca el iar nu paratul este titularul dr d propr asupra bunului revendicat sisa oblige paratul la restituirea stapanirii materiale a bunului respectiv catre reclamant."ctiunea in revendicare are # componente:

!)tabilirea calitatii de proprietar asupra bunului revenicat a reclamatului (alitatea de reclamant in cazul uneiasemnea actiuni a fost o lunga perioada de timp recunoscuta doar proprietarului excusiv al bunului revendicat ori tutuorcoproprietarilor acestuia actionand impreuna, fiind negata unuia singur dintre titularii dr d copropriet asupra unui bun). #)$bligarea paratului de a preda bunul catre reclamant (alitatea de parat in cadrul act in revendicare apartine fie

posesoruluii bunului revendicat fie detentorului precar al acestui bun). Actiunea in reintegrare este acea actiune prin care posesorul deposedat cere restituirea stapinirii de fapt asupra bunului."semanari :-ambele au ca obiect restituirea unui bun.-ambele sunt prescriptibile (termenul de prescriptie de % ani).Deosebiri :-actiunea in revendicare solutioneaza problema dr.de proprietate,reclamantul trebuie sa dovedeasca dr. au de proprietateasupra lucrului in litigiu.

-actiunea in reintegrare solutioneaza doar simpla stapinire a lucrului, are scopul de a conferi reclamantului folosintalucrului.-actiunea in reintegrare protejeaza starea de fapt si are efecte provizorii spre deosebire de cea in revendicare care areefecte definitive, deoarece stabileste carei persoane ii apartine dr.de proprietate sau un alt drept real asupra luxrului.-otarirea pronuntata de instanta in cadrul actiunii in revendicare are putere de lucru judecat spre deosebire de otarirea

pronuntata de actiunea in reintegrare care nu are acest efect ceea ce inseamna ca piritul are dreptul sa intenteze ulterioractiune in revendicare.2.3. rigore $orumboiu a trimis in c'irie un apartament cu 3 odai in C'isinau catre (on ladei pentru a trai cu

familia.%a expirarea termenului, (on a refuzat sa paraseasca locuinta invocind faptul ca inca nu si-a gasit alt loc de

trai. Deasemenea, el nu doreste prelungirea contractului de inc'iriere pentru 1 an, deoarece c'iria impusa este prea

mare pentru familia sa. !rgumentati care este actiunea judiciara prin care rigore $orumboiu va solicita instantei de

judecata repunerea in posesia apartamentului sau& Elaborati )olutia litigiului.

onsider ca +.&orumboi va intent in instant actiune in reintegrare, deoarece aceasta actiune are ca obiect restituirea bunului in posesie, posesorul deposedat cere restituirea stapinirii de fapt asupra bunului.

T.3.

Subiectul 1 : Posesiunea milocita si posesiunea nemilocita.

1.1.Definiti posesiunea mojlocita si posesiunea nemijlocita.

Posesiunea reprezinta starea de fapt ce consta in exercitarea voita a stapinirii material a unui lucru si care, in conditiilelegii, produce anumite efecte juridice.

Posesiunea mijlocita reprezinta situatia juridica cind o persoana posed0 un bun 4n calitate de uzufructuar, creditor gajist,arenda3, ciria3, depozitar sau 4n temeiul unui alt raport juridic similar 4n care este 4n drept sau obligat0 fa20 de o alt0

persoan0 s0 posede temporar un anumit bun."ltfel spus, este atunci cind o persoana stapineste bunul prin intermediul altei

persoane. Posesiunea nemijlocita reprezinta situatia juridical cind posesorul poate st0p4ni bunul direct, prin putere proprie si ininteres propriu.1.2. Determinati si analizati natura si continutul raportului dintre posesorul mijlocit si cel nemijlocit in privinta

bunului posedat.

"rt.% .. reglementeaza posesia nemijlocit0 3i mijlocit0. &osesia este nemijlocit0 atunci c5nd posesorul st0p5ne3tedirect bunul, adic0 o asemenea st0p5nire este f0cut0 pentru el 4nsu3i, prin putere proprie. i invers, posesia este mijlocit0atunci c5nd posesorul st0p5ne3te bunul 4n baza unui act juridic (spre exemplu 4n baza contractului de loca2iune oricontractului de arend0)."rt.%<#enumera posesorii mijloci2i ca uzufructuarul, creditorul gajist, arenda3ul, ciria3ul 3i depozitarul. "ceast0

enumerare nu este exaustiv0, fiindc0 ciar 4n cuprinsul acestei norme este indicat faptul c0 =dac0 persoana posed0 un bun4n calitate de uzufructuar, creditor gajist, arenda3, ciria3, depozitar sau în temeiul unui alt raport juridic similar (sublinierea ne apar2ine) 4n care este 4n drept sau obligat0 fa20 de o alt0 persoan0 s0 posede temporar un anumit bun,atunci ultima de asemenea este posesor (posesor mijlocit).> Deci posesori mijloci2i pot fi 3i alte persoane dec5t cele expresenum0rate 4n acest articol. &ersoanele care posed0 bunul 4n baza uni act juridic se mai numesc, dup0 cum a mai afirmatmai sus, detentori precari. ?o2i ace3ti detentori precari sunt obliga2i s0 restituie bunul proprietarului la expirarea



termenului contractului 4nceiat 4ntre proprietatr 3i detentor precar. De aceea am putea spune c0 posesia precar0 este4ntotdeauna conform0 cu dreptul, pe c5nd poseia propriu zis0 poate fi contrar0 dreptului. "stfel, un posesor poarte posedaf0r0 drept, f0r0 nici un titlu valabil la baza posesiei sale, spre exemplu este cazul unui uzurpator. 1n scimb un detentor

precar posed0 tot timpul 4n baza unui titlul legal. "3a, ciria3ul de2ine bunul 4n baza contractului de loca2iune , 4nceiat4ntre el 3i proprietar, 3i anume 4n baza acestui contract ciria3ul are obliga2ia de a restitui bunul proprietarului,recunosc5ndu-se 4n a3a fel dreptul proprietarului. @ecunoa3terea calit02i de posesor 3i detentorilor precari (posesorimijloci2i) urm0re3te scopul protec2iei posesiei ca stare de fapt, indirect protej5ndu-se 3i drepturile ce le au posesoriimijloci2i.1.3.!rgumentati *inclusive prin prezentarea unei probleme practice+ utilitatea reglemantarii de catre C.C a posesiunii

mijlocite.

u toate ca codul civil se refera in regelementarile sale mai mult la posesiunea nemijlocita, posesorul mijlocit i saconferit dreptul de a apela la protectia posesiunii in caz ca acesata actiunenu o face posesorul nemijlocit.astfel posesorulmijlocit poate apela la dreptul cei aprtine asupra bunului(dr de proprietate ),dar poate apela si la mijloacele de protectie pecare le ofera posesiunea cu toate ca nu detine bunul.

Subiectul 2: Dreptul de uzu!ruct.

2.1. Definiti si descrieti caracterele juridice ale dr.de uzufruct.

Dr. de uzufruct este un dr real principal care confera unei persoane(uzufructuar) prerogativa de afolosi pentru o perioadadeterminata sau determinabila bunul unei alte persoane(nudul proprietar)si de a culege fructele bunului intocmai ca

proprietarul,insa cu indatorirea de ai conserva substanta.aracterele juridice: -este un dr. real principal (existenta autonoma,exercitinduse ca dr de proprietate insa fara a otari soarta bunului) -este un dr. temporar prin esenta sa (in cazul persoanei fizice, termenul dr.de usufruct este maxim, pina la decesuluzufructuarului, iar in cazul peroanei juridice pina la licidare nu mai mult de % ani). -este un dr. inalienabil (nu poate fi cesionat sau instrainat,ipotecat sau gajat).-este un dr.personal (uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o alta persoana prin acte juridice sau prin succesiune)-se constituie asupra bunurilor neconsumtibile, exceptie poate fi atunci cind bunurile sunt consumtibile si fac parte dintr-un patrimoniu transmis prin succesiune)-este un dr. mobiliar sau imobiliar in dependent daca se constituie asupra bunurilor mobile sau imobile)2.2.Determinati deosebirile dintre dr. de uzufruct si dr. de locatiune.

a)9zufructuarul preia bunul in starea in care se afla avind indatorirea de ai conserva substanta,dea efectua reparatiile deintretinere, pe cind locatarul preia bunul in starea corespunzatoare conformdestinatiei conveniteprin contract,iar proprietarul are obligatia de a mentine bunul in aceasta stare pe toata durata contractului si sa repare prejudiciile cauzatelocatarului de viciile bunului inciriat.

b) 9zufructuarul poate trage orice foloase din bunul primit daca actul de consituire nu prevede altfel, locatarul insa nu aredreptul sa scimbe forma bunului nici sa foloseasca in alt scop decit la destinatie.c) 9zufructuarul poate sa incirieze si sa arendeze bunul ce face obiectul uzufructului,daca prin actul de constituire nueste interzis.7ocatarul insa poate da bunul inciriat in sublocatiune doar cu consimtamintul proprietarului.d) 9zufructuarul poate usor renunta la dreptul sau stingind prin aceasta uzufructul.locatarul insa trebuie sa parcurgaetapele stabilite de legislatie pentru inceierea contractului de locatiune.e)7ocatiunea este un contract doar cu titlu oneros,uzufructul poate fi si cu titlu gratuit,daca titlu oneros nu este stipulatexpres.

f)9zufructul se stinge odata cu decesul uzufructuarului si licidarea persoanei juridice ,obligatiile locatarului insa trec prin succesiune.2.3.)peta.

T.".

Subiectul 1: Notiunea posesiei ca stare de !apt.

1.1.Definiti posesia ca stare de fapt si delimitati-o ca stare de drept.

Posesiunea ca stare de fapt,const0 4n exercitarea voita a stapinirii material a unui lucru si care in conditiile legii produceanumite efecte juridice.1.2.Evidentiati particularitatile conceptiei *teoriei+ obiective si ale conceptiei subiective ale posesiei. !rgumentati care

din aceste conceptii si-a gasit reglementare in actualul C.C. din 22.

?eoria subiectiva considera posesor doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta farta de el caun bun proprietar. unt considerati posesori doar proprietarul si uzurpatorul, deoarece doar ei stapinesc bunul cu intentiade a-l avea pentru ei si nu pentru altul. ?oti cei ce poseda pentru altii nu sunt considerate posesori ci simpli detentori.?eoria obiectiva reduce posesiunea la un singur element, cel material. In viziunea lui Iering, autorul teoriei, acestaconsidera ca posesiunea este stapinirea exercitata asupra unui lucru.



"stefel, in din ## si-a gasit reflectare teoria obiectiva, astfel in art.%% prevede &osesiunea se dob4nde3te prinexercitarea voit0 a st0p4nirii de fapt a bunului. u este posesor cel care, de3i exercit0 st0p4nirea de fapt a bunului, o face 4nfolosul unei alte persoane prin 4mputernicirile de posesor cu care este 4nvestit de aceast0 persoan0. 'ste posesor doar

persoana care l-a 4nvestit cu 4mputerniciri.1.3.!rgumentati daca, asupra aceluiasi bun poate coexista posesia ca stare de fapt si ca stare de drept.

onsider ca asupra unui bun poate exista posesiunea doar ca stare de fapt, deoarece acorda posesorului posibilitatea de a beneficia de elementele juridice conferite de aceasta stare de fapt, iar in al doilea rind ,este starea de lucruri vazute, de persoanele terte,la posesor.onform al @ominie posesia este definita ca o stare de fapt generatoare de efecte juridice,care consta in stapanirea materiala sau exercitarea unei puteri de fapt de catre o persoana asupra unui bun , cu intentia sivointa de a se comporta fata de toti ceilalti ca proprietar sau titular al unui alt drept real.In consecinta, posesia reprezinta o stapanire de fapt a unui bun si nu se confunda cu proprietatea, care este o stare dedrept. &osesiunea nefiind un drept, nu poate fi transmisa succesorilor prin act de succesiune(art %!%). uccesiuneauniverasala face sa treaca asupra succesorului drepturile patrimoniale ale titularului, dar nu posesiunea. &rin succesiune setransmit doar drepturile si obligatiile, nu si starea de fapt, in cazul nostru posesiunea.

Subiectul 2: #biectul dr.de uzu!ruct.

2.1.Descrieti care bunuri pot fi obiect al dr.de usufruct si ce interdictii stabileste CC privind obiectul dr.de usufruct.

Dr.de usufruct este acel dr. real care confera unei personae,uzufructuar, dr.de a folosi bunul pentru o perioada determintasau determinabila, bunul care apartinenunei alte personae, nud proprietar, si de a culege fructele intocmai ca proprietarulcu obligatia de a-I conserva substanta., in art.%8A stabileste ca obiect al uzufructului poate fi orice bun neconsumtibil care se afla in circuitul civil,mobil sau

imobil, corporal sau incorporal, inclusive un patrimoniu sau o parte din el.2.2.Determinati daca bunurile consumtibile pot fi obiect al dr. de usufruct si determinati ce particularitati comporta.

"rt.%8A alin.(#) din odul civil al @epublicii oldova, arat0 c0 uzufructul se poate stabili pe orice fel de bunurineconsumptibile care se afl0 4n circuitul civil mobilsau imobil, corporal sau incorporai, inclusiv un patrimoniu sau o partedin el.@egula este c0 uzufructul are ca obiect bunuri neconsumptibile, deoarece uzufructuarul are obliga2ia de a conservasubstan2a lucrului 3i de a restitui lucrul proprietarului, la expirarea termenului.Dar uzufructul poate avea ca obiect 3i

bunuri consumptibile, caz 4n care uzufructuarul dob5nde3te de la proprietar ciar proprietatea lucrului. Dintr-un alt punctde vedere, uzufructul poate avea ca obiect unul sau mai multe lucruri anume determinate, caz 4n care uzufructul estecu titlu particular sau poate avea ca obiect o universalitate de bunuri sau o frac2iune dintr-o universalitate, caz 4n careuzufructuleste dup0 cum: universal sau cu titlu universal.2.3.$ropuneti modelul unui testament prin care se constituie usufruct in urmatoarele conditii a+obiectul uzufructului

constituie un deposit bancar desc'is pe numele testatorului b+nudul proprietar va fi feciorul proprietarului

c+uzufructuarul va fi sotia testatorului d+termenul uzufructului pina la implinirea majoratului de catre nudul proprietar

T.$.

Subiectul 1: %unctiile patrimoniului.

1.1.Definiti notiunea de patrimoniu si functie a patrimoniului.

&atrimoniul reprezint0 totalitatea drepturilor 3i obliga2iilor patrimoniale (care pot fi evaluate 4n bani), privite cao sum0 de valori active 3i pasive str4ns legate 4ntre ele, apar2in4nd unor persoane fizice 3i juridice determinate.1.2.(dentificati si analizati functiile patrimoniului. /unctiile patrimoniului:

!)onstituie gajul general al creditorilor cirografari (redi tor ii ci rog rafari B acei credi tor i car e nu se bucurade o garant ie reala(gaj , ipoteca, privilegiu) pentru a le asigura creanta pe care o au impotriva debitorului lor;)#)'xplica si face posibila subrogatia reala si cu titlu universal (cu titlu universal-este operatiunea juridica in temeiulcareia bunurile si valoarea lor se inlocuiesc in mod automat fara a fi necesara o prevedere legala, inlocui rea lucrului cuun al t lucru se face in cadrul patrimoniului ; subrogatia reala- atunci cind in cadrul patrimoniului un bun ia locul altui

bun).%)'xplica si face posibila transmiterea universala si cu titlu universal (universala- cand patrimoniul se transmite unuisingur succesor ; cu titlu universal - cand patrimoniul se transmite fractionat la doi sau mai multi succesori; cu titlu

particular - cand se transmite unul sau mai multe bunuri determinate).1.3.

Subiectul 2.#bligatiile uzu!ructuarului2.1.(dentificati obligatiile uzufructuarului reglementate de CC.

Dr. de uzufruct este un dr real principal care confera unei persoane(uzufructuar) prerogativa de afolosi pentru o perioadadeterminata sau determinabila bunul unei alte persoane(nudul proprietar)si de a culege fructele bunului intocmai ca

proprietarul,insa cu indatorirea de ai conserva substanta.



Drepturile uzufructuarului:- Dreptul uzufructuarului de a primi bunul in posesie * deoarece uzufructuarul are dreptul de a intra in posesia bunuluicare face obiectul uzufructului, el beneficiaza de o actiune personala impotriva nudului proprietar. 6unul va trebui sa fie

predat exact in starea in care se afla in momentul nasterii dreptului de uzufruct.-Dreptul uzufructuarului de a culege fructele (deoarece uzufructuarul are dreptul sa se foloseasca de bun, el poate

percepe fructele, indiferent daca acestea sunt naturale, industriale sau civile,astfel uzufructuarul are dreptul de a se bucurade tot felul de fructe ce poate produce obiectul asupra caruia are uzufruct).-

Dreptul de administratie al uzufructuarului (in conditiile in care uzufructuarul beneficiaza de dreptul de folosinta, elva putea face si acte de administrare a bunului)

-

Dreptul de dispozitie al uzufructuarului (uzufructuarul va putea ceda exercitiul dreptului de uzufruct. od civil prevede ca uzufructuarul poate ceda exercitiul dreptului. De asemenea, potrivit prevederilor art. !C# od civil, creditorii pot urmari uzufructul pe care il are debitorul asupra bunurilor, uzufructul poate fi vandut sau ciar grevat de un altuzufruct. 9zufructuarul are dreptul de a vinde fructele prinse de radacini, precum si dreptul uzufructuarului de a instraina

bunurile consumptibile, care fac obiectul uzufructului.)-Dreptul de a face reparatii capitale

-Dreptul ls compensarea c'eltuielilor suportate in urma reparatiilor capitale

-Dreptul de a renunta la uzufruct

-Dreptul de a transmite in c'irie sau arenda obiectul uzufructului .$bligatiile uzufructuarului:-in timpul exercitarii dr.de uzufruct de a folosi bunul intocmai ca proprietarul;

-sa pastreze destinatia bunului;-sa efectueze reparatii mici;-reparatiile mari cad sub sarcina uzufructuarului cind acestea sunt urmarile reparatiiloe mici;-trebuie sa plateasca taxele si impozitele.2.2.Determinati care reparatii cad in sarcina uzufructuarului si care in cea a nudului proprietar.9zufructuarului are obligatia de a face reparatiile de intretinere (art.**-* od civil). odul civil distinge intrereparatiile mari (care se executa de proprietar) si reparatiile curente de intretinere (care se executa de uzufructuar). Dacauzufructuarul ar refuza sa execute lucrarile curente, de intretinere, atunci nudul proprietar le va putea face el, pe celtuialauzufructuarului (art.! od civil). In acelasi timp, uzufructuarul nu-l va putea obliga pe proprietar sa execute reparatiilemari.9zufructuarul este obligat sa efectueze reparatiile de intretinere a bunului. @eparatiile mari sunt in sarcina nudului

proprietar. unt reparatii mari acelea ce au ca obiect o parte importanta din bun si care implica o celtuiala exceptionala,cum ar fi cele referitoare la consolidarea ori reabilitarea constructiilor privind structura de rezistenta, zidurile interioaresi<sau exterioare, acoperisul, instalatiile electrice, termice ori sanitare aferente acestora, la inlocuirea sau reparareamotorului ori caroseriei unui automobil sau a unui sistem electronic in ansamblul sau. @eparatiile mari sunt in sarcinauzufructuarului atunci cand sunt determinate de neefectuarea reparatiilor de intretinere.9zufructuarul este obligat sa il instiinteze pe nudul proprietar despre necesitatea reparatiilor mari. "tunci cand nudul

proprietar nu efectueaza la timp reparatiile mari, uzufructuarul le poate face pe celtuiala sa, nudul proprietar fiind obligatsa restituie contravaloarea lor pana la sfarsitul anului in curs, actualizata la data platii.9zufructuarul si nudul proprietar nu sunt obligati sa reconstruiasca ceea ce s-a distrus datorita vecimii ori dintr-un cazfortuit. 9zufructuarul cu titlu particular nu este obligat la plata datoriilor pentru care fondul este ipotecat, iar daca le va

plati, are actiune contra nudului proprietar.2.3.

T.&.

Subiectul 1: Dobindirea si pierderea posesiunii.

1.1.Definiti notiunea de dobindire si pierdere a posesiune.

&osesia este o stare de fapt care const0 4n st0p5nirea unui bun material de c0tre o persoana cu inten ia de a se comporta caț

proprietar sau ca titular al unui alt drept real. t0p5nirea material se bucur0 de protec ie juridic0.ț

&osesiunea se dob4nde3te prin exercitarea voit0 a st0p4nirii de fapt a bunului1.2.(dentificati si analizati modurile de dobindire si stindere a posesiunii.

&osesiunea se dob4nde3te prin exercitarea voit0 a st0p4nirii de fapt a bunului. &entru a opera posesia, este necesar ca sa fieintrunite cele doua elemente constitutive: corpus si animus. tapanirea materiala a bunului determina sa se prezume

vointa de a pastra bunul pentru sine. Dobandirea prin stapanirea materiala rezulta fie dintr-un fapt unilateral al posesorului, atunci cand el exercita din proprie initiativa acte materiale de detinere si folosinta, fie din predarea lucruluide catre fostul posesor, fie, in sfarsit, dintr-o transmitere de la veciul posesor pentru cauza de moarte. &osesia poate fi pierduta atunci cand se pierd elementele sale, corpus si animus. odalitatea cea mai obisnuita de pierdereeste atunci cand ambele elemente constitutive se pierd, cum ar fi cazul instrainarii bunului sau abandonarii lui.



"lta modalitate este atunci cand se pierde doar elementul material (corpus), cum ar fi situatiile: bunul este distrus inintregime, este pierdut sau este trecut in posesia altei persoane. &osesia mai poate fi pierduta si in cazul disparitiei bunuluidin cauze de forta majora. &ierderea elementului animus determina, de asemenea, ca posesia sa inceteze. &rin intermediulintervertirii titlului, posesorul devine un simplu detentor precar, ceea ce face ca sa posede pentru altul. In cazulconstitutului posesor, proprietarul instraineaza bunul sau, dar dupa instrainare, dobanditorul il lasa in continuareinstrainatorului, cu titlu de depozit sau inciriere. In acest caz, transmitatorul va detine bunul ca un detentor precar.unt situatii cand pierderea posesiei poate avea loc impotriva vointei posesorului. De exemplu, bunul a intrat in domeniul

public al statului sau unei unitati administrativ-teritoriale sau a intrat in posesia altuia, impotriva vointei posesorului. Inacest ultim caz, posesorul va putea recurge la actiunile posesorii, pentru a redobandi posesia imobilului.1.3.

Subiectul 2: 'egimul uridic al bunurilor gasite.

2.1.Definiti notiunea de bun gasit si delimitati-o de cea de bun fara stapin.

6unul gasit est bunul, care prin natura sa nu are stapin sau la moment nu se conoaste proprietarul lui, bunul mobil pierdutcontinu0 s0 apar2in0 proprietarului s0u, iar cel care a g0sit bunul este obligat s0-l restituie proprietarului sau fostului

posesor, ori, dac0 acesta nu poate fi identificat, s0-l predea autorit02ilor administra2iei publice locale sau organului de poli2ie din localitatea 4n care a fost g0sit.e consider0 f0r0 st0p4n bunurile mobile al c0ror proprietar a renun2at expres la dreptul de proprietate, bunurileabandonate, precum 3i bunurile care, prin natura lor, nu au proprietar.2.2.Comparati statutul juridic al persoanei care a gasit un telefon mobil si l-a pastrat cu cel al persoanei care a

raportat gasirea si l-a transmis la sectorul de politie.

onform normelor , bunul mobil pierdut continu0 s0 apar2in0 proprietarului s0u. el care a g0sit bunul este obligat s0-lrestituie proprietarului sau fostului posesor, ori, dac0 acesta nu poate fi identificat, s0-l predea autorit02ilor administra2iei publice locale sau organului de poli2ie din localitatea 4n care a fost g0sit. el care a g0sit bunul poart0 r0spundere pentru pierderea sau deteriorarea acestuia doar 4n caz de inten2ie sau de culp0 grav0 3i doar 4n limitele pre2ului lui. $rganulabilitat c0ruia i s-a predat bunul g0sit afi3eaz0 la sediul s0u un anun2 despre bunul g0sit, av4nd obliga2ia de a-l p0stra timpde A luni, fiind aplicabile 4n acest sens dispozi2iile privitoare la depozitul necesar. Dac0, datorit0 4mprejur0rilor sau naturii

bunului, p0strarea acestuia tinde s0-i diminueze valoarea ori devine prea costisitoare, el este v4ndut conform legii. 1n acestcaz, drepturile 3i obliga2iile aferente bunului se exercit0 4n privin2a sumei 4ncasate din v4nzare. Dac0 proprietarul sau oalt0 persoan0 4ndrept02it0 nu pretinde, 4n termen de A luni, transmiterea bunului g0sit, acesta este remis, 4n baza unui

proces-verbal, celui care l-a g0sit. &rocesul-verbal reprezint0 pentru acesta din urm0 titlu de proprietate, opozabil 3ifostului proprietar. Dac0 persoana care a g0sit bunul renun20 la drepturile sale, acesta trece 4n proprietatea statului.&roprietarul sau fostul posesor al bunului g0sit este obligat s0 pl0teasc0 celui care l-a g0sit o recompens0 4n propor2ie de

cel mult !E din pre2ul sau din valoarea actual0 a bunului.Insa cel de-al doilea care a gasit telefonul si l-a pastrat poate invoca prevederile , conforma caruia el a dobindit dr.de

proprietate prin ocupatiunea, astfel posesorul unui bun mobil f0r0 st0p4n devine proprietarul acestuia, prin ocupa2iune, dela data intr0rii 4n posesiune 4n condi2iile legii.2.3.

T.(.

Subiectul 1:Prezumtia proprietatii)e!ect al posesiunii ca stare de !apt.

1.1.Descrieti prezumtia proprietatii ca efect al posesiunii ca stare de fapt.

onform , posesorul este prezumat proprietar al bunului dac0 nu este dovedit c0 a 4nceput a poseda pentru un altul."ceast0 prezum2ie nu opereaz0 4n cazul 4n care dreptul de proprietate trebuie 4nscris 4n registrul public 3i nici fa20 de unfost posesor al c0rui bun a fost furat, pierdut sau ie3it din posesiune 4n alt mod f0r0 voia lui, cu excep2ia banilor 3i titlurilor

de valoare la purt0tor. e va considera c0 posesorul anterior a fost proprietar al bunului pe parcursul perioadei 4n care l-a posedat.In majoritate a cazurilor posesorul este 3i proprietarul bunului, posesia creaz0 oaparen20 a dreptului, orice posesor al unui

bun este 4n aparen20 proprietarul s0u.&rin urmare, p5n0 la proba contrar0, posesorul este prezumat a fi proprietarul bunului pe care 4l posed0.Drept urmare, beneficiind de aceast0 prezum2ie legal0, posesorul bunului nu este2inut, 4n caz de litigiu,s0 aduc0 3i alte probe pentru a dovedi c0 este proprietarul acelui bun."ceast0 prezum2ie poate fi absolut0 sau relativ0. 'aeste absolut0 4n materiemobiliar0, c5nd posesia de bun0-credin20 asupra unui bun mobil valoreaz0 titlu de proprietate. ualte cuvinte, posesorul de bun0-credin20 a unui bun mobil este prezumat afi proprietarul acestuia, aceast0 prezum2ie fiindabsolut0 adic0 nu poate fi r0sturnat0 prin proba contrar0 .&rezum2ia de proprietate 4nceteaz0 4n toate cazurile c5nd se facedovada c0 posesoruleste de rea credin20.1.2.Determinati si analizati exceptiile de la acest effect al posesiunii.

&rezumtia proprietatii ca effect al posesiunii nu va opera atunci cind dr.de proprietate urmeaza a fi inscris in registrul bunurilor immobile, deoarece simpla stapinire a bunului imobil nu este suficienta, posesorul bunului nu va putea invoca prezumtia proprietatii, in scimb daca este de buna credinta va putea dobindi dr.de proprietate asuora bunului posedat inrezultatul uzucapiunii daca vor fi respectate anumite prevederi legale. 7a fel, prezumtia nu va opera si in cazul cind

bunurile au fost furate,pierdute sau au iesit din posesiunea posesorului contrar vointei lui, ceea ce urmeaza a fi dovedit decel care revendica bunul pina atunci, posesorul va fi prezumat proprietar. 6anii si titlurile de valoare sunt prezumate a fi



in proprietatea posesorului ciar daca acestea au fost furate,pierdute sau au iesit din posesiune in alt mod, contrar vointei posesorului.1.3.

Subiectul 2.Proprietatea anulabila si rezolubila) modalitati ale dr.de proprietate.

1.1. Definiti proprietatea anulabila si rezolubila.

Proprietatea anulabila este un mod de dobindire a dr.de proprietate in baza unui act juridic translativ de proprietate lovitulterior de nulitate relativa.

Proprietatea rezolubila este un mod de dobindire a dr.de proprietate care consta in dr.de proprietate al unei personaeasupra unui lucru care este amenintat sa dispara daca se va produce un eveniment viitor si nesigur, adica se afla intr-osituatie incerta,provizorie.2.2.Determinati cazurile de aparitie a proprietatii anulabile si rezolubile si stabilit/ regimul juridic al acestor

modalitati ale dr.de proprietate.

Dreptul de proprietate rezolubila (revocabila sau conditionala) ia nastere prin 4nstrainarea dreptului de proprietate printr-un act juridic translativ de proprietate 4nceiat sub conditie rezolutorie, conditie ce decurge fie din vointa partilor, fiedintr-o dispozitie legala. "sadar dreptul de proprietate transmis sub conditie rezolutorie are o existenta nesigura 4n

patrimoniul dob5nditorului 4ntruc5t, 4ndeplinirea conditiei 4l va determina sa restituie bunul catre transmitator. oartadreptului de proprietate depinde de realizarea sau nerealizarea unui eveniment viitor si nesigur. proprietatea rezolubilaeste proprietatea afectata de o conditie rezolutorie, adica atunci c5nd dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui

bun este amenintat sa dispara daca un oarecare eveniment viitor si nesigur se realizeaza.onditia rezolutorie este aceeacare supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si incert. 'a nu suspenda executarea obligatiei; ci numai obliga

pe creditor a restitui ceea ce a primit 4n caz de ne4ndeplinire a evenimentului prevazut 4n conditi. "sta 4nseamna ca dreptulde proprietate transmis sub conditie rezolutorie are o existent incerta 4n patrimoniul dob5nditorului deoarece daca ea nu se4ndeplineste acesta va trebui sa restituie bunul transmitatorului.

Proprietatea anulabila este acea modalitate a dreptului de proprietate ce apare 4n situatia 4n care dreptul de proprietateasupra unui bun a fost dob5ndit printr-un act juridic translativ de proprietate lovit de nulitate relativa (anulabil). &rintrecauzele de nulitate relativa amintim: viciile de consimtam5nt, lipsa discernam5ntului, nerespectarea dreptului de

preemtiune. 'ste o modalitate temporara, care dureaza pana la consolidarea dreptului de proprietate prin confirmare,tacita sau expresa a actului anulabil sau pana la desfiintarea actului translativ de proprietate, ca urmare a actiunii 4nanulare promovata 4n justitie de o persoana interesata. "ctiunea 4n nulitate relativa este prescriptibila 4n termenul generalde prescriptie de % ani, asa 4nc5t 4n aceasta perioada transmitatorul poate oric5nd cere anularea actului, iar admitereaactiunii duce la desfiintarea retroactiva a dreptului dob5nditorului. "ctul nul relativ poate fi confirmat tacit de cel 4n dreptsa invoce nulitatea, fie prin executarea actului anulabil, fie prin neinvocarea nulitatii 4n termenul de prescriptie extinctive

Incertitudinea 4n care se afla cel care a dob5ndit dreptul de proprietate printr-un act anulabil, poate fi stopata ciar 4naintede 4mplinirea termenului de prescriptie extinctiva, at5ta timp c5t are loc o confirmarea expresa, care va acoperi nulitatearelativa a actului prin care s-a transmis dreptul de proprietate. onfirmarea expresa se realizeaza printr-un act confirmativ4nceiat, conform caruia = de confirmare sau de ratificare a unei obligatii 4n contra careia legea admite actiunea 4n nulitatenu este valabil actul dec5t atunci c5nd cuprinde obiectul, cauza si natura obligatiei si c5nd face mentiune de motivulactiunii 4n nulitate, precum si despre intentia de a repara viciul pe care se 4ntemeia acea actiune.2.3.

T.*.

Subiectul 1:Accesiunea immobiliara)mod de dobindire a dr.de proprietate.

1.1.Definiti accesiunea immobiliara naturala si artificiala.

Dreptul de accesiune reprezinta proprietatea unui lucru mobil sau imobil d0 drept asupra a tot ce produce lucrul 3i asupra

tot ce se une3te ca accesoriu, cu lucrul, 4n mod natural sau artificial. Accesiunea imobiliară naturală este un mod de dobindire a dr.de proprietate prin care ad0ugirile de teren la malurileapelor curg0toare revin proprietarului terenului riveran numai dac0 ele se formeaz0 treptat (aluviuni). ?erenurile ocupatetreptat de albiile apelor curg0toare revin proprietarului acestor ape.

Accesiunea imobiliară artificial a este un mod de dobindire a dr.de proprietate prin care construc2iile 3i lucr0rile subteranesau de la suprafa2a terenului s4nt prezumate a fi f0cute de proprietarul terenului pe celtuiala sa 3i 4i apar2in acestuia p4n0la proba contrar0. &rin lucr0ri se 4n2eleg plantarea, precum 3i amenaj0rile aduse unui teren care nu se 4ncorporeaz0 4n moddurabil 4n acesta."ccesiunea imobiliara artficiala presupune spre deosebire de cea naturala interventia omului si obligatia proprietarului ce

beneficiaza de ea sa-i plateasca despagubiri celui in detrimentul caruia s-a produs.1.2. Determinati si analizati continutul accesiunii immobiliare natural si artificial prea voluminos.

"ccesiunea mobiliar0 are ca obiect bunuri mobile 3i ea este guvernat0 de aceea3i regul0 c0 proprietarul bunului principal, devine, 4n temeiul accesiunii proprietar 3i al bunului de mai mic0 importan20, care s-a unit cu cel dint5i,av5nd obliga2ia de a pl0ti o anumit0 desp0gubire. azurile de accesiune mobiliar0 cunoscute sunt: adjunc2ia,specifica2iunea, confuziunea, astfel rezult0 ideea c0 p0m5ntul constituie lucrul principal, iar toate lucrurile care seincorporeaz0 4n acesta, au un caracter accesoriu.



"ccesiunea imobiliar0 natural0 se refer0 la p0m5nt 3i la animale. azurile de accesiune imobiliar0 natural0 care privesc p0m5ntul sunt: aluviunea, insulele 3i prundi3urile.- Aluviunile sunt - cre3teri de p0m5nt care se fac succesiv 3i pe nesim2ite, pe malurile apelor curg0toare, precum 3i

p0m5nturile l0sate prin retragerea pe nesim2ite a apelor curg0toare de la unul dintre maluri la celalalt, f0r0 ca proprietarul 20rmului opus s0 poat0 reclama p0m5ntul astfel pierdut. 'le se cuvin proprietarului fondului riveran.-Avulsiunea reprezint0 F sunt ad0ugarea la p0m5ntul unui proprietar a unei mari p0r2i de p0m5nt rupt0 din p0m5ntul altui

proprietar, 3i care poate s0 fie recunoscut0. "ceast0 ad0ugire devine proprietatea proprietarilor terenului, la care s-a alipit, dac0fostul proprietar nu o revendic0 timp de un an."ccesiunea imobiliar0 artificial0 se particularizeaz0 prin faptul c0, presupune interven2ia omului 3i plata unor desp0gubiri

c0tre cel 4n detrimentul c0ruia ac2ioneaz0."ccesiunea imobiliar0 artificial0 opereaza :- c5nd lucrarea este f0cut0 de proprietar pe terenul s0u, dar cu materialele altei persoane;

- c5nd lucr0rile sunt efectuate cu materiale proprii, dar pe terenul altei persoane.Ipoteza construc2iei, planta2iei, lucr0ri efectuate pe terenul propriu, cu materialele altuia.1.3.

Subiectul 2: Stingerea dr.de uzu!ruct.

2.1.Definiti si enumerati modurile de stingere a dr.de uzufruct.

1n conformitate cu prevederile art. # din odul civil al @epublicii oldovavdreptul de uzufruct 4nceteaz0 prinurm0toarele moduri:!) !oartea uzufructuarului (aceasta este o cauz0 natural0 de 4ncetare a uzufructuluicare 4n practic0 are cea mai frecvent0aplica2ie, 4n cazul 4n care uzufructul a fost stabilit e un anumit termen 3i 4nainte de expirarea termenului moareuzufructuarul, uzufructul4nceteaz0 deoarece el poate fi constituit cel mult p5n0 la moartea uzufructuarului,neput5nd fitransmis mo3tenitorilor). #) Expirarea termenului (de3i uzufructul se constituie, de regul0, pe toat0 duratavie2ii uzufructuarului, totu3i el poate fistabilit 3i pe o anumit0 perioad0 de timp. 4nacest caz, la expirarea termenului dreptul de uzufruct 4nceteaz0. &otrivitdispozi2iilor art. %8, alin. (#) din odul civil uzufructul constituit 4n favoarea persoanelor juridicese face totdeauna cutermen care nu poate dep03i durata maxim0 de % de ani.%)Consolidarea (prin consolidare se 4n2elege dob5ndirea dreptuluide proprietate asupra bunului ce alc0tuie3te obiectuluzufructului dec0tre uzufructuar. &rin urmare, 4n cazul consolid0rii uzufructuarul dob5nde3te 3i nuda proprietate 3i 4nconsecin20 el nu mai poate avea undrept de uzufruct asupra propriului s0u bun.

) Pieirea totală a bunului, 4ntruc5t uzufructul este un drept real ceare ca obiect un bun, pieirea obiectului face s0 4nceteze3i dreptul. &entru4ncetarea uzufructului este necesar ca pieirea bunului s0 fie total0 3i nu par2ial0, caz 4n care uzufructul serestr5nge, 4ns0 nu 4nceteaz0 ca drept.Dac0 bunul este distrus sau pierdut 4n parte, uzufructul continu0 asupra p0r2ii r0mase.*) "enun#area uzufructuarului la dreptul său (pentru ca uzufructuarul s0 poal0 renun2a ia dreptul s0u el trebuie s0 aib0capacitatea necesar0.@enun2area poate fi unilateral0 ceea ce ecivaleaz0 cu del0sarea bunuluice alc0tuie3te obiectuluzufructului. 'a poate fi 4ns0 realizat0 3i pe bazaunei conven2ii 4ntre uzufructuar 3i nudul proprietar. A) "ezolu#iunea sau anularea actului juridic (prin care cel care a instituit uzufructul a dob5ndit dreptul de proprietate, prinot0r5rea instan2ei judec0tore3ti. 1nacest caz uzufructul 4nceteaz0 ca urmare a pierderii de c0tre proprietar a dreptuluis0ude proprietate asupra bunului ce alc0tuie3te obiectul uzufructului).$%Abuzul de folosin#ă (4n conformitate cu prevederile art. ## .civ.4n cazul 4n care uzufructuarul abuzeaz0 de folosin2a

bunului, nudul proprietar este 4n drept s0 cear0 4n justi2ie pronun2area 4ncet0riiuzufructului 4nainte de termen. "ceasta4nseamn0 c0 4ncetarea uzufructului pentru abuz de folosin20 nu se produce niciodat0 deplin drept, ci pentru aceasta este

nevoie de o ot0r5re judec0toreasc0, 4n practica judec0toreasc0 a fost recunoscut nudului proprietar 4n cazul abuzului defolosin20 un drept de op2iune: fie ca acesta s0 cear0 4ncetareadreptului de uzufruct pentru abuz de folosin20, fie ca nudul proprietar s0 cear0 obligarea uzufructuarului s0 aduc0 bunul 4n stare normal0 defunc2ionare.)&%'ic(idarea uzufructuaruluilui (onstituirea uzufructului 4n favoarea unei persoane juridice, stingerea uzufructului areloc din momentul licid0rii persoanei juridice).2.2.Determinati ce efecte survin la stingerea dreptului de usufruct.

'fectele stingerii uzufructului sunt:-indiferent de cauza care a dus la stingerea uzufructului, de 4ndat0 ce acesta sestinge 4nceteaz0 actele de folosin20 aleuzufructuarului;-un al doilea efect Ia care d0 na3tere stingerea dreptului de uzufruct const0 4naceea c0 uzufructuarul are obliga2ia de arestitui nudului proprietar ne4nt5rziat bunulsau bunurile ce au format obiectul uzufructului;-uzufructuarul datoreaz0 desp0gubiri nudului proprietar dac0 bunul a pierit sau s-adeteriorat din culpa sa, precum 3i 4n

cazul 4n care acesta 3i-a 4nc0lcat 4ndatoririle ce leavea fa20 de nudul proprietar. 9zufructuarul nu este 4n drept a pretindenudului proprietar sumele de bani investite pentru 4mbun0t02irile aduse bunului, ciar dac0 prinacestea a sporit valoarea

bunului;-nudul proprietar este obligat s0 restituie uzufructuarului sumele de bani pe careacesta din urm0 le-a pl0tit pentru el.2.3.!rgumentati daca dr.de uzufruct asupra unui bun imobil se va stinge la sc'imbarea nudului proprietar.



onsider ca asupra unui bun imobil dr.de usufruct nu se vas tinge la scimbarea nudului proprietar, deoarece in cazul bunurilor immobile, dr.de usufruct se sconsemneaza in registrul de immobile.In legatura cu acest fapt, actul de constatarea stingerii dr.de uzifruct (certificate de deces,extrasul din @egistrul de stat al persoanelor juridice,actul prin careuzufructuarul a renuntat la dreptul sau, contractul de stingere a uzufructului, otarirea instantei ) va fi prezentat oficiuluicadastral teritorial.

T.+.

Subiectul 1:Apararea posesiunii cu autorul actiunii in re,endicare.

1.1.Definiti actiunile posesorii si actiunea in reintegrare sau in restituire.

Ac#iunea posesorie este acea ac2iune prin care posesorul 43i poate ap0ra posesia F ca stare de fapt F 4mpotriva oric0reitulbur0ri, pentru a men2ine aceast0 stare ori pentru a redob4ndi posesia c5nd ea a fost pierdut0. După cum am afirmat pu#in mai sus ocrotirea posesiei ca stare de fapt prin ac#iunile posesorii se justifică prin aceeacă în mod obi)nuit posesorul fiind )i proprietar prin ocrotirea posesiei implicit este ocrotit )i dreptul de proprietate.

Actiunea in revendicare reprezinta este un mijloc de ap0rare 4n justi2ie a dreptului de proprietate privat0 3i adreptului de proprietate public0 si este ac2iunea 4n justi2ie aflat0 la 4ndem5na proprietarului bunului 4mpotriva posesoruluisau 4mpotriva altei persoane care de2ine bunul respectiv, f0r0 drept.1.2.Descrieti care sunt cerintele care urmeaza a fi intrunite pentru ca posesorul sa poata cere restituirea posesiunii

pierdute.

erintele:-posesorul trebuie sa dovedeasca ca el a posedat bunul anteriorsi faptul ca el a fost deposedat de bun contrar vointei lui;-posesorul trebuie sa fie de buna credinta;

-poate cere restituirea posesiunii pierdute in decurs de % ani.1.3.

Subiectul 2:Dreptul de ser,itude.

2.1.Definiti notiunea de dr.de servitude si identificati caracterele juridice.

*ervitutea este sarcina care greveaz0 un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). 9tilitatea poate consta 4n sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din destina2ia luieconomic0.

Dreptul de servitute este un drept real imobiliar, accesoriu, perpetuu i indivizibil care dezmembreaz0 proprietatea,ș

conferind titularului s0u anumite prerogative strict limitate asupra lucrului altuia.Caracterele juridice sunt urmatoarele:a) servitutea este un drept real imobiliar asupra lucrului altora ,ele se constituienumai 4n folosul si respectiv 4n sarcina unor bunuri imobile prin natura lor.

b) servitutea presupune existenta a doua imobile, nu neaparat vecine ce apartin la doi proprietari diferiti;c) servitutea este un drept accesoriu al fondului caruia 4i profita urm5nd soarta acestuia; ea nu este un drept de sinestatator si tocmai datorita caracterului ei nu poate fi 4nstrainata, urmarita, ipotecata separat ci numai 4mpreuna cu fonduldominant caruia 4i profita;d) servitutea are caracter perpetuu (consecinta caracterului accesoriu); are aceeasi durata ca si dreptul de proprietate.&erpetuitatea este 4nsa de natura servitutii si nu de esenta ei si va ram5ne asa daca partile n-au stabilit altfel;e) servitutea este indivizibila 4nsemn5nd prin aceasta ca servitutea greveaza 4ntregul fond aservit si profita 4ntregului fonddominant. Daca imobilul fiind aservit apartine mai multor coproprietari nu se poate constitui servituti dec5t cu acordultuturor coproprietarilor.2.2.Clasificati servitutiile conform normelor CC

lasificarea servitutilor:!)dupa origine si modul de constituire :

- servituti naturale, care se nasc din situatia naturala a fondurilor (servitutea de scurgere a apelor naturale, servitutea degranituire);- servituti legale, constituite expres de lege (servitutea zidului, a santului comun, servitutea de vedere);- servituti stabilite prin fapta omului (prin conventie, uzucapiune si destinatia proprietarului).#)dupa obiectul lor:- servituti pozitive, sunt acelea care 4ndreptatesc pe proprietarul fondului dominant sa faca, 4n mod direct, acte de folosintaasupra fondului aservit;- servituti negative care impun proprietarului fondului aservit anume restrictii sau limitari 4n exercitarea dreptului de

proprietate;%) cum sunt stabilite 4n folosul unei cladiri:-servituti urbane care sunt cele stabilite 4n folosul unei cladiri;-servituti rurale, care sunt cele stabilite 4n folosul unui teren;)dupa modul de exercitare:- servituti continue, pentru a caror exercitare si existenta nu este nevoie de fapta actuala a omului;- servituti necontinue sunt acelea pentru a caror exercitare si existenta este necesar faptul actual al omului.*)dupa modul 4n care se manifesta:- servituti aparente care se recunosc datorita unor semne exterioare;- servituti neaparente a caror existenta nu poate fi cunoscuta din semne sau lucrari exterioare vizibile.



2.3.

T.1-.

Subiectul 1:'egimul uridic al bunurilor domeniului public.

1.1.Definiti bunurile domeniului public si numiti subiectele bunurilor domeniului public.

+unurile domeniului public sunt acele bunuri care apar2in statului sau unit02ilor administrativ-teritoriale fac parte dindomeniul privat dac0, prin lege sau 4n modul stabilit de lege, nu s4nt trecute 4n domeniul public.Din domeniul public al statului sau al unit02ilor administrativ-teritoriale fac parte bunurile determinate de lege, precum 3i

bunurile care, prin natura lor, s4nt de uz sau de interes public. Interesul public implic0 afectarea bunului la un serviciu

public sau la orice activitate care satisface nevoile colectivit02ii f0r0 a presupune accesul nemijlocit al acesteia la utilizarea bunului conform destina2iei men2ionate. 6unurile domeniului public s4nt inalienabile, insesizabile 3i imprescriptibile.Dreptul de proprietate asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz 3i nu poate fi dob4ndit de ter2i prin uzucapiune.ubiectele bunurilor domeniului public, conform art.#8A sunt:-statul;-unitatile administrative-teritoriale.-persoanele fizice si juridice.1.2.!nalizati caracterele juridice ale bunurilor domeniului public.

6unurile domeniului public au urmatoarele caractere juridice:a) inalienabile: bunurile nu pot fi instrainate; ele pot fi date numai in administrare,concesionate sau inciriate, in coditiilelegii;

b) insesizabile: bunurile nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu seconstituie garantii reale;

c) imprescriptibile: bunurile nu pot fi dobandite de alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bunacredinta asupra bunurilor mobile."ctele juridice inceiate cu nesocotirea dispozitiilor legale privind regimul juridical bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absoluta.1.3.

Subiectul 2:Dreptul de uz.

2.1. Definiti dreptul de uz.

Dreptul de uz este dreptul real asupra bunului altuia, 4n virtutea c0ruia uzuarul poate folosi bunul 3i culege fructele luinecesare pentru nevoile proprii 3i ale familiei sale.2.2.Determinati deosebirile si asemanarile dintre dreptul de uz sic el de usufruct.

Dreptul de uz este dreptul real asupra bunului altuia, 4n virtutea c0ruia uzuarul poate folosi bunul 3i culege fructele luinecesare pentru nevoile proprii 3i ale familiei sale.

Dr. de uzufruct este un dr. real principal care confera unei persoane(uzufructuar) prerogativa de a folosi pentru o perioadadeterminata sau determinabila bunul unei alte persoane(nudul proprietar)si de a culege fructele bunului intocmai ca

proprietarul,insa cu indatorirea de ai conserva substanta.Deosebiri:- dr.de usufruct se constituie asupra bunurilor neconsumtibile, exceptie poate fi atunci cind bunurile sunt consumtibile sifac parte dintr-un patrimoniu transmis prin succesiune, iar dr.de uz se constituie asupra oricaror bunuri mobile si imobile,corporale ori incorporale, inclusiv o masa patrimoniala, o universalitate de fapt ori o cota-parte din aceasta.- titularul dreptului de uz nu poate ceda nici 4nciria dreptul s0u c0tre un ter , c0 dreptul de uz este un drept strict personal,ț

pe cind dr.de usufruct confera unei alte personae prerogativa de a folosi pentru o perioada determinata sau determinabila bunul.- titularul dreptului de uzufruct are un drept mai larg de folosin 0 asupra bunului pe care 4l poate utiliza precum 4nsu iț ș

proprietarul, cu condi ia 4ns0 de a conserva substan a bunului i poate transfera beneficiul dreptului de usufruct.ț ț ș

-titularul dreptului de uz poate poate fi numai o persoan0 fizic0, iar in cazul dreptului de usufruct poate fi atit o persoanafizica cit si una juridica."semanari:-ambele sunt dezmembraminte ale dr.de proprietate;-ambele sunt drepturi reale, principale si esentialmente temporare;-in ambele cazuri este posibila culegerea fructelor;2.3.

T.11.

Subiectul 1:ncetarea dr.de proprietate.

1.1.Definiti si enumerate temeiurile de incetare a dr.de proprietate.

Incetarea dreptului de proprietate este efectul unor fapte juridice. Dreptul de proprietate 4nceteaz0, 4n condi2iile legii, 4nurma consum0rii, pieirii fortuite sau distrugerii bunului, 4nstr0in0rii lui 4n temeiul unui act juridic, renun20rii la dreptul de proprietate, precum 3i 4n alte cazuri prev0zute de lege. $rice mod de dob5ndire a dreptului de proprietate este pentrudob5nditor un mod de dob5ndire a dreptului de proprietate.?emeiurile 4ncet0rii dreptului de proprietate:

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/1540/Bunuri

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/1540/Bunuri



Dreptul de proprietate 4nceteaz0, 4n condi2iile legii, 4n urma consum0rii, pieirii fortuite sau distrugerii bunului, 4nstr0in0riilui 4n temeiul unui act juridic, renun20rii la dreptul de proprietate, precum 3i 4n alte cazuri prev0zute de lege,astfel nimeninu poate fi for2at s0 cedeze proprietatea sa, cu excep2ia cazurilor c4nd, conform legii, se efectueaz0: a) urm0rirea bunurilor 4n leg0tur0 cu obliga2iile proprietarului; b) 4nstr0inarea bunurilor pe care, conform legii, persoana nu le poate avea 4n proprietate; c) r0scump0rarea animalelor domestice 4n cazul 4nc0lc0rii regulilor de comportare cu acestea; d) privatizarea propriet02ii de stat; e) exproprierea pentru cauz0 de utilitate public0; f) recizi2ia; g) confiscarea; ) alte ac2iuni prev0zute de lege.1.2.!nalizti oricare *3+ temeiuri de incetare a dr.de proprietate.

a%,nstrăinarea bunurilor pe care conform legiipersoana nu le poate avea în proprietate Dac0, 4n temeiurile prev0zutede lege, persoana a dob4ndit dreptul de proprietate asupra unui bun care, conform legii, nu poate s0-i apar2in0 cu drept de

proprietate, proprietarul este obligat s0 4nstr0ineze bunul timp de un an din momentul dob4ndirii dreptului de proprietatesau 4n alt termen stabilit de lege.Dac0 proprietarul nu 4nstr0ineaz0 bunul , instan2a de judecat0, la cererea autorit02iiadministra2iei publice locale, poate dispune, dup0 caz, 4nstr0inarea bunului 3i remiterea sumei ob2inute c0tre fostul

proprietar, cu re2inerea celtuielilor de 4nstr0inare, sau transmiterea bunului 4n proprietate statului 3i desp0gubirea proprietarului 4n cuantumul stabilit de instan2a de judecat0.b% "ec(izi#ia este un temei de incetare a dr.de proprietate care se aplica in caz de calamitate natural0, epidemie, epizootiesau 4n o alt0 situa2ie excep2ional0, proprietarul poate fi deposedat de bun 4n temeiul unei decizii a autorit02ii publice, 4n

modul 3i 4n condi2iile stabilite de lege. &ersoana al c0rei bun a fost recizi2ionat poate cere restituirea lui dac0, dup04ncetarea situa2iei excep2ionale, acesta s-a p0strat 4n natur0, iar pre2ul bunului sau pre2ul folosirii lui, 4n cazul 4n care s-a p0strat 4n natur0 3i a fost restituit proprietarului, se stabile3te prin acordul p0r2ilor, iar 4n caz de divergen20, prin ot0r4re judec0toreasc0.c% Confiscarea este un temei de incetare a dr.de proprietate care consta in confiscarea bunurilor printr-o ot0r4re

judec0toreasc0 4n cazurile 3i 4n condi2iile prev0zute de lege. 1n cazurile prev0zute de lege, bunurile proprietarului pot ficonfiscate printr-un act administrativ. "ctul administrativ cu privire la confiscare poate fi atacat 4n instan20 de judecat0.6unurile dobindite illicit conf ons @ G averea dobindita illicit nu poate fi confiscate, iar caracterul illicit al dobindiriise prezumaH. Dupa regula generala bunurile pot fi confiscate de catre ot jud. onform od civil in cazurile prevazute delege bunurile proprietarului pot fi confiscate printrun acd adm, cu privire la confiscare ce poate fi atacat in ins de jud1.3.

Subiectul 2:Dreptul de abitatie.2.1.Definiti dr.de abitatie.

Dreptul de abitatie este un drept care confera titularului dreptul de a locui in locuinta unei alte personae impreuna cu sotulsi copii sai ciar daca la momentul constituirii dr.de abitatie nu era casatorit sau nu avea copii.?itularul dreptului de abita ie nu are dreptul de a 4nstr0ina dreptul s0u. 'l poate totu i 4nciria altei persoane partea dinț ș

cas0 pe care nu o locuie te.ș

2.2.Determinati deosebirile si asemanarile obiectului dr.de abitatie si cel al dr.de usufruct.

Dreptul de abitatie este un drept care confera titularului dreptul de a locui in locuinta unei alte personae impreuna cu sotulsi copii sai ciar daca la momentul constituirii dr.de abitatie nu era casatorit sau nu avea copii.$biect al uzufructului poate fi orice bun neconsumptibil care se afl0 4n circuitul civil, mobil sau imobil, corporal sauincorporai, inclusiv un patrimoniu sau o partedin el.9zufructul instituit asupra bunului principal se extinde 3i asupraaccesoriilor acestuia, precum 3i asupra a tot ce se une3te sau se 4ncorporeaz0 4n acesta. odul civil arat0 c0 uzufructul se

poate stabili pe orice fel de bunuri neconsumptibile care se afl0 4n circuitul civil mobilsau imobil, corporal sau incorporai,inclusiv un patrimoniu sau o parte din el.Dreptul de abitatie reprezinta o varietate a dreptului de uzufruct care are ca obiect o constructie cu destinatia de locuinta.?itularul dreptului de abitatie titularul, dobandeste dreptul de a folosi o locuinta care apartine unei alte persoane numai

pentru nevoile lui si ale familiei sale.2.3.

T.12.

Subiectul 1: Notiunea si caracterele uridice ale actiunii negatorii.

1.1.Definiti actiunea negatorie in comparatie cu actiunea in complingere.

Actiunea negatorie reprezinta actiunea prin care proprietarul posesor al bunului cere tertei personae inlaturarea piedicilor,obstacolelor puse in exercitarea dr.de proprietate. Actiunea in complingere reprezinta1.2.!nalizati caracterele juridice ale actiunii negatorii.

aractere juridice:a) este o actiune reala prin care reclamantul cere instantei de judecata sa stabileasca, prin otararea ce o va pronunta, ca

paratul nu are un drept real (uzufruct, uz, abitatie, servitute sau superficie) asupra bunului aflat in proprietatea sa si sa-loblige, pe cale de consicinta, sa inceteze exercitarea lui nelegitima).



b) este o actiune petitorie rezulta din faptul ca se pune in discutie existenta dreptului real al paratului).c) este o actiune imprescriptibila extinctiv, dar paratul poate invoca in apararea sa dobandirea dezmembramantului(dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitatie sau dreptul de servitute) prin uzucapiune.1.3.

Subiectul 2 Accesiunea imobiliara naturala ca mod de dobindire a dr.de proprietate.

2.1.Definiti accesiunea immobiliara naturala si artificiala.

Dreptul de accesiune reprezinta proprietatea unui lucru mobil sau imobil d0 drept asupra a tot ce produce lucrul 3i asupratot ce se une3te ca accesoriu, cu lucrul, 4n mod natural sau artificial.

Accesiunea imobiliară naturală este un mod de dobindire a dr.de proprietate prin care ad0ugirile de teren la malurileapelor curg0toare revin proprietarului terenului riveran numai dac0 ele se formeaz0 treptat (aluviuni). ?erenurile ocupatetreptat de albiile apelor curg0toare revin proprietarului acestor ape.

Accesiunea imobiliară artificial a este un mod de dobindire a dr.de proprietate prin care construc2iile 3i lucr0rile subteranesau de la suprafa2a terenului s4nt prezumate a fi f0cute de proprietarul terenului pe celtuiala sa 3i 4i apar2in acestuia p4n0la proba contrar0. &rin lucr0ri se 4n2eleg plantarea, precum 3i amenaj0rile aduse unui teren care nu se 4ncorporeaz0 4n moddurabil 4n acesta."ccesiunea imobiliara artficiala presupune spre deosebire de cea naturala interventia omului si obligatia proprietarului ce

beneficiaza de ea sa-i plateasca despagubiri celui in detrimentul caruia s-a produs.2.2.Determinati si analizati continutul accesiunii immobiliare natural si artificial prea voluminos.

"ccesiunea mobiliar0 are ca obiect bunuri mobile 3i ea este guvernat0 de aceea3i regul0 c0 proprietarul bunului principal, devine, 4n temeiul accesiunii proprietar 3i al bunului de mai mic0 importan20, care s-a unit cu cel dint5i,

av5nd obliga2ia de a pl0ti o anumit0 desp0gubire. azurile de accesiune mobiliar0 cunoscute sunt: adjunc2ia,specifica2iunea, confuziunea, astfel rezult0 ideea c0 p0m5ntul constituie lucrul principal, iar toate lucrurile care seincorporeaz0 4n acesta, au un caracter accesoriu."ccesiunea imobiliar0 natural0 se refer0 la p0m5nt 3i la animale. azurile de accesiune imobiliar0 natural0 care

privesc p0m5ntul sunt: aluviunea, insulele 3i prundi3urile.- Aluviunile sunt - cre3teri de p0m5nt care se fac succesiv 3i pe nesim2ite, pe malurile apelor curg0toare, precum 3i

p0m5nturile l0sate prin retragerea pe nesim2ite a apelor curg0toare de la unul dintre maluri la celalalt, f0r0 ca proprietarul 20rmului opus s0 poat0 reclama p0m5ntul astfel pierdut. 'le se cuvin proprietarului fondului riveran.-Avulsiunea reprezint0 F sunt ad0ugarea la p0m5ntul unui proprietar a unei mari p0r2i de p0m5nt rupt0 din p0m5ntul altui

proprietar, 3i care poate s0 fie recunoscut0. "ceast0 ad0ugire devine proprietatea proprietarilor terenului, la care s-a alipit, dac0fostul proprietar nu o revendic0 timp de un an.

"ccesiunea imobiliar0 artificial0 se particularizeaz0 prin faptul c0, presupune interven2ia omului 3i plata unor desp0gubiric0tre cel 4n detrimentul c0ruia ac2ioneaz0."ccesiunea imobiliar0 artificial0 opereaza :- c5nd lucrarea este f0cut0 de proprietar pe terenul s0u, dar cu materialele altei persoane;- c5nd lucr0rile sunt efectuate cu materiale proprii, dar pe terenul altei persoane. Ipoteza construc2iei, planta2iei, lucr0riefectuate pe terenul propriu, cu materialele altuia.2.3.

T.13.

Subiectul 1: /onditiile admiterii actiunii in re,endicare.

1.1.(dentificati conditiile admiterii actiunii in revendicare.

"ctiunea in revendicare este unul dintre cele mai raspindite mijloace de aparare a dr.de proprietate cunoscute si este acea actiune

reala prin care proprietarul a pierdut posesiunea bunului si cere restituirea lui de la posesorul neproprietar.onditiile intentarii actiunii in revendicare:!)ubiectii: -reclamant (proprietarul); -reclamat (posesorii ilegali care poseda bunul la momentul intentarii actiunii. &osesiunea ilegala trebuie dovedita de reclamant).#)$biectul revendicarii: numai bunurile determinate individual care exista la momentul intentarii actiunii. u sunt obiect alrevendicarii : -bunurile determinate generic; -bunurile care nu s-au pastrat in natura.%)&roprietarul trebuie sa piarda posesiunea asupra bunului.1.2.Determinati si analizati conditiile legale ale admiterii actiunii in revendicare de catre instanta de judecata.

onditiile:-pierderea de catre proprietar a posesiunii bunului;-determinarea individuala a bunului;-aflarea bunului in posesiune straina si neaparat ilegala.1.3.

Subiectul 2: Notiunea posesiei ca stare de !apt.



2 .1.Definiti posesia ca stare de fapt si delimitati-o ca stare de drept.

Posesiunea ca stare de fapt,const0 4n exercitarea voita a stapinirii material a unui lucru si care in conditiile legii produceanumite efecte juridice.2.2.Evidentiati particularitatile conceptiei *teoriei+ obiective si ale conceptiei subiective ale posesiei. !rgumentati care

din aceste conceptii si-a gasit reglementare in actualul C.C. din 22.

?eoria subiectiva considera posesor doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta farta de el caun bun proprietar. unt considerati posesori doar proprietarul si uzurpatorul, deoarece doar ei stapinesc bunul cu intentiade a-l avea pentru ei si nu pentru altul. ?oti cei ce poseda pentru altii nu sunt considerate posesori ci simpli detentori.?eoria obiectiva reduce posesiunea la un singur element, cel material. In viziunea lui Iering, autorul teoriei, acestaconsidera ca posesiunea este stapinirea exercitata asupra unui lucru."stefel, in din ## si-a gasit reflectare teoria obiectiva, astfel in art.%% prevede &osesiunea se dob4nde3te prinexercitarea voit0 a st0p4nirii de fapt a bunului. u este posesor cel care, de3i exercit0 st0p4nirea de fapt a bunului, o face 4nfolosul unei alte persoane prin 4mputernicirile de posesor cu care este 4nvestit de aceast0 persoan0. 'ste posesor doar

persoana care l-a 4nvestit cu 4mputerniciri.2.3.!rgumentati daca, asupra aceluiasi bun poate coexista posesia ca stare de fapt si ca stare de drept.

onsider ca asupra unui bun poate exista posesiunea doar ca stare de fapt, deoarece acorda posesorului posibilitatea de a beneficia de elementele juridice conferite de aceasta stare de fapt, iar in al doilea rind ,este starea de lucruri vazute, de persoanele terte,la posesor.onform al @ominie posesia este definita ca o stare de fapt generatoare de efecte juridice,care consta in stapanirea materiala sau exercitarea unei puteri de fapt de catre o persoana asupra unui bun , cu intentia sivointa de a se comporta fata de toti ceilalti ca proprietar sau titular al unui alt drept real.In consecinta, posesia reprezinta o stapanire de fapt a unui bun si nu se confunda cu proprietatea, care este o stare de

drept. &osesiunea nefiind un drept, nu poate fi transmisa succesorilor prin act de succesiune(art %!%). uccesiuneauniverasala face sa treaca asupra succesorului drepturile patrimoniale ale titularului, dar nu posesiunea. &rin succesiune setransmit doar drepturile si obligatiile, nu si starea de fapt, in cazul nostru posesiunea.

T.1".

Subiectul 1:%olosinta) atribut al dr.de proprietate.

1.1.Definiti folosinta ca atribut al dr.de proprietate.

Dreptul de folosinta, ca atribut al dr.de proprietate reprezinta posibilitatea proprietarului de a sustrage din bun calitatileultile ale acestuia. Posesia const0 4n posibilitatea proprietarului de a st0p5ni bunul ce-i apar2ine 4n materialitatea sa,comport5ndu-se fa20 de to2i ceilal2i ca fiind titularul dreptului de proprietate./olosin2a este considerat0 acea prerogativ0 4n temeiul c0reia proprietarul poate 4ntrebuin2a bunul 4n interesul s0u,

percep5ndu-i fructele (naturale, civile, industriale). Deci prin dreptul de folosin20 acord0 proprietarului posibilitatea de a

sustrage din bun calit02ile utile ale acestuia 4n scopul satisfacerii necesit02ilor materiale 3i culturale.1.2.Determinati si analizati continutul dreptului de folosinta ca atribut al dr.de proprietate.

/olosirea bunurilor poate fi efectuat0 at5t nemijlocit de c0tre proprietar c5t 3i de alte persoane la voin2a proprietarului.1ns0, transmiterea c0tre alte persoane a dreptului de folosin20 esteo exercitare a dreptului de administrare. De regul0,folosin2a nu poate fi separat0 de posesie. &entru a folosi un bun, de fapt, este necesar ca s0-l posezi. De regul0, este

posibil0 folosirea bunului numai dac0 posezi acest bun sau, cu alte cuvinte, folosirea ca atribut al dreptului de proprietateeste inseparabil0 de alt atribut al dreptului de proprietate - posesia.1n cazul 4n care proprietarul transmite dreptul de folosin20 altor persoane (de exemplu, arenda3ului), el transmite odat0 cufolosirea bunului 3i dreptul de posesie asupra acestui bun. "dic0 arenda3ului 4i sunt transmise de c0tre proprietar at5tfolosirea bunului c5t 3i posesia asupra acestuia, fiindc0, dup0 cum am ar0tat 3i mai sus, este imposibil practic s0 folose3tiun bun f0r0 ca s0-l posezi. Dac0 transmiterea folosirii bunurilor, de regul0, nu poate fi realizat0 f0r0 transmiterea posesiei,trebuie spus c0 posesia poate fi transmis0 de c0tre proprietar altei persoane 3i f0r0 transmiterea dreptului de folosin20.

Dreptul de folosin20 include 3i libertatea persoanei de a nu folosi bunul. &oate fi instituit0 prin lege obliga2ia de folosiredac0 nefolosirea bunurilor ar contraveni intereselor publice. 1n acest caz, proprietarul poate fi obligat fie s0 foloseasc0 el4nsu3i bunul ori s0-l dea 4n folosin20 unor ter2i 4n scimbul unei contrapresta2ii corespunz0toare.1.3.!rgumentati daca transmiterea bunului in posesie temporara catre un tert *locatiune,comodat+ se efectueaza in

virtutea atributului de folosinta sau a celui de dispozitie acordate de dr.de proprietate.

onsider ca transmiterea bunului in posesie temporara catre un tert se efectueaza in virtutea folosintei, ca atribut al dr.de proprietate, deoarece conform normelor , atit in cazut locatiunii cit si a comodatului bunul se transmite altei personaein folosinta temporara./olosin2a este considerat0 acea prerogativ0 4n temeiul c0reia proprietarul poate 4ntrebuin2a bunul 4n interesul s0u,

percep5ndu-i fructele (naturale, civile, industriale). Deci prin dreptul de folosin20 acord0 proprietarului posibilitatea de asustrage din bun calit02ile utile ale acestuia 4n scopul satisfacerii necesit02ilor materiale 3i culturale. /olosirea bunurilor

poate fi efectuat0 at5t nemijlocit de c0tre proprietar c5t 3i de alte persoane la voin2a proprietarului. 1ns0, transmiterea c0trealte persoane a dreptului de folosin20 esteo exercitare a dreptului de administrare. De regul0, folosin2a nu poate fi separat0de posesie. In cazul 4n care proprietarul transmite dreptul de folosin20 altor persoane , el transmite odat0 cu folosirea

bunului 3i dreptul de posesie asupra acestui bun. "dic0 4i sunt transmise de c0tre proprietar at5t folosirea bunului c5t 3i posesia asupra acestuia, fiindc0, dup0 cum am ar0tat 3i mai sus, este imposibil practic s0 folose3ti un bun f0r0 ca s0-l posezi. Dac0 transmiterea folosirii bunurilor, de regul0, nu poate fi realizat0 f0r0 transmiterea posesiei, trebuie spus c0 posesia poate fi transmis0 de c0tre proprietar altei persoane 3i f0r0 transmiterea dreptului de folosin20.



Subiectul 2:Drepturile si obligatiile uzu!ructuarului.

2.1.Enumerati drepturile si obligatiile uzufructuarului enumerate de CC.

Dreptul de uzufruct ia na3tere prin separarea atributelor dreptului de proprietatecu privire la un bun determinat de manier0urm0toarele: o persoan0 (fizic0 sau juridic0) numit0 uzufructuarul va st0p5ni 3i va folosi bunul, culeg5ndu-i 4n proprietatefructele, iar proprietarul bunului va r0m5ne numai cu dreptul de dispozi2ie asupra bunului, adic0 va avea numai nuda

proprietate.Drepturile uzufructuarului:- dr. de a efectua repara2iile de 4ntre2inere a bunului;-dr. de a se comporta fa20 de el 4ntocmai ca un proprietar;- dr.uzufructuarul de a trage orice foloase din bunul primit dac0 actul de constituirenu prevede altfel;-uzufructuarul poate s0 4ncirieze 3i s0 arendeze bunul care face obiectul uzufructului dac0, prin actul de constituire, nueste interzis;-dr.de a culege fructele;-dr. la compensarea celtuielilor suportate in urma reparatiilor capitale;-dr.de a renunta la usufruct;$bligatiile uzufructuarului:- sa intocmeasca un inventar al bunurilor mobile si un proces verbal de constatare a starii materiale a imobilelor, lucrurilese primesc in starea in care se gasesc. Intocmirea inventarului si a procesului verbal se fac in prezenta nudului proprietar.'xceptie face situatia in care acesta a fost invitat la efectuarea inventarului si nu s-a prezentant).- sa gaseasca un girant (persoana care se obliga, alaturi de uzufructuar, sa raspunda cu averea proprie in caz de

insolvabilitate a acestuia)- sa se foloseasca de bun ca un bun proprietar;- sa se conformeze modului de folosire stabilit de catre nudul proprietar si obiceiul locului;- sa intretina lucrul in buna stare, avand sarcina de face reparatiile de intretinere. Daca neefectuarea acestora determinareparatii mari, acestea cad tot in sarcina uzfructuarului;- sa-l informeze pe nudul proprietar in legatura, cu orice tulburari aduse dreptului de proprietate de catre;- sa respecte destinatia bunului, precum si sa suporte celtuielile si sarcinile obisnuite;- sa restituie bunul catre nudul proprietar la inceierea uzufructului, in aceeasi stare cu cea din momentul predarii sale;-uzufructuarul este obligat la plata despagubirilor pentru eventuala pieire sau deteriorare a bunului din culpa sa, ca si

pentru nerespectarea oricareia dintre obligatiile care ii incumba fata de nudul proprietar.2.2.Determinati conditiile in care uzufructuarul poate transmite in folosinta bunul mobil sau imobil ce constituie

obiect al dr.de usufruct.

&ot face obiectul dreptului de uzufruct orice fel de bunuri, mobile si imobile, corporale si incorporale, fungibile sinefungibile, ca, de exemplu, case, terenuri, masini, animale, marfuri, creante, actiuni. &ot constitui obiect al uzufructuluisi lucrurile care nu se consuma dar se deterioreaza prin intrebuintare, cum sunt ainele, rufele, mobila din casa.In cazul terenurilor si constructiilor nu este nevoie de nici o autorizatie pentru constituirea uzufructului.2.3.

T.1$.

Subiectul 1:#cupatiunea.

1.1.Definiti ocupatiunea si delimitati-o de situatia gasirii unui bun pierdut.

$cupatiunea este un mod de dobindire a dr.de proprietate in virtutea caruia cel ce ia in posesiune un bun mobil ce nuapartine nimanui devine proprietarul lui de la data intrarii in posesiune.&rin ocupatiune pot fi dobindite doar bunurilemobile si ca acesta sa fie fara stapin.

6unul gasit est bunul, care prin natura sa nu are stapin sau la moment nu se conoaste proprietarul lui, bunul mobil pierdutcontinu0 s0 apar2in0 proprietarului s0u, iar cel care a g0sit bunul este obligat s0-l restituie proprietarului sau fostului

posesor, ori, dac0 acesta nu poate fi identificat, s0-l predea autorit02ilor administra2iei publice locale sau organului de poli2ie din localitatea 4n care a fost g0sit.1.2.Determinati cazurile cind un bun se considera fara stapin.

e consider0 f0r0 st0p4n bunurile mobile al c0ror proprietar a renun2at expres la dreptul de proprietate, bunurileabandonate, precum 3i bunurile care, prin natura lor, nu au proprietar.6unul se considera fara stapin atunci cind:-proprietarul a renuntat expres la dr.de proprietate (situatia cind proprietarul anunta expres persoanele terte despre faptulca acesta renunta la r.de proprietate asupra bunului).-bunul este abandonat;

-bunul, care prin natura lui, nu are proprietar (animale salbatice,fructele de padure,ciupercile,flora si fauna etc).1.3.

Subiectul 2:Proprietatea comuna.

2.1.Definiti proprietatea comuna si clasificati felurile proprietatii commune, definindu-le.

Dr.de proprietate comuna reprezinta situatia in care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai multi titulari,toate prerogativele conferite de acest drept apartin impreuna si concomitent la mai multi titulari.



e disting # forme de proprietate comuna:!)&rop.comuna pe cote parti ( este acel dr. ce apartine la # sau mai multe persoane, exprimat in cote parti ideale asupraunui bun nefractionat in materialitatea sa. /iecare coproprietar are determinat0 o cot0-parte ideal0, abstract0,matematic0din dreptul de proprietate. 1n timp ce coproprietatea are ca obiect un bun sau bunuri singulare, indiviziunea are ca obiect ouniversalitate de bunuri. oproprietateasau proprietatea pe cote-p0r2i este o modalitate a dreptului de proprietate). a)prop.comuna pe cote parti obisnuita,temporara (pecificul copropriet0tii obi3nuite sautemporare const0 4n faptul c0are caracter vremelnic deoarece dureaz0 4n timp p5n0 lasistarea ei, prin 4mp0r2eal0). b)prop.comuna pe cote parti fortata si perpetua (are caobiect un bun sau anumite bunuri care, prin natura lor, pot 3i suntfolosite 4n mod permanent de doi sau mai mul2i proprietari, neput5nd fi 4mp0r2ite. 6unurile care alc0tuiesc obiectulcopropriet02ii for2ate constituie accesoriul altor bunuri principale cese afl0 4n proprietate exclusiv0).#)&rop.comuna in devalmasire (este acel dr. care se caracterizeaza prin faptul ca titularii s0i nu au determinat0 nici m0caro cot0-parte ideal0, matematic0 din dreptul de proprietate asupraunor bunuri nefrac2ionate 4n materialitatea lor).2.2.!nalizati modul de posesie,folosinta si dispozitie asupra bunurilor aflate in proprietate comuna obisnuita si

temporara.

'xercitarea dreptului de proprietate:&osesia poate fi exercitat0 de toti coproprietarii sau de unul dintre ei;/olosinta poate fi exercitat0 de toti coproprietarii, c5t 3i sub aspectul culegerii fructelor potrivit cotei din dreptul de

proprietate. onditia care se impune este ca un coproprietar s0nu 4mpiedice pe ceilalti coproprietari s0 foloseasc0 bunul 3is0 nu scimbe destinatia 3i modul de utilizare a lui. @eferitor la culegerea fructelor s-a considerat c0 fructele industriale s-ar cuveni numai coproprietarului care a lucrat terenul, apreciindu-se ca fiind un abuz de drept cererea coproprietaruluicare nu a lucrat, de a i se preda parte din fruct.-a admis c0 actele de conservare 3i administrare facute de un singur

coproprietar sunt valabile, dac0 sunt utile bunului 3i nu a existat opozitia expres0 altor coproprietari la efectuarealor.entinerea acestor acte a fost justificat0 pe ideea gestiunii de faceri ori a mandatului tacit.Dispozitia, asupra cotei p0rti ideale, fiecare cop0rta3 are un drept de dispozitie deplina.2.3.

Civil,Examen

Documents

Transcript of Civil,Examen