Curs 2 civil 06.03.2013

Drepturile și obligațiile patrimonialeToate drepturile și obligațiile patrimoniale pot fi privite dintr-o dublă perspectivă – o

perspectivă globală care conduce la ideea de universalitate, de patrimoniu și o perspectivă în care fiecare drept și obligație este privită ut singuli.Clasificarea drepturilor patrimoniale :

drepturile reale (gen proxim: drept patrimonial, diferența specifică : exercitarea în mod direct și nemijlocit asupra unui bun)

drepturi de creanță (dreptul patrimonial al cărui subiect activ denumit creditor poate cere subiectului pasiv denumit debitor să dea, să facă sau sa nu facă ceva, din ceea ce ar fi putut sa facă în absența raportului juridic)

Asemănare: ambele sunt drepturi patrimonialeSubiectul activ este o persoană determinată

Drept real Drept de creanțăSubiect pasiv general și nedeterminat (toate celelalte persoane în afară de titular)Opozabil erga omnes

Obiectul dreptului real – un bun individual determinat. Pentru a apropriat, pt a intra în ordinea juridică, este nevoie mai întâi de o operație de individualizare (numerare, măsurare, cântărire).Obiectul obligațiilor corelative – îi corespunde obligația generală negativă de a nu i se aduce atingere. Din acest punct de vedere, obligația generală negativă corespunzătoare dreptului real este asemănătoare obligației generale de a nu păgubi pe nimeni, fără a se confunda. Oblig generală negativă corespunde unui drept, pe când în al doilea caz nu corespunde unui drept, ci este mai degrabă vorba de o formă juridică de exprimare a limitei libertății

Subiect pasiv determinat (debitorul)

Opozabil debitoruluiN.B. termenul de opozabilitate are mai multe accepții! Opozabilitatea drepturilor patrimoniale = raportul specific prin care subiect activ al dr patrimonial poate pretinde subiectului pasiv respectarea dreptului. Opozabilitatea legată de obligația generală de a nu păgubi pe nimeni (neminem laedere) – încălcarea ei duce la răspunderea civilă delictuală; din perspectiva acestui tip de opozabilitate și dr de creață sunt opozabile tuturor: nimeni nu poate aduce o vătămare unui drept de creanță. Nu mai este vorba despre posibilitatea creditorului de a cere debitorului executarea obligației. Obiectul derivat al dreptului de creanță poate fi un bun de gen ori un bun determinat.

Obiectul obligațiilor corelative- prestația pozitivă sau negativă la care este ținut debitorul. Prestația pozitivă îmbracă 2 forme: de a da(a transmite un drept real) sau de a face(orice prestație pozitivă cu excepția prestației de a da). Prestația negativă de a nu face (de a nu face ceva ce în absența angajamentului juridic debitorul ar fi putut face).Limitarea libertății provine fie din voința

pozitive a fiecăruia dintre noi. Libertatea are 2 mari forme: negativă(are în vedere spațiul de protecție al fiecărei persoane, spațiu în care nu poate pătrunde o altă persoană) și pozitivă(are în vedere că în interiorul acestui spațiu fiecare persoană poate face ceea ce consideră că este mai bine pentru ea). Drepturile reale trebuie să fie prevăzute de lege ptrnu că numai legiuitorul poate contura cu asemenea grad de generalitate limitări. Prestația negativă – caracter generalConținutul juridic – dr reale conferă prerogative titularului dreptului care se exercită direct asupra unui bun.Numai drepturile reale conferă titluarului două prerogative specifice: urmărirea și preferința. Noțiunele de urmărire și preferință au două înțelesuri;: unul substanțial și unul procesual. Înțelesul procesual se referă la toate drepturile reale (urmărirea în sensul că titularul dr real poate urmări bunul în mâinile oricui s-ar găi; preferința -= dacă titularul dovedeste ca el este titularul va fi preferat tuturor acelor persoane care nu au aceasta calitate.Sensul substațial – specifice numai dr reale de garantie. Urmarirea presupune că titularul dr de garantie se poate indestula din valoarea bunului urmarit in mainile oricui s-ar gasi. Preferinta arata ca cred drept real de garantie se poate indestula inainte de creditorii chirografari sau inainte de cred care au garanții reale, dar cu rang inferior. În legatură cu prerogativa preferinței în sens procesual - o au numai drepturile reale. Prerogativa urmăririi e comună tuturor drepturilor patrimoniale.Modul de exercitare al drepturilor reale diferă de modul de exercitare al dr de creanță. Dr reale se exercită direct și nemijlocit fără qa fi necesar intervenția altei părți, iar obiectul este un bun determinat. Numai în mod indirect drepturile reale se referă la sub pasiv general și nedeterminat. În principal drepturile reale exprimă un raport între o persoană și un bun și numai în

părților, fie din fapta părților. Este vorba despre o autolimitare(prin propria voință a debitorului).

Prestația negativă – caracter specialPrerogative pe care le conferă se adresează în primul rând debitorului și numai în mod indirect se referă la bun ca obiect derivat al raportului obligațional.

Exprima in primul rand relatia dintre credi si debitor si ca urmare prerogativele dreptului der creanta nu se pot realiza decat prin prestatiile debitorului. Numai activitatea sau inactivitatea debitorului duce . Bunul este derivat raportului obligational si numai indirect, prinb debitor, creditorul poate exercita prerogative asupra b.

mod derivat dreptul real exprima un raport social care se leaga intre titularul individualizat și subiectul nedeterminat. Drepturile reale sunt limitate – numai cele prevazute de lege pot avera aceasta calitate. Numai legiuitorul poate crea dr reale. – art. 551 NCC. Durata de regulă, drepturile reale au o durată mai mare decât dr de creanță. Dr de proprietate dureaza atat timp cat dureaza obiectul sau. Drepturile dezmembraminte ale proprietatii au durata lunga, dar determinata în timp (perpetuu este doar dreptul de servitute). Sunt imprescriptibile sau au un termen foarte mare de prescriptie.

Drepturile de creanță sunt nelimitate (create și de imaginația părților). Fiecare își npoate autolimita libertatea, dar nu poate limita libertatea tuturor. Dr de creanta au o durata mai scurta. Consecinta - prescriptia

Dreptul real exprimă în primul rând un raport între persoană și lucru, în timp ce dreptul de creanță exprimă un raport social în primul rând, și numai în susbsidiar raportul între persoană și lucru.

Drepturi patrimoniale atipice Obligațiile reale – propter rem și scriptae in rem Drepturile reale asupra bunurilor incorporale – clasificare a bunurilor în bunuri

corporale(au substanță) și incorporale (care nu au substanță). Un lucru devin bun prin intermediul aproprierii. Trei situații de apropriere a bunurilor incorporale

1. dreptul de proprietate si dreptul de garantie mobiliara asupra unui dr de creanță – nu toate dr de creanță pot fi apropriate, dar sunt unele care se încorporează în materia înscrisului. Cine posedă înscisul poseda dr de creanta(titlul de valoare sau titlul de credit care pot fi nominative, la purtator). Cu cat este mai deplina incorporarea creantei in inscris cu atat mai repede se transmite creanta. Initial si biletele de banca (sau bancnota) incorpora un drept de creanta!

2. dr de proprietate intelectuala – nu se confunda cu obiectul in care se incorporeaza (cartea – creație intelectuala cu suportul de hartie). Creatia intelectuala este un bun incorporal, obiect de apropriere, obiect al dreptului de proprietate intelectuala.

Diferenta este ca bunurile corporale se pot apropria intotdeauana, numai legea poate prevede imposibilitatea. Bunurile incorporale se pot apropria numai prin lege.

3. drepturile potestative – situatii in care o persoana are puterea prin manifestarea sa de vointa unilaterala sa modifice, sa transforme sau sa stinga o situatie juridica preexistenta. O asemenea putere formeaza obiectul unui drept poteastativ. Persoanele care au interese sau drepturi in situatia juridice preexistenta trebuie să suporte efectul manifestarii unilaterale de vointa. (ex: dreptul de vocație succesorala). Potentior – subiectul activ al dreptului potestativ. Dreptul potestativ e opozabil mai multor persoane(determinate sau determinabile), dar nu in sensul dreptului real. De regula dr potestative sunt imprescriptibile, cu exceptia cazului cand legea prevede. Se pot referi la situatii juridice in care sunt implicate drepturi patrimoniale sau nepatrimoniale. Cand sunt implicate dr patrim, dr potestative devin si ele patrimoniale (absorb situatia juridica).

Clasificarea dr reale: După dependeța față de un drept de creanță

1. Drepturi reale principale – celor a căror existență nu depinde de un drept de creanță2. drepturi reale accesorii – depinde de existența unui drept de creanță

Drepturile reale principale1. dreptul de proprietate privata si drepturile reale contituite pe temeiul sau (uzufrct,

uz, abitatie, superficie, servitute)2. dreptul de proprietate publica si drepturile reale contituite pe temeiul sau (folosinta

gratuita, administrare, concesiune) Dr reale de garantie : privilegii, ipoteci(imobiliare și mobiliare), gajul, dreptul de retentie (garantie reala atipica).