Citeva Reguli Pentru Tehnica Producerii Răsadurilor de Legume

8/20/2019 Citeva Reguli Pentru Tehnica Producerii Răsadurilor de Legume

1/9

Citeva reguli pentru tehnica producerii răsadurilor de legume

Publicat la: Ianuarie 27, 2014

Incinta pentru producerea răsadurilor trebuie să fe bine igieniată !i să permită o"oarte bună aerisire pe parcursul vegeta#iei răsadurilor$Componenteleamestecurilor nutritive %turbă, mrani#ă, păm&nt de #elină !i nisip' să fe pregătitedin timp %vara anului anterior', pentru a se dein"ecta prin solariare intensivă !ipentru a se distruge reerva de săm&n#ă de buruieni prin pregerminare !i lopătărisuccesive$

(ăsadurile se produc individual )n cuburi nutritive, )n pahare sau )n ghivece dinmaterial plastic sau )n palete alveolare din poliestiren e*pandat$ +e evităproducerea răsadurilor la pat nutritiv$

+pa#iul necesar răririi plantelor )n incinta de producere a răsadurilor este necesar,mai ales )n perioada premergătoare plantării, pentru a evita "enomenul dealungire !i pentru o mai bună aerisire !i o stare ftosanitară a răsadurilor optimă$

+ubstratul nutritiv trebuie să asigure toate elementele necesare unei cre!teri !idevoltări normale răsadului %cel pu#in 40- mrani#ă'$.n caul unui defcit de"os"or se adaugă "os"at natural )n cantitate de 4/ gmc de amestec$

ipuri de amestecuri nutritive

.n producerea răsadurilor, componentele nu sunt utiliate individual, ci numai )namestecuri "ormate din 34 elemente$ e regulă, se "olosesc două 5 trei tipuri deamestecuri nutritive pentru producerea de răsaduri, )n "unc#ie de scopul acestora$+pre e*emplu:

6 mestecul pentru semănături destinate repicatului %pentru toate speciile' vacuprinde: mrani#ă 4/- 8 #elină 4/- 8 nisip 10-$

Compoi#ia ob#inută va f "oarte nutritivă$ ceasta se pune )n strat de /7 cmgrosime )n lădi#e căptu!ite cu "olie, se taseaă, se marcheaă r&ndurile, seseamănă des pe r&nduri %23 mm )ntre semin#e', apoi se adaugă un amestec deacoperire "ormat din: mrani#ă 30- 8 #elină 30- 8 nisip 40-, )n grosime de 0,/0,7 cm$ +e taseaă din nou, se udă convenabil cu sita fnă, iar amestecul sedepoiteaă )n camere calde %2229oC' pentru /7 ile, )n vederea germinării$

upă 34 ile se controleaă !i dacă au apărut plăntu#ele, se scot )n incintelepentru producerea răsadurilor %răsadni#e, solarii, sere'$+e repică la 71/ ile de la


2/9

răsărire, la apari#ia primordiilor "runelor adevărate$6 mestecul pentru repicatsau semănat direct, )n vederea ob#inerii răsadurilor %pentru toate speciile'cuprinde: mrani#ă 40- 8 turbă 30- 8#elină 2/- 8 nisip /-$Con#inutul reultatse "olose!te pentru:

5 con"ec#ionarea cuburilor nutritive %cu prese manuale sau electromecanice', cudimensiunea cuprinsă )ntre 3*3*3 cm !i /*/*/ cm

5 umplerea ghivecelor din polietilenă sau de ceramică, cu dimensiuni de 7;7 sau10;10 cm

5 umplerea paletelor alveolare din poliestiren e*pandat, cu diametrul minim de2/ cm$

Citeva aspecte generale )n producerea răsadurilor de legume

Pentru culturile din sere, solarii si pentru culturile timpurii din camp, rasadurile seproduc in spatii special amena


3/9

Pamantul de telina se obtine din decopertarea terenurilor intelenite pe oadancime de 1/ 5 20 cm$ Pentru descompunerea resturilor vegetale din acestestraturi decopertate se amenaranita se obtine prin descompunerea gunoiului de graetode de producere ale rasadurilor

Producerea rasadurilor la di"erite specii de legume se poate realia prinurmatoarele metode:

= rasad nerepicat= rasad repicat

= rasad produs in ghivece sau cuburi nutritive

(asadul nerepicat se poate obtine prin semanatul in sere, solarii sau rasadnite$Cresterea plantelor realianduse pe acelasi loc si la aceeasi desime pana laplantarea la locul defnitiv de cultura$ Prin aceasta metoda se recomanda a seproduce rasaduri pentru ciclul alIIlea in solar, ciclul I si II in camp$

(asadul repicat se obtine prin transplantarea rasadurilor, la distante mai mari,pentru a le asigura un spatiu mai mare de nutritie, pentru obtinerea de plante


4/9

mai viguriase$ Ba repicat, plantele bolnave, slab sau anormal devoltate pot finlaturate, iar ruperea var"ului radacinii %pivotante' determina o ramifcare maiputernica$

(epicatul prelungeste perioada de producere a rasadurilor, ceea ce impunenecesitatea semanatului mai devreme, cu 7 5 10 ile "ata de metoda produceriirasadului nerepicat$ ceasta metoda se preteaa mai ales pentru tomate, ardei,vinete, vara si conopida timpurie$

(asaduri produse in cuburi sau in ghivece nutritive se obtine prin semanatuldirect sau repicatul plantelor in ghivece sau cuburi, in vederea plantarii la loculdefnitiv$ ata de celelalte metode de producere rasaduri, in caul "olosiriighivecelorcuburilor nutritive, procentul de pierdere a radacinilor se reduce la 0 520-$ In vedere simplifcarii si ie"tinirii producerii rasadurilor tendinta este derealiarea semantului direct in ghivece sau cuburi nutritive a semintelorgranulate %dra


5/9

Dunoiul de porcine asigura o temperatura de 1/ 5 200C timp de 2/ 5 30 ile, insaeste umed si rece, din care caua se "oloseste in amestec, in cantitati mici cubalegarul de la cabaline$

Cu 7 5 10 ile inainte de instalarea rasadnitelor materialul organic se aseaa inplat"ormele de preincalire care au latinea de 23 m, inaltimea de 1,/ 5 2 m silungimea dupa nevoie$ Ba instalarea plat"ormelor de preincalire seomogenieaa gunoiul de graarginea tocului dinspre nord este cu 1/ cm mai ridicata decat ceadispre sud, pentru o buna e*poitie la soare$

upa asearea tocurilor se umple cu biocombustibil tot spatiul din interiorultocurilor, iar apoi se acopera tocurile cu "ereste din sticla$ cest tip de rasadniteeste dintro apa$

Instalarea rasadnitelor ingropate

(asadnitele ingropate cu acoperisul %"erestrele' intro apa sau in doua ape%simple sau duble' se deosebesc de rasadnitele de supra"ata prin "aptul ca stratulde incalire este aseat intro groapa trapeoidala, la supra"ata solului find doartocul$ Ba instalarea acestor tipuri de rasadnite se vor respecta etapele deinstalare a rasadnitelor de supra"ata$

Introducerea pamantului in rasadnita

Ba rasadnitele in care biocombustibilul a "ost asesta a"anat, dupa 3 5 / ile de lainstalare, temperatura urca la 3/ 5 400C$ Inainte de a introduce pamantul,

biocombustibilul din interiorul tocurilor rasadnitei se taseaa uni"orm pe toatasupra"ata rasadnitei$ Pe masaura ce substratul se incaleste se calca, se


6/9

completeaa cu gunoi de graetam sodiu se administreaa prin instalatiile de picurare$ istanteleintre liniile de picurare trebuie sa fe de /0 cm pentru o buna dein"ectare$

upa timpul de actiune al dein"ectantilor, pentru grabirea eliminarii gaelor dinsol si maruntirea acestuia se "ace o lucrare cu "rea$

In rasadnite dupa ce pamantul sa incalit la 200C, se pregateste pentrusemanat$

(asadnitele se descopera pe rand pentru a se evita racirea acestora$ +e "aceaerisirea si distrugerea buruienilor, pamantul se mobilieaa pe intreaga grosime$In rasadnitele incalite cu gunoi de gra


7/9

In serele inmultitor si in solarii, pe solul "reat si nivelat, se intinde o "olie dematerial plastic, pe care se pune un amestec de pamant in grosime de ? 5 10 cm$

Cantitatile de samanta utiliata pentru insamantarea a unei unitati de masuradi"era in "unctie de metoda de producere a rasadurilor$

coperirea semanaturiilor se realieaa cu un pamant usor, nisipos, "ormat dintro parte pamant de telina sau de gradina, o parte mranita si doua parti nisip$+emanaturile de tomate, ardei, vinete, vara, conopida si gulie se acopera cu unstrat de pamant de 1 5 1,/ cm grosime, iar cele de salata si de telina cu un stratde 0,/ 5 0,7 cm$ upa acoperire, pamantul se taseaa usor pentru a pune incontact samanta cu solul si se uda cu apa incalita la temperatura de 20 5 220C$In caul in care nu sa "olosit pamant dein"ectat, dupa semanat, udatul se "acecu una din urmatoarele solutii de Previcur 907+B 0,2- olpan ?0FD 0,1/- cu3 5 / l m2$

(epicatul rasadurilor in substrat, in cuburi si ghivece

Pentru culturile timpurii si pentru cele din sere si solarii se recomanda producerearasadurilor in cuburi nutritive sau ghivece nutritive$

Pamanturile care intra in compoitie se cern in prealabil, apoi se amesteca, inproportii de volum$ Au se pregateste odata prea mult material, deoareceomogeniarea se realieaa mai greu$ Halega de bovine se adauga dupa ce maiintai sa diluat cu apa$

+uper"os"atul se adauga sub "orma de pra", imprastiinduse cat mai uni"ormpeste amestec$ otatul de amoniu, sul"atul de potasiu si varul se adauga sub"orma de solutie$ Cantitatea de apa in care se diolva aceste ingrasaminte va fcat mai mica, pentru a evita umeirea e*ecesiva a amestecului de pamant$ Inultima perioada "ertiliarea amestecului de pamant se "ace cu ingrasamintecomple*e tip starter %erticare + 1/:30:1/' in concentratie de 0,3 5 0,/-$

oate materialele se amesteca cat mai bine prin lopatare repetata, pe o plat"ormadin beton, pe o podea de scandura sau pe pamant "oarte bine batatorit$ In timpulomogeniarii daca este nevoie se mai adauga si apa, pana la umiditateapotrivita$

(epicatul rasadurilor consta in transplantarea acestora la distante mai mari,

pentru a asigura plantelor mai multa lumina, aer si o supra"ata mai mare denutritie$

(epicatul se "ace in rasadnite calde, semicalde sau reci in "unctie de temperaturamediului$ (asadul pentru culturile "ortate din sere si solarii se repica in ghivecesau cuburi nutritive, iar rasadul destinat culturilor din camp in cuburi aseate pesolul din solarul incalit, direct in stratul de pamant pregatit in acest scop sau inrasdnite calde$

istantele de repicat precum si dimensiunile cuburilor sau ghivecelor in care serepica rasadul sunt di"erite in "unctie de specie si destinatia lor$ st"el, pentruculturile "ortate se "olosesc cuburi sau ghivece cu latura de 10 5 12 cm, pentru

culturile din solarii / 5 7 cm, iar pentru culturile timpurii din camp / cm$


8/9

istantele de repicat pentru varoase timpurii, ardei, salata sunt de // 5 99 cm,iar pentru tomate si vinete 77 5 1010 cm$

dancimea de repicat este pentru ma


9/9

Cand in e*terior temperatura creste la 12 5 200C, rasadnitele se lasa descoperite,urmand a se acoperi imediat ce temperatura scade sub 120C %seara'$

datul se "ace cu apa curata la temperatura pamantului %1? 5 200C'$ Cantitateade apa "olosita este dependenta de caracteristicile hidrofice ale amestecului side varsta rasadului$ In prima "aa de crestere, rasadurile au nevoie de o cantitatemai mica de apa$ In aceasta perioada udatul se realieaa odata sau de doua oripe saptamana cu cantitati mici de apa %2 5 / lm2', in orele mai calduroase aleilei$ >ai tariu, cand plantele inaintea in vegetatie cerintele lor "ata de apacresc, udatul se "ace mai "recvent si cu cantitati mai mari %? 5 10 lm2'$

Combaterea buruienilor >anual, se poate realia prin plivit repetat$ Inainteafecarei operatiuni de plivit rasadurile se uda pentru ca bueruienile sa se poatasmulge cu usurinta$

ertiliarea suplementara

Prima "ertiliare radiculara se realieaa la 10 5 12 ile de la rasarire sau repicare,iar celelalte se repeta la ? 5 10 ile$ In total se aplica 2 5 3 "ertiliarisuplementare$ +olutiile se aplica cu stropitoarea, apoi plantele se spala prinstropire cu apa curata$ In caul "ertiliarii e*tra radiculare cu ingrasaminte "oliare,solutiile se pulverieaa fn pe planta, "ara sa se mai aplice stropiri cu apa curata$

Citeva Reguli Pentru Tehnica Producerii Răsadurilor de Legume

Documents

Transcript of Citeva Reguli Pentru Tehnica Producerii Răsadurilor de Legume