Citate

14
Dostoievski - citate *Nu te minţi singur. Cel care se minte pe sine şi- şi pleacă urechea la propriile sale minciuni ajunge să nu mai deosebească adevărul nici în el, nici în jurul lui şi să nu mai aibă respect nici pentru sine, nici pentru lumea cealaltă. Iar dacă nu respectă pe nimeni, nici nu poate iubi pe cineva, şi astfel, neiubind pe nimeni, ca să se afle în treabă sau ca să-şi omoare urâtul, se lasă în voia patimilor şi ispitelor trupeşti, şi, stăpânit cum e de metehne, ce deosebire mai poate fi între el şi un animal? * În fiecare om zace un călău... Omul este un despot din fire, de aceea se complace în a chinui pe alţii. * Se compară, uneori, cruzimea oamenilor cu cea a animalelor sălbatice; comparaţia este jignitoare pentru acestea din urmă. * Saracia nu e un viciu. Dar nici betia nu e o virtute. Insa mizeria, stimate domn, mizeria e un viciu. * Acolo unde mintea vede numai rusine, inima descopera frumosul. * Iubeste animalele: Dumnezeu le-a dat gandire rudimentara si bucurie netulburata. * Un gentleman adevarat, chiar daca si-ar pierde toata averea, n-are voie sa se tulbure. * Nu piroanele l-au rastignit pe Hristos, ci iubirea. * Nimic nu e mai ingrozitor decat sa traiesti intr-o lume straina de tine. * Dragostea ii face pe oameni sa se simta egali. * Nimic pe lume nu-i mai greu ca sinceritatea si mai usor ca lingusirea.

Transcript of Citate

Dostoievski - citate

*Nu te mini singur. Cel care se minte pe sine i-i pleac urechea la propriile sale minciuni ajunge s nu mai deosebeasc adevrul nici n el, nici n jurul lui i s nu mai aib respect nici pentru sine, nici pentru lumea cealalt. Iar dac nu respect pe nimeni, nici nu poate iubi pe cineva, i astfel, neiubind pe nimeni, ca s se afle n treab sau ca s-i omoare urtul, se las n voia patimilor i ispitelor trupeti, i, stpnit cum e de metehne, ce deosebire mai poate fi ntre el i un animal? * n fiecare om zace un clu... Omul este un despot din fire, de aceea se complace n a chinui pe alii. * Se compar, uneori, cruzimea oamenilor cu cea a animalelor slbatice; comparaia este jignitoare pentru acestea din urm. * Saracia nu e un viciu. Dar nici betia nu e o virtute. Insa mizeria, stimate domn, mizeria e un viciu.* Acolo unde mintea vede numai rusine, inima descopera frumosul.* Iubeste animalele: Dumnezeu le-a dat gandire rudimentara si bucurie netulburata.

* Un gentleman adevarat, chiar daca si-ar pierde toata averea, n-are voie sa se tulbure.

* Nu piroanele l-au rastignit pe Hristos, ci iubirea.

* Nimic nu e mai ingrozitor decat sa traiesti intr-o lume straina de tine.

* Dragostea ii face pe oameni sa se simta egali.

* Nimic pe lume nu-i mai greu ca sinceritatea si mai usor ca lingusirea.

Mircea Eliade - citate

*ndat ce este sigur c i s-a dat ceva, parc dorete mai puin acel lucru; i se pare firesc c l are. ncepe chiar s-l irite indiferena aceasta, i poate i-ar plcea altceva; i-ar plcea s nu fie lsat singur, ca s-i poat iubi atunci singurtatea, s-i fgduiasc i s viseze la bucuriile unor apropiate ceasuri de meditaie, care nu se mplineau niciodat. Cunoate de mult chinul acestor bucurii care pier n clipa descoperirii lor, vacuitatea n care se trezete atunci cnd atepta s aib ntr-adevr ceva de fcut, s gndeasc, s lucreze.

* Nemurirea sufletului e o consolare. Dar nu trebuie s abuzm de ea. - Noaptea de Sinziene-

*Nu poi rmne niciodat cu o singur prezen, nu te poi drui niciodat unui singur lucru. Firea asta omeneasc este att de fundamental tragic nct te cheam necontenit n cel puin dou direcii, paralele dac nu opuse. -ntoarcerea din rai -

*Primatul teoriei asupra instinctului se verific chiar n ceea ce am putea numi apucturile monstruoase ale omului "primitiv". -Fragmentarium -

*sta mi se pare lucrul cel mai greu de nvat n contemplarea iubitei: s tii s-i priveti ochii. -Nunt n Cer -

* In dragoste nici o certitudine nu este definitiva, lucrul acela elementar - sentimentulca esti iubit trebuie necontenit verificat, caci o singura indoiala, o singura greseala surpa totul in nebunie si extaz.

Victor Hugo - citate

*Ce este milostenia? Este inspiraie divin: este iubire; este libertate. Milostenia este spiritul legii. Sfntul Pavel este cel care a descoperit spiritul legii; i ceea ce el numete "milostenie", dintr-o perspectiv divin, noi, dintr-o perspectiv omeneasc, numim "dreptate".

*Dragostei nu-i ajunge nimic. Dac are fericirea, vrea raiul. Dac are raiul, vrea cerul.

*Fericirea suprem n via este convingerea c suntem iubii iubii pentru ceea ce suntem, sau mai bine zis, n ciuda a ceea ce suntem.

*Nu insultai niciodat o femeie care cade! Cine tie sub ce povar se prbuete srmanul suflet!*Acolo unde domnete ntunericul, ncolete pcatul. Vinovatul nu e cel ce pctuiete, ci acela care-l ine n ntuneric.

*Povara cea mai grea este s trieti fr s exiti.

*Dumnezeu a creat flirtul imediat dup ce a zmislit prostul.

*Diamantele nu se gsesc dect n vgunile ntunecate ale pmntului, iar adevrurile nu se gsesc dect n adncurile cugetrii.

*Una din urmrile virtuii e trufia. E ntre ele o punte furit de diavol.

* Exist un spectacol mai mare dect ntinsul mrii: cerul. Exist i un spectacol mai mare dect cerul: sufletul omenesc.

*Fericit e chiar n mijlocul spaimelor cel cruia Dumnezeu i-a dat un suflet vrednic de dragoste i de nefericire. Cel care n-a vzut lumea i inima oamenilor sub aceast ndoit lumin n-a vzut nimic adevrat i nu tie nimic. Sufletul care iubete i care sufer triete o stare sublim.

*Durerea prea mare este, ca i bucuria prea mult, un lucru violent i dureaz puin. Inima omului nu poate s rmn timp ndelungat la o extremitate.

*Ceea ce ncepe dragostea nu poate fi ncheiat dect de Dumnezeu.Octavian Paler - citate

* n deert, se zice, nu se duc dect ndrgostiii i nebunii. Eu mai cunosc o categorie, n care m includ. Cei care nu se descurc prea bine n vacarm i tnjesc dup un loc de unde, speriindu-se de izolare, s se ntoarc pocii n societate. -Drumuri prin memorie -

*Omul? Nu exist "omul" dect n tratatele de filosofie care se mulumesc cu abstraciuni. n realitate exist mai multe feluri de oameni. Exist clul, exist victima, exist martorul care se amuz, exist martorul indiferent, care nu aude sau pleac pentru c nu-i place spectacolul, l deranjeaz sau l face s sufere. Mai exist i cel care se revolt. Dar pe acesta nu-l poi vedea totdeauna, l copleesc martorii dintre care se aleg mereu i clii, i victimele, pentru c spectacolul trebuie s mearg fr oprire... -Viaa pe un peron -

* Numai singurtatea i-a rmas credincioas. Ea nu i-a cerut nici bani, nici mobil stil. A stat cu el i ntr-o magherni. Ba chiar se simea mai n largul ei acolo... i de cte ori privea pozele se nduioa. ntr-o noapte ns le-a dat foc. Era un gest de recunotin pentru singurtatea care i era att de credincioas i l-a urmat peste tot. Ca o cea. -Un om norocos -

* Pcatul originar a corectat, de fapt, un defect al creaiei. -Calomnii mitologice -

*Cand vei ajunge la varsta mea, vei pricepe ca e mult mai usor sa fii erou la douazeci de ani.La saptezeci de ani, asa ceva nu mai e posibil. Devii mai modest si in privinta adevarului. Marile adevaruri, ca acela ca pamantul se invarteste, trec pe planul al doilea. -Aprarea lui Galilei -

Titu Maiorescu - citate

*Toti avem o dubla existenta: o existenta in noi si o existenta in constiinta despre noi a celuilalt.

*Cea dinti i cea mai mare diferen ntre adevr i frumos este c adevrul cuprinde numai idei, pe cnd frumosul cuprinde idei manifestate n materie sensibil.*Cnd curentul electric se repede dintr-un loc n altul, numai o parte a lui merge pe firele vzute; o alt parte strbate prin ascunsul pmntului. Tot aa, n lumea inteligenei cuvntul pronunat este numai un fragment al raportului dintre om i om; restul se stabilete pe tcute.

*Nu cere de la pru cuprinderea mrii, nici de la deal cuprinderea muntelui. n nelesul celor mari st i nelesul celor mici, dar niciodat dimpotriv.

*Durerea nal pe omul de valoare i coboar pe cel de rnd. Nu n orice noapte se arat stelele, numai n noaptea cea senin.

*Ferete-te de a da sfaturi. Problema e prea grea i rspunderea mare. Tu dai sfatul dup natura ta. Aceasta ns rareori se potrivete cu natura celui ce te ntreab. Altfel spui tu, altfel nelege el. Sftuind pruden, produci slbiciune, i unde cereai trie se aplic violen. Un element strin s-a introdus n sufletul celuilalt, i el i-a pierdut msura.

*Este lips de dreapt cugetare cnd cineva, pentru a se justifica de o fapt, arat cauza care a produs-o. Firete c tot ce se ntmpl pe lume are o cauz. Dar a o explica nu va s zic a se justifica.

*Soarta nu vrea extreme. Din chiar mijlocul rului se nate reaciunea spre bine, i gerul cel mai greu zugrvete pe fereastr flori de primvar.

Alexandre Dumas - citate

*Cheia enigmei pe care o caut de trei mii de ani ncoace toi filozofii lumii: s nu ntrebi niciodat o femeie de ce iubete; mulumete-te s o ntrebi: "M iubeti?"*E adevrat c o femeie nu iart niciodat altei femei c i-a luat un brbat, chiar atunci cnd nu-l iubete.

*Prietenia este o stea, pe cnd dragostea... dragostea nu este dect o lumnare. O s-mi spui c exist mai multe tipuri de lumnri, i c printre ele sunt unele mai bune; cea trandafirie e cea mai bun, dar orict de trandafirie ar fi lumnarea, tot se topete, pe cnd steaua strlucete mereu.

*Oamenii se nasc fr dini, fr pr i fr iluzii. Iar de murit mor la fel: fr dini, fr pr i fr iluzii.

*Cnd iubeti cu adevrat, trebuie s iubeti pn la moarte!

*n general, se cer sfaturi numai pentru a nu fi respectate. Iar dac sunt respectate, se ntmpl aa numai ca s ai pe cine s dai vina c i le-a dat.

*Poart-i n suflet durerea aa cum norul poart n el ruina i moartea, ca pe o tain pe care n-o nelegi dect n clipa cnd izbucnete furtuna...

*Palma unei femei nu dezonoreaz un brbat, dar, cu vremea, l cam plictisete.

*Femeile judec mai mult cu inima dect cu mintea.

* Unele poveri sunt prea grele pentru a putea fi purtate de anumii oameni.

*Un adevrat ndrgostit nu se simte fericit dect atunci cnd o vede sau o ine la piept pe fiina iubit, i sufer cnd ea este departe.

Emil Cioran - citate

*Dac ar prinde glas agitaia surd din mine, fiecare gest ar fi o ngenunchere la un zid al plngerii. Port un doliu din natere doliul acestei lumi.

*Beivii, sfinii, ndrgostiii i poeii se afl iniial la aceeai distan de cer sau, mai bine zis, de pmnt. Numai cile difer, dei toi sunt pe cale s nu mai fie oameni. Aa se explic de ce o voluptate a imanenei i condamn n mod egal.

*Boala este modul n care moartea iubete viaa, iar individual teatrul acestei slbiciuni. In orice durere, absolutul morii gust devenirea, chinul nostru nefiind dect ispita, degradarea voluntar a intunericului. i astfel, suferina nu e dect un minus absolute al morii.

*Tot secretul vieii se reduce la att: ea n-are niciun rost; fiecare din noi gsete ns unul.

* Oamenii se impart in doua categorii: cei care cauta sensul vietii si cei care l-au gasit fara sa il caute.

* Cultul frumusetii seamana unei lasitati delicate, unei dezertari subtile.

* Nu cred ca Dumnezeu sa fi facut pe Eva din costa noastra, caci atunci ar trebui sa ne intelegem cu ea si altundeva decat in pat.

* Prostii zidesc lumea si desteptii o darama.

* Toate animalele au o tinuta decenta, cu exceptia maimutelor. Simt ca omul este pe-aproape.

* De ce nu scriu femeile? Pentru ca ele pot plange oricand.

* Singura functie a memoriei este este sa ne ajute sa regretam.

* Cu fiecare zi suntem mai singuri. Ce grea si ce usoara trebuie sa fie ultima! Adevrata msur a vieii unui om nu se poate obine dect prin lipsa de msur, dorind fr msur, ndrznind fr msur, iubind fr msur. Convorbiri cu Octavian Paler nelepii hindui pretind c exist patru anotimpuri n via. Unul pentru a studia i a descoperi lumea. Al doilea pentru a ntemeia un cmin. Al treilea pentru a reflecta. i, n sfrit, al patrulea, n care eliberat de inhibiii i de obsesii devii un fel de cltor fr bagaje. Caminante Fetio, trenul a sosit, a tras la peron. ncotro doreti s mearg? Spre care dintre visurile tale? i cine doreti s fie pasageri? Viaa pe un peron De diminea, mi-am amintit de mare. M-am revzut la Costineti, unde am descoperit plcerea de a m arunca, ieind din valuri, pe nisipul cald. Abia depisem treizeci de ani. nchiriam dou camere ntr-o cas rneasc, foarte aproape de mare, de unde ne duceam prin grdin la plaj. Rmneam acolo pn la prnz, iar dup-amiaza jucam pinacle. Eram patru. Uneori ne opream, tiam un pepene n patru i l mncam, mnjindu-ne pielea bronzat cu zeama roie picurat din feliile pe care le devoram pn la coaj, dup care ne splam la fntn pe mini i jucam mai departe. Din cei patru, doi au murit. Eu am mbtrnit. Dar plaja va fi rmas aceeai, invadat de alte trupuri bronzate, dimineile trebuie s fie i acum, acolo, diminei fr cer, iar marea se clatin, cu siguran, la rm la fel de mbietoare, cnd nu o agit valurile. i, firete, vor rmne tot aa cnd din cei patru nu va mai exista nimeni. Cu minunata i teribila ei nepsare, pe care noi nu o vom putea nva niciodat, natura uit tot, chiar i pe cei care au avut naivitatea s cread c, mcar, la mare nu exist dect prezent. Autoportret ntr-o oglind spart Ceea ce nu trim la timp, nu mai trim niciodat. Autoportret ntr-o oglind spart Noi suntem ca un cntec, nucredei? Un cntec nu se poate cnta niciodat de la sfrit spre nceput. Trebuie s-l cni totdeauna ndreptndu-te spre sfrit. Vai de cel care dup ce deschide ua camerei seara nu are cui spune: Bun seara. Scrisori imaginare Trecutul triete, e viu, ia parte la prezent, l influeneaz i se schimb n funcie de ceea ce ni se ntmpl. Unele amintiri scad n importan, plesc, altele, dimpotriv, capt nelesuri noi la care nu ne-am gndit nainte. Devin, din fleacuri, momente eseniale. De aceea, azi, neleg c destinul se ascunde, deseori, n cea mai cenuie i insesizabil banalitate. Autoportret ntr-o oglind spart Nimeni nu exist pentru altul. Nu exist dect cursa fiecruia. n clipa n care se oprete, moare. Viaa pe un peron Nu iubesti o femeie pentru ca este frumoasa, ci este frumoasa pentru ca o iubesti tu. n deert, se zice, nu se duc dect ndrgostiii i nebunii. Eu mai cunosc o categorie, n care m includ. Cei care nu se descurc prea bine n vacarm i tnjesc dup un loc de unde, speriindu-se de izolare, s se ntoarc pocii n societate. Drumuri prin memorie Nu tiu dac ai trit vreodat o asemenea stare. Nu eti nici mort, nici viu. Te simi ca un foc care abia mai plpie, gata s se sting. Stai cu ochii deschii, te uii ntr-un punct fix, dar nu vezi nimic. i nici nu te gndeti la nimic dect la propria ta oboseal de a tri i de a muri. Rstignit undeva ntre via i moarte, nu eti bun pentru niciuna dintre ele. Parc pluteti n deriv i atepi s fii aruncat pe un mal, ori al vieii, ori al morii, i-e egal. Viaa pe un peron ncepem s murim cnd nu mai avem puterea de a alege. Scrisori imaginare Lng o mare, n timp ce soarele domnete singur deasupra plajei, nu mai e nevoie de nicio retoric pentru a da un neles vieii. Trupul singur umple lacunele filosofiei. El gsete o mngiere ntr-un adevr care pe filosofi nu-i satisface: ca exist. Caminante Avem timp pentru toate. S dormim,s alergm n dreapta i n stnga,s regretm ce-am greit i s greim din nou,s-i judecm pe alii i s ne absolvim pe noi nine,avem timp s citim i s scriem, s corectm ce-am scris, s regretm ce-am scris,avem timp s facem proiecte i s nu le respectm,avem timp s ne facem iluziii s rscolim prin cenua lor mai trziu.Avem timp pentru ambiii i boli,s nvinovim destinul i amnuntele,avem timp s privim norii, reclamele sau un accident oarecare,avem timp s ne-alungm ntrebrile,s amnm rspunsurile,avem timp s sfrmm un vis i s-l reinventm,avem timp s ne facem prieteni, s-i pierdem,avem timp s primim lecii i s le uitm dup-aceea,avem timp s primim daruri i s nu le-nelegem.Avem timp pentru toate.Nu e timp pentru puin tandree.Cnd s facem i asta murim.

Octavian Paler Viaa pe un peron citate

nchipuii-v c ntr-o zi ar fi venit un tren i n-am fi mai avut putere s urcm n el. L-am dorit prea mult, l-am ateptat prea mult. Ne-am epuizat n ateptare i nu ne-a rmas nicio pictur de energie pentru a ne bucura de sosirea lucrului ateptat. Numai c ne-am fi simit strivii de o mare tristee, amintindu-ne ct am visat trenul acela care acum pleac fr noi. i ce-am fi putut face dup plecarea trenului? Singura noastr ans ar fi fost s uitm de el, s uitm de toate, s dormim, iar cnd ne trezeam, cu ultimile noastre puteri, s ateptm alt tren ...Lucrurile pe care le-am dorit eu, profesore, nu le-am putut obine niciodat cerndu-le sau luptndu-m pentru ele. Cum poi s lupi pentru tandree? Sau pentru duioie? Cel mult poi s le atepi. Aa c eu sunt nvat s atept. Cred c asta fac de cnd m tiu. Atept.Goya zicea c somnul raiunii nate montri. Da, e adevrat probabil. Dar i somnul dragostei nate montri. i somnul ncrederii n ceilali.Dragostea e o lupt ntre dou suflete i ntre dou trupuri n care uneori nu e niciun nvingtor, alteori nu e niciun nvins.Visul nu poate fi grbit cnd l trieti, cnd l visezi, nu-i aa? n vis eti prizonierul visului. Aluneci pe apele lui i nu poi iei la mal dect dac un val al visului vrea s te azvrle.Nu mi-am pierdut cu totul sperana niciodat. Uneori mi repet c pentru a redescoperi paradisul trebuie s treci prin infern. i c pentru a regsi o via normal, dup ce n-ai tiut s-o preuieti, trebuie s strbai un comar.Una din prejudecile lumii noastre este nevoia de a pune etichete, de a clasifica totul; oamenilor li se pare c au i neles ceea ce au clasat. Dar nu m pot opri s gndesc c pretutindeni exist o pdure n care se pierde o linie ferat. Pentru c mereu exist un orizont dincolo de care considerm c e normal s ajungem. i o mlatin unde ne trag amintirile. Eu am imaginat gri, peroane i am trit ateptrile. Acesta a fost, se pare, destinul meu.Ateptarea ne d iluzia c facem ceva ateptnd, cnd, de fapt, nu facem altceva dect s murim suportabil, puin cte puin.Eternitatea nu e altceva dect murmurul indiferent al tcerii, golul prin care alergm, pe care l ntrerupem o clip cu fuga noastr, dar n momentul n care ne-am prbuit se reia.Uneori, e drept, omul obosete ateptnd. i n-ai auzit, oare, de situaii n care, cnd sosete n sfrit ceea ce el a ateptat, sosete prea trziu? E, poate, o victorie pe care a dorit-o mult, dar, obinnd-o prea trziu, nu mai are ce face cu ea; o victorie care reuete s-l oboseasc i mai mult. i renun la ea cu o ultim mare tristee, deoarece nu e simplu s pori o btlie i, ajuns la capt, s-i dai seama c asta a fost totul. Btlia. A existat cndva un scop, dar de atta ateptare scopul a murit ... Te resemnezi la nevoie cu singurtatea, dar nu vrei s te resemnezi cu desvrirea ei.Nu exist pustiu, ci doar neputina noastr de a umple golul n care trim.Orict de frumoas ar fi o melodie, vine o clip cnd ea e acoperit de tcere.Noi suntem ca un cntec, nu credei? Un cntec nu se poate cnta niciodat de la sfrit spre nceput. Trebuie s-l cni totdeauna ndreptndu-te spre sfrit. Pe parcurs, n timp ce cni nc i muzica te mbat, i dai seama c sfritul se apropie totui, orict l-ai amna. ncerci s lungeti puin notele, dar asta nu d cntecul napoi, nu renvie ceea ce a murit din muzic ntre timp. Amni doar sfritul. Te ncpnezi s nu recunoti o eviden. C orice cntec are un sfrit. Orict ar fi de frumoas o melodie, vine o clip cnd ea e acoperit de tcere. Cnd tcerea e mai puternic dect muzica.Nu sunt bune dect amintirile care te ajut s trieti n prezent.tiu c mrturisirile prea sincere par scandaloase. Muli s-au nvat cu o anumit pudoare a minciunilor cuviincioase, tresar cnd le spui prea direct ce ai de spus. Nu le convine. Prefer s aud totul ca prin vat. Atunci rmn liberi s reacioneze cum vor, inclusiv s se comporte ca i cnd n-ar fi auzit...Una din prejudecile lumii noastre este de a pune eticheta, de a clasifica totul; oamenilor li se pare c au i neles ceea ce au clasat.Att ct pricep eu lucrurile, omul l-a descoperit pe Dumnezeu nu uitndu-se spre cer, ci cutndu-l n sine nsui, ce anume ar putea opune morii i neantului. N-am suportat gndul c suntem doar pulbere i atunci am cutat n noi ceea ce s-ar opune pulberii. Dumnezeu e partea noastr care nu vrea s moar, care nu se poate consola.Descoperisem ndoiala i chiar necesitatea ndoielii. Vechea mea ncpnare de a crede fr rezerve mi se prea acum un fel de orbire. Dreptatea nu st pe un singur talger, mi-am zis, ci n balan, n cumpna dreapt a ambelor talgere. Oricrei lumini i cutm umbra. Oricrei vorbe, i cutm ecoul. Nu mai era nimic "curat". Totul era "murdrit" de contrariul acelui lucru.