cio[ilor“. 6 luni de mandat · Dup\ ce c`]iva ani am auzit refrenul „acum s`nt bani pentru...

$: cio[ilor“. 6 luni de mandat · Dup\ ce c`]iva ani am auzit refrenul „acum s`nt bani pentru cultur\“, a venit criza. Care a l\sat f\r\ finan]are programele de achizi]ie de carte$
Dup\ ce c`]iva ani am auzit refrenul „acum s`nt bani pentrucultur\“, a venit criza. Care a l\sat f\r\ finan]are programelede achizi]ie de carte pentru bibliotecile publice, a redusconsistent fondurile pentru programele de finan]are aproiectelor culturale. De cur`nd, `ntr-o [edin]\ de Guvern lacare [i ministrul participa, cinematografia a fost privat\ de baniicare veneau oricum cu ]`r`ita de la cazinouri [i Loteria Na]ional\. ~n acest climat de-a dreptul sup\r\cios, ministrului TheodorPaleologu i s-ar putea repro[a destule. Colaboratorii „Suplimentuluide cultur\“ au f\cut un inventar al acestora.

Texte de R. Chiru]\, Iulia Blaga [i Constantin Vic\ ~N » PAGINILE 3-4

Un roman pentruLeonard Cohen

Adriana Babe]i

A[ avea chiar acum, c`nd intr\mde tot `n vacan]\, c`teva subiectedolofane pentru Secretul..., adic\vreo opt micro- [i mega-motivede bucurie adunate s\pt\m`natrecut\.

~N » PAGINA 10

SECRETUL ADRIANEI

PR IMUL MAGAZIN CULTURAL D IN ROMÂNIA » APARE S ~MB|TA » WWW.SUPL IMENT.POL IROM.RO

1,5LEI

„Suplimentul de cultur\“ [i Libr\riile „C\rture[ti“ v\ recomand\c\r]i, filme [i muzic\ pentru vacan]a dumneavoastr\.

Citi]i ~N » PAGINA 14

VAR|CULTURAL|

NR. 237 » 18 – 24 iulie 2009 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

IANUARIE 2009

VARUJAN VOSGANIAN:

„Fiecare familieare o Carte a[oaptelor“„S\ [ti]i `ns\ c\ aceast\ Carte a [oaptelornu este numai o carte despre armenii dinRomânia. Este [i o carte despre româniidin România. Despre toat\ c\utareazadarnic\ de sine din acel secol XX, cares-a n\scut b\tr`n, ca Benjamin Button allui Scott Fitzgerald.“

Citi]i interviul realizat de Elena Vl\d\reanu

~N » PAGINILE 8-9

Ministerul Culturii `n „Era Sup\r\cio[ilor“. 6 luni de mandat

A venitvacan]a mare„Suplimentul de cultur\“intr\ odat\ cu acest num\r`n vacan]a de var\.Urm\toarea edi]ie arevistei va ap\rea pe 29 august. La bun\ recitire!

» Fondurile alocateproiectelor culturale,`njum\t\]ite fa]\ de 2008.

APRILIE 2009

» Bugetul stabilit ini]ial la1,2 miliarde de lei estemai mic cu 28 de milioane`n urma rectific\riibugetare.

MAI 2009

» Ministerul Culturii nu dispune, anul acesta, debani pentru dotarea bi-bliotecilor cu c\r]i. „Este os\r\cie lucie“, spune Paleologu.

MAI 2009

» Ministerul Culturii nu vamai finan]a, anul acesta,programul „Promocult2009“.

IUNIE 2009

» Theodor Paleologu declar\c\ ar demisiona cu pl\ceredin func]ie, chiar m`ine,dac\ i s-ar cere acest lucru.

SUPLIMENTUL LUI JUP

Radu Pavel Gheo: „Cum se zice, tot r\ul spre bine. A[teptm\rea]a clip\ c`nd `ntreaga Românie urban\ va fi format\ dindoctori `n [tiin]e. {i Europa odat\ cu noi“.

PERSPECTIVE

editorial

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 237 » 18 – 24 iulie 2009

&TEO GHEO

Radu Pavel Gheo

S\pt\m`na trecut\ scriam despre nivelulsc\zut al preg\tirii academice din zilelenoastre [i m\ pl`ngeam, b\tr`ne[te, c\„nu se mai face [coal\ ca pe vremuri”,c`nd exista o selec]ie dur\, datorit\ (saudin pricina?) unui examen de admiterecomplex, cu locuri limitate [i deloc nume-roase. E drept c\ a[a stau lucrurile, chiardac\ e o realitate u[or nepl\cut\, numaic\ lucrurile s`nt un pic mai complicate.

~n primul r`nd, dezavantajele sus-amin-tite s`nt compensate, cel pu]in par]ial,de un avantaj evident: o mare cantitatede poten]iali [omeri este retras\ de pepia]a muncii, unde ar fi creat presiunesocial\, [i este inclus\ `ntr-un programde instruire de nivel superior, unde,l\s`nd la o parte compara]iile cu trecu-tul, vor asimila cuno[tin]e noi [i se vorpreg\ti mai bine pentru o carier\ vii-toare – oricum, mai bine dec`t ar fi f\-cut-o dac\ ar fi stat pur [i simplu `n[omaj. Apoi, cei 45, 50 sau 100 de„ale[i”, care ar fi promovat examenul deadmitere de odinioar\, s`nt [i ei acolo, `nuniversitate. Nu au fost exclu[i, nu s-aupierdut, ci se preg\tesc [i ei al\turi decolegii lor, iar dac\ s`nt `ntr-adev\r oelit\ a elitei universitare, ei se vor afirma

pe parcursul facult\]ii, la masterate, doc-torate sau mai t`rziu, pe pia]a muncii,unde exist\ concuren]\ real\ (sau ar tre-bui s\ existe, numai c\ asta e cu totulalt\ poveste).

Mai exist\ `ns\ [i o alt\ problem\,una mai greu de ignorat: nivelul de pre-g\tire oferit `n facultate a sc\zut inevi-tabil – [i nu din vina profesorilor. Odini-oar\ facultatea dura patru sau cinci ani.Genera]ia mea, care trebuia s\ fac\ pa-tru ani de studiu, a f\cut p`n\ la urm\cinci, dar asta se explic\ [i prin faptul c\programa conceput\ ini]ial pe patru anipresupunea [ase zile de cursuri [i un to-tal de vreo 45 de ore pe s\pt\m`n\.Acum anul sau anii lips\ vor fi compen-sa]i de masterat, care `ns\ va implica alpatrulea [i al cincilea an de studii supe-rioare, nu al [aselea, cum se `nt`mpl\ cugenera]iile anterioare.

~n plus, num\rul redus de studen]i deodinioar\ le permitea profesorilor s\ `[iconcentreze mai mult aten]ia pe fiecarestudent `n parte. La Litere, de exemplu,av`nd o grup\ de cincisprezece studen]i[i vreo treizeci de s\pt\m`ni de cursuri,fiecare student era obligat s\ redacteze[i s\ sus]in\ c`te o lucrare de seminar lafiecare materie important\, fiind apoi eva-luat, corectat [i `ndrumat de profesor.

Fiecare student, la fiecare seminar, benefi-cia vreme de o or\ sau dou\ de aten]iadeplin\ a colegilor [i a profesorului. Erastresant [i obositor, dar extrem de util: dela normele de redactare a unei lucr\ri [ti-in]ifice p`n\ la regulile de construc]ie a ar-gumenta]iei [i modul de utilizare a biblio-grafiei, totul se `nv\]a atunci, pe propriapiele. Acum, c`nd o sal\ de curs e ne`nc\-p\toare, oric\rui profesor i-ar fi greu p`n\[i s\ re]in\ numele tuturor studen]ilor, dar-mite s\ [i lucreze cu fiecare `n parte. {inu [tiu cum s-ar putea remedia situa]ia.

Dar poate c\ nici nu e nevoie. Mi separe c\ asist\m la ceea ce s-ar putea nu-mi „democratizarea educa]iei superioa-re”. A existat o epoc\ `n care cei care[tiau s\ scrie [i s\ citeasc\ reprezentauelita unei comunit\]i. Apoi, `n perioadainterbelic\, un absolvent de liceu cu ba-calaureat era o raritate – [i, desigur, eramult mai preg\tit dec`t absolventulmediu de liceu din ziua de azi. Acumaproape oricine are posibilitatea s\ ter-mine o facultate. Poate c\, dintr-un anu-mit punct de vedere, e mai r\u. Dar din-tr-un alt punct de vedere, e [i mai bine.Cum se zice, tot r\ul spre bine. A[teptm\rea]a clip\ c`nd `ntreaga Românie ur-ban\ va fi format\ din doctori `n [tiin]e.{i Europa odat\ cu noi.

Lucian Dan Teodorovici

Am urm\rit cu aten]ie comenta-riile ulterioare demisiei Monic\i Ia-cob-Ridzi. Mai exact, comentari-ile survenite `n urma declara]iilorlui Traian B\sescu privitoare laacest caz. Pre[edintele Românieia reu[it o nou\ lovitur\ de mae-stru. ~n special prin dou\ accen-te puse acolo unde a sim]it domniasa c\ trebuie puse. Mai `nt`i, vor-bind despre o criz\ „moral\“ `ncare ne-am afla. Apoi, ̀ ntr-un lim-baj aproape colocvial, exprim`n-du-[i `ngrijorarea cu privire lademocra]ia noastr\: „Oameni buni,s\ nu ne juc\m cu democra]ia“.

Sigur, mai toat\ presa s-a re-voltat sau, `n alte cazuri, s-a o-fuscat v\z`nd c\ [eful statului a`ntors scandalul, ca de obicei, `m-potriva trusturilor media. Dar amauzit [i citit nenum\rate comen-tarii ale unor jurnali[ti pornitetocmai de la cele dou\ „accente“sus-pomenite. C\, vezi Doamne,

Traian B\sescu ar fi recunoscut `nfine criza moral\ `n care s-ar aflaclasa politic\ adus\ de el la putere[i c\, mai mult, ar admite impa-sul democratic `n care ne-am afla,tot ca urmare a acestui scandalRidzi care ne-a dezv\luit ni[te de-desubturi teribile.

Problema e c\ astea s`nt inter-pret\ri ridicole, complet decon-textualizate. ~n fapt, c`nd se `ngri-jora de mama focului pentru biatanoastr\ democra]ie, domnul B\-sescu spunea `n clar, ca s\ nu e-xiste nici un dubiu, urm\toarele:„Oameni buni, ave]i grij\ ce fa-ce]i cu democra]ia. Este un act detip Ana Pauker. C`nd am v\zutsentin]ele care erau citite de o [e-f\ de comisie, [i nu de un judec\-tor, am avut senza]ia c\ s-a `n-tors vremea Anei Pauker“. {efa decomisie care-l trimitea c\tre ima-ginea Anei Pauker nu era vreoreprezentant\ a p\r]ii de clas\politic\ „bun\, curat\ [i dreapt\“adus\ de pre[edinte la putere, ci

era liberala Alina Gorghiu. Astfelc\ democra]ia cu care ne juc\m noi,oamenii buni, e `n pericol nu dinpricina acestei Ridzi [i a acoli]i-lor ei, nu din pricina unei putericare deja se arat\ ca fiind printrecele mai corupte, mai ur`te de du-p\ ’90, ci din pricina celor careau `ndr\znit s\ ancheteze mizeri-ile patronate de pre[edinte [i departea lui „bun\“ de clas\ politi-c\. Ne-am `n]eles?

Dac\ nu ne-am ̀ n]eles, s\ ne ̀ n-]elegem mai bine v\z`nd modul

`n care „a l\sat-o din m`n\“, cums-au gr\bit aceia[i jurnali[ti s\ con-state, pre[edintele pe Monica Ridzi.Modul ̀ n care a „sacrificat-o“ dom-nia sa. {i ne `ntoarcem la primulaccent. Criz\ moral\ deci. Cine e ̀ naceast\ criz\ moral\? Ministrulcare a deturnat sutele de mii deeuro? Guvernul sub umbrela c\-ruia s-a petrecut aceast\ deturna-re? O candidat\ independent\,purt`nd nume preziden]ial, sprecampania c\reia unele indicii spunc\ s-au dus banii? Ei, a[! Hai s\

vedem, `n]eleg`ndu-l cu adev\ratpe Traian B\sescu: „Este vorba deo b\t\lie teribil\ pentru banii pu-blici dus\ de mass-media [i oa-meni politici slabi, care pun la dis-pozi]ia mass-media bani publici.(...) Mul]i mini[tri au trecut peaici `n mandatul meu, dar acumeste rezultatul unei crize morale.Este cea mai ur`t\ motiva]ie a vre-unei remanieri. Cazul Ridzi estedoar v`rful aisbergului“ (sublinie-rile `mi apar]in).

Ar trebui cumva noi s\ `n]ele-gem de-aici c\ avem o problem\cu clasa politic\ actual\? Ar trebui,mai mult, s\ ne `nchipuim c\ da-c\ Ridzi e doar v`rf de aisberg,domnul B\sescu a vrut s\ zic\ defapt c\ exist\ mai jos, „sub ni-velul m\rii“, al]i [i al]i politicienicorup]i, alte jocuri de interese alelor [.a.m.d.? Asta doar dac\ ]inemcu tot dinadinsul s\ ne exprim\mnaivitatea. Pentru c\, din `ntreguldiscurs, se `n]elege clar ce a vrutde fapt pre[edintele s\ spun\. ~ntraducere liber\, cam a[a ceva:l\sa]i voi atacurile `mpotriva unuiom care a dovedit doar o mic\ sl\-biciune (nicidecum nefiind vorbade un rechin adev\rat, de un co-rupt, de un sistem a[ijderea etc.),concentra]i-v\ la ce e sub v`rf. Iar

sub acest v`rf numit Monica Ridzivom descoperi doar „murd\ria“presei, ne spune Traian B\sescu.Aici e criza moral\, `n pres\! Aicis`nt tic\lo[iile, aici e pericolul laadresa democra]iei, aici e dezas-trul României! ~n rest, un sistempolitic minunat, `n care, da, e ade-v\rat, mai s`nt [i unul-doi-poatetrei politicieni slabi. Slabi, dar ne-vinova]i `n fond. Ame]i]i, s\racii,de par[ivenia unei prese hulpave,care vrea s\ distrug\ ]ara.

Traian B\sescu a luat-o r\u detot pe ar\tur\. At`t de r\u, `nc`t eevident c\ nimic nu-l mai poatereaduce cu picioarele pe p\m`nt.Patron`nd un sistem politic g\u-nos, incompetent [i corupt, nea-v`nd `mpotriva c\rei opozi]ii rea-le s\ mai lupte, neg\sind cai deb\taie `n propriile structuri, de-vine pe zi ce trece tot mai peni-bil `n calitatea sa de r\zboinic alunei lumini pe care n-o mai vedenimeni. {i `n care, se dovede[teacum, nici m\car el n-a crezutniciodat\. Traian B\sescu repre-zint\ astfel, la nivelul de v`rf alpoliticii române[ti, cea mai maredezam\gire creat\ unor oamenicare chiar au crezut, prin 2004,c\ lumea politic\ autohton\ poa-te fi mai bun\.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

ROMÂNII E DE{TEP}I:

{coal\ ca pe vremuri (II)

Cea mai mare ]eap\» Traian B\sescu a luat-o r\u de tot pe ar\tur\.

At`t de r\u, `nc`t e evident c\ nimic nu-l maipoate readuce cu picioarele pe p\m`nt. Patro-n`nd un sistem politic g\unos, incompetent [icorupt, neav`nd `mpotriva c\rei opozi]ii reales\ mai lupte, neg\sind cai de b\taie `npropriile structuri, devine pe zi ce trece totmai penibil `n calitatea sa de r\zboinic alunei lumini pe care n-o mai vede nimeni.

www.supliment.polirom.ro

R. Chiru]\: „Cea mai important\ [tire pe care am citit-o `n pres\a fost c\ transport\ `n co[ul bicicletei sale geanta Gucci de2.000 de euro. Iar «pe surse», c\ a plecat la mas\ `n timp ce ungrup de sindicali[ti `[i striga foamea `n fa]a ministerului“.

NON{ALAN}|3 «

dosar

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 237 » 18 – 24 iulie 2009

S\ tot fi trecut mai bine de o lun\ de c`nd ministrulCulturii, Theodor Paleologu, [i-a lansat volumul depublicistic\ Era sup\r\cio[ilor. Asemenea fostuluiministru, Adrian Iorgulescu, [i domnul Paleologu estepublicist. Semneaz\ texte, se mir\ continuu de ]ara `ncare tr\im, [i-ar dori, la r`ndu-i, s\ aib\ buget maimare de p\storit. Dup\ ce c`]iva ani am auzit refrenul„acum s`nt bani pentru cultur\“, a venit criza. Care al\sat f\r\ finan]are programele de achizi]ie de cartepentru bibliotecile publice, a redus consistent fondurilepentru programele de finan]are a proiectelor culturale.De cur`nd, `ntr-o [edin]\ de Guvern la care [i ministrul

participa, cinematografia a fost privat\ de banii careveneau oricum cu ]`r`ita de la cazinouri [i LoteriaNa]ional\. ~n acest climat de-a dreptul sup\r\cios,Theodor Paleologu a avut grij\ ca apari]iile sale publices\ fie dese, s\ arunce penibilul asupra AcademieiRomâne pentru c\ nu acord\ mai mult\ aten]ietermenilor „plea[c\“ [i „cacarisire“, s\ bea ]uic\ al\turide pre[edintele B\sescu la s\rb\torile ovinelor, s\ joacela Zilele ora[ului Pa[cani sau s\vin\ cu bicicleta s\ vad\incendiul. Bref, ce-am puteas\-i repro[\m?

O juc\riepreamarepentruPaleologu

R\zvan Chiru]\

Ministrul Culturii Adrian Iorgulescu organiza, la `nceputulfiec\rui an din mandatul s\u, c`te o conferin]\ de pres\ `ncare anun]a proiectele m\re]e pe care urma s\ le `ntre-prind\ `n lunile de dup\. Mall cultural la Sala Palatului,terminarea [antierului la Biblioteca Na]ional\, c\mineculturale `n multe, multe comune. Curgeau r`uri debani dinspre Adrian Iorgulescu, iar domnia sa era m`ndrude asta. At`ta doar c\ devenea tot mai amuzant s\ constatc\ ministrul prezenta anual acelea[i [i acelea[i proiecte.Mereu `n stadiu de `nceput. Re`nc\lzea ciorba o dat\ la12 luni [i ne-o prezenta ca pe o m`ncare proasp\t g\tit\.

De[i ne p\c\lea la fiecare 12 luni cu sintagma „Cul-tura are bani“, Adrian Iorgulescu pare acum un admini-strator priceput `n compara]ie cu Theodor Paleologu. Cutot respectul pentru erudi]ia sa, acesta din urm\ arat\ maidegrab\ ca un copil care a primit o juc\rie prea mare [i com-plicat\ pentru v`rsta sa fraged\. {i e aproape s\ o strice ori s\ opiard\, pentru c\ nu o `n]elege.

P`n\ acum, nimic relevant nu a venit din partea domniei sale.Cea mai important\ [tire pe care am citit-o `n pres\ a fost c\transport\ `n co[ul bicicletei cu care merge la serviciu geanta saGucci de 2.000 de euro. Iar „pe surse“, [tiu c\ a plecat non[alantla mas\, `n timp ce un grup de sindicali[ti `[i striga foamea `n fa]aministerului.

Dar cel mai trist este c\ Theodor Paleologu, un om despre caremul]i au sperat c\ va aduce prospe]ime [i o nou\ g`ndire la Mi-nisterul Culturii, devine pe zi ce trece doar un alt politician d`m-bovi]ean. Argumente `n sprijinul afirma]iei mele s`nt multe. ~nprimul r`nd, fiul lui Alexandru Paleologu s-a molipsit de meteahnade a nu-[i respecta principiile. Iat\ ce declara pe blogul personal`n 2008: „Ne aducem cu to]ii aminte de statul-PSD din perioada2000-2004, c`nd practic orice opozi]ie fusese redus\ la t\cere. Onou\ guvernare PSD ar folosi criza ca pretext pentru un cliente-lism `nc\ [i mai stra[nic, bazat de data asta pe critica ideologic\ a«capitalismului de dreapta». Merge]i afar\ [i uita]i-v\ cum s-au `m-p`nzit din nou str\zile cu steaguri, panouri [i pancarte ro[ii: esteimaginea exact\ a ceea ce se preg\te[te“ (Scrisoare c\tre liberali,

noiembrie 2008). Al\turi de cine guverneaz\ ministrul Culturiiacum?

Apoi ie[irea din noaptea incendiului de l`ng\ Biserica Arme-neasc\ a fost tot una `n stil politicianist. Luminat de reflectoareleteleviziunilor, Theodor Paleologu a s\rit s\ certe pe to]i din jurpentru cl\direa prea `nalt\ care ardea `n fa]a sa. A f\cut-o `ns\ caun om nepreg\tit, care nu [tia c\ [i Ministerul Culturii are o res-ponsabilitate pentru povestea respectiv\. Tocmai de aceea,primarul sectorului 2, de[i vinovat, l-a dominat [i a f\cut s\ par\domnul ministru un copil cu o juc\rie prea mare. Una pe carerisc\ s\ o strice sau s\ o piard\.

Ianuarie 2009

» Fondurile alocate, anul acesta,proiectelor culturale [i cultelorreprezint\ doar jum\tate dincele de care s-a beneficiat `n2008. Comparativ cu anul2008, c`nd proiectele cultu-rale au primit 42 de milioanede lei, anul acesta s-au alocatdoar 22 de milioane de lei, `nvreme ce cultele vor primiaproape jum\tate din sumade 270 de milioane de lei, decare au beneficiat anul trecut.

Martie 2009

» Institu]iile de cultur\ vor fidotate cu containere decolectare a surselor de ilumi-nat uzate.

Aprilie 2009

» Bugetul pe 2009 al Ministeru-lui Culturii, Cultelor [i Patri-moniului Na]ional, stabilitini]ial la 1,2 miliarde de lei,este mai mic cu 28 de mi-lioane `n urma rectific\riibugetare, a precizat ministrulde resort. Ministrul Culturii al\sat s\ se `n]eleag\ faptul c\,pentru proiectele care ar ur-ma s\ beneficieze de fonduritotal insuficiente, se ia `n cal-cul inclusiv varianta ca ele s\nu mai fie organizate anulacesta. Potrivit ministruluiCulturii, FestivalulInterna]ional „George Enes-cu“ nu va fi afectat de rectificare.

» Paleologu s-a `nt`lnit cu cine-a[tii pentru a g\si solu]ii laproblemele filmului românesc.

„Trebuie s\ cunosc, `n cali-tate de ministru, toatep\rerile din domeniu, pentruc\ am fost, `n ultima vreme,destinatarul mai multorscrisori deschise“, a ad\ugatPaleologu, cu referire la„peti]iile“ pe care le-a primitdin partea cinea[tilor nemul-]umi]i, `n principal, de con-cursul Centrului Na]ional alCinematografiei pentruproiecte cinematografice [ide atribuirea fondurilor desti-nate festivalurilor de film.

Mai 2009

» Ministerul Culturii nu dis-pune, anul acesta, de banipentru dotarea bibliotecilorcu c\r]i. „Aceasta estesitua]ia `n care ne afl\m lamomentul actual. Este os\r\cie lucie, care nu ne per-mite nici m\car s\ cump\r\map\ plat\ pentru angaja]iiministerului“, a precizat se-cretarul general al Ministeru-lui Culturii, Mircea Staicu.Achizi]ia de c\r]i la nivelna]ional nu va fi `ns\ com-promis\ `n totalitate, `n con-di]iile `n care, potrivit Minis-terului Culturii, LoteriaNa]ional\ trebuie s\ pun\ ladispozi]ie `n acest scop, anu-al, 0,4% din profit. Bugetulde criz\ din 2009 va afecta [iteatrele [i muzeele, care,spun reprezentan]ii ministe-rului, vor trebui „s\-[i mai re-duc\ din preten]ii“. Tot dinpricina crizei de fonduri, Mi-nisterul Culturii nu va mai fi-nan]a, anul acesta, progra-mul „Promocult 2009“.

Ministerul Culturii `n „Era Sup\r\cio[ilor“. 6 luni de mandat

O CRONOLOGIE

Primele numere de stand-uupcomedy din România au ap\-rut la o televiziune de ni[\.Nu la HBO sau pe la ProCine-ma, ci tocmai la un canal caredifuza [i difuzeaz\ cursuri aleprofesorilor de la Universita-tea „Spiru Haret“. Ce ironiemai mare ni se putea servi,dac\ nu aceea de a te numi„TV România de Mìne“? Unloc virtual, `n care viitorulpatriei noastre este reprodusprin apari]ii [ocante [i hazliiale unor mo[ule]i care citescst`ngaci [i poticnit de peni[te suporturi de curs.

~n urm\ cu c`]iva ani,atunci c`nd antenele-sateliterau mai rare `n Româniadec`t mini[trii discre]i [iserio[i, iar Digi, Dolce [ialtele asemenea nu ap\-ruser\, cu „ligheanul“ puteaiprinde c`teva posturi „laliber“. Beneficiai de acces laTVRM [i `n ultimul c\tun din]ara noastr\, cu condi]ia s\ai anten\ [i receiver digital.A[a, probabil, mul]i dintre„cursan]ii“ institu]iei `[i„desc\rcau“ fundamenteleteoretice pe casete video,de[i pe atunci oricine se

putea `ntreba cine naiba seuit\ la un canal TV caretransmite `n direct, ca me-ciurile etapei, monoloageleunor domni [i doamne carep\reau a fi mai cur`nd veni]ide la raionul „lactate“ dinpia]\, dec`t dintr-o uni-versitate serioas\. S`nt curiosdoar cum ar fi ar\tat o seriede seminarii sau laboratoaretransmise live, pe TVRM:oare studen]ii ar fi r\spuns la`ntreb\rile profesorilortrimi]`nd SMS-uri, cadedica]iile la Etno TV, iarr\spunsurile corecte s-ar fi

derulat pe burtiera din josulecranului? Oare `n prime-time erau difuzate doarmateriile fundamentale?

Misterul longevit\]iiacestui post TV [i, implicit, aacestei mega-universit\]i(aud c\ ar avea filial\ p`n\ [ila New York) nu e, `n fapt,nici un mister: e foarte u[ors\ devii student sauabsolvent cu diplom\eliberat\ de MinisterulEduca]iei, st`nd acas\ [iurm\rind TVRM, ca [i cumte-ai uita la un film pe ProTVsau la [tiri pe Realitatea TV.

{i ai succes de pia]\garantat, dac\ ai printrestuden]i o sumedenie depoliticieni [i de rude aleacestora.

Nu e `ns\ aici locul dediscutat moralitatea uneiasemenea institu]iiacademice sau a succesuluis\u de pia]\. Este `ns\important de remarcat faptulc\ am r\mas printre pu]inele]\ri europene – dac\ nusingura! – `n care justi]ia se

face la OTV, iar educa]ia laTVRM.

P.S.: Am auzit mul]ioameni serio[i spun`nd c\absolven]ii l\sa]i acum cuochii `n soare nu au nici ovin\ [i c\ ar fi victime `ntr-unr\zboi care nu le apar]ine.Cu riscul de a p\reaintolerant, spun doar c\,atunci c`nd te `nscrii la oasemenea universitate, `]iasumi p`n\ la cap\t riscurile.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 237 » 18 – 24 iulie 2009 www.supliment.polirom.ro

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCU

Teleuniversitatea care redzist\

Iulia Blaga: „Teama mea este c\ se va spune ceva de genul: «Ecriz\. Ia, mai sub]ire cu filmele»“.JUSTIFICARE

» 4

dosar

Ministrulexprim\riispontane

Iulia Blaga

C`nd l-aam v\zut prima oar\ pe ministrul Theodor Paleologu, laFestivalul de Film Ecologic de la Sinaia (la `nceputul anului), tre-buie s\ recunosc c\ mi-aa pl\cut. Mi s-a p\rut foarte simpatic.Vorbea englez\ [i vorbea bine. Avea spirit de glum\, dar [i spiritecologic. Era altfel dec`t ceilal]i. Dar a trecut o jum\tate de an`n care ministrul nu a f\cut pentru cinema nimic notabil. Defapt, pe ministrul Paleologu cred c\ o s\-l ]in minte numai pen-tru butade [i pentru umorul s\u – nu [tiu c`t la sut\ voluntar,dar mult mai uman [i mai viu dec`t al colegilor politicieni un[icu toate alifiile. C`nd situa]ia cinematografiei (prefer s\ m\ referla cinema) era destul de „cacarisit\“ (s\li de cinema pu]ine [iproaste, privatizarea lor r\mas\ `n aer, concursul CNC contestatdin nou), dumnealui ie[ea la ramp\ cu declara]ii antologice –cea cu „plea[ca“, cu „bugetul cacarisit“, conferin]e despreplea[c\, declara]ii despre „porc\rii“ care se construiesc `nvecin\tatea monumentelor. Nu mi-au displ\cut aceste ie[iripublice, dar nici nu mi s-au p\rut suficiente.

Dup\ ce Cristian Mungiu, membru `ntr-una dintre comisiilede jurizare de la concursul de finan]are organizat de CentrulNa]ional al Cinematografiei, a ap\rut la ramp\ cu un cear[af delucruri care trebuiau, `n opinia sa, modificate, ministrul a orga-nizat o dezbatere la sediul ministerului. Era prima la care asistadomnul Paleologu, dar cei din domeniu trecuser\ deja din 1990`ncoace prin nenum\rate astfel de [edin]e. „S\-mi trimite]i pemail, eventual s\ marca]i cu alt\ culoare, pasajele din regula-ment pe care le-a]i dori modificate“, a spus acesta `ntr-una din-tre frazele sale politicoase [i cred c\ sincere, dar m\ `ndoiesc c\exista cineva `n sal\ care credea c\ se va schimba mare lucru.

Cred c\ Theodor Paleologu e mult prea bine-crescut, multprea educat [i mult prea moale pentru [mecherii de aici, caren-au mam\, n-au tat\ c`nd vine vorba de propriile interese.Cred c\ Theodor Paleologu e mai bun diplomat dec`t ministru,[i poate c\ [i tactul [i bunul-sim], nu doar lipsa de pricepere [ide timp, l-au `mpiedicat s\ fie mai categoric `n privin]acinematografiei.

Ultima sc\pare a avut-o `n luna iunie c`nd Guvernul a adop-tat, sub nasul s\u, Ordonan]a de Urgen]\ nr. 20 prin care Lote-ria Român\ [i cazinourile s\ nu mai trebuiasc\ s\ verse 4% dinvenit `n vistieria Fondului Cinematografic. Aceasta a fost o maresc\pare, c\ci mic[oreaz\ semnificativ bugetul de produc]ie afilmelor. Ministerul a promis c\ va c\uta, `mpreun\ cu Ministe-rul Finan]elor Publice, solu]ii alternative, de[i tocmai MinisterulFinan]elor Publice venise cu ideea except\rii jocurilor de norocde la plata acestui procent. Teama mea este c\ se va spune ce-va de genul: „E criz\. Ia, mai sub]ire cu filmele“. ~n situa]ii deli-cate, se taie din cheltuielile cu distrac]ia [i loisirul, [i mi-e team\c\ acolo intr\ cultura.

Constantin Vic\

Anul acesta Ministerul Culturii esimpatic [i nu are buget. E sim-patic prin ministrul s\u [i e s\rac`n urma jocului politic PDL-PSD.Simpatia pentru un minister, deorice tip, e bizar\. Dar nu po]i fiantipatic c`nd [tii ce buget are, c`ndvezi c\ ac]ioneaz\ ca un ONG (celmai bun exemplu e campania „O-mul d\r`m\ locul“ `n „vedereaschimb\rii percep]iei publice a-supra patrimoniului construit“) [ie `ntotdeauna supus presiunii adou\ partide care vor s\-[i `m-part\ posturile p`n\ la nivelul fe-meilor de serviciu [i [oferilor.

Creativitatea contemporan\ nueste sus]inut\ financiar (o singu-r\ sesiune de proiecte a Admini-stra]iei Fondului Cultural Na]io-nal `n acest an). Scandalurile le-gate de Centrul Na]ional al Cine-matografiei, AFCN, direc]iile decultur\ jude]ene (`n special cea amunicipiului Bucure[ti), pavilio-nul românesc la Bienala de Art\de la Vene]ia au fost subiecte bu-ne pentru jurnali[ti. C`teva ex-presii ale ministrului Culturii auajuns folclor. Chiar dac\ bugetule foarte mic, ministerul e prezent`n mass-media [i se poate obser-va o disponibilitate c\tre dialogmult mai mare dec`t `n anii pre-ceden]i. ~n lipsa unor mecanisme

institu]ionale care s\ sprijine cre-ativitatea [i s\ apere patrimoniulcu adev\rat, institu]ia dialoguluir\m`ne o carte pe care actualul mi-nistru o joac\ mai bine dec`t al]ii.

Op]iunea ministrului pentrupatrimoniu `n defavoarea creati-vit\]ii contemporane poate fi ostrategie c`[tig\toare. Dar minis-terul nu poate ]ine sub controlnici prim\riile, nici companiile i-mobiliare. E ironic cum cel maimare du[man al unui ministrucare se declar\ liberal este tocmaiproprietatea privat\. A doua iro-nie este mariajul obligatoriu cu Bi-serica Ortodox\ Român\, cultulcare vrea s\ intre `n administrareaculturii române. ~ntre aceste con-str`ngeri, nu a mai r\mas loc pentruarti[tii [i creatorii recen]i. Poate c\nici nu trebuie, ne afl\m `ntr-o e-conomie de pia]\, iar creatorii tre-buie s\-[i construiasc\ singuri unmod de produc]ie capitalist. Daratunci cum se mai exercit\ rolulsocial al artei, func]ia ei de rege-nerare a spa]iului public? Efectulacestei crize `l vor reprezenta apa-ri]ia unor contra-sfere publice [iradicalizarea discursului artistic.Iar prima victim\ va fi, desigur,institu]ia care finan]eaz\ cultura.

Citesc o [tire pe site-ul minis-terului: „Aproape 5 milioane de ro-mâni vor avea acces la servicii deInternet gratuite `n 12 biblioteci

jude]ene [i 240 de biblioteci locale“.Nu cumva e prea t`rziu [i preapu]in? Cum se va face accesul –de la un singur post, de la dou\?Cine ì va `nv\]a pe utilizatori s\se descurce `n mediul online?

Prezen]a unei conexiuni Internete nul\ dac\ nu presupune acce-sul la c`teva baze de date sau bi-blioteci online. R\spunsul minis-terului la criza cultural\ din ora-[ele mici [i comune este Google.

R\spunsul la criz\: Google

» „Efectul acestei crize `l vor reprezenta apari]iaunor contra-sfere publice [i radicalizareadiscursului artistic.“ – Constantin Vic\

Iunie 2009

» Ministrul Culturii, Theodor Paleologu,le-a spus participan]ilor prezen]i lamitingul `mpotriva numirilor pe cri-terii politice la [efia direc]iilor de cul-tur\, c\ ar demisiona cu pl\cere dinfunc]ie, chiar mìne, dac\ i s-ar cereacest lucru. „Vreme de [ase luni, amfost singurul om care a protestat fa]\de politizarea deconcentratelor. De

atunci, s`nt tot singur, iar imobiliariivor s\ m\ zboare“, a spus Paleologu.

» Ministrul Culturii, Theodor Paleologu,a participat la Bookfest 2009 lalansarea volumului Cartea Neagr\ aPatrimoniului. Aceasta fost redactat\de Hanna Derer, arhitect urbanist [iconsilier personal al ministrului.Lansarea volumului este parte a cam-paniei „Omul d\r`m\ locul“, organi-zat\ de minister cu scopul de a

schimba percep]ia asupra patrimoniu-lui construit.

» Tot la Bookfest, Paleologu [i-a lansatculegerea de articole scrise `n perioa-da 2005-2006, intitulat\ Erasup\r\cio[ilor.

» Informa]ia oferit\ de ministrul Paleo-logu potrivit c\reia PDL are cei maifrumo[i mini[tri din Guvern nu a fostinclus\ `n aceast\ selec]ie din motivelesne de `n]eles.

O CRONOLOGIE

Cu mult `nainte de a se fiinstituit la Ia[i „O zi f\r\ma[in\“, conducerea ora-[ului [i a jude]ului a luat odecizie tot cu iz ecologist,`ns\ care viza noxele r\s-p`ndite de combustibiliidin creier.

Ziarul „Opinia“ din 13martie 1907 anun]a om\sur\ original\ luat\ prin„ordonan]\ prefectorial\“:suprimarea pentru o zi auneia din „cele mai funda-mentale [i mai fecunde ra-muri ale comerciului“, auneia din cele mai „tra-di]ionale [i populare insti-tu]ii: c`rciuma“. A[a c\, pe12 iulie 1907, „ora[ul no-stru a suferit de „frigurileunei mari irita]ii [i dure-roase ner\bd\ri“, oferind

„o priveli[te unic\: aceaimagine imposibil\ `n vre-murile noastre de civi-liza]ie: un ora[ f\r\b\utur\, un ora[ f\r\ al-cool, un ora[ treaz!“.

{i nu e pu]in lucru, c\ci„`n zilele de azi – scria la1907 Rodion – e de ne`n-chipuit via]a f\r\ acest ele-ment c\ruia higieni[tii `ispun chiar aliment, n\s-cocit de oameni pentruridicarea moralului, a dis-pozi]iei, a curagiului sau aentuziasmului“. C\ci cinea mai v\zut Parisul f\r\absint, Londra f\r\ whisky,Moscova f\r\ votc\ sauMunchen f\r\ bere?

{i cine a mai pomenitora[ele române[ti f\r\ vin[i rachiu? Cine a mai

pomenit via]a Ia[ului f\r\aburii de la rachiul care sebea `n „c`timi colosale“?Cine [i-ar putea `nchipuiun ora[ calm, f\r\ furii,f\r\ evenimente tragice,multe cauzate de alcool,acest „nectar veninos [iarz\tor“, care `ngroa[\dintotdeauna nu doars`ngele, ci [i „dosarele tri-bunalelor [i ale cur]ilor cujuri“? Cum aceste dosaregem de efectele b\uturii,„nemuritor va fi acela careva izbuti s\ goneasc\

rachiul din rolul lui de ali-ment esen]ial `n via]a ]\ra-nului, at`t a b\rbatului, c`t[i a femeii“.

Dar cum oamenii nupot fi nemuritori, tot a[asperan]a eradic\rii e za-darnic\. Decizia „O zi f\r\rachiu“ a fost original\,dar f\r\ consecin]e prac-tice viitoare, cum anticipaautorul articolului acum100 de ani.

„C\ci be]ia nu se lecu-ie[te cu moral\: Cine ab\ut va mai bea.“


Iulia Blaga: „A fost visul Magdei Mih\ilescu de mul]i ani s\ scrieo carte despre cineastul s\u preferat [i de-abia dup\ 1990 (dup\ce s-a inventat cinematograful!) a avut cum s\ o preg\teasc\ `nafara grani]ei, c\l\torind una-dou\ s\pt\m`ni pe an“.

FRANÇOISTRUFFAUT…


5 «

ordinea de zi

O priveli[te imposibil\ `n vremurilenoastre de civiliza]ie: Ia[ul treaz!

S-a lansat „cea mai bun\carte de cinema care s-ascris vreodat\ `n România“.Superlativul `i apar]ine luiAlex. Leo {erban [i serefer\ la cea mai recent\carte scris\ de criticul defilm Magda Mih\ilescu,François Truffaut, b\rbatulcare iubea filmele...

Iulia Blaga

...„[i pisicile“ mi-aa scris Magda Mih\i-lescu `n dedica]ie. A fost prima oar\ c`ndam v\zut-o emo]ionat\ p`n\ la lacrimi.O [tiam intransigent\, sever\, catego-ric\, av`nd nu doar orgoliul meseriei, dar[i pe al genera]iei din care face parte, alcotidianului („Adev\rul“/„G`ndul“) pentrucare a lucrat mul]i ani, al propriei valori.Magda Mih\ilescu e autorul cunoscuteibutade despre tinerii „care cred c\ cinema-tograful a ap\rut ̀ n anii ’90“. La lansarea din13 iulie, c`nd a vorbit despre genera]ia san\scut\ la `nceputul r\zboiului, a conti-nuat-o: „Pentru cei tineri trebuie s\ spun c\e vorba de cel de-al doilea r\zboi mondial“ (!).

A fost o lansare chiar emo]ionant\. Sala„Elvira Popescu“ a Institutului Francezera aproape plin\. Veniser\ colegi critici,fo[ti colegi [i prieteni vechi de-ai au-toarei, cinefili. Se sim]ea – poate [i dato-rit\ culorii cerului la ie[ire, dar `n modclar datorit\ faptului c\ dup\ lansare afost proiectat ultimul film al lui FrançoisTruffaut, Vivement dimanche! (care se`ncheie cu o nunt\!) – un aer de sf`r[it

de ceva [i de `nceput a altceva. Un prag.Poate [i datorit\ crizei care limpeze[telucrurile. Pentru Magda Mih\ilescu lan-sarea a fost, clar, sf`r[itul a ceva. A fostvisul s\u de mul]i ani s\ scrie o carte de-spre cineastul s\u preferat [i de-abia dup\1990 (dup\ ce s-a inventat cinemato-graful!) a avut cum s\ o preg\teasc\ `nafara grani]ei, c\l\torind una-dou\ s\p-t\m`ni pe an. „Cartea s-a aflat la r\scru-cea unor noroace repetate“, spune au-toarea, care s-a nimerit `nt`mpl\tor `ntr-unjuriu cu Jean-Pierre Léaud, a cunoscut-ope v\duva cineastului, Madeleine Mor-genstern, cu ajutorul c\reia a studiat timpde mai mul]i ani arhivele Truffaut, pe-trec`nd timp chiar `n biroul acestuia dela societatea Les Films du Carrosse (cump\-rat\ ̀ ntre timp de Marin Karmitz [i Mk2).

A citit tot ce se putea citi despre Truf-faut, i-a v\zut toate filmele, a parcurscoresponden]a, i-a cunoscut apropia]ii,s-a `mbibat de spiritul lui [i, mai mult, areu[it s\ se men]in\ impregnat\ pe pe-rioada `ndelungatului travaliu al c\r]ii.

A labour of love

„Drag\ Madi, s`nt aici ca s\-]i spun c\mi-a pl\cut enorm cartea ta“, a spus Alex.Leo {erban, dup\ introducerea lui DidierMontagne, directorul adjunct al Institu-tului Francez din Bucure[ti, [i `nainteacriticului literar Mihai Iov\nel. Alex. Leo{erban a spus c\ volumul este „ceea ceanglo-saxonii numesc a labour of love“,autoarea lui „scormonind `n cuf\rul o-perei lui Truffaut pentru a-i vedea rime-le, ecourile“. Alt\ apreciere elogioas\, pec`t de scurt\ pe at`t de concis\, vine de lacriticul britanic de film Ronald Bergan,care scrie la „The Guardian“ [i a editatvolumul François Truffaut – Interviews,ap\rut la University Press of Mississippi:„Truffaut ar fi fost m`ndru de MagdaMih\ilescu“. E nevoie de mai mult?

~n amatorismul care ne invadeaz\ dintoate p\r]ile [i pe toate planurile, o cartemuncit\, serioas\, remarcabil\ cum ecea a Magdei Mih\ilescu (scoas\ la Edi-tura Curtea Veche) func]ioneaz\ ca unmic baraj. E inedit ca o carte de film de lanoi, consacrat\ unui cineast ne-român,s\ fie sprijinit\ de personalit\]i [i insti-tu]ii din afar\ [i s\ constituie o contri-bu]ie româneasc\ la `n]elegerea filmelorlui Truffaut, pentru care azi interesul efoarte mare. Ar putea fi un lucru normal`ntr-o societate normal\, dar am vagasenza]ie c\ Magda Mih\ilescu `mi `mp\r-t\[e[te scepticismul.

Visul numit Truffautal Magdei Mih\ilescu

DAMELE GAZETIERE

Emilia CHISCOP

Traducere de Doris Mironescu

Aceast\ scurt\ istorie a libert\]ii poatep\rea descurajant\. Din ea rezult\ c\, da-c\ o ]ar\ dore[te s\ devin\ o democra]ieliberal\, ea ar trebui s\ se mute `n Occi-dent. F\r\ `ndoial\ c\ apartenen]a la lu-mea occidental\ – chiar [i la marginileei – reprezint\ un avantaj politic. Dintre]\rile care [i-au rec`[tigat independen]adup\ pr\bu[irea imperiului sovietic, celmai bine s-au descurcat cu democra]ialiberal\ cele care `mp\rt\[iser\ deja ex-perien]a occidental\ – vechile provinciiale imperiilor austriac [i german. Grani]acare desp\r]ea cre[tin\tatea occidental\de cea r\s\ritean\ `n anul 1500 desparte

ast\zi regimurile liberale de succes decele care au e[uat, neliberale. Polonia,Ungaria [i Cehia, care constituiser\ oparte mai protejat\ a Europei, au `nain-tat mai mult pe drumul consolid\rii de-mocra]iei; statele baltice le urmeaz\. Chiar[i `n Balcani, Slovenia [i Croa]ia, cares`nt de partea vestic\ a grani]ei Orient-Occident, se descurc\ mai bine, `n timpce Serbia [i Albania (aflate la est) au otranzi]ie mult mai dificil\.

Prin urmare, cultura este oare un des-tin? Aceast\ teorie a fost sus]inut\ de c\-tre speciali[ti eminen]i, de la Max Weberla Samuel Huntington. Ast\zi este o ideela mod\. To]i oamenii, de la consultan]iide afaceri la strategii militari, vorbesc

despre cultur\ ca despre cea mai la `n-dem`n\ explica]ie a tuturor problemelor.De ce a crescut at`t de mult economiaStatelor Unite `n timpul ultimelor dou\decenii? E clar: datorit\ culturii antre-prenoriale unice. De ce nu reu[e[te Rusias\ se adapteze la capitalism? {i acest lu-cru e clar: pentru c\ are o cultur\ feu-dal\, `mpotriva comer]ului. De ce sescufund\ Africa `n s\r\cie? De ce na[telumea arab\ terori[ti? R\spunsul esteacela[i: din cauza culturii.

Dar astfel de r\spunsuri s`nt preasimple. La urma urmei, cultura ameri-can\ a produs [i epoci de stagnare [i oMare Criz\. Iar vechile culturi feudaleale Japoniei [i Germaniei par s\ se fi

adaptat bine capitalismului, de vremece acestea au devenit a doua, respectiv atreia ]ar\ din lume, ca bog\]ie. Aceea[i]ar\ poate reu[i sau e[ua `n epoci dife-rite, uneori la o distan]\ de numai c`te-va decenii, ceea ce ne indic\ faptul c\aici este vorba despre altceva dec`t de-spre cultur\, care e relativ stabil\.

Str\lucitul patriarh al politicii din Sin-gapore, Lee Kuan Yew, mi-a explicat o-dat\ c\, dac\ vrei s\ vezi cum func]io-neaz\ cultura, trebuie s\-i compari pemuncitorii germani cu cei din Zambia,afla]i la lucru oriunde `n lume. Vei ajun-ge repede la concluzia c\ diferen]ele maridintre cele dou\ culturi explic\ rezulta-tele. Al]i speciali[ti vin cu argumente ase-m\n\toare: `ntr-o interesant\ carte inti-tulat\ Tribes, Joel Kotkin sus]ine c\,dac\ vrei s\ reu[e[ti pe plan economic`n lumea de azi, solu]ia e simpl\: fii evreu,indian, dar, mai presus de toate, chinez.

Lee [i Kotkin au dreptate s\ observec\ anumite grupuri – chinezii, indienii,

evreii – se descurc\ foarte bine `n toate`mprejur\rile. (Trebuie s\ recunosc c\ [imie `mi place `n mod deosebit aceast\variant\ a teoriei culturii, deoarece s`ntde origine indian\.) Dar dac\ a fi indianeste o cheie pentru succesul economic,cum se explic\ jalnica evolu]ie a econo-miei indiene de-a lungul primelor patrudecenii dup\ ob]inerea independen]ei`n anul 1947 – ba chiar, dac\ st\m s\ neg`ndim, `n secolele anterioare? ~n tim-pul copil\riei petrecute `n India, nu-miconsideram compatrio]ii buni `ntreprin-z\tori. De fapt, `mi amintesc ziua `n careun b\tr`n membru al Parlamentului in-dian, Piloo Mody, i-a adresat urm\toa-rea `ntrebare Indirei Ghandi, `n timpulorei de r\spuns la `ntreb\ri pe care pri-mul-ministru o ]inea `n New Delhi: Poa-te s\ ne explice primul-ministru cum seface c\ indienii par s\ prospere econom-ic sub orice guvernare din lume, cu ex-cep]ia celei proprii?...

CULTUR| {IECONOMIE

» 6

avanpremier\Fareed Zakaria: „To]i oamenii, de la consultan]ii de afaceri lastrategii militari, vorbesc despre cultur\ ca despre cea mai la`ndem`n\ explica]ie a tuturor problemelor“.


Viitorul libert\]ii democra]ia neliberal\ `n StateleUnite ale Americii [i `n lume

~n ultimul veac, lumea a cunoscut o tendin]\dominant\ reprezentat\ de ascensiuneademocra]iei. Dac\ la `nceputul secolului XX `nlume nu exista nici o democra]ie (`n]eleas\ast\zi ca guvernarea realizat\ `n urma unoralegeri libere), la ora actual\, 62% dintretoate ]\rile lumii `mbr\]i[eaz\ acest tip deguvernare. Democra]ia constituie o surs\ delegitimitate politic\ `n defavoarea monarhiei,a fascismului [i a comunismului, teocra]iaislamic\ fiind un fenomen izolat, `mp\rt\[itdoar de c`]iva adep]i fanatici. Dictaturileactuale simuleaz\ principii democratice, ceeace denot\ faptul c\ democra]ia s-a impus – edrept, doar teoretic – [i `n acest caz.

Autorul volumului abordeaz\ democra]iadintr-o perspectiv\ evolutiv\, genetic\,

concentr`ndu-[i analiza asupra

metamorfozei conceptului [i a punerii sale `npractic\ `n arii culturale [i politice de pe toatecontinentele. Dac\ ini]ial democra]ia `nsemna„guvernarea de c\tre popor“, evolu]ia acestuiconcept a dep\[it praguri ale semnifica]ieisuccesive, devenind la ora actual\ un mod devia]\, sensul ei radiind `n toate aspectele vie]iipolitice, economice [i sociale.

Ca orice fenomen social major, amploareavalului democratic a fost dat\ de omultitudine de for]e: revolu]ia tehnologic\,cre[terea veniturilor pentru clasa de mijloc [ipr\bu[irea sistemelor [i ideologiiloralternative. Autorul consider\ c\ acestorcauze sistemice li se adaug\ ascensiunea [idomina]ia Statelor Unite, politica [i culturafundamental democratice ale acestui statimpun`nd democra]ia la nivel planetar.

Cultura ca destin

» Fareed Zakaria este redactor la„Newsweek International“, underealizeaz\ rubrica s\pt\m`nal\ deafaceri interna]ionale, [i gazd\ aemisiunii „Foreign Exchange“, depe postul de televiziune americanPBS.

O CARTE DEFAREED ZAKARIA,JURNALIST ALPRESTIGIOSULUI„NEWSWEEKINTERNATIONAL“

Mihaela Michailov: „Christian Lapointe, una dintre cele maiimportante descoperiri pe care le-am f\cut la Avignon, are for]a uneibombe care a[teapt\ din secund\ `n secund\ s\-]i explodeze `n fa]\ [ifragilitatea unui elastic care-[i `ntinde angoasele p`n\ c`nd plesnesc“.

DESCOPERIRE


7 «

avanpremier\/ teatru

Afi[e `n copaci, afi[e pegarduri, afi[e ag\]ate decabluri [i st`lpi, de obloane[i scaune, afi[e prinse decostume ca [i cum fiecarecorp ar fi un spa]iupublicitar vital, afi[e `nbaruri [i magazina[ecochete, afi[e care ]i selipesc de retin\ sau pe carele ui]i `n secunda `n carele-ai v\zut. Timp de treis\pt\m`ni, Avignonul e omacrostructur\ de afi[aj, oindustrie urban\ caretr\ie[te din suflulautoregener\rii imaginilor.

Mihaela Michailov

Artistul asociat al edi]iei a 63-a a Festi-valului de la Avignon este dramaturgul[i regizorul Wajdi Mouawad (prezent`n festival cu patru texte, dintre caretrei – Litoral, Incendii, P\duri – au fostprezentate `ntr-un spectacol care a du-rat 11 ore), creatorul unui teatru epicpiramidal care descinde `n dinamica ar-haic\ obsesiv reluat\. Mouawad facesurfing `n memoria unei istorii ne`m-bl̀ nzite care b`ntuie violen]ele contempo-rane `nscrise `n personaje-globetroteri.Eroii s`nt copii mereu pe drum, prin[i`ntre v`rtejul vie]ii cotidiene [i defri[a-rea r\d\cinilor, `ntre istorii colective [ipersonale pe care le descoper\ ca [i cum[i-ar descoperi sursa unui limbaj uitat.

Una dintre temele edi]iei de anul a-cesta a festivalului este istoria-spectru,istoria orchestrat\ coral ca un show alconfrunt\rilor turbulente pe mai multevoci, sondat\ `n spectacolul lui AmosGitai – La Guerre des fils des lumièrecontre les fils des ténèbres, istoria re-cent\ care piseaz\ [i b`ntuie h\lci devia]\ intim\ din prezentul congolez `nperformance-ul lui Dieudonné Nian-gouna [i Pascal Contet – Les Ineptiesvolantes, istoria fic]ionalizat\, istoriadin spatele istoriei, care suprapuneadrenalina luptelor de strad\ din Libanpeste o poveste personal\ de o tandre]ebulversant\ `n Photo-Romance al arti[-tilor Lina Saneh [i Rabih Mroué, n\s-cu]i la Beirut `n 1966. Istoria micro-scopizat\, transpus\ `n obiecte-vectoriantropologici din Camera Isabelei (pre-zentat la Bucure[ti `n Festivalul Na]io-nal de Teatru din 2007) al lui Jan Lawers,istoria ipocriziei colective [i a `nsin-gur\rii `n trupuri care-[i sublimeaz\autismul [i dau bolii str\lucirea uneiperle din La Menzongna – spectacol(invitat [i la Bucure[ti `n cadrul Festi-valului UTE din 2008) al unuia dintrecei mai profunzi g`nditori teatrali con-temporani – Pippo Delbono.

Vasele de s`nge ale istoriei se sparg `nepiderma unui prezent care inhaleaz\trecutul [i `l recalibreaz\ `n actualitate.

Combustia celui maiad`nc din\untru

Dac-a[ fi din nou, a[ vrea s\ fiu `n focca s\ ard p`n\ c`nd nu mai r\m`n nimic.Ca s\-mi las carnea s\ simt\ p`n\ la ca-p\t explozia c\ldurii ultime. Scurtcir-cuit al sf`r[itului [i-al `nceputului. Cama[a s-ar putea sintetiza senzorial expe-rien]a Christian Lapointe (una dintrecele mai importante descoperiri pe ca-re le-am f\cut la Avignon), dramaturg,performer [i regizor care, la v`rsta de19 ani, `n urma unui accident, a stat `nspital o lun\ cu arsuri grave pe tot cor-pul. C.H.S. – Combustie uman\ spon-tan\, performance-ul prezentat `n 2009la Avignon, porne[te de la aceast\ ex-perien]\ radical\ pentru un performercare transform\ evenimen]ialul brut `nhipertext dramaturgic. Lapointe are for-]a unei bombe care a[teapt\ din secun-d\ `n secund\ s\-]i explodeze `n fa]\ [ifragilitatea unui elastic care-[i `ntindeangoasele p`n\ c`nd plesnesc. Lapointeeste convulsiv [i combustiv, un artist-document al celor mai acute fisuri con-temporane.

Performerul sondeaz\ rezervorul dearderi interioare care arunc\ disolu]iacorporal\ `n agonia disolu]iei cosmice.Lapointe detoneaz\ panica [i tr\ie[tevisceral, total, `n proximitatea respira-]iilor mor]ii. Cu fiecare silab\ care ì]`[ne[te din gur\ ca un jet de flac\r\,

cu fiecare privire care devine animalic\[i alienant\, artistul creeaz\ o poetic\proprie, structurat\ pe tensiuni t\cute,pe arderi mute. St\ pe un fotoliu [i timpde o or\ nu se mi[c\. Nici un mu[chifacial nu se contract\, nici o trepida]iecorporal\ nu poate fi sesizat\. Inteli-gen]a construc]iei din C.H.S. vine dinstaticismul magnetic cu care lucreaz\Lapointe, din combustia celui mai a-d`nc din\untru. Nimic exteriorizat, ni-mic afi[at, nimic artificializat. Totul fier-be `n vene, `n vintre, `n visul dezinte-gr\rii organice. Performance-ul esteg`ndit pe trei voci (al\turi de Lapointeevolueaz\ `nc\ doi performeri-flashcare se aprind `n momentul `n care aude spus un calup de text [i se stingdup\ ce l-au spus) [i pe multiple tem-peraturi textuale interferente. S`nt al-ternate date statistice despre fenome-nul combustiei spontane, reflec]ii mi-tologice, evalu\ri sociologice, clipuripoetice `ntr-un con]inut dramaturgiccare, hibridizat, nu pierde nici un mo-ment teatralitatea fiec\rei interven]ii.Lapointe accentueaz\ nemi[carea, com-bustia unui al doilea corp care irumpedin stomac [i plex. Nimic nu se mi[c\c`nd totul mi[c\.

La final, din Lapointe r\m`n urmeca dintr-un desen pe care ploaia l-a to-pit p\str`ndu-i conturile. Bocancii, cani-stra de benzin\, fotoliul gol. Memoria u-nei prezen]e scrijelite `n propria noa-str\ ardere.

O `ntrebare asem\n\toare se poatepune [i `n China, o alt\ ]ar\ ce s-a des-curcat lamentabil din punct de vedereeconomic timp de sute de ani, p`n\ `nurm\ cu trei decenii. Dac\ pentru a ob-]ine succesul ai nevoie doar de chinezi,China ì are pe ace[tia cu miliardele. C`tdespre evrei, cu toate c\ au prosperat `nmai multe locuri de pe glob, `n singura]ar\ unde constituie majoritatea, Israel,a existat p`n\ de cur`nd un haos eco-nomic. Interesant este c\ norocul celortrei ]\ri (India, China [i Israel) s-aschimbat considerabil prin anii ’80, darasta nu pentru c\ ele ar fi f\cut rost de ocultur\ nou\, ci pentru c\ guvernele lor[i-au schimbat politica [i au creat unsistem mai deschis pentru pia]\. Ast\zi,China se dezvolt\ mai repede dec`t In-dia, dar acest fapt se explic\ prin re-formele economice mai extinse ale Chi-nei, nu prin presupusa superioritate aeticii confucianiste asupra g`ndirii hin-duse.

E ciudat c\ Lee Kuan Yew este unsus]in\tor fervent al argumentelor cul-turale. Din punct de vedere cultural, Sin-gapore nu este foarte diferit\ de vecinasa Malaezia. Este mai chinezesc [i maipu]in malaezian, dar, `n compara]ie curestul lumii, cele dou\ ]\ri au multe `ncomun. Dar Singapore a avut `n m\sur\mai mare dec`t vecinii s\i un guvern efi-cient, care a aplicat politici economiceinteligente. Mai degrab\ aceasta ì ex-plic\ succesul, dec`t diferen]ele cultura-le `nn\scute. Cu alte cuvinte, cheia suc-cesului `nregistrat de Singapore este LeeKuan Yew, nu Confucius. Desigur, cul-tura nu este lipsit\ de importan]\; dim-potriv\, ea conteaz\ enorm. Ea reprezin-t\ experien]a istoric\ a unui popor, esteasimilat\ de institu]iile sale [i modelea-z\ atitudinile [i a[tept\rile poporului cuprivire la ceilal]i. Dar cultura poate fischimbat\.

Cultura german\ din 1939 era foartediferit\ de ceea ce avea ea s\ devin\ `n1959, doar cu 20 de ani mai t`rziu. Euro-pa, care era odat\ centrul na]ionalismuluiexacerbat, este acum postna]ionalist\,iar statele ei s`nt dispuse s\-[i cedezeputerea unor organisme suprana]ionale,`ntr-o manier\ pe care americanii abiapot s\ [i-o reprezinte. Statele Unite erauc`ndva o republic\ izola]ionist\, extremde suspicioas\ fa]\ de armatele stabile.Ast\zi, ele s`nt un hegemon cu avanpos-turi r\sp`ndite peste tot `n lume. Chinezii

erau c`ndva ]\rani `napoia]i; ast\zi, ei s`ntnegustori inteligen]i. Crizele economice,r\zboiul [i conducerea politic\ s`nt lu-cruri care pot schimba o cultur\.

~n urm\ cu 100 de ani, c`nd Asia deEst p\rea iremediabil s\rac\, mul]i spe-ciali[ti – mai cu seam\ Max Weber –sus]ineau c\ atributele necesare succe-sului `n capitalism le lipseau culturilorconfucianiste. Acum un deceniu, c`nd Asiade Est se afla `n plin av`nt, speciali[tii au`ntors aceast\ explica]ie la 180 de grade,declar`nd confucianismul o cultur\ care,de fapt, accentua tr\s\turile esen]iale aledinamismului economic. Ast\zi, roata s-a`nv`rtit iar, [i mul]i v\d `n valorile asiati-ce toate ingredientele capitalismului cli-entelar. ~n studiul s\u, Weber punea `nleg\tur\ succesul economic al Europeide Nord cu etica protestant\ [i precizac\ Sudul catolic va r\m`ne s\rac. ~n re-alitate, `n ultima jum\tate de secol, Ita-lia [i Fran]a s-au dezvoltat mai repededec`t ]\rile europene protestante. Pen-tru a explica slaba performan]\ a unor]\ri din America de Sud, am putea folosistereotipul latinilor [mecheri [i al uneietici a muncii de tipul mañana, dar atuncicum se explic\ succesul din Chile? Eco-nomia acestei ]\ri se descurc\ la fel debine ca a oric\reia dintre cei mai puter-nici tigri asiatici. Deseori, succesul eieste atribuit unui alt set de valori latine:familii puternice, valori religioase [i de-terminare.

~n realitate, nu exist\ o explica]ie sim-pl\ pentru ceea ce reu[esc anumite socie-t\]i `n anumite epoci. C`nd o societateatinge succesul, acest fapt pare, retrospec-tiv, inevitabil. A[a c\ examin\m socie-t\]ile care au cunoscut succesul c\ut`nd`n interiorul culturilor acestora cheiareu[itei. Dar culturile s`nt complexe; po]ig\si `n ele tot ce vrei. Dac\ vrei s\ g\se[tisimptome culturale ale muncii sus]inute[i ale deprinderilor financiare `n Asia deEst, le identifici f\r\ gre[. Dar nici dac\vrei s\ g\se[ti o tendin]\ spre supunereoarb\ [i nepotism nu e deloc dificil.Dac\ vei c\uta suficient, vei g\si acestetr\s\turi `n mai toate culturile.

Cultura este important\. Ea poate sti-mula sau `mpiedica, `nt`rziind sau ac-celer`nd schimbarea. Poate fi codificat\`n institu]ii [i practici, care constituie de-seori obstacole `n calea succesului. Cul-tura indian\ s-ar putea s\ nu st`njeneas-c\ prea mult [ansele de dezvoltare eco-nomic\ a ]\rii, `ns\ birocra]ia o `mpiedic\`n mod sigur. Marele avantaj al Occiden-tului este c\ istoria l-a condus la creareaunor institu]ii [i practici care, de[i nus`nt `nscrise `n zestrea sa genetic\, s`ntgreu de construit de la zero `n alte ]\ri.Dar nu e imposibil.

Volum `n curs de apari]ie la Editura Polirom, colec]ia„Economie [i societate“

» „Societ\]ile democratice au nevoie de noi ghiduri [izone de tampon, concepute pentru problemele [itimpurile moderne. Dar orice astfel de ini]iativ\trebuie s\ `nceap\ cu o `ntoarcere la istorie, la lupta pentru libertate [i democra]ie care a `nceput`n Occident [i s-a r\sp`ndit `n restul lumii. Dac\vrem s\ re`nnoim c\utarea ve[nic\ a vie]ii, libert\]ii[i fericirii, trebuie s\ ne amintim for]ele care le-auprodus. Numai `n]eleg`nd trecutul libert\]ii o vomputea proteja `n viitor.“

» „Noile democra]ii setransform\ de preamulte ori `n falsedemocra]ii, produc`nddezam\gire, dezordine,violen]\ [i forme noi de tiranie.“

AVIGNON 2009

Re-enactment-ul istoriei

FOTO

: Chr

isto

phe

Rayn

aud

de L

age

„Cartea [oaptelor nu este numai o carte despre armenii dinRomânia. Este [i o carte despre românii din România. Despre toat\c\utarea zadarnic\ de sine din acel secol XX, care s-a n\scut b\tr`n,ca Benjamin Button al lui Scott Fitzgerald.“

» 8

interviu

INTERVIU CUVARUJANVOSGANIAN


Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu

Cum este ast\zi o familie de armeni (`nRomânia)? Ce s-a pierdut, ce s-a c`[ti-gat `n trecerea timpului?

O familie de armeni este ca oricare alta.Exist\ un sistem de ideograme ale senti-mentelor care face ca, indiferent de po-por sau de limb\, s\ existe multe lucruricomune `n via]a oamenilor. Fire[te c\ ar-menii au fotografiile lor pe pere]i, sfin]iilor din calendare, borcanele lor legate `nc\mara pentru iarn\, care au uneori altgust sau se fac din alt fel de fructe, legen-dele [i c`ntecele lor. {i limba lor pentrucare, ca s\ g\se[ti asem\n\ri cu altele,trebuie s\ cobori p`n\ la marile limbi in-doeuropene, greaca veche, latina sau san-scrita.

Familia mea este, `ntr-adev\r, perso-naj al C\r]ii [oaptelor. Cred c\ fiecare fa-milie are o Carte a [oaptelor a sa, `nvelit\`n coper]i de argint [i, tot a[a, fiecare timp[i fiecare loc. Ceea ce nu avem `ntotdeau-na este povestitorul, pornirea de a c\uta `nspatele lucrurilor v\zute.

Cu timpul am c`[tigat c`teva fotografii[i c`teva nedumeriri `n plus.

„Singurul lucru pe care oamenii `l au`n comun s`nt pove[tile“ [i, pu]in maideparte, „C`nd spui c\ doi oameni s`ntdin acela[i neam, `nseamn\ c\ au as-cultat acelea[i pove[ti“. Cum a]i definiast\zi identitatea comunit\]ilor de ar-meni din România?

Armenii s`nt mai pu]ini ast\zi. Dup\ r\z-boi unii au emigrat, unii au murit [i al]iiau uitat. Dar pe armeni nu trebuie s\-i ju-deci dup\ num\r, ci dup\ influen]\, du-p\ atitudini. S`nt ca pl\ie[ii din CetateaNeam]ului, ar trebui s\-i `nvingi ca s\ [tiic`]i s`nt. ~n rest, ca [i ceilal]i dinaintea lor,

c`t\ vreme tr\iesc, se cred nemuritori.

~n discu]iile din familie, mai ales `n dia-logurile bunic-copil, s`nt multe lucrurifoarte poetice. Este aceasta o adaptarela literatur\ sau, dimpotriv\, limba [ig`ndirea armene s`nt mai predispusepoeziei?

Nu exist\ limbi mai poetice [i limbi maiprozaice. Fiecare matrice lingvistic\ areposibilit\]i generoase de a-[i combina ele-mentele. Armenii au ceva care ì distinge,`ntr-adev\r, iar acest ceva nu e at`t vorbi-rea, c`t tonul vorbirii. Armenii s`nt mai me-lancolici. Ei au `nv\]at, `ntre at`tea r\t\ciri,c`t e de greu s\ mori `n acela[i p\m`nt dincare te-ai n\scut. Mor]ii lor au fost at`t desfio[i ̀ nc`t adesea nu li se mai cunoa[te mor-m`ntul [i, de aceea, noi ne-am obi[nuit s\ne purt\m mormintele cu noi, `n pieptu-rile noastre. Av`nd mor]i pretutindeni, ar-menii s`nt de pretutindeni.

Multe personaje din carte, care, de alt-fel, s`nt personaje reale `n via]a dvs.,au o rela]ie special\ cu limbile, fiecaredintre ele vorbea mai multe limbi,unii cuno[teau chiar dialecte vechi aleunor limbi rare. Care este motivul pen-tru care `nv\]au astfel de limbi, cumar fi persana?

Toate personajele din cartea mea s`nt reale,dac\ a fi real `nseamn\ s\ te na[ti c`ndva [is\ ai un nume de botez. Peste toate acestepersonaje mai plutesc alte realit\]i, spa]iuleste n-dimensional. Cartea [oaptelor nu esteat`t lumea `ns\[i, c`t aburul care plute[te,n\scut din `nfierb`nt\rile patimilor ei.

Armenii s-au n\scut `n multiculturali-tate. Eu `nsumi mi-am pornit educa]ia `ncel pu]in dou\ limbi, româna [i armeana,m-am n\scut cu ele, la care a[ ad\uga [i fran-ceza. Pe celelalte le-am `nv\]at cu oare-care u[urin]\, dat fiind c\ a vorbi ar-meana [i a `nv\]a o alt\ limb\ european\

de circula]ie e ca [i cum ai cobor` din spa-]iul tridimensional `n umbra bidimensio-nal\ de pe perete. B\tr`nii mei armeni vor-beau armean\ [i turc\. Cei din r\s\rit,din jurul lacului Urmia, vorbeau persana[i, `n peregrin\rile lor prin nordul M\riiNegre, `nv\]aser\ rus\. Iar limbile orien-tale le scriau cu alfabetele cele vechi. Eivorbeau toate aceste limbi cu aerul simplu,degajat al celui care m\n`nc\ fructele p\-m`ntului prin toate ]inuturile prin caremerge. ~naintea mor]ii, bunicul vorbea `ntoate limbile odat\. Amintirile [i ]inuturilecopil\riei se amestecaser\ `n el.

Dar limba armean\? ~[i mai vorbescast\zi armenii din România limba?

~n diaspora armean\, doar o zecime dintrenoi mai vorbesc bine limba. Este o limb\dificil\, cu o gramatic\ destul de compli-cat\, are [i cazurile ablativ, ca `n latin\, [iinstrumental, ca `n rus\, are trei forme depronume demonstrativ, ca `n spaniol\, are[ase forme de trecut, iar verbul se pune lasf`r[it, ca `n german\. Alfabetul este diferit,iar neologismele se compun `n interiorullimbii, ca `n greaca veche. Dac\ nu e[ti na-tiv [i nu faci [coal\, e greu s\ vorbe[ti per-fect limba. Mul]i vorbesc o limb\ suficien-t\ pentru conversa]ie, dar utilizarea no]iu-nilor abstracte [i neutilizarea cuvintelorstr\ine este rar\ printre armenofoni. Feti-]a mea vorbe[te armeana, am trimis-o `nfiecare an la m\n\stirea armeneasc\ de peinsula San Lazzaro, din Vene]ia.

Bunicul din partea mamei, Setrak Me-lichian, a fost un supravie]uitor al ata-curilor turcilor de la `nceputul secolu-lui trecut `mpotriva armenilor. ~n cem\sur\ a fi supravie]uitor este, `n aceas-t\ situa]ie, un dar [i `n ce m\sur\ esteo povar\?

Povara de a fi supravie]uit nu e u[or de dus.Te sim]i r\spunz\tor fa]\ de cei care nu mai

s`nt. Bunicul, de exemplu, a purtat aceast\amintire ca pe o datorie: ì ajuta pe ceis\raci, era bun cu b\ie]ii din pr\v\lie, nup\stra nimic pentru sine, ci totul pentrufetele sale. Asta l-a [i salvat de pu[c\rie. ~m-p\r]ea alimentele prizonierilor ru[i, unuldintre ei s-a `ntors cu armatele sovietice [ia intervenit pentru el. ~n Cartea [oaptelorse vorbe[te mult de aceast\ povar\. Fieca-re a dus-o `n felul s\u. Dar moartea, venit\pentru mul]i dintre ei prea `n grab\, a fostbun\ cu cei care au supravie]uit: la ei veneadoar c`nd era chemat\. E cel mai mare darpe care `l poate face moartea.

Cartea [oaptelor este, mai ales, o carte amor]ilor [i a casei. Care este importan-]a mor]ilor [i a casei ̀ n cultura armean\?

Cum spunea bunicul meu: noi nu ne deo-sebim prin ceea ce s`ntem, ci prin mor]iipe care fiecare ì pl`nge. Casa este egal\ cuuniversul, s`nt cele dou\ m\rimi infinite.E ca num\rul alef al lui Borges.

S\ [ti]i `ns\ c\ aceast\ Carte a [oaptelornu este numai o carte despre armenii dinRomânia. Este [i o carte despre românii dinRomânia. Despre toat\ c\utarea zadarnic\de sine din acel secol XX, care s-a n\scutb\tr`n, ca Benjamin Button al lui ScottFitzgerald.

Cartea [oaptelor vine [i confirm\ [i a-numite a[tept\ri pe care le are un cititorfa]\ de un text despre comunitatea ar-menilor din România, de la negustoriela m`nc\ruri [i arome. Dac\ ar trebui s\alege]i un singur lucru, o singur\ sen-za]ie care s\ vorbeasc\ despre copil\-ria dvs. `n comunitatea de armeni dinFoc[ani, care ar fi acela sau aceea?

~n Cartea [oaptelor se vorbe[te, chiar `n pri-mele pagini, despre arome. Despre cafea,despre pastram\, despre fructe, despre m`n-c\rurile de anul nou. Cartea [oaptelor sepoate scrie [i prin mirosurile ei. Anmenenhamov hoder\ luis\ iev hovn en. Adic\cele mai bune gusturi s`nt lumina [i v`ntul.

SCRIITORUL VARUJAN VOSGANIAN:

„Fiecare familie are o Carte a [oaptelorce nu avem `ntotdeauna este povestitor

Românii v\ cunosc mai degrab\ ca politician, mai pu]in ca scriitor. Care ar fi, dinpunctul dvs. de vedere, avantajele [i dezavantajele acestei notoriet\]i?

Se spune c\ `ntre a fi om politic, ministru [i mai [tiu eu ce [i a fi scriitor esteo diferen]\ care e mai mare dec`t distan]a dintre umeri. Eu cred c\ dac\ e[tiautentic, po]i fi toate astea la un loc. ~n fond, cultura e comunicare, politicae comunicare, e chiar o [tiin]\ a comunic\rii. Iar economia e o form\ decultur\, adic\ e cultur\ managerial\. Lucrurile autentice se `nt`lnesc `nacela[i miez al lumii [i nu distoneaz\. Trebuie s\ fii natural, s\ fii tu `nsu]i. ~nnatur\, de pild\, nu exist\ kitsch, tocmai pentru c\ e cel mai natural lucrucu putin]\. Kitsch-ul este o inven]ie a omului, adic\ partea nepotrivirilordintr-`nsul.

A avea mai multe abord\ri asupra lumii, te ajut\ s\ `n]elegi [i, av`nd odimensiune `n plus, s\ dansezi mai u[or peste lume. G`ndi]i-v\, ce deosebire`ntre un cal care poate alerga pe c`mpie [i umbra sa, proiectat\ pe perete,care nu poate merge dec`t `nainte [i `napoi. Uneori asta e [i diferen]a `ntreomul viu [i amintirile sale. ~n Cartea [oaptelor rosturile s`nt adesea pe dos:amintiriile s`nt vii [i cei care tr\iesc s`nt proiec]iile memoriei. De aceea mor]iicei noi se num\r\ printre eroii C\r]ii [oaptelor.

„Lucrurile autentice se `nt`lnesc `nacela[i miez al lumii [i nu distoneaz\“

INTERVIU CU CLAUDELELOUCH

9 «

interviu

„Anii r\zboiului manifest\ asupra mea un soi de fascina]ieteribil\. Pericolul era [i de a face, `n film, lucruri f\cute deja deprea multe ori. Sper `ns\ c\ am reu[it s\ g\sesc o poveste nou\[i un mod original de a o spune.“


Interviu realizat de Iulia Blaga

Anul trecut m\rturisea]i c\ s`n-te]i curios de tot [i de toate.A]i r\mas a[a?

Da, mai mult ca oric`nd. Voifi curios p`n\ la ultima sufla-re [i chiar [i dincolo de ea.Sper s\ pot scrie [i c`nd voi fide partea cealalt\ a oglinzii.S\ pot face [i filme b\nuiescc\ ar fi chintesen]a raiului.

Ce a]i mai f\cut din martie2008 [i p`n\ acum?

Am fost acaparat de film. Amdefinitivat [i asamblat toateelementele scenariului de laCes amours-là, am `nregi-strat aproape dou\ ore demuzic\, am f\cut castingul...

C`nd a]i scris scenariul?

Tehnic, `n mai 2008. Dar afost scris ca o poveste pe ca-re am rescris-o `n minte decel pu]in trei ori.

Ideea de a filma `n România v-avenit anul trecut, la Bucure[ti?

Nu propriu-zis, nu cred. DarBucure[tiul mi-a r\mas `n min-te [i, `ncet-`ncet, [i din con-text, s-a impus ca loca]ia idea-l\ pentru film. Nu pot s\ spunc\ a existat un motiv domi-nant pentru care am ales s\filmez aici, dar dac\ ar fi s\m\ g`ndesc la un factor de-clan[ator, acesta cred c\ afost `nt`lnirea cu Janine, caremi l-a prezentat pe fostul ei so],

Adrian S`rbu, cu care m-ampl\cut foarte mult. Am vor-bit mult despre filme, dar [idespre acest film, [i mi-apropus s\ vin s\-l fac aici.

Exist\ `n film o referin]\ anu-me la România?

Nu una direct\, dar dac\ ve]ic\uta cu aten]ie, ve]i desco-peri o scen\ care las\ s\ se`n]eleag\ ni[te lucruri. Darva trebui s\ o g\si]i singuri.

Chiar a]i [tiut de aproape ojum\tate de secol c\ ve]i faceacest film sau folosi]i secven-]e picate la montajul filmelorprecedente?

{tiam – chiar [i f\r\ a `ncercao chestie organizat\ – c\ exis-t\ teme recurente `n filmelemele, teme care se preteaz\unei pove[ti anume. Da, amfolosit [i materiale picate lamontaj, precum [i extrase dinfilmele mele. N-a fost greupentru c\ toate drepturileasupra negativelor `mi apar-]in, iar acestea s`nt stocate `nacela[i laborator de mai binede cincizeci de ani.

Care au fost dificult\]ile unuiasemenea proiect?

Pe scurt, un proiect ca Ces a-mours-là n-ar fi putut fi reali-zat `n Fran]a nici din punct devedere artistic, nici [i din punctulde vedere al bugetului.

Crede]i acest lucru pe care l-a]ipreluat din Tora – c\ orice omare dreptul `ntr-o via]\ la cincimari iubiri?

Eu cred `n aceast\ fraz\ f\r\ s\cred. ~n orice caz, mi se pareun „pitch“ foarte bun pentrufilm. Cred c\ am avut, da, cincimari iubiri `n via]\, dar cate-goric una [i aceea[i amant\ –filmul. Iar dac\ cineva aajuns la o v`rst\ `naintat\ [in-a cunoscut dec`t dou\ mariiubiri, e cu at`t mai bine. ~n-seamn\ c\ putem spera lamulte [i c`nd s`ntem b\tr`ni.

Nu crede]i c\ acest proiect sea-m\n\, mai mult dec`t alteproiecte ale dvs., cu tentativade a imortaliza spectacolul u-manit\]ii?

Nu am preten]ia asta, prefers\ spun c\ o surprind `ntr-unmoment anume. Pentru mine,ideea, schi]a urm\torului filmstau `ntr-un moment din filmulla care lucrez. Fiecare poves-te spus\ este o mic\ sintez\,un fragment al lumii din jur.

De ce a]i plasat ac]iunea fil-mului `n anii ‘40-‘60? S`nte]imai ata[at de acea perioad\dec`t de zilele noastre?

Din nefericire, da. Anii r\zbo-iului manifest\ asupra meaun soi de fascina]ie teribil\.Pericolul era [i de a face, `nfilm, lucruri f\cute deja deprea multe ori. Sper `ns\ c\am reu[it s\ g\sesc o poves-te nou\ [i un mod originalde a o spune.

Acest film trimite la toate fil-mele dvs.? L-a]i v\zut [i ca peun soi de testament artistic?

Nu la toate filmele mele, poa-te la cinci dintre ele. Nu este

ultimul, [i `n mod sigur nu eun testament. Dup\ ce voimuri, sper s\ fac pu]in\ prac-tic\ pe l`ng\ marele regizorabsolut...

Cum lucra]i cu fiica dvs., Salo-mé? V\ ascult\?

Lucrez foarte bine, dar m\ascult\ `n calitate de regizor,nu de p\rinte.

Anul trecut a]i recunoscut c\a]i regizat Roman de gare nu-mai dup\ ce Festivalul de laCannes l-a luat `n Selec]ia Ofi-cial\. De ce?

Nu vroiam s\-i tr\dez pe ceicare avuseser\ `ncredere `nmine. De fapt, e mai compli-cat de-at`t... Am f\cut-o [i cas\ am parte de o produc]iemai lini[tit\.

A]i fost predestinat s\ face]i ci-nema. P\rin]ii dvs. s-au cunoscut

`ntr-o sal\ de cinema unde ru-la un film cu Fred Astaire [iGinger Rogers.

Din p\cate, acea sal\ nu maiexist\. Dar a fost mai multde-at`t. ~n timpul r\zboiului,mama m\ ascundea `ntr-uncinematograf, l\s`ndu-m\ `ngrija port\resei... Este o po-veste pe care o ve]i desco-peri `n acest film al meu carese va referi `n mod special la`nceputurile istoriei mele decineast. Ginger [i Fred mi-aufost mentori, simbolic vor-bind, cu at`t mai mult cu c`tei mi-au `nm`nat cele dou\Oscaruri (n.red. – un b\rbat[i o femeie au ob]inut `n 1967dou\ premii Oscar pentruscenariu original [i pentrucel mai bun film str\in). ~ns\filmul meu preferat r\m`netot C`nt`nd `n ploaie.

CINEASTUL CLAUDE LELOUCH:

„Am avut cinci mari iubiri `n via]\, darcategoric una [i aceea[i amant\ – filmul“A venit `n martie 2008 `n România, `n cadrul unui turneu depromovare a filmului s\u, Un roman de duzin\/Roman de gare. Un an[i ceva mai t`rziu, Claude Lelouch filma, la Studiourile MediaPro dinBucure[ti, unul dintre cele mai ambi]ioase filme ale sale, Ces amours-là, un film despre via]\, timp [i dragoste, dar mai ales o declara]ie deiubire pentru cinema, cu extrase din filmele sale precedente.

Claude Lelouch – `n 2006 [i 1976

Film\rile au luat sf`r[it s`mb\t\, 11 iulie. Ces amours-là este povestea unei femei(interpretat\ de Audrey Dana) [i a celor cinci mari iubiri pe care le-a tr\it al\turi dedoi americani, doi francezi [i un neam]. Ac]iunea filmul are o mare amplitudinetemporal\, sus]inut\ de flashback-uri. Distribu]ia `i mai num\r\ pe Laurent Couson,Dominique Pinon, Raphael, Salomé Lelouch, Anouk Aimée, dar [i Zoltan OctavianButuc, Vasile Muraru, Florin Busuioc [i Cristina Cepraga. Filmul este produs decompania francez\ Les Films du Kiosque [i cost\ 7,5 milioane de euro. MediaProPictures este coproduc\tor. De altfel, majoritatea film\rilor s-au desf\[urat `nRomânia. Coloana sonor\ con]ine o pies\ de Francis Lai, dar majoritatea buc\]ilormuzicale au fost compuse special pentru film de Laurent Couson, semnatarulfrumoasei muzici din filmul lui Nae Caranfil, Restul e t\cere.

POVESTEA UNEI FEMEI {I A CELOR CINCI MARI IUBIRI PE CARE LE-A TR|IT

or. Ceeaorul“

Adriana Babe]i: „Poate s\ nu plac\ tuturor stilul prozatorelui,dar pentru mine a fost prilej de mare `nc`ntare s\ v\d un debutla 21 de ani cu o carte care muste[te de talent ca o cais\coapt\“.

{ERBANANGHENE

» 10

printre r`nduri


Julio Cortázar, C`t de mult o iubim pe Glenda, traducere din limba spaniol\ de Lavinia Similaru, colec]ia „Bib-lioteca Polirom. Proz\ XX“, Editura Polirom, 224 de pagini, 22.95 lei

C`t de mult o iubim pe Glenda este o colec]ie de zece povestiri: co[maruri care se petrec la lumina zilei, permut\ri im-perceptibile `ntre realitate [i fantastic, umor, violen]\ [i melancolie. De la ambiguitatea extrem\, care comunic\ cu tinef\r\ s\-]i dai seama, construindu-]i `n minte imagini care n-au fost niciodat\ pe h`rtie, la structuri perfect coerente, darcu at`t mai nelini[titoare, temele lui Cortázar se `ncheag\ dincolo de limbajul nostru, de g`ndurile pe care ni le-am fiimaginat posibile, juc`ndu-se cu visele, pisicile [i femeile, pictura, timpul sau muzica `n infinitele ei `n]elegeri...„Cortázar este magnific `n povestirile sale... un scriitor genial, de altfel.“ (Ernesto Sábato)„Acest sentiment al fantasticului, care cred c\ se reflect\ `n majoritatea povestirilor mele, poate fi `n]eles ca o form\ de`nstr\inare; vi se poate `nt`mpla [i dumneavoastr\, oric`nd, poate vi s-a [i `nt`mplat, mie mi se `nt`mpl\ tot timpul, `ntot felul de momente pe care le-am putea numi prozaice, `n camer\, `n autobuz, sub du[, `n timpul unei discu]ii, laplimbare, apare ca ni[te mici paranteze `nconju-r`nd realitatea imediat\. Nu e ceva excep]ional, pentru oamenii sensi-bili la fantastic... este aici, la fiecare pas, vreau s\ zic, `n orice moment, [i const\ mai presus de toate `n faptul c\ tipa-rele logicii, cauzalitatea timpului [i a spa]iului, toate cele pe care inteligen]a noastr\ le accept\ de la Aristotel `ncoacedrept imuabile, sigure [i lini[titoare s`nt brusc r\sturnate, afectate de un soi de... v`nt interior, care disloc\, cere impe-rios o schimbare.“ (Julio Cortázar)

SEMNAL

A[ avea chiar acum, c`nd intr\mde tot `n vacan]\, c`teva subiectedolofane pentru SSeeccrreettuull......, adic\vreo opt micro- [i mega-mmotivede bucurie adunate s\pt\m`natrecut\. Dac\ le-a[ povesti pefiecare `n 3.500 de semne, adic\`n opt rubrici, a]i vedea c\ amdreptate. Dar nu mai e nici loc,nici timp. A[a c\ le `nghesui petoate aici, de-a valma. ~ntì, ar fiextraordinara `nt`lnire de la AlbaIulia (11-12 iulie), unde ne-amadunat vreo 50 de academici dinAsocia]ia de literatur\ general\ [icomparat\ din România, care maitineri, care mai v`rstnici, ca s\ neunim `n cuget [i-n sim]iri pe tema„Mai are un viitor istorialiteraturii?“. P`n\ la urm\ nu toatecuget\rile au fost la unison, darsim]irile s-au `nfr\]it `n cel maiviu, mai animat, mai de[tept (f\r\ifose) colocviu la care amparticipat de c`nd m\ [tiu.

Apoi ar fi toate dimine]ile`nsorite din gr\din\, c`nd m\plimb pe sub sub cais ca sub ocupol\ verde cu portocaliu. Nupot s\ spun c\ am fost fata ceabun\ a mo[ului cu bietul pom. Arfi trebuit s\-i tai din usc\turi, s\-ipun o proptea, s\ mai retez dinav`ntul nucului din vecini, care-lcotrope[te, poate chiar s\-l daucu var. L-am l\sat `n voia lui, daram vorbit cu el `n fiecare zi [i l-am `ncurajat zic`nd hai pavele(fiindc\ a[a `l cheam\, dup\numele domnului care l-a plantatacum vreo 15 ani), deci runforest fii viguros nu te l\sa haib\iatule d\-i bice [amd. Iar el m-a ascultat [i s-a ]inut detreab\. A[a c\ acum stau subcoroana lui descul]\, cu mìnile laspate [i mu[c din caise direct depe crengi, f\r\ s\ le culeg, f\r\s\-mi pese de ploile acide, demicrobi [i alte blestem\]ii, fiindc\simt, dac\ o s\ fie cazul, c\ a[a os\ m\ plimb [i prin rai.

M-a[ `ntoarce la cultur\ [i la bucuria de a-l fi citit pesupermenul nostru {erbanAnghene, cu tata [ef de de-partament. Poate s\ nu plac\tuturor stilul prozatorelui, darpentru mine a fost prilej de mare`nc`ntare s\ v\d un debut la 21de ani cu o carte care muste[tede talent ca o cais\ coapt\. Odulcea]\ de copil, m-am en-tuziasmat eu ca o bunicu]\ocrotitoare.

~ns\ doi tineri colegi `n a c\rorpan\ de critic m\-ncred m-au

privit cam mira]i, ba chiarmustr\tor. Dar e foarte t`n\r, m-am `mpotrivit eu viguros. {i cedac\, mi-au aruncat ei, f\r\ s\cedeze un milimetru. ~ns\ nimeni[i nimic nu m-a putut clinti, chiardac\ [tiu c\ `n arte nu-i ca lacatedr\, cu pedagogiile de-ncu-rajare. {i ce dac\?

De[i, amestecate a[a, caise, cu proz\, cu academicale,bucuriile mele dau `n pagin\ unfel de ghiveci, nu m\ pot aduna[i mai adaug `n jubilotec\ gustulro[iilor din pia]\, incredibil, totmai aproape de cel de pevremuri, dup\ ce ani la r`nd a fostnul, perfect fad [i trist. Se adaug\anticariatul interactiv (duci ocarte, iei o carte, duci dou\, ieidou\) din libr\ria Cartea de nisip.Dar [i `nt`lnirea cu dou\ prietenecare n-au mai fost `n România de19 ani [i care au spus c\ totul li se pare minunat. Dar [itraducerea lui Gheo din PhilipRoth, de la Polirom. Dar [ipovestea lui Eugen Negrici care apromis solemn c\ o s\ se apucede calculator fiindc\ a v\zut cumInternetul poate face minunipentru nou\ pui de c\]elboschetar arunca]i `n strad\ [isalva]i de optimistul Dominic, fiul lui.

~ns\ marea bucurie de care mi-am ag\]at ca de-o momeal\titlul a venit dinspre LeonardCohen. ~ntì, f\r\ vreun suspans,biletul de concert, gata preg\titpentru 4 sept. {i bomba fw deM`m`: un email primit taman dinGermania, de la un domn doctorfoc de de[tept, care a citit ce ascris el `n „România literar\“despre misterioasa Michelle-Mihaela, `nso]itoarea lui Cohende pe insula Hydra. Un port `ncare s-a odihnit o vreme acestneobosit navigator `n c\utareafemeii des\v`r[ite, scrie MM,pornind de la o fotografie din1979, f\r\ s\ poat\ da vreunam\nunt despre compatrioatanoastr\, „o frumuse]e cu p\rnegru c`rlion]at [i de-oavangardist\ dezinvoltur\“.

Ei bine, miracol al internauticii,prof.dr. S. din Frankfurt l\mure[te`ntr-o lung\ scrisoare misterul.Seduc\toarea Circe e Mihaela C.,buna lui prieten\. Iar ce ar urma,ar fi romanul pe care s`nt sigur\c\ abia a[tepta]i s\-l citi]icomprimat `n 3.500 de semnespre finele verii, c`nd ne-om revedea.

Un roman pentruLeonard Cohen

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

Bogdan-Alexandru St\nescu

P`n\ [i Claude Lanzmann, v\z`nd c\ e pecale s\ fie detronat ca unic incantator alShoah-uului, a fost extrem de sceptic la a-dresa c\r]ii, dar numai p`n\ c`nd l-aa cu-noscut pe Littell care, numai s\n\tos la

cap nefiind el, i-aa m\rturisit c\ nu-ll in-tereseaz\ absolut deloc Holocaustul,de[i e evreu, [i c\ a vrut doar s\ scrie unroman total diferit de ce s-aa mai f\cutp`n\ acum (dac\ citi]i prima parte aacestei cronici ve]i vedea c\ n-aa reu[it `ntotalitate). La `mbl`nzirea lui Lanzmann

[i-a adus contribu]ia [i o scurt\ perieredin partea lui Littell, care i-a m\rturisitc`t de mult a `nsemnat pentru el viziona-rea Shoah-ului...

Dar cronica cea mai devastatoare vi-ne din partea celebrei Iris Radisch, carescrie `n „Die Zeit“: „De ce ar trebui s\ ci-tim cartea unui idiot educat, care scrieprost, e b`ntuit de perversiuni sexuale,se abandoneaz\ cu voluptate ideologieinaziste [i unei credin]e arhaizante `n Des-tin? Asta e o `ntrebare la care `nc\ maicaut r\spunsul“.

Cartea lui Littell e omonstruozitate

Nu po]i s\ nu `n]elegi toate aceste reac]ii.Cartea lui Littell e o monstruozitate, dintoate punctele de vedere. Personajul e unmonstru, dimensiunile romanului s`ntmonstruoase, stilul se aseam\n\, imagis-tic, unei hymere...

Da, dar iat\: „~n noaptea aceea, amdormit r\u `n micu]ul meu pat. B\usemprea mult, capul mi se `nv`rtea, `nc\ re-sim]eam urm\rile [ocului suferit `n ajun.Nu `nchisesem obloanele, iar lumina luniise strecura `n `nc\pere, mi-o imaginam

Detractorii Binevoitoarelor (Eumenidele, Furiile) se`mpart `n dou\ categorii: `n prima s`nt cei ce nuacord\ credit cantit\]ii imense de informa]ieistoric\, ce ar l\sa `n umbr\, spun ei, fic]iunea, `n adoua se a[az\ cei ce condamn\ demersul posed\riiunui ofi]er nazist, ce ar duce la... explicareaac]iunilor sale, totul `ndrept`ndu-se, evident,`nspre... `n]elegere. Un critic german scrie c\ „defiecare dat\ c`nd Littell `ncearc\ s\ fac\ ceva `n plusfa]\ de a cita gradele din armata lui Hitler [i de a`n[ira conceptele ideologiei naziste, pierde oricecredibilitate“. Iar un francez: „protagonistulromanului este un melanj absolut imposibil deofi]er SS, homosexual, frate care-[i dore[te sora [ifiu care viseaz\ s\-[i omoare mama“.

Abel Tiffauges,extended mix (II)


Daniel Cristea-Enache: „Personajul cu acest nume trebuie odat\desprins de opera sa, pentru ca mitologia urban\ [i poeziaveritabil\ s\-[i urmeze, fiecare, traiectoria specific\“.

11 «

printre r`nduriNICHITAST|NESCU

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR| SEAUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei[i Anca Baraboi


Cu c`t posteritatea unui scri-itor este mai bogat\, cu at`ts`ngele crea]iei lui risc\ s\ sedilueze. E o muta]ie a den-sit\]ilor. Admira]iile supra-puse, epigonice [i vampi-rizante, au f\cut din NichitaSt\nescu, creatorul, o icoan\a numero[ilor „poe]i” care i-autrecut pragul [i i-au primitgirul; [i, totodat\, un iconf\r\ substan]\ al criticilor li-terari, capabili de imagina]ieparc\ numai `n registrul con-testa]iei. Excep]iile s`ntpu]ine [i se cunosc bine.

Afirmat rapid, `nc\ de ladebutul editorial cu Sensuliubirii, proiectat imediat pe

locul l\sat gol de tragiculNicolae Labi[, Nichita St\-nescu a primit consacrarea lao v`rst\ la care al]i autori `[icaut\ `nc\ un ton propriu. Ela devenit un clasic din tim-pul vie]ii, fiind plasat nu nu-mai `n prima pozi]ie a con-sistentei genera]ii lirice ‘60,ci [i `ntr-o descenden]\ ra-refiat-ilustr\. Dup\ Eminescu[i Arghezi, cronologic [i ca-nonic, vine – s-a tot spus –poetul Necuvintelor [i alcelor 11 elegii. Dincolo `ns\de aceast\ amplasare, cecuantific\ valoarea estetic\ [iportan]a istoric\ a poeziei luiNichita St\nescu, eu nu`ncetez s\ m\ mir de formi-dabilul succes la public`nregistrat, timp de trei de-cenii, de autorul neomo-dernist.

Compar`ndu-l cu ceilal]ipoe]i „[aizeci[ti” deveni]i ex-trem de populari, se observ\c\ opera lui nu prezint\ nicioferta de deschidere a versu-rilor lui Marin Sorescu, nicisimplitatea cantabil\ spre ca-re s-a orientat Adrian P\u-nescu. Nu este esen]ial-pa-rabolic\, no]ional\ [i u[ortraductibil\, dup\ cum nuare adresabilitate social\,stimuli ideologici [i nervuriafective. Ne putem explicadatele [i circumstan]ele `ncare ace[tia doi au devenitbrand-uri na]ionale `ntr-unperimetru socio-culturalstrict delimitat [i suprave-gheat, subdiviziune a lag\ruluisocialist. (Sorescu a fost bun [i„la export”.) Dar e mai dificils\ motiv\m fabuloasa mitolo-gie `nchegat\ [i perpetuat\

`n jurul unui poet ermetic,abscons precum Nichita St\-nescu, ale c\rui versuri eraupractic ininteligibile pentruzecile de mii de cititori.

A func]ionat, mai mult casigur, prejudecata conformc\reia poezia, spre deosebirede proz\, este scris\ „ad`nc”[i deci trebuie parcurs\ `ntr-ostare de stupoare admirativ\.E Poezia: o bolboroseal\magic\, ini]iatic\, o Pythiemodern\ pe care o urmezihipnotic, cu convingerea in-tim\ c\ numai versurileproaste pot fi `n]elese. Acesttip de lectur\ pasiv\, inert\,blocat\ `n punctul mort alunei admira]ii f\r\ suport, af\cut cel mai mare r\u, petermen lung, operei lui Ni-chita St\nescu. Iar impri-marea figurii omului (care `n

anii lui buni ar\ta, `ntr-ade-v\r, ca un zeu t`n\r) asupracrea]iei propriu-zise a `mpins[i mai mult lucrurile `ntr-ozon\ a confuziei de planuri.Fiindc\ lirica abstract\, cere-bral\, metafizic\ [i transper-sonal\ a lui Nichita St\nescunu are aproape nici o leg\-tur\ cu eul biografic, cuportretul at`t de cunoscut [irulat al lui Nichita, cu ge-nerozit\]ile [i risipirile lui.

Oric`t de dureroas\ ar fiopera]iunea pentru admira-torii lui fideli [i (mai grav)

necondi]iona]i, personajul cuacest nume trebuie odat\ des-prins de opera sa, pentru camitologia urban\ [i poezia ve-ritabil\ s\-[i urmeze, fiecare,traiectoria specific\. F\r\text, f\r\ pagina de volumautonom sau de antologieliric\, tr\s\turile omului fer-mec\tor s-ar [terge treptatdin memoria cultural\.

Nu Nichita d\ valoare [idurat\ lung\ versurilor pecare le parcurgem, ci acesteavor face s\ se vorbeasc\ `ncontinuare despre el.

Nichita BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

p\trunz`nd aidoma `n camera din cap\tulculoarului, alunec`nd pe trupul adormital surorii mele, goal\ sub a[ternut, [i a[fi vrut s\ fiu acea lumin\, acea bl`nde]e in-tangibil\, dar ̀ n acela[i timp mintea mea se`ncr`ncena, [iragul g`ndurilor mele scr`[-nite de la cin\ `mi r\suna `n cap precumb\taia nebun\ a clopotelor ortodoxe dePa[ti, n\ruind calmul `n care a[ fi vrut s\m\ scald. ~n cele din urm\ am alunecat ̀ nsomn, dar r\ul se prelungea, ̀ mbr\c`ndu-mivisele `n culori `ngrozitoare. ~ntr-o camer\`ntunecoas\, vedeam o femeie `nalt\ [i fru-moas\ purt`nd o rochie alb\ [i lung\, poateo rochie de mireas\, nu-i puteam deslu[itr\s\turile, dar era limpede sora mea, sepr\bu[ise pe mochet\, prad\ unor con-vulsii [i unei diarei incontrolabile. Excre-mente negre `i r\zb\teau prin rochie, in-teriorul probabil c\ era umplut“.

Sau: „~n felul acesta m-am leg\nat `ncet`ntr-un lung stretto nesf`r[it, unde fiecarer\spuns se ar\ta ̀ nainte ca ̀ ntrebarea s\ fiepus\ complet, dar `n cancrizan, ca racul.De la ultimele zile petrecute `n aceast\ ca-s\ nu mi-au mai r\mas dec`t ni[te fr`nturide imagini f\r\ leg\tur\, confuze [i animatetotodat\ de logica implacabil\ a visului,cuv`ntul `nsu[i – sau mai degrab\ or\c\i-tul st`ngaci – al dorin]ei. Acum dormeam`n fiecare sear\ ̀ n patul ei f\r\ miros, ̀ ntin-z`ndu-m\ pe burt\ sau ghemuindu-m\ peo parte, cu capul golit de orice g`nd. Nu mair\m\sese nimic `n acest pat care s\ amin-teasc\ de ea, nici m\car un fir de p\r, des-f\cusem cear[afurile ca s\ examinez saltea-ua, sper`nd s\ g\sesc cel pu]in o pat\ des`nge, dar salteaua era la fel de curat\ ca [ia[ternuturile. Atunci ̀ ncepeam s-o murd\-resc eu, st`nd pe vine, cu picioarele binedesf\cute, cu trupul fantomatic al suroriimele deschis sub mine, cu capul `ntorsu[or [i cu p\rul dat deoparte pentru a-idezv\lui urechiu[a rotund\ [i fin\ care`mi pl\cea at`t, apoi m\ pr\bu[eam ̀ n pro-priile-mi secre]ii [i adormeam pe dat\astfel, cu burta `nc\ murdar\. Voiam s\posed acest pat, dar tocmai el m\ poseda,nu-mi mai d\dea drumul“.

Dac\ asta nu e literatur\, s`nt de acords\ m\ retrag la Delfinariul din Constan-]a, `ngrijitor al celor patru pinguini carel-au `nlocuit pe Mark, delfinul.

Istorie bibilit\ la s`nge

Ce `i une[te categoric pe Aue [i Tiffau-ges este receptarea febril\ a fantasmelor

care `nlocuiesc, `ntr-un final, total, reali-tatea. Ritmul Binevoitoarelor se aseam\n\acceler\rii treptate a unui tren pe rutaIad, via literatur\. Cu riscul de a p\rea fri-vol, Train of consequences, there ain’t noturning back, good old Dave Mustain...Istorie bibilit\ la s`nge, suprarealism c`tcuprinde, monstruozitate de extrac]ie ro-mantic\, cu frunzele tremur`nd `n mias-mele gropii de gunoi `n care Alexandre`[i g\se[te sf`r[itul meteoric.

Pasajele de mai sus dezmint [i acele ipo-teze conform c\rora Littell n-ar fi autorul

romanului, acesta fiind de fapt chiar jur-nalul unui ofi]er SS real. Dac\ ar fi a[a,dac\ istoria va dezv\lui frauda secolului(Semprun a declarat romanul ca fiind celmai important al ultimei jum\t\]i de veac),vom putea afirma f\r\ t\gad\ c\ via]a ba-te literatura. A, [i `nc\ ceva. S`nt convinsc\ Littell nu va mai scrie ceva valoros `nvia]a asta. Nu [tiu de ce...

Jonathan Littell, Binevoitoarele, colec]ia „Fic]iune“, Editura Rao, 2009

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

{erban Tom[a: „A[a cum al]ii se concentreaz\ pe scriitur\ saupe conflict, eu mi-am `ndreptat aten]ia asupra unui personajcare nu poate vie]ui normal `n societate, dar poate tr\i cusucces `n plan literar“.

ATEN}IE» 12

printre r`nduri

DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &

Emil BRUMARU

Veronica D. Niculescu: Era o astfel de zi. Le-am spus c\pl`nge cìnele. „E doar interpretarea ta“, mi-au zis.

Emil Brumaru: Printr-o asocia]ie de amintiri, cìnele, dincare se v\d doar ochii nefiresc de tri[ti printre sc`ndurilelate, `ntr-o fotografie excelent\ ca `ntotdeauna, mi-a adus`n minte o nuvel\ de Bulgakov, Inim\ de cìne, dramati-zat\... [i jucat\ la Na]ionalul din Ia[i... {i mi-am dat seamac\, vai! cìnele cu laba fr`nt\, din casa sc\rilor, a disp\rut,dup\ ce z\cuse toate s\rb\torile acolo... Alalt\ieri `nc\ maiera... [i da vesel din coad\, ne `mprieteniser\m, ì vor-beam, `l m`ngìam pe cap, sta cuminte `n fund, nu culcat,cu urechile ciulite, semn c\ se sim]ea mai bine...

V.D.N.: A disp\rut?... Poate c\, vesel [i cu chef de via]\, apornit la cutreierat. S\ sper\m! {tiu de piesa `n care joac\Marius Manole, am citit, dar din p\cate nu am avut [ansas\ o v\d. Cìnele din fotografie este al sorei mele, e salvatde pe strad\, de c`nd era mic. Acum e un vi]el... Poza ef\cut\ c`nd `nc\rcam bagajele `n ma[in\, plecam la drumlung. Se auzea [i un sc`ncet.

E.B.: Da, „cutreieratul“ ar fi o variant\ vesel\... Oricum, se`ntremase, chiar dac\ a fost dat afar\... Prin Ia[i, c`teodat\,l`ng\ Pia]a Unirii, vezi cìni de \[tia mari, floco[i, dul\izdraveni, l\]i]i pe asfalt, c`te doi, parc\ droga]i, pe la in-trarea magazinelor, mai ales cele cu mezeluri... Se scoal\bl`nzi c`nd ie[i [i-]i bag\ botul `n buzunar, amu[in`nd...Deseori, pur [i simplu, blochez\ u[a [i trebuie s\ p\[e[tipeste ei... Nimeni nu-i ceart\, nu-i alung\, chiar [i `nsitua]ii mai echivoce, ci-i privesc cu interes, aproape cu in-vidie...

V.D.N.: Ce ora[ cu oameni buni!... {i ce g\se[te un dul\u`n buzunar? Konrad Lorenz scrie minunat despre compor-tamentul animalelor, despre ata[ament, dependen]a lor deiubire. P\s\rile, de exemplu, iubesc prima fiin]\ pe caredeschid ochii. O urmeaz\ oriunde. Un vr\bioi, scrieLorenz, `[i f\cuse un fel de cuib `n buzunarul st\p`nului-p\rinte. ~l iubea at`t de mult, `nc`t `ncerca, zbur`nd [itr\g`nd caraghios cu ciocul lui mititel, s\ `l bage pe om `npropriul s\u buzunar!

E.B.: Dul\ii vor, de fapt, m`ncare. Dar ajung la buzunare,bag\ chiar botul, [i acolo nu ai dec`t vreo h`rtie, o factur\,banii m\run]i. Mie `mi plac cei care blocheaz\ u[ile, [anta-jeaz\ cumva oamenii. La `nceput, mi-era fric\ s\ nu m\mu[te. S`nt inofensivi, ì mi[ti cu piciorul, moale, s\ nu-idoar\... chiar dac\ ì dai la o parte cu m`na, nu se opun.Au r\bdare. Dar uneori te uimesc, parc\ mor]i, cu pi-cioarele `ntinse halandala, `n mijlocul Pie]ei Unirii, ca para-liza]i... De multe ori am crezut c\-s otr\vi]i de municipali-tate... Erau doar nesim]it de lene[i, obosi]i de zv`rcolelilenocturne... indiferen]i la bazaconiile noastre... E curioscum cìnii, at`t de „umani“, de sufleti[ti, se expun `nn\zdr\v\nii de-o libertate divin\... S\ fie un soi de molip-sire, de „microb“ luat tot de la „rasa uman\“!?

V.D.N.: Unii, coche]i, stau picior peste picior. De fapt,poate c\ noi s`ntem cei care ì copiem pe ei! Aveam laredac]ie, demult, o c\]elu[\ salvat\ din strad\, Heidi. O]ineam sub birou, pitit\ de colegii care nu o agreau; eracam rea cu unii. M\ d\dea de gol uneori `n mijlocul[edin]ei: `ncepea s\ sfor\ie! Alteori, f\cea ca bunica dum-neavoastr\ din poveste! Iar c`nd era treaz\, pornea lav`n\toare prin pia]a din apropiere – fura de pe tarabe [i neaducea „marfa“. ~n]elegea, pesemne, c\ s`ntem un fel deocna[i `n demisolul acela afumat, de unde doar ea puteaoric`nd ie[i, hoin\rind cu orele. {i se revan[a a[a, f\c`nd„cump\r\turi“ clandestine pentru noi.

Fragmentanimalier (1)


Tom Kastelka face parte din r`ndul celor t\-cu]i, sem\n`nd mai mult cu un personaj deroman, dec`t cu unul de poem, [i pentru carecea mai mare miz\ e supravie]uirea `n mijlo-cul unei lumi ce nu `l mai reprezint\. {i, nu ̀ n-t`mpl\tor, noaptea, Tom „se lansa `n lungi dis-cu]ii cu prin]ul M`[kin“. La fel ca [i pentru eroullui Dostoievski, [i pentru Tom ceea ce con-teaz\ cu adev\rat nu este via]a, ci „calea spreaea, necontenit\ [i etern\, nici `ntr-un caz des-coperirea ei“. Tom este „un anonim, un mareactor“, `n spatele c\ruia destinul unelte[te „ghi-nioane inimaginabile“.

Diavolul, precum `n Falsificatorii de banial lui Gide, `l urm\re[te pe protagonist la totpasul [i ì pune be]e `n roate: „Tom constatasede multe ori c\ for]e misterioase `l urm\resc, ìcitesc g`ndurile, ì studiaz\ planurile, pentru caapoi s\ i le strice, s\ i le `ncurce, cu un sadism[i cu o ̀ nver[unare demne de o cauz\ mai bun\“.

Cititorul are impresia c\ un p\pu[ar nebunface toate jocurile dup\ bunul s\u plac, mani-puleaz\ personajele [i `[i bate joc de ele. ~n totacest circ Tom e „o victim\ sigur\, o p\pu[\ dinc`rpe uzat\“, o marionet\. Destinul s\u tragic`l apropie totu[i de protagonistul lui Malrauxdin Condi]ia uman\, care se simte „ca un feli-nar pus la col] de strad\ pe care se pi[\ to]i ceicare s`nt liberi s\ fac\ ce vor pe p\m`ntul \sta“.Tom Kastelka nu este departe nici de Joseph K.al lui Kafka: mania persecu]iei ì b`ntuie peam`ndoi.

C`t despre ghe]arul de pe copert\, `n primaparte a romanului autorul ne ofer\ c`teva deta-lii ce explic\ `ntr-un fel alegerea titlului. ~npermanen]\, de-a lungul `ntregii c\r]i, Tom vi-seaz\ la vifore [i furtuni, la aerul rece [i proas-p\t de munte. Dincolo `ns\ de toate acestear\zbate r\coarea ghe]arului, „transparent ca ovitrin\“ toamna.

Personajele lui {erban Tom[a `[i deruleaz\amintirile `ntr-un ]inut misterios, de unde nupot ie[i dec`t cu ajutorul imagina]iei [i al po-ve[tilor. De la oameni obi[nui]i, la scriitori [ifilosofi, care tr\iesc `n afara lumii, to]i fac partedin „haremul imaginar“ al lui Tom Kastelka.

{erban Tom[a, Ghe]arul, colec]ia „Proz\“,Editura Cartea Româneasc\,

2009, 34.95 lei

TREI R|SPUNSURI DE LA {ERBAN TOM{A

„Ghe]arul este, poate, printre ultimeleromane române[ti de mari dimensiuni“

Cine este Tom Kastelka? Un M`[-kin „ignorant“?

A]i intuit extraordinar naturapersonajului meu. Da, se poatespune c\ Tom Kastelka este unalt M`[kin. „Ignorant“ doar `nsensul c\ ì lipse[te credin]aprofund\ care `l caracterizeaz\pe eroul dostoievskian. {i poatec\ el nu `n]elege `n `ntregimetot ceea ce i se `nt`mpl\. Tomsuport\ presiunea unei societ\]icare reduce la dimensiuni mes-chine toate nobilele sale ela-nuri. Povestea tinerei care moa-re `ntr-un accident de automo-bil este, de fapt, romanul scrisde Tom [i el nu trece de limitasuperioar\ a unei mediocrit\]il\udabile. ~n construirea luiTom, am utilizat aspecte dinexisten]a tragic\ a unui foartebun prieten, regretatul poet IonStratan. Chiar a[a `l considerampe Stratan: sem\n`nd cu „Ma-

estrul“ lui Bulgakov – care scria,prin contrast cu Tom, un foartebun roman –, el este un M`[kinautohton, un fel de Ladima cuo aureol\ slav\, un aisberg r\-t\cit pe m\rile Sudului... Con-struit pe sugestii oferite de mi-tul lui Moise, c\ruia nu i se per-mite s\ p\[easc\ pe P\m`ntulF\g\duin]ei, Tom Kastelka ilus-treaz\, ca [i prin]ul M`[kin, ne-putin]a unui anumit tip umande a dep\[i propriile limite [i dea-[i finaliza aspira]iile. Tom ajunges\ tr\iasc\ `n imagina]ie, `ntr-olume format\ din elemente se-lectate din propria copil\rie [idin c\r]ile citite. Conflictul `ncare este prins Tom este unulspecific tragediei: el se lupt\ cufantasmele [i cu destinul s\u.C\l\toria `n ora[ul Christiana [i`nt`mpl\rile de acolo se petrecnumai `n mintea personajului.Drumul c\tre Cristiana poate fisocotit nu numai o c\l\torie apersonajului `n propria imagi-na]ie [i `n universul ospitalier alliteraturii, ci [i una `n moarte.

„Eu nu pretind c\ s`nt personajde poem sau de epopee. De ro-man, da, dar asta e altceva“, spu-ne la un moment dat Tom. Ce `l`mpiedic\ s\ fie [i un personaj deepopee?

Epopeea presupune o perspecti-v\ narativ\ „de jos `n sus“, iarTom este privit de narator de „la

egal la egal“, cu `ng\duin]\ [icu o tu[\ abia vizibil\ de umor.Personajul are [i el sim]ul umo-rului `n aceea[i propor]ie. Poatec\ ar fi fost mai `n spiritul roma-nului s\ fac din Tom un perso-naj comic. S\-l privesc, adic\, „desus `n jos“, cum procedeaz\John Kennedy Toole `n Conju-ra]ia imbecililor. Tr\ind `n virtual,Tom legitimeaz\ un alt tip deroman, total diferit de realismuldur, cinic sau teribil `n care exce-leaz\ proza româneasc\. ~n alt\ordine de idei, Ghe]arul este,poate, [i printre ultimele romaneromâne[ti de mari dimensiuni, cuo miz\ artistic\ riscant\, deoare-ce cred c\ viitorul nu va fi, celpu]in pe pia]a literar\, al roma-nelor „mari“, de anvergur\, alc\ror scenariu este o `nv`rtire lanesf`r[it `n jurul propriei cozi. Vortriumfa c\r]ile de mai mici di-mensiuni, cu o poveste la su-prafa]\, cu un conflict bine pus`n eviden]\, care s\-l ]in\ `n pri-z\ pe cititor. A[adar, nu Tho-mas Mann sau Nicolae Breban,ci Friedrich Durrenmatt.

Spune]i c\ „cea mai mare mi-z\ a unui roman e via]a“. Carear fi atunci miza poeziei?

Da, cea mai mare miz\ a unui ro-man este via]a, dar nu v\zut\ cao supravie]uire de azi pe mìne.E via]a trecut\ prin filtrul unor

idei, iluminat\ de ni[te revela]ii.Realismul dur [i-a consumat ul-timele experien]e valabile artis-tic odat\ cu remarcabila oper\a lui Radu Aldulescu. Deschide-rea c\tre grotesc, comic [i fan-tastic, `ntr-o formul\ original\,este unul dintre pariurile Ghe]aru-lui. A[a cum al]ii se concentrea-z\ pe scriitur\ sau pe conflict,eu mi-am `ndreptat aten]ia asu-pra unui personaj care nu poatevie]ui normal `n societate, darpoate tr\i cu succes `n plan lite-rar. Tom `n]elege c\ sufer\ decomplexul lui Leonardo, acelade a l\sa neterminate toate lu-crurile `ncepute. Dac\ l-a[ fi f\-cut con[tient de toate implica]ii-le actelor sale, ar fi ie[it schema-tic [i r\suflat. E mai bine ca per-sonajul s\ fie dus la vale de apeleepicului... Este evident, pentrumine, c\ miza marii poezii nu vafi niciodat\ mimesis-ul, ci absen-]a, virtualitatea [i negativitatealucrurilor, cum ar spune domnulNicolae Manolescu. Dumneavoa-str\, ie[enii, care a]i dat cei maimari poe]i din literatura român\,[ti]i, cu siguran]\, acest lucru.Tom tr\ie[te virtual fiindc\ are ostructur\ de poet ratat, care pune`n via]a sa ceea ce ar fi trebuit s\scrie. ~n cazul s\u, func]iile vie]ii[i ale literaturii se inverseaz\...

Pagin\ realizat\ de Bogdan Romaniuc

Lumea se `mparte `n dou\ categorii, spune {erban Tom[a `nGhe]arul. Exist\ oameni t\cu]i [i oameni vorb\re]i. Primiis`nt m\cina]i de `ndoieli, introverti]i [i singuratici. Ceilal]is`nt fal[i revolu]ionari, mae[tri, mentori sau demagogi.

„Haremul imaginar“al lui Tom Kastelka

Dumitru Ungureanu: „Oi fi eu superficial din fire, dar nu regret.De multe ori, `n loc s\ diger f\r\ colebil sau dicarbocalm te mirice «oper\» scris\ cu ambi]ie [i `ncruntare, prefer s\ ascultchestii u[oare, hituri de-o zi, de-acum o sut\ de ani sau de azi“.

HITURI DE-O ZI13 «

muzic\

Moartea `n pace aunui dirijor: SirEdward Downes

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Prin intermediul acestor amintiri am [iaflat de Edward Downes, care la sf`r[itulanilor ’40, gra]ie unei burse Carnegie, astudiat la Zürich dirijoratul. Scherchen `limpresionase atunci fiindc\ „se interesacu pasiune de binele umanit\]ii“. {i, in-diferent de gesturile sale de cruzime, `[iamintea Downes, „el d\dea dovad\ de omare generozitate de spirit [i trata fiecaremuzician `n mod egal, cu generozitate,indiferent de nivelul lui, cu condi]ia s\fie sincer [i muncitor. Ne `nsp\im`nta,dar `l iubeam“.

Multe din calit\]ile atribuite mentoru-lui s\u s`nt citate ast\zi ca proprii lui SirEdward Downes care, de[i nu a devenitun dirijor britanic de mare renume, a fostpermanent apreciat pentru pasiunea [icuno[tin]ele sale profunde `n lumea ope-rei [i `n mod particular a lui Verdi.

Downes s-a n\scut la Birmingham, `n1924, unde a [i studiat muzica [i literaturaenglez\ la universitate. {i-a f\cut cursuri-le post-graduale la Royal College of Music[i, din 1952, a fost asociat cu Opera rega-l\ Covent Garden, unde [i-a `nceputcariera ca repetitor. A p\r\sit Opera `n1970, pentru a prelua postul de directormuzical al Operei australiene, la Sydney,

dar a revenit `n fiecare an la Londra cadirijor invitat, iar din 1991, timp dec`]iva ani buni a fost director muzicalasociat la Covent Garden. De-a lungulcarierei sale londoneze a dirijat 950 despectacole, av`nd `n repertoriu 49 de o-pere. Unul din criticii londonezi amin-tea zilele acestea regretul exprimat deSir Edward, de a nu fi condus dec`t 25 dincele 28 de opere ale lui Verdi, `ntre celeomise afl`ndu-se Vesperele italiene.

Ini]ierii sale `n arta dirijoral\ cu Scher-chen i-au urmat un ata[ament [i o mareadmira]ie fa]\ de Rafael Kubelik, cel carei-a [i permis s\ debuteze [i apoi s\ dirije-ze la Covent Garden, `n momente `n careal]i dirijori [i-au anulat, `n ultima clip\,angajamentul. A[a avea s\-l descopere peVerdi, `ntr-un spectacol de mare succescu Otello, `n care rolul principal a fostc`ntat de talentatul tenor Ramon Vinay.

Edward Downes a fost, de asemenea,dirijor invitat principal [i, `n final, dirijoremerit al Orchestrei filarmonice a BBC-ului.Pentru meritele sale `n promovarea muzi-cii britanice [i a operei, `n 1986 a fost `n-nobilat, `n 1991 devenind Sir Edward.

Richard Morisson, principalul critical cotidianului „Times“, spunea despreel, la aflarea ve[tii mor]ii, c\ a fost „un mare

expert `n Verdi [i cu adev\rat responsabilde rena[terea tuturor operelor verdiene.A desf\[urat o munc\ serioas\ de savant`n preg\tirea noilor edi]ii care au adusaceste lucr\ri `napoi `n repertoriu“.

Nu am la `ndem`n\, c`nd scriu acester`nduri, admirabilele conversa]ii cu MariaCallas, disponibile pentru amatori pe maimulte discuri EMI consacrate Divinei.Ele pot fi ascultate, dac\ nu ave]i discul, peyoutube; conversa]ii `nregistrate `n 1967[i extrem de pre]ioase pentru `n]elege-rea artistei [i a evolu]iei ei spirituale.

Alte c`teva discuri muzicale ì ilustrea-z\ arta interpretativ\ [i c`teva preferin]ela prima vedere excentrice, `ntre caredomin\ pasiunea sa pentru opera luiProkofiev [i redescoperirea muzicii luiKorngold [i Glière, ultimul, cu siguran]\,pe urmele maestrului s\u, Scherchen.

Anun]ul familiei, f\cut mar]i [i pre-luat imediat de `ntreaga pres\, v\ spu-neam, a emo]ionat, [i pe drept cuv`nt:„Dup\ 54 de ani ferici]i petrecu]i `m-preun\, au decis s\-[i pun\ cap\t vie]ii,mai degrab\ dec`t s\ continue s\ luptecu problemele grave de s\n\tate... Aumurit `n pace [i `n circumstan]ele alesede ei, cu ajutorul organiza]iei elve]ieneDignitas, la Zürich“.

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

M-aam `ntrebat uneori cum seexplic\ succesul comercial ob]inutde ABBA `n Anglia, `ntr-oo vremec`nd pia]a nu ducea lips\ de tru-pe valoroase. Nu-i cred pe englezilipsi]i de sim]ul valorii, chiar dac\ei socotesc banul ca fiind valoareaprim\. Nici ABBA nu e un grup deduzin\, dar... totu[i... `ns\... S\ fac\v`nz\ri c`t Beatles? E posibil, cifre-le o atest\. Care s\ fie explica]ia?

P`n\ s-o citesc `n subtextul uneireplici din filmul Amadeus, am in-tuit-o `n mine. Replica ì apar]inelui Mozart, o tr`nte[te dinaintea~mp\ratului [i-a sfetnicilor s\i ceimai de vaz\: „Cine nu prefer\ s\asculte b`rfele frizerului `n loc detirade nes\rate despre virtu]ile ze-ilor?“. Aparent, scena e o justifi-care a frivolit\]ii personajului sauo punere `n abis a solemnit\]ii `nart\. Mai atent dac\ prive[ti [iascul]i, nu se poate s\-]i scapesemnifica]ia, la fel de frivol\ [i ea:omul e un animal superficial, de-dat pl\cerilor [i lenevelii, nu mun-cii [i responsabilit\]ii. {i dac\ nute `ncurci `n scrupule axiologicesau nu cedezi cu totul comodit\]iide-a g`ndi, po]i s\ bagi concluziac\ asta e, de fapt, starea natural\,paradisiac\ a omenirii: via]a u[oar\,loisir-ul, distrac]ia. Chiar a[a, n-a]iprefera o vacan]\ continu\ uneislujbe zilnice, oric`t de bine pl\tite?

N-o s\ fac aci filosofie preten-]ioas\ pentru a justifica tenta]iamea de-a lenevi la nesf`r[it. Chiar[i c`nd trebuie s\ scriu c`te un textprecum acesta, mai degrab\ a[sta dinaintea unui pahar de Mar-tini, la o teras\ cu vedere spreplaj\ dec`t `n fa]a monitorului.C\ruia oric`te screen-savere m\t\-soase, 3D sau HD i-a[ seta, tot nupoate s\ redea fr\gezimea plin\ deconsisten]\ a ceea ce v\d, miros,aud, pip\i, gust [i simt cu al [ase-lea sim]. Oi fi eu superficial dinfire, dar nu regret. De multe ori,`n loc s\ diger f\r\ colebil saudicarbocalm te miri ce „oper\“scris\ cu ambi]ie [i `ncruntare,prefer s\ ascult chestii u[oare,hituri de-o zi, de-acum o sut\ deani sau de azi. Sau evit s\ repetaudi]ia vreunui epigon al lui Hen-drix, delect`ndu-m\ cu vreoblond\ meteoric\, bine strun(j)it\de gimnastica showbiz, ce se f`]ìepe ecran cu o „compozi]ie“ f\cu-t\ s\ plac\. E ceva r\u c\ place?Dac\ doar asta vrea, n-ai ce s\ re-pro[ezi. Majoritatea cometelorcunosc regula [i nu cer mai mult.C`te uneia i se pare c\ are dreptulla, sau poate [i altceva. Mecanis-mul o arunc\ rapid pe tu[\.Pentru c\ nu toat\ lumea are

talentul, norocul sau inteligen]aMadonnei, de exemplu. Totu[i,v\zute ca un `ntreg, stelele de-ovar\ impresioneaz\. Citez c`tevanume „de pe vremea mea“, intra-te oarecum `n uzul comun careferin]e despre care nu trebuie,`nc\, s\ cau]i `n dic]ionare: San-dra, Sabrina, Samantha Fox, C.C.Catch, Taylor Dayne, Belinda Car-lise, Kim Wilde, Nena, SheenaEaston, Pat Benatar... Apoi „tru-pe“ `ncep`nd cu Pussycat, conti-nu`nd cu Spice Girls [i ajung`nd laGirls Aloud, Pussycat Dolls saualte pisicu]e... ~n fine, punct [i-ovirgul\, fiindc\ show-must go on:Lady GaGa (foto), produs perfectal industriei, a c\rei pies\ PokerFace m\ face s\... S\ dansez, cealtceva?!

Am `n[irat numai nume femini-ne dintr-o pornire fireasc\, pentrucare voi suporta repro[uri `ndrep-t\]ite. Pentru mine, genul \sta deshowbiz se potrive[te cu vacan]a.Dar dac\ e s\ aleg ceva „neserios“pentru „petrecerea timpului liber“,nu ezit deloc: Pet Shop Boys – Yes(EMI, 2009). Peste dou\ decenii decarier\ au f\cut din cei doi „b\ie]ide la magazinul de p\s\ri“ un (alt)icon al mitologiei contemporane,cum se scria odat\ la manualul deideologie consumist\, nu comu-nist\. Asta m\ scute[te de-a insis-ta `n explica]ii. Tocmai bine – evacan]\!

De vacan]\

La `nceputul acesteis\pt\m`ni, vesteadispari]iei, printr-osinucidere asistat\, la oclinic\ din Elve]ia, adirijorului britanic SirEdward Downes [i aso]iei sale a [ocat lumeamuzical\. M\rturisesc c\gestul b\tr`nului dirijor,marcat at`t de suferin]eleso]iei sale, `ntr-o faz\terminal\ a unei boli f\r\speran]\, c`t [i depropriile suferin]ecauzate de pierdereavederii [i a auzului, m-aimpresionat mult. SirEdward Downes a fostunul din elevii dirijoruluiHermann Scherchen,eroul meu, pe care l-avenerat [i despre care ascris amintiri remarcabile.


„Suplimentul de cultur\“ [i Libr\riile „C\rture[ti“ v\ ofer\ `naceast\ s\pt\m`n\ recomand\ri de vacan]\.

» 14

fast food


Cel mai recent roman al luiSalman Rushdie,Seduc\toarea din Floren]a,publicat `n 2008, este oelegie `nchinat\ frumuse]ii[i, `n acela[i timp, o medi-ta]ie asupra naturii [i amodului `n care func]ionea-z\ puterea. Av`nd `n centrufigura misterioas\ [i se-duc\toare a unei femei –prin]es\, vr\jitoare [i sclav\,visul de dragoste al oric\ruib\rbat –, povestea `mbin\epoci istorice [i spa]ii cul-turale diametral opuse,purt`ndu-ne din Floren]a luiMachiavelli [i a familiei de Medici `n opulenta Indie amogulilor din perioada de glorie marcat\ de domnialui Akbar. Cu toate c\ ne l\s\m cuceri]i de fermec\-toarea eroin\ a c\r]ii, cu toate c\ cel ce ]ine `n m`n\firele multicolore ale nara]iunii pare a fi un ins miste-rios cu aerul unui nobil, cu m\iestria unui scamator [imisiunea unui diplomat, adev\rata partitur\ a seduc]ieieste interpretat\, ca `ntotdeauna, de Rushdie `nsu[i,care `mbin\ harul unui povestitor oriental cu talentulplastic [i bog\]ia de nuan]e ale unui miniaturist.

Salman Rushdie, Seduc\toarea din Floren]a, colec]ia „Biblioteca Polirom. Seria de autor

«Salman Rushdie»“, Editura Polirom, 44.95 lei

» „~n Seduc\toarea din Floren]a,Rushdie se `ntoarce `n timp, la aceleprime indicii ale schimbului culturalcare [i-au l\sat puternic amprentaasupra operei sale... Unul dintre celemai bune romane scrise de Rushdiep`n\ acum.“ („The Observer“)

Seduc\toarea din Floren]a

Salman RushdieEditura: Polirom

Platon [i Ornitorincul intr\ `ntr-un bar

Thomas Cathcart [i Daniel KleinEditura: Nemira

Imagini mi[c\toare

Therry PratchettEditura: Rao

Balul fantomelor

Radu ParaschivescuEditura: Humanitas

Lume m\runt\

Dan CamilloEditura: Vellant

»»

»»

»»

»»

»»

Din Floren]a luiMachiavelli `n cea a familiei de Medici

RECOMAND|RI CARTE

Strania poveste alui Benjamin Button

Regia: David FincherWarner Bros. Pictures

ParisRegia: Cedric KlapischCe Que Me Meut

Despre fericire [ialte nimicuri

Regia: Mike LeighFilm 4

Tinere]e f\r\ tinere]eRegia: Francis FordCoppolaAmerican Zoetrope

Seria „Minuscule“Osutanu

»»

»»

»»

»»

»»

RECOMAND|RI FILM

RECOMAND|RI MUZIC|

FarRegina SpektorSire Records

Big Whiskey and The Groogrux

Dave Matthews BandMediaPro Music

Lhasa

LhasaWarner Music

Om de lutAlexandrinaA&A Records

Silent Strike

AlbLa Strada Music

»»

»»

»»

»»

»»

Drago[ Cojocaru

Oric`t de flatant ar fi fost pentru noi faptulc\ Francis Ford Coppola s-aa re`ntors lacinema adapt`nd o nuvel\ de MirceaEliade, c\ a filmat `n România [i c\ a folosito distribu]ie aproape `n `ntregime local\(Alexandra Maria Lara, Bleon], Pintea,Dinic\, Rebengiuc, Piersic Jr, Iure[ etc.),TTiinneerree]]ee ff\\rr\\ ttiinneerree]]ee nu s-aa dovedit a fitrambulina care s\ `i propulseze pe românila Hollywood.

{i asta fiindc\ filmul a fost `nt`mpinat, `ncel mai bun caz, cu impresii amestecate,chiar deseori ostile. {i-a rupt Coppola din]ii`n Eliade? A fost `ntoarcerea maestrului un„ghiveci tipic românesc“, un faux-pas`necat `n prea mult\ ambi]ie, confuzie [iexces de misticism [i filosofie?

Adev\rul este c\ `nsu[i Coppola nu [i-a`nchipuit c\ Tinere]e f\r\ tinere]e va fiprimit cu bra]ele deschise, cu at`t mai multcu c`t nu aceasta a fost inten]ia lui. Oinactivitate artistic\ de aproape undeceniu, e[ecul a dou\ proiecte personale(Pinocchio [i utopia Megalopolis) l-au aduspe autorul Na[ului s\ `[i doreasc\ s\`ntoarc\ spatele succesului sigur [i s\`ncerce s\ `[i redefineasc\ locul `n nouarealitate cinematografic\.

Amintindu-[i de zilele tinere]ii, c`nd

`nv\]a meserie de la Roger Corman, unuldintre cei mai mari speciali[ti `n bricolajede serie B de la Hollywood [i finan]`ndu-[isingur filmul, Coppola a exclus din startorice concesie f\cut\ gustului public.„Trebuie s\ repar\m 50 de ani de sp\larede creier, 50 de ani `n care ni s-a spus cumtrebuie s\ fie un film: comercial, u[or de`nghi]it, structurat `n a[a fel `nc`t s\ fie`n]eles de un public c`t mai larg“, explicaregizorul `ntr-un interviu recent. „Chiar [ioamenii care citesc c\r]i sofisticate sea[teapt\ ca un film s\ nu `i fac\ s\g`ndeasc\ prea mult, s\ fie ceva u[or lacare te distrezi, r`zi sau te sperii, de la carepleci acas\ [i pe care `l ui]i. Asta trebuie s\se schimbe“.

De aceea, Coppola nu s-a sfiit s\ spun\celor care au str`mbat din nas c\, atuncic`nd abordezi un autor ca Eliade, te a[tep]ica receptarea s\ fie diferit\ de cea a unorfilme precum Shrek sau Spider-Man. „Maivede]i-l o dat\!“, a fost replica dat\criticilor de celebrul regizor.

Coppola se reinventeaz\via Eliade

Primul extras de single al acestui al-bum este Laughin With [i a fostlansat ini]ial pe pagina de Myspacea Reginei pe 8 mai, put`nd fi down-loadat de fanii din SUA [i din Europaal\turi de piesa Blue Lips. Albumuleste `n sine un disc omogen, careimpresioneaz\ prin versurile ce s`ntuneori inocente, dar originale, se-par`nd-o `n acest mod pe artist\ detoate celelalte c`nt\re]e pop.

„Laughin With `ncepe ca o medi-ta]ie asupra umorului negru de cared\ dovad\ Dumnezeu [i se termin\ca o criz\ existen]ial\, o ie[ire ceeste sus]inut\ de un violoncel cu unbeat foarte soft [i pl`ng\tor. Spektoreste o femeie ce nu are nevoie deun motiv pentru a avea o ie[ireemo]ional\ de genul Cernob`lului“,sus]ine Jon Dolan de la RollingStones.

Produc]ia albumului este diferit\de data aceasta, fiind ceva mai deco-rativ\, cizelat\ fiind de produc\toriiMike Elizondo (Fiona Apple, Maroon5), Jacknife Lee (R.E.M., U2), JeffLynne (ELO) [i David Kahne (cu carea colaborat [i la Begin to Hope). Sep\r\se[te spa]iul minimalist cu care

fanii erau obi[nui]i la primele al-bume, `ns\ acest lucru nu eclipseaz\cu nimic personalitatea [i conceptulaflat `n spatele albumului RegineiSpektor.

Far a ajuns `n top 10 pe iTunes `nMarea Britanie la doar 24 de ore dela lansare, iar pe iTunes `n SUA aajuns pe locul 1. Discul estenum\rul 1 pe Amazon.com lasec]iunea Bestsellers Music `n SUA [ipe locul 29 `n UK.

Regina Spektor se joac\ cu aju-torul unor piese ca Eet, ce are ver-suri molipsitoare [i inocente, dar d\dovad\ de maturitate artistic\ cupiesele Man of a Thousand Faces [iBlue Lips.

Human of the Year este piesa ce`mp\rt\[e[te o parte din ambi]ia [iintimitatea albumului Begin Hope,iar piesele Two Birds [i One MoreTime with Feeling demonstreaz\`nc\ o dat\ c\ nu [i-a pierdut deloc`ndem`narea `n a produce un popfrumos, de calitate, cu versuri pem\sur\.

Regina Spektor – Far, distribuit `nRomânia de A&A Records/Warner

Music Licensee

La joac\ `n curtea regineiFar a ap\rut pe pia]\ [i `ntr-o edi]ie special\ cecon]ine un CD cu 15 piese [i un DVD cu 4videoclipuri la piesele Laughin With, Dance Anthemof the 80’s, Eet, Man of a Thousand Faces.


15 «

fast food

CORN, LAPTESAU UN LAPTOPMAC

M\d\lina Cocea: „Programul «cornul [i laptele» a c\p\tat o cu totul alt\ semnifica]ie `n ochii mei, de c`nd am aflat c\ `nMaine, SUA, fiecare elev de la [colile de stat a primit un laptop Mac“.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBO

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

CCoolleeggiiuull eeddiittoorriiaall:: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici (senior editor)

RReeddaaccttoorr-[[eeff:: George Onofrei

RReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt:: Anca Baraboi

SSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee:: Florin Iorga

RRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Emilia Chiscop,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Florin L\z\rescu, Veronica D. Niculescu, Adrian Olaru, DianaSoare, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu.

CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Mihaela Michailov.

AArrttee vviizzuuaallee:: Constantin Vic\.CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu. TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: Robert B\lan, R. Chiru]\,

Ciprian Nedelcu, Veronica D. Niculescu,

Elena Vl\d\reanu, Cristina Hermeziu.

PPuubblliicciittaattee:: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee // AAbboonnaammeennttee:: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]iiRodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:[email protected].

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »» „„SSuupplliimmeennttuull ddeeccuullttuurr\\““ uuttiilliizzeeaazz\\ fflluuxxuurriillee ddee [[ttiirrii NNeewwssIInn »» MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

– Urm\torul!Prin u[a mare, alb\, `n form\

de dou\ aripi uria[e, intr\ doib\rba]i `mbr\ca]i `n costume ne-gre [i ochelari de soare, `ncadr`ndo figur\ aparent comic\, un b\r-bat nud, cu p\rul negru acope-rindu-i mare parte din fa]\, [i careabia se ]ine pe picioru[ele cadou\ be]e de chibrit.

– Numele! strig\ din nou omulde la birou, cu o autoritate dejudec\tor buh\it.

Unul din cei doi oameni `n ne-gru se apropie de el:

– Bun\ ziua. Omul acesta esteMichael Jackson.

– O, Dumnezeul meu! Serios?!,apoi revenindu-[i din falsa sur-prindere: {i cine-i el? Nu poate s\vorbeasc\? Domnule, vorbi]i vreolimb\?

– ~mi cer scuze, zice omul `nnegru z`mbind, cred c\ glumi]i.Nu [ti]i cine e Michael Jackson?

– Dosar ave]i? Domnule? Vor-bi]i englez\? Nu! Nu [tiu cine eMichael Jackson [i nu m\ intere-seaz\, domnule. De 60 de anistau aici s\-mi fac meseria, da? N-am p\r\sit o clip\ biroul \sta,nici m\car s\ m\ duc la toalet\.Nu exist\ televizor aici [i ce m\enerveaz\ cel mai mult e c\acela[i lucru trebuie s\-l repet defiecare dat\ c`nd vine c`te unuldin \sta cu preten]ii din nu [tiuce categorie social\. C\-s bogat,c\-s model, c\ am o buc\ maimare [i nu-mi `ncape curul pescaun! To]i vor tratament prefe-ren]ial. Ei bine, nu se poate! Tre-buiesc respectate toate cele 40 depor]i. Asta e doar prima dintre

ele, a[a c\ v\ somez de pe acums\ v\ preg\ti]i psihic pentru ceurmeaz\. Dac\ nu v\ convine,merge]i la alt ghi[eu. S`nt mii!Dar s\ [ti]i c\ la fiecare linie deasamblare e la fel. Voi \[tia de labiroul special crede]i c\ dac\ap\re]i cu ochelarii pe ochi toat\lumea se d\ la o parte, nu? Eibine, nu, domnule! Legea trebuierespectat\. Oamenii s`nt egali `nfa]a Lui! A]i `n]eles? A[a spunelegea. E una singur\. {i unde nu elege, e haos. Adic\ nu la noi.Dac\ vre]i haos, merge]i vis à vis.Cl\direa mare, ro[ie, de pestedrum. N-ave]i cum s-o rata]i. Ok? Acum vreau s\ v\d dosaruld`nsului.

– ~mi cer scuze, dar MichaelJackson e un important c`nt\re].Cel mai mare din istorie.

– Mai mare ca Frank Sinatra?C\ nu pare... Nu-n]elege]i c\ num\ intereseaz\? Poate s\ fie [i Pa-pa. F\r\ dosar nu intr\.

– Papa?– Am glumit. Papa intr\ direct.

Asta ca s\ vede]i c\ s`nt [i eu su-flet [i am sim]ul umorului.Haide]i, v\ rog, c\ am foartemult\ treab\. S`nt sute de mor]icare a[teapt\. Lua]i-l `napoi, s\mai umble pu]in pe P\m`nt p`n\-irezolva]i dosarul. S\ nu negr\bim. C\ timp avem suficient,slav\ Domnului pentru asta.

– O s\ fac pl`ngere, o s\ aiprobleme, s\ [tii... Asta nu se ter-min\ a[a.

– V\ rog frumos s\ nu m\ tu-tui]i [i s\ nu m\ amenin]a]i. {i n-ospun de dou\ ori. Nu uita unde teafli. Amin. Urm\torul!

Urm\torul partea a 2-a

»» Baywatch, da, serialul cu multe tipe `ncostume de baie ro[ii alerg`nd tihnit [i`n reluare pentru a salva via]a vreunui ̀ ne-cat, se transform\ `ntr-un film pentrumarele ecran. Ba mai mult, va fi un filmde comedie – gen Academia de Poli]ie cus`ni. Eu una r`d deja.

»» Alice `n }ara Minunilor va fi [i el ecra-nizat pentru cinema, `ntr-un film `n careregizorul Tim Burton (cunoscut pentrupelicula Charlie [i Fabrica de ciocolat\)combin\ film\ri reale cu anima]ie, de-sene fanteziste [i efecte 3D pentru a re-da un univers cum doar `n imagina]iaunui copil poate exista mai frumos.

»» Serialul Friends a `mplinit 15 ani, mo-mentul fiind marcat cu apari]ia pe pia]\a unor colec]ii speciale cu „best of“ pen-tru toate personajele.

»» Mariah Carey apare cu cel-mai-ulti-mul-r\cnet-telefon, un Nokia N97, `n ul-timul ei videoclip; [i da, aici [tirea este`ntr-adev\r faptul c\ Mariah Carey maifilmeaz\ videoclipuri.

»» A existat o `ntreag\ dezbatere despre c`tde multe detalii vrem noi s\ [tim desprece se petrece `n dormitoarele casteluluiHogwarts, c\minul lui Harry Potter [i al al-tor mii de hormoni de vr\jitori adolescen]i.Concluzia: `n timp ce c\r]ile s`nt pentrucopii, filmele Harry Potter `ncep s\ fie

pentru copii `n tranzi]ie, iar actorii s`ntfo[ti copii de-a dreptul.

»» Romanul Ulise al lui James Joyce s-atransformat `n mesaje de Twitter. Perso-najele au primit propriile conturi, trimi-]`nd relat\ri de 140 de caractere, la per-soana 1, despre ce f\ceau [i unde erau, res-pect`nd perfect cronologia capitolului pecare au `ncercat s\ `l redea.

»» Sacha Baron Cohen, cunoscut [i ca Bo-rat, a.k.a Bruno, fost Ali G. a ap\rut laun talk-show ca el `nsu[i.

»» Google Maps a scos o edi]ie Seinfeld ah\r]ii ora[ului New York, `n care apartoate locurile dragi personajelor: aparta-mentul lui Jerry, cafeneaua preferat\,sediul televiziunii la care [i-au prezentatcelebra idee a unui serial „despre nimic“,casa p\rin]ilor lui George. ~n ciuda fap-tului c\ Seinfeld este filmat, desigur, pecoasta de vest a Statelor Unite, localiza-rea pe hart\ a distan]ei dintre apartamen-tul lui Elaine [i cel al lui Jerry arunc\ onou\ lumin\ asupra obstacolelor pestecare a trecut prietenia lor.

»» Programul „cornul [i laptele“ a c\p\tat ocu totul alt\ semnifica]ie `n ochii mei, dec`nd am aflat c\ `n Maine, SUA, fiecareelev de la [colile de stat a primit un laptopMac.

»» Fosta Posh Spice [i David Beckham au`mplinit zece ani de la nunta secret\ [ide vis care a avut loc `n Irlanda. Numelepopular pentru aceast\ aniversare este„nunta de tinichea“, dar toat\ lumea se`ndoie[te sincer c\ a fost chiar a[a.

»» Dup\ 132 de ani, pe tabela de scor dela Wimbledon nu mai apar apelativele„dra“ sau „dna“ `n fa]a numelor juc\toa-relor, ci banalul prenume + nume. Gestul(radical, spun cunosc\torii) a primit do-u\ explica]ii: s-a dorit aducerea tenisu-lui feminin la nivelul celui masculin,unde meciurile nu se disput\ niciodat\`ntre „domni“; `n plus, a urm\ri scorulconfrunt\rii `ntre dou\ surori deveniseo adev\rat\ art\ a concentr\rii joriki.

»» C`nt\re]ul Justin Timberlake va scrie ocarte de golf. (Pauz\ de stupefac]ie.) Separe c\ Justin este pasionat de mic de acestsport [i dore[te s\ lanseze un volum dememorii despre ini]ierea sa `n acest do-meniu [i partidele sale de golf. ~mi cerscuze, dar trebuie s\ `nchei textul aici,ca s\ m\ a[ez de pe acum la coad\ `ntr-olibr\rie.


~n timp ce `mi mijeam ochii s\ deslu[esc[i eu chipul lui Michael ap\rut pe unciot de copac `n Stockton, `n timp cecalculam datoriile sale `n dolari mai binedec`t propria-mi linie de creditare, `ntimp ce `mi f\ceam griji pentru

animalele lui preferate – Bubbles, Riki [iSabu –, `n timp ce Usher c`nta cu m`nape un sicriu [i lumea se vedea nevoit\s\ treac\ prin cele cinci faze ale durerii`n mai pu]in de dou\ s\pt\m`ni, `n jurulmeu se `nt`mplau urm\toarele:

TOATE {TIRILE PE CARE LE-AM PIERDUT

Pl`ng`ndu-l pe Michael

COOLTURISME

M\d\lina COCEA

Iulia Blaga: „Filmele lui Michael Mann nu dezbat problemeexisten]iale, iar el nu a fost considerat ca apar]in`nd primuluie[alon. Dup\ Public Enemies poate c\ nu va mai fi a[a“.

PUBLICENEMIES

» 16

fast-food


EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

Pentruvacan]\Cum asta-ii ultima rubric\ `naintede vacan]a „Suplimentului“,En]iclopedia [i-aa spus c\ trebuie s\le propun\ cititorilor ei cel pu]in oactivitate ludic-ccreativ\, cum ar firebus, sudoku sau decuparea ver-surilor poe]ilor prefera]i din revis-tele de cultur\. Din p\cate, decur`nd [i-a dat seama c\ nu mai[tie c`t fac 7 ori 8, a[a c\ a aban-donat jocurile matematice, a des-chis o carte (foarte `nt`mpl\tor, unade Maurice Blanchot) [i a g\siturm\torul pasaj: „~ns\ cuiva carene-ar m\rturisi: S`nt mereu anxios`n timpul lecturii, altcuiva care n-arputea s\ citeasc\ dec`t `n c`tevamomente privilegiate sau unuiacare [i-ar da toat\ via]a peste cap,care ar renun]a la lume, la slujb\ [ila bucuria lumii pentru a-[i des-chide o cale spre o lectur\ de c`te-va clipe, lor le-am face cu siguran]\loc l`ng\ bolnava aceea a lui PierreJanet care nu citea de bun\ voiedin cauz\ c\, spunea ea, o cartecitit\ devine o carte murdar\“.Blanchot se-ntreab\ de ce doarscriitorii au privilegiul ame]elii `nfa]a foii albe. Cu alte cuvinte, de ceangoasa trebuie s\ fie rezervat\ au-torilor, de ce cititorii n-au voie s\se `nfioare c`nd deschid o carte, s\-[iconstruiasc\ propriul ritual de alun-gare a spiritelor (ar putea, de e-xemplu, s\ c`nte de trei ori „HappyBirthday, Boris!“, a[a cum face per-sonajul ultimului film al lui WoodyAllen c`nd se spal\ pe m`ini)?

Bine, acum o s\ `ntreba]i de cear vrea cineva s\ fie angoasat toc-mai `n vacan]\. Printre altele, ca s\nu mai ia totul de-a gata, inclusivfaptul de-a deschide o carte. Activi-tatea ludic-recreativ\ propus\ deEn]iclopedie pentru luna august epunerea `n pielea b\[tina[ului dinMercury; Or, the Secret and SwiftMessenger (scris\ de John Wilkins`n 1641), b\[tina[ care ajunge s\ se`nchine unei scrisori scrise dest\p`nul lui, pentru c\ textul l-a datde gol c\ a m`ncat jum\tate dinsmochinele pe care trebuia s\ leduc\ la destina]ie.

Pu]in\ s\lb\ticie, deci, la mare,la munte, `n Grecia [i-n Malaezia, osumedenie de cititori care nu-[imai permit s\ arunce o carte „c`tcolo“, de frica unui blestem carele-ar putea pune via]a `n pericol.

Acum vreo lun\ v\ poves-team aici cum aproape defiecare dat\ c`nd parcurg odistan]\ mai lung\ cu trenuldau peste personaje de-]ist\ mintea-n loc. {i-amschi]at dou\, de exemplu,`ntr-un tur-retur Ia[i-Bu-cure[ti. Mai am alte dou\,din aceea[i galerie, dinacela[i tren, pe aceea[i rut\.

Dus: `n trenul spre Bucu-re[ti. La B`rlad a urcat undomn de vreo cincizeci deani, care privea r\t\cit `n

jur. Am crezut c\ nu g\se[tenumerele de scaun (lipiteidiot, sub suportul de baga-je, `nc`t le vezi doar dac\ tea[ezi [i ridici ochii spre ta-van). I-am ar\tat eu truculde care m\ prinsesem `ntretimp:

— Uita]i-v\ dedesubt. Nu era asta problema lui.

Zice:— Am r\mas tr\snit!

N-am mai mers niciodat\ cua[a ceva!

{i-a ocupat locul [i acontinuat s\ priveasc\ uluit

prin minun\]ia de Intercity,d`nd apreciativ din cap.„Ce-a mai ajuns lumea as-ta!“, p\rea c\ g`nde[te. Laun moment dat a vorbit latelefon. Apoi s-a `ntors c\tremine [i mi-a vorbit ceva, darnu l-am auzit din cauzac\[tilor. Cum am v\zut c\omul insista, mi le-am scos.Mi-a spus complice:

— Era b\iatul meu de laBucure[ti. ~i fac o surpriz\.Nu i-am zis c\ m\ duc chiaracum la el.

~ntors: `n trenul spre Ia[i. {ase diminea]a, c\l\tori

chiori de somn. Eu, [i mai[i. Urc\ o mam\, un tat\ [iun unchi, `nso]ind un plodcare nu cred s\ fi avut unan. Copilul a b\gat un bo-

cet de `nviorare de vreunceas. F\cea ca trenul `ngar\, ba parc\ [i mai mult,ca vaporul `n port.

N-a t\cut nici cu ceiu], nicicu p\pic\, nici cu lugu-lugu.Vecinii din vagon au b\gatc\[ti sau degete `n urechi,rup]i de nervi. Dac\ cinevaar fi avut la `ndem`n\ unpistol, [tiu ce-ar fi f\cut cuel. Dup\ ce [i-a interpretatnum\rul, bebe-ul bocitor s-aoprit de la sine, a t\cut caprin miracol, a[ezat `n fund.

Mama [i tata au adormit.Unchiul a adormit. C\l\toriidin vagon dormeau tun.Numai plodul st\tea `nfund, inspect`ndu-i pe r`nddin priviri [i z`mbindu-le.C`nd m-a z\rit mi[c`ndu-m\,s-a fixat cu privirea [i cuz`mbetul pe mine. I-amf\cut din m`n\. Tot com-plice, p\rea c\-mi spune:

— Uit\-te [i tu la fraierii\[tia cum dorm. Ce naibaau de-s a[a obosi]i?!

Alte dou\ personaje dus-`ntors

Fire[te, de n-aar fi, nu s-aar povesti (poatec\ [i Hitler a avut o copil\rie neferici-t\), dar lucrurile de mai sus se pare c\au determinat destinul unui om care a`nc\lcat legea pentru c\ trebuia s\ se o-pun\ unei autorit\]i. A intrat `n pu[c\-rie din vina tat\lui s\u, care l-a sf\tuit s\pledeze vinovat ca s\ scape. A stat p`n\la urm\ opt ani [i jum\tate... Mama `imurise pe c`nd era copil, iar tat\l separe c\ era un om destul de strict. „S\n-ai `ncredere `n femei“, spune un gang-ster `n filmul lui Michael Mann. Primasa so]ie, Beryl Ethel Hovious, a divor]atpe c`nd ̀ nc\ era ̀ n ̀ nchisoare. Iar Ana Cum-p\na[u, cunoscut\ ca Anna Sage (de laSuciu, numele celui de-al doilea so] als\u), l-a tr\dat prin `n]elegerea f\cut\ cuFBI-ul `n schimbul anul\rii deport\riisale. Femeia spusese la FBI c\ va fi `m-br\cat\ `n ro[u, dar se pare c\ `n searazilei de 22 iulie 1934 a fost `mbr\cat\`n portocaliu. Ca „fan\“ a romanului Fe-meia `n ro[u (scris de Adriana Babe]i,Mircea Nedelciu [i Mircea Mih\ie[), ca„fan\“ a lui Michael Mann, a filmelor cugangsteri [i a perioadei respective (decica multi-„fan\“), am dreptul s\ m\ `ntrebde ce Anna Sage [i-a pus fust\ portoca-lie `n loc de ro[ie. Avea deja mustr\ri decon[tiin]\, se `ndoia c\ a f\cut ce trebuia?Motivul a fost poate unul foarte banal.

Devenit unul dintre meseria[ii cei maistiliza]i de la Hollywood, un profesio-nist care nu pretinde c\ face opere a-d`nci c`t Lacul f\r\ Fund de la Ocna Si-biului, dar care a ajuns muncind la ceeace al]ii nu ajung niciodat\, MichaelMann recurge la un truc extraordinar.Se [tie, filmele lui nu dezbat problemeexisten]iale, iar el nu a fost considerat

ca apar]in`nd primului e[alon. Dup\ Pu-blic Enemies poate c\ nu va mai fi a[a.Deci care e trucul? Michael Mann – saumai exact directorul s\u de imagine, Dan-te Spinotti – a filmat `n High Definition(HD), ceea ce d\ imaginii o claritate ex-trem\, senza]ia de imediat, impresia c\lucrurile se `nt`mpl\ aici [i acum, ne`nce-tinite de filmatul pe pelicul\. Mann spu-ne c\ a f\cut „tot posibilul ca s\ eviteconven]ia filtrului nostalgic sau ten-din]a de a face ca totul s\ par\ b\tr`n“.Ideea e de o mare inteligen]\ nu doar pen-tru stilistica filmului (norii cumulus, fa-vori]ii lui Mann, arat\ foarte bine `n di-gital), dar cred c\ e prima oar\ c`nd unfilm de epoc\ `n care scenografia, ma[i-nile, costumele, frizurile s`nt „de acolo“pare la fel de actual ca un jurnal de actua-lit\]i v\zut la cinema `n aceea[i perioad\.

Inamicii publici te `nghite`nc\ de la primele cadre

Mann lucreaz\ de regul\ americ\ne[te,pe pove[ti cu structur\ clar\. ~i plac bino-murile – duelurile, dar [i dueturile. Dac\`n Heat, Pacino [i De Niro, v`n\torul [iv`natul, se adulmecau ca dou\ animales\lbatice `n termenii unei p`nde tot maipline de respect, iar `n Miami Vice, Co-lin Farrell [i Jamie Foxx comb\teau un

adversar comun, `n Inamicii publici, e-roii s`nt ca generalii a dou\ armate.Johnny Depp `n rolul lui Dillinger [iChristian Bale `n cel al lui Melvin Pur-vis, agentul FBI sub a c\rui comand\ vafi `mpu[cat Dillinger, au o singur\ sce-n\ `mpreun\, c`nd Dillinger e arestat (vaevada...), dar comunic\ `ntreg filmul.S`nt dou\ personaje-efigie, asta [i pentruc\ jocul actorilor e rece, iar schimbullor de replici e metalic de-a dreptul. Num\ omor `n general dup\ Johnny Depp,dar aici mi-a pl\cut pentru c\ a g\sitpuncte de jonc]iune `ntre el [i personaj,iar felul `n care Depp se joac\ de-a ac-toria, piruetele lui, merg bine pe histrio-nismul lui Dillinger (vezi imaginile care`nc\ exist\ cu Dillinger r\spunz`nd `ntre-b\rilor jurnali[tilor [i faptul c\ Dillingerse ascundea, ca un actor vedet\, tocmai

`n mijlocul oamenilor). Lipsa unei ase-m\n\ri fizice `ntre cei doi nu e compen-sat\ numai de machiaj [i de tunsoare,dar [i de o mobilare interioar\ care pen-tru Johnny Depp a fost lesne de realizat.

Inamicii publici te `nghite `nc\ de laprimele cadre. Unii spectatori poate n-aumai tr\it de mult senza]ia c\ se topesc`n epoca de pe ecran [i `n evenimentelepe care le urm\resc. Mann a g\sit cele maibune solu]ii pentru un film mai multdec`t onest [i pe c`t de la locul lui, peat`t de profesionist [i de solid.

Pe Johnny Depp greva de la Hollywoodl-a adus, din `nt`mplare, `n rolul lui Dill-inger. Adev\rul e c\ nu se putea mo-ment mai bun dec`t criza financiar\ pentrua `n]elege de ce Dillinger, Bonnie [i Clydesau Ma Baker au fost at`t de cunoscu]i [iiubi]i `n perioada crizei economice.

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

M\ `ntreb ca `n 12 oameni furio[i: dac\ JohnDillinger n-ar fi fost `nchis la 26 de ani pentrutentativ\ de jaf [i n-ar fi cunoscut `n pu[c\rie doigangsteri care s\-i explice, p`n\ `n 1933, c`nd a ie[it,cum e cu jefuirea b\ncilor, ar mai fi devenit InamiculPublic nr.1 `n Illinois [i Washington D.C. `n doar 14luni (1933-1934), p`n\ c`nd a fost `mpu[cat de FBI?

FILM

Iulia BLAGA

Femeia `n portocaliu

Inamicii publici/Public Enemies. Regia: Michael Mann. Cu: Johnny Depp, Marion Cotillard, Christian Bale

cio[ilor“. 6 luni de mandat · Dup\ ce c`]iva ani am auzit refrenul „acum s`nt bani pentru...

Documents

Transcript of cio[ilor“. 6 luni de mandat · Dup\ ce c`]iva ani am auzit refrenul „acum s`nt bani pentru...