Cioaba Adrian,Opris Alexandru,SerbanescuAlex,Dimeca Alexandru clasa a IX-a MI 4Profesor coordonator:Petrescu Sanda

Primul motor cu abur a fost proiectat n 1698 de Thomas Savery, un inginer englez. Acest motor era conceput s pompeze apa din mine, dar singura lui ntrebuinare a fost de a pompa apa n casele nalte din Londra. Primul motor performant a fost construit in 1712de inginerul Thomas Newcomen,din Comwall. Acesta avea un brat mare care pompa apa in 16 miscari de du-te-vino pe minut.In 1776,James Watt,un constructor scotian de mecanis-me,a adus imbunatatiri motorului lui Newcomen. Nicolas Cugnot a fost primul care in 1769 a folo-sit motorul cu abur la un vehicul.Acest vehiculputea transporta 4 persoane,dar a fost folosit latransportul armamentului greu.Viteza maxima care a fost atinsa cu acest vehicul a fost de 5 km/h.

Multumita unor combinatii speciale a pompelorde aer, in octombrie 1879, Edison a obtinut un vid(o rarefiere in balon) aproape de o milionime de atmosfera (cu mult mai putin decat vidul pe care tehnica il poate obtine azi; pe atunci o foarte mare realizare).Intr-una din noptile sale de munca din acea perioada, Edison, in laboratorul sau cugetand la una din problemele obisnuite, ce nu-I dadeau pace, framanta distrat intre degete un cocolos de funingine, amestecat cu smoala, pe care il folosea la telefon. In timp ce gandurile inventatorului zburau departe, degetele lui turteau si rasuceau cocolasul int-un firicel tot mai subtire. . Cand Edison a privit intamplator firul, i-a trecut prin minte sa incerce acest fir la lampa electrica. Spre marea satisfactie a lui Edison experienta facuta imediat a dat rezultate bune. A continuat sa experimenteze filamentele de funingine, in diferite compozitii si diferite forme. Dupa numeroase experiente Edison a confectionat o lampa cu fir de bambus carbonizat in forma de potcoava introdus intr-un balon de sticla din care a evacuat cu grija tot aerul. La 21 octombrie 1879, Edison a conectat lampa la circuitul electric, in lampa s-a aprins lumina. Edison a marit intensitatea curentului , asteptand ca firicelul subtire san u mai suporte caldura pana la incandescenta. Lumina s-a facut insa mai stralucitoare. Edison a continuat sa maresca intensitatea curentului electric, pana a ajuns la temperatura de topire a diamantului. Abia atunci filamentul nu a mai putut rezista si lampa s-a stins. Asa s-a nascut becul electric cu filament de carbune una din cele mai mari inventii alesecolului al XIX-lea.

Thomas Alva EdisonBecul lui Edison

Avionul este unul din marile realizari stiintifice ale secolului XX. . Inginerii s-au inspirat din studierea zburatorilor naturii-pasarile. Din totdeauna oamenii au visat sa cucereasca cerul cu abilitatea si gratia pasarilor. Icar din legendele grecesti a zburat cu aripi de cearaspre cer. Cand insa a ajuns prea aproape de soare, ceara s-a topit, iar el s-a prabusit in gol. Leonardo da Vinci, marele artist si inventator renascentist a fost obsedat de ideea de a zbura. A lasat in urma sa mai multe proiecte ale unor masinarii zburatoare imaginate deel. Au trecut insa 400 de ani pana cand s-a aflat secretul zborului. Primele tentative au avut de cele mai multe ori un sfarsit tragic. Unii dintre pilotii cu spirit aventura si-au legat aripi de brate, dand din ele cu indarjire, pentru a se inalta in aer. Nici una din aceste incer-cari nu a dat rezultat, fiindca ,,pilotii nu si-au dat seama ca atat forma, cat si miscarea aripii unei pasari are un rol important in zbor.

Prima masina mecanica automata de calculat a fost construita in anul 1823,de profeso-rul de matematica englez Charles Babbage (1792-1871). Ea a fost numita masina de diferentiere. Un pas important in dezvoltarea calculatoarelor automate a fost facut in anul1890 , cand americanii Herman Hollerith (1860-1929) si James Power, de la U. S.CensusBureau, inventat si aplicat in masinile de calcul cartelele perforate. Cei doi inventatori au creat dispozitivele pentru citirea automata a informatiei perforate pe cartele, in acest fel se evitau erori si se putea utiliza o memorie accesibila pe cartele, teoretic nelimitata. Calculatoarele cu cartele perforate au fost create de firmele Internationale Bussiness Machines(I.B.M.), Remington si Burroughs. Calculatoarele erau dispozitive electromecanice, in care energia electrica era utilizata pentru a produce miscare mecanica,in particular invartirea unor rotite cu dinti si a unor axe cu came. Calculatoarele erau lente. Prelucrau doar 50-220 cartele pe minut,fiecarecartela avand posibilitatea inscrierii a 80 de caractere. Primele calculatoare comerciale aufost EDVAC si UNIVAC. In anii 50 au fost facute doua descoperiri importante care au schimbat profund domeniul calculatoarelor electronice,ca sisteme sigure,de mare capacita-te. Este vorba de miezurile magnetice de memorare si trnzistorul,ca element de circuit.Imediat calculatoarele au ridicat capacitatea memoriei RAM. de la 8000 la 64000 de cuvinte. Au fost create centrale de calcul cu masini puternice, deservite de programatori. Au fost utilizate pentru stocare pachetele de discuri magnetice si benzile magnetice. In anii 80 prin tehnologia VLSI (very large scale integration),s-a reusit integrarea a sute

de mii de tranzistori pe aceeasi placheta de siliciu. Miniaturizarea calculatoarelor a continuat cu producerea calculatoarelor personale (PC),care erau calculatoare progamabile,mici si destul de ieftine pentru a putea fi cumparate de persoane individuale. Calculatorul PC de succes a fost introdus de firmele Apple Computer si Radio Schok,inca din anii 70 fiind incurajate de atractia jocurilor video pe calculator. Reteaua mondiala de Computere,Internet-ul,posta electronica (e-mail) precum si publicarea electronica de documente au aparut si s-au dezvoltat rapid in ultimii ani,ca aplicatii valoroase,pe scara mondial,a tehnicii informatice,care are la baza cea de-a cincea generatie de calculatoare electronice. Procesele tehnologice remarcabile,care apar in mod continuu,vor face ca in viitorul apropiat calculatoarele si terminalele de lucru sa se afle in majoritatea locuintelor,in birouri,uzine si scoli.

Busola este un instrument folosit pentru determinarea punctelor cardinale,indicandPolul Nord si Polul Sud magnetic. Egiptenii au descoperit pentru prima dat busola. Busola sau acul magnetic a fost deja cunoscut n timpul mprailor din China.Pe atunci busola consta dintr-o piatr magnetic legat de un fir de a pentru a se putea roti liber.Mai trziu apar formele de busole mai specializate. n perioada Marilor descoperiri geografice portughezii au perfectionat busola. Alexander Neckam un savant englez menioneaz busola pentru prima oar prin secolul XII n Europa, fiind adus n anul 1190 de arabi. Forma busolei de azi este menionat prin secolul al XIII-lea probabil de un navigator italian din Amalfi,azi se gsete n portul localitii statuia lui Flavio Gioia ca descoperitor al busolei.

www.e-referate.rowww.wikipedia.rowww.google.rowww.didactic.ro

Cioaba Adrian,Opris Alexandru,Serbanescu Alexandru,DimecaAlexandruClasa a IX-a MI 4