7/23/2019 Cinematografia Americana

1/5

Cinematografa

Cinematografa a avut, poate, dintre toate ormele artistice, cea mai

rapida traiectorie ascensionala, odata cu cel mai neasteptat impactasupra populatiei si, raportandu-ne si la zilele noastre, putem afrma cucertitudine ca procesul de transormare continua cu aceeasi uluitoareviteza. De-a lungul secolelor, oamenii au experimentat doua dintredispozitivele (tehnicile) ce vor deveni mai tarziu elemente cheie alecinematografei: proiectarea imaginilor cu ajutorul luminii (olosindcamera o!scura" si lanterna magica") si crearea iluziei miscarii prinexploatarea enomenului optic numit persistenta viziunii". #ceasta dinurma se reera la capacitatea creierului uman de a retine pentru o zecimede secunda ultima imagine proiectata pe retina ochiului. $n flm este creatde apt din mii de otografi individuale ce se succed intr-o ordine freasca,iar intre fecare dintre acestea exista o pauza, insa ochiul uman estepacalit" de iluzia optica a continuitatii. Desi ecranul cinematograuluipare sa fe in permanenta luminat, aproape jumatate din timp el esteintunecat. %maginea da impresia ca tremura su! privirea noastra, sau celputin asa se intampla in pionieratul cinematografei, in zilele noastreviteza de proiectare a imaginilor atingand chiar si &' de cadre pe secunda.

Descoperirea si dezvoltarea acestor mecanisme s-au acut de-alungul unui proces gradual si au implicat un numar de inventatori dinuropa, area *ritanie si #merica, ce au lucrat inca din +' la o serie de

proiecte cu grade dierite de success. umele catorva dintre acestia suntmai rezonante: d/ard u0!ridge, 1ouis 1e 2rince si 3ttomar #nsch4tz, eirealizand masini pentru proiectii ale imaginilor cu o miscare rapida.5eorge astman, ondatorul american al astman 6oda7, 8anni!al5ood/in si 9illiam riese 5reene, toti au contri!uit cu prototipuri pentruflmele animate.

%nsa inceputurile pactului cu imaginatia tre!uie cautat cu mii de aniin urma; 2rincipiile si elementele ce stau astazi la !aza unor procese atatde complicate si de avansate au constituit orme primitive de divertismentce pun uneori la indoiala autenticitatea descoperirilor considerate a f noi

in secolul; postvitezei". giptenii si !a!ilonienii descoperisera lumina sium!ra, precum si moditati de exploatare artistica" a acestora cu

7/23/2019 Cinematografia Americana

2/5

@ot chinezii, in vremea lui o @i ( flozoul care a explicat pentruprima data enomenul imaginii reractate olosind analogia cu vasla dinurchetul unei !arci), proiecteaza imagini rasturnate pe ecrane naturaleprintr-un oricfciu pe care il numeau locul de colecatre a luminii , a razelorsoarelui".

Cinematografaamericana

Cinematografa americana s-a impus inca de la inceput si este in topchiar si acum, in mod special datorita modului de prezentare a acesteiacare a atras pu!licul. #ceasta conecteaza su!iecte ca si istoria, aacerile,dragostea si altele specifc englezesti. An plus, este o metoda perectapentru dezvoltarea aptitudinilor vizuale si mediatice si poate f olositadrept o Brampa de lansare pentru eorturile pro scrisului creativ siproductiei mass-media.

%n clasicul flm 8oll0/oodian, povestea reprezinta elementulprincipal. Creatorii de flm se !azeaza in principal pe stil structura,narativa si elemente vizuale pentru a spune povestea lor in mod cat maiefcient.

Hollywood simbolul cinematografeiamericane

nsemnul hollywoodian

Hollywoodeste un cartier al oraEului 1os #ngeles, Caliorniadin

Ftatele $nite.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Los_Angeleshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Californiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Californiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Los_Angeles

7/23/2019 Cinematografia Americana

3/5

8oll0/oodul a ost Gntemeiat Gn +

7/23/2019 Cinematografia Americana

4/5

aceEtia ajungeau la 1os #ngeles Gnaintea agenKilor, iar producJtorii de flmputeau sJ ugJ Gn exic.

aimosul Gnsemn al 8oll0/oodului a ost ridicat Gn anul +=Q&Ei era menitsJ promoveze noile dezvoltJri imo!iliare pe dealurile 8oll0/oodului,

GnJKiELnd iniKial cuvLntul "8oll0/oodland". 2entru mulKi ani semnul a ostlJsat sJ se deterioreze. Mn +=>=, Camera de ComerK a 8oll0/oodului a puspiciorul Gn prag Ei s-a oerit sJ elimine ultimele patru litere Ei sJ le reparepe celJlalte. Femnul, amplasat Gn 2arcul 5riUth, a ost Gnregistrat camarcJ Ei nu mai poate f olosit JrJ permisiunea Camerei de ComerK a8oll0/oordului, care administreazJ Ei venera!ilul 9al7 o ame.

CuvLntul "8oll0/ood" este utilizat colocvial cu sensul de industriecinematografcJEi de televiziuneGn Caliornia de sud, termenul derivLndde la aimoasa comunitate.

Ftudioul Charlie Chaplin, de pe !ulevardele La BreaEi De Lonpre, la sudde Funset *oulevard(*ulevardul Foarelui), a ost construit Gn +=+H. # avutmulKi propietari dupJ +=

7/23/2019 Cinematografia Americana

5/5

Mn noiem!rie Q''Q, o propunere de separare a 8oll0/oodului de 1os#ngeles Ei ormare a unui nou oraE a ost respinsJ de marea majoritate avotanKilor.

Iecent construitul 6oda7 @heatrede pe *ulevardul 8oll0/ood, amplasat

acolo unde se GnJlKa odatJ istoricul 8oll0/ood 8otel, a devenit noualocaKie a ceremoniei de decernare a premiilor 3scar.

http://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kodak_Theatre&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Oscarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kodak_Theatre&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Premiul_Oscar