C O M U N I C A TC O M U N I C A TBiroul de informare [i rela]ii publice din ca-

drul Parchetului de pe lâng` |nalta Curte deCasa]ie [i Justi]ie este \mputernicit s` aduc` lacuno[tin]a opiniei publice urm`toarele: P r o -curori militari ai Sec]iei Parchetelor Militare dincadrul Parchetului de pe lâng` |nalta Curte deCasa]ie [i Justi]ie au dispus, prin ordonan]a din1 noiembrie 2016, \n cauza cunoscut` genericsub denumirea “Dosarul Revolu]iei”, extinde-rea urm`ririi penale, in rem, sub aspectulinfrac ]iunii contra umanit`]ii, prev`zut` de art.439 alin. 1 lit. a, g, i [i k Codul penal cu aplic.art. 5 Cod penal.

Din actele dosarului rezult` c` pentrup`strarea puterii, prin ac]iunile desf`[urate [im`surile dispuse, noua conducere politic` [imilitar` instaurat` dup` data de 22.12.1989 adeterminat uciderea, r`nirea prin \mpu[care,v`t`marea integrit`]ii fizice [i psihice, respectivlipsirea de libertate a unui num`r mare de per-soane, fapte care se circumscriu condi]iilor detipicitate ale infrac]iunii contra umanit`]ii prev.de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i [i k Cod penal cuaplic. art. 5 Cod penal.

Situa]ia premis` a infrac ]i unii contra uma-nit`]ii referitoare la existen]a unui atac gene-ralizat rezult` din nu m` rul mare de localit`]i \ncare au avut loc incidente armate cu conse-

cin]ele men]ionate anterior. Din modul \n care s-a produs acest atac re-

iese existen]a unui plan dup` care s-a ac]io -nat, plan care a urm`rit crearea unei st`ri deconfuzie \n rândul for]elor armate, prin diviza-rea conducerii Ministerului Ap`r`rii Na]ionale[i difuzarea unor ordine, rapoarte [i informa]iifalse, scoaterea \n strad` [i \narmareapopula]iei, respectiv crearea aparen]ei unui„r`zboi civil” \n care s` se confrunte unit`]i\narmate apar]inând Ministerului Ap`r`riiNa]ionale [i Ministerului de Interne sau ace-luia[i minister, \n scopul prelu`rii puterii [i le-gitim`rii noilor lideri.

|n realizarea acestui plan s-a apelat la Tele-viziunea Român` care a transmis comunicatealarmiste [i uneori false, la t`ierea leg`turilortelefonice [i aducerea la conducerea ministe-relor de for]` a unor foste cadre militare loialenoii conduceri politico-militare, cu consecin]agene r`rii unui „r`zboi” psihologic [i mediaticcare a condus la producerea a numeroase vic-time.

Cercet`rile urmeaz` a fi reluate cu privire latoate faptele care au f`cut obiectul dosaruluinr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele co-mise dup` data de 22.12.1989 pe \ntreg teri-toriul ]`rii, conform dispozi]iilor re]inute \n\ncheierea de confirmare a redeschideriiurm`ririi penale \n cauz`.

2 Nov. 2016

DEZN~DEJDEA {I URNA DE VOT

|n ]ara unde tot românul aredrept de vot, dar vine urn` doarcine vrea, de regul` doar cei inte-resa]i, [i unde voteaz` mul]i carenici nu [tiu pe ce lume tr`iesc, nuai de ce s` te mai miri.

Dup` ce clasa politic`, nere-format` de 27 de ani \ncoace, ae[uat lamentabil, dup` ce am fostmin]i]i [i ne-au fost tr`date a[ -tept`rile, dup` ce tot felul de spe-ciali[ti "electorali" ne-au explicatc` e bine s` alegem persoane [inu liste, paradoxal, azi, când scriuaceste rânduri, ne-au fost puse \nfa]` tot liste iar nu candida]i, „per-

sonalit`]i” ale vie]ii social-politice indigene. Probabil nu era peplacul liderilor partidelor, dup` ce au constatat migra]iile masiveale ale[ilor c`tre sfera puterii.

|n contextul celor de mai sus, \ntrebarea fireasc` este: acumc` am votat noul Parlament, cu ce ne vom alege?

|n legisla]ia trecut` ne-am trezit cu cel mai stufos Parlament,dar [i cel mai neperformant! Am ales una [i, timp de patru ani,am asistat la tot felul de migr`ri de la un partid la altul, cuforma]iui politice care s-au evaporat, am avut un guvern oare-cum legitim, emanat \n urma unei majorit`]i parlamentare, con-dus de Victor Ponta, debarcat dup` catastrofa de la „Colectiv”[i a venit, \n ultimul an, un altul, zis "tehnocrat", care [i-a do-vedit cu prisosin]` incompeten]a de a struni treburile ]`rii.

Am asistat iner]i cum un Guvern g`unos [i lipsit de viziune,a bulversat pân` la paroxism chiar [i pu[c`riile, intrând \n con-flict cu magistra]ii [i clamând c` drepturile fundamentale aleomului sunt un moft !

Sub Guvernul "0", am avut ne[ansa s` nu \ncas`m nici m`carun euro din fondurile UE de c`tre ace[ti tehnocra]i de lBruxel-les, de[i România [i-a pl`tit d`rile impuse anual.

Halal performan]`!!!Ne ferim de amenzile CEDO, dar nici nu nu facem nimic pen-

tru ameliorarea drepturilor omului \n ]ar`.Am asistat cum Brâncu[i, geniul culturii universale, a fost fo-

losit drept imaginea Guvernului tehnocrat, fiind imprimat pe unbanner uria[, cu sculptura „Cumin]enia p`mântului”. E vorbade lucrarea pe care tehnocra]ii [i-au propus s` o achizi]ioneze,e[uând lamentabil pân` [i la acest capitol!

Rezultatele recentelor alegeri sunt oglinda proastei guvern`ri,f`cute de nonvalori, de ni[te func]ionari mediocri, importa]i cutoptanul de la Bruxelles [i denumi]i mini[tri. Ei, \n loc s` per-formeze, [i-au dovedit incompeten]a de a-[i exercita mandatulprimit. Au vorbit mult [i au f`cut pu]in mai bine zis ...nimic pen-tru na]iune, r`mânând totul la stadiul de promisiuni [i vorbegoale.

Nonperforman]a Guvernului tehnocrat a creat o lehamite \nrândul electoratului, care, dorindu-[i o schimbare fundamen-tal`, a votat masiv pentru partidul care i-a promis scutiri de taxe,major`ri de salarii [i pensii, prosperitate [i stabilitate, noi [i noilocuri de munc`, precum [i proiecte de infrastructur` pe termenlung.

S` dea Dumnezeu s`-i fie bine acestui popor, atât de greu\ncercat de-a lungul timpului!

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H IP r e [ e d i n t e P r e [ e d i n t e

f o n d a t o r O A D Of o n d a t o r O A D O

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaAnul XVII

DECEMBRIEDECEMBRIE 20162016

P a g . 6

P a g . 4 [ i 5

w w w . o a d o . r ow w w . o a d o . r o

C I N E A T R A S | N N O IC I N E A T R A S | N N O ID U PD U P ~ 2 2 ~ 2 2 ??

COTITUR~ ISTORIC~ COTITUR~ ISTORIC~ |N DOSARUL REVOLU}IEI |N DOSARUL REVOLU}IEI

V I I T O R U L V I I T O R U L S U N ~ P R O S T !S U N ~ P R O S T !

Ce urmeaz` dup`Ce urmeaz` dup`doi ani de doi ani de nimic bine f`cut?nimic bine f`cut?

Tot nimic. S` recunoa[tem! Acum doi ani, Klaus Iohannis nu ne-a promis

nimic [i s-a ]inut de cuvânt. Numai noi nu l-amcrezut. Sau nu i-am \n]eles t`cerea. Ne-am luat dup`sloganul scris pe afi[e - Pre[edintele lucrului binef`cut - [i ne-am a[ezat \ntr-o mare Sal` de A[teptare,din care n-am mai plecat de atunci. Ca pe vremuri,la coad` la Gostat, când nu plecai s` nu pierzi coada.Urma s` se dea ceva.

De doi ani, ni se d`, deci, A[teptare.Din când \n când, Pre[edintele iese cum ie[ea ges-

tionarul de la Gostat pe vremuri (sau cum a ie[it [efulde campanie al lui Hillary Clinton dup` alegeri, mier-curi diminea]a, \n sala de bal/parastas a Demo cra -]ilor) - [i ne spune: Nu mai a[tepta]i, c` azi nu se d`nimic. Mi-au b`gat ni[te corup]i pe care \i tran[ez [i-i \mpa-chetez \n sfaturi, s` ajung` la toat` lumea. Veni]imâine diminea]`, dup` perchezi]ia cu masca]i, cuc`tu [ele la voi.

|n “Epoca de aur”, pe gestionarul de la Gostat \l re-cuno[teai \ntotdeauna dup` [or]ul mânjit de sânge[i cu]itul lat cu care tran[a carnea [i puii, \n cameradin spatele Gostatului, unde tr`geau portbagajele demili]ieni, procurori [i securi[ti.

Azi, \n Marea Sal` de A[teptare deschis` acum doiani, am mai r`mas doar Entuzia[tii. Care am câ[tigat\n noiembrie 2014. {i \n noiembrie 2015. Restul, per-dan]ii, sunt la mall, c` Ponta a b`gat bani murdari lasaco[`, pui [i mici la reducere. Pesedist!

La A[teptare, doar atât: Cât mai dureaz`, dom-nule? Ne-a r`spuns chiar Pre[edintele, \ntr-o zi cânda ie[it la costum: "O schimbare adev`rat` nu sepoate face mai repede de zece ani, voi nu [tia]i? V-am dat ciolo[, nu v` ajunge?".

A fost sincer [i frust, a[a cum este El. Când vor -be[te.

Despre `[tia doi ani n-a vorbit. Ne-a vorbit \nschimb de bogatul bilan] al Guvernului Ciolo[, carea reu[it \n scurtul an ce a trecut s` se ridice la \n`l -]imea a[tept`rilor. Guvernul Nimic.

Are [i nimicul `sta gradele, nuan]ele lui, cumspunea cineva \n Marea Sal` de A[teptare.

Mai nimic: patru sute de români fug zilnic deRomânica.

Mult nimic: batalioanele NATO [i americane carevor ap`ra România de Putin [i ai lui, a[a cum Pre[ed-intele ne-a l`sat s` \n]elegem c` a ob]inut la Summi-tul de la Var[ovia.

Nimic nou: ru[ii, bulgarii, ungurii, azi.Iar nimic: flota NATO din Marea Neagr`.Nimic degeaba: articolul 5 din Tratatul NATO, \n

lectura lui Trump.Nimic de nimic: planul de ]ar`.Nimic de tot: promovarea interesului na]ional [i a

capitalului românesc.Nimic gol [i rece: e lesne de ghicit.De nimic: despre ce au vorbit Klaus Iohannis [i

Donald Trump, când Pre[edintele American Ales l-asunat.

Oameni de nimic, oameni noi: s-au remarcat laguvernare, f`când nimic [i mândrindu-se cu asta pefeisbuc [i la conferin]e.

Nimici: ciolo[i mici, insuficient acoperi]i.Nimicnicie: o ideologie pentru PNL [i viitorul gu-

vern Ciolo[. C` tot n-are. Nimica-n lume [i \n Europa: noi.Ghinion!: revela]ia multului pentru unii [i a nim-

icului pentru cei ce a[teapt` - tot noi. Bine f`cut. Cugrade [i nuan]e multe, c` a[a e modelul.

Vorbesc unii cum c` modelul n-ar fi bun. Am atins limitele democra]iei noastre originale:

alegem direct un pre[edinte care acoper` securi[tii\n ac]iunea de acaparare a Puterii - legislativ`, exec-utiv`, judec`toreasc`. Alegem \ntâiul acoperit al ]`rii.Care ne d` ce nu ne-a promis.

Sau a [tiut numai El când a zis "un altfel depolitic`".

Noi a[tept`m, vremea trece, lumea se mi[c`. Ru[iine \nconjoar`, Trump nu ne cheam` la consult`ri,]ara e rupt` \n dou`, Moldova e pierdut`. Femeilecare n-au plecat \n Spania nu mai fac copii, p`durilenu mai fac copaci, spitalele te-mboln`vesc, [coalatâmpe[te elevii. Pâna [i de Black Friday s-a dat nimic,moca. Totul pe bani. Care nu ajung.

La toate aceste nelini[ti Klaus Johannis are r`spun-suri, mai ales acum, \n prag de alegeri. Citez pe surse:"Tot ce fac [i mai ales ce nu fac e bine f`cut.Voia[tepta]i. Cine nu e de acord cu mine e Penal. |n cal-itate de Penal va fi cercetat pentru corup]ie [i abuz,ulterior arestat [i condamnat de Justi]ia independ-ent`. Orice Penal care va continua s` vorbeasc` \nfront, pe facebook, la o ]igar` \n weceu sau \n gândva fi direct condamnat pentru viol asupra coafuriiJusti]iei. Este Penal [i cine va fi considerat Penal \nviitor. Este asimilat unui Penal [i cine nu are de gânds` voteze pe 11 decembrie cu partidele care au sem-nul electoral ciolo[ul. Asimilatul care se autodenun]`din timp [i face o dona]ie substan]ial` la campaniade viitor Prim Ministru a lui Dacian Ciolo[ va benefi-cia de o amânare. Precizez c` Dacian Ciolo[ nu esteDacian Ciolo[ de pe afi[ele partidelor care au semnulelectoral ciolo[ul. Este viitorul Prim Ministru, pe care\l voi nominaliza la cererea Acestuia. Democratic.Cine are de gând s` fie Penal s` spun`. Libertatea dea spune e garantat` prin Constitu]ie. Self evident,adica Selbstverständlich. Securitatea nu e organ decercetare penal`. Ea este Organ al Justi]iei indepen-dente. Justi]ia independent` lucreaz` sub \ndru-marea Ambasadorilor Prieteniei [i Justi]iei. |n situa]iapu]in probabil` \n care Justi]ia independent` refuz`s` confirme c` un Penal este Penal [i basta, Ea va ficonsiderat` Penal` [i cercetat` de Organul de Jus -ti]ie. Dac` nu v-am spus-o, v-o repet: singurul Penalcare nu este sunt Eu. |ntre timp cur`]a]i-v` sub unghii[i \n cap, c` avem inspec]ie la ora de anticorup]ie.Trebuie s`-i termin`m odat` [i pe corup]ii `[tia, câtemilioane a]i mai r`mas \n ]ar`. S` vota]i bine!".

Iat` c` am primit un r`spuns frust [i la \ntrebarea:ce urmeaz`, dup` doi ani de nimic bine f`cut. La cene a[teptam?

Alegerile astea au ajuns un co[mar. Noi vot`m debine [i ne iese tot cu Ghinion.

Poate hot`r`[te Pre[edintele s` le desfiin]eze. Câ[tig`m o duminic` la mall, pe un[pe decembrie.

Ignatul [i Ct`ciunul vin, orice s-ar \ntâmpla. Mânc`m,bem [i ne veselim pân` la Sf. Ion.

Unii, mai cârcota[i, o s` ne trezim vorbind singuri:oare `[tia care st`m de-o via]` \n Sala de A[teptarechiar nu cont`m?

Nu!

Adrian SAdrian S ÂRBUÂRBU

gandul.info 22 Nov.2016

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU, Delia CORNEA,Thomas CSINTA, Liviu MAN, Adrian N~STASE, Damian PAL, Octavian {TIREANU, Marian TUDOR,

Corneliu VLAD, George VELICU, Lucian V~LCAN, Gelu VOICAN-VOICULESCUColectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN,Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

Cineva, profesor [i prieten de-al meu, spunea cândvac` blestemul nostru na]ional este c` Eminescu-i cel maimare scriitor român [i cu el defil`m. Om serios, Emi-nescu `sta, ne\ngenuncheat de nimic, neiubitor de ar -gin]i, neaplecat la vreo f`r`delege, capabil s`-i spun`lui Carmen Sylva adev`rul simplu, c` nu are talent, [tiu-tor de carte, om al c`r]ii, polivalent [i polioglot de limbaromân`, capabil s` stea nop]i \n [ir pe scaun [i cu con-deiul \n mân`! Cine a mai f`cut a[a ceva?

Nenea Iancu, cea mai clar` oglind` pus` societ`]iinoastre, boem [i filfizon, care s-a c`rat la Berlin \n anon-imatul lini[tii, s` bea bere [i s` se trag` \n poz` ciucitpe pre[? Ei, a[, ce-s copil?

Caragiale, Caragiale da, el este adev`ratul nostru di-agnostic cu care ne preumbl`m prin lume! Din p`catesau din fericire, el este cel mai corect interpret al re-alit`]ii române[ti [i din etalonul lui de n`rav nu neputem desprinde nici m`car cu un milimetru. Tot ceatingem, pe tot ce punem mâna, pare o p`c`leal`, pareun lapsus, pare o ap` de ploaie ]ip`tor costumat` [ibarbar parfumat`. Vorba lui impenetrabil` [i \n]eleas`prost de pro[tii de aurolacii literari, “sunt vechi, dom-nule!”, bate \nspre atitudinea tonic` de inteligen]` ed-ucat`, nu m` dau la \ntors cu una, cu dou`! Mi-au trecutmulte pe dinainte [i, vorba ceea, pe unde am t`iat eulemne, dumneata nu culegi nici m`car surcele! Plusgrecimea care [ade la baza umanit`]ii, \n general, darmai ales la funda]ia locativ` a noastr`, mioritic` de-adreptul. {i, mai ales, de-a stângul!

Mai ales de-a stângul, c`ci a[a purcedem la drum, caini]ia]ii, p`[im cu stângul. Bunioar` \n sozurile [i ro-gozurile culturalice[ti. Dup` prima decad` dup` ’90,când pân` [i unul c` F. Calamitru, de meserie recitator,s` zicem c` ar mai fi avut ceva leg`tur` cu Doamna Cul-tur`, treburile s-au stricat – excep]ia fiind doar a acad-emicianului R`zvan Theodorescu. Numai anonimi departid au ocupat scaunul c`ldicel de la Casa Preseimutat apoi la Muzeul Satului. Anonimi [i profitori delista. Unul de-`sta venit de pe trotuar s-a r`]oit la aldeFlorin Zamfirescu, elevul la limba român` al mamei luiTudor Dumitru Savu, bunul meu prieten. Zamfirescuera, vorba lui Mo]u, Perkins al nostru sau putea fi, n-areimportant`; el are o glorie consolidat` \n ceva apari]iibune [i foarte bune, atât pe scândur`, cât [i pe ecran.Nu poate veni orice prost care nici nu se [tie al cui e –se zice c` e al unuia, dar seam`n` cu cel`lalt ! – s` tejigneasc` \n direct. Acest b`ie]a[ neterminat ar fi avutn`tâng` idée, c` s` nu spunem imbecilitatea de ideede a-l schimba pe direftorul Na]ionalului numit “I.L.Caragiale” cu o paia]` de cronic`reas` teatral`. Asta n-ar fi nimic, dar cronic`reasa este de mâna cinci suteoptzeci, cam la fel de bun` c` aia care face nocturnepe frânghie! To]i neofi]ii [i toate neofatele astea, veni]i[i venite cu ultima ploaie, de la coada vacii, \ncep s` sefezandeze \n \ngâmfarea importan]ei lor nemernice, darnem`surate. Pe aceste viet`]i, dac` le taxonomizezidrept imbecile, utilizezi sau strici un eufemism, chiar unelogiu! Iar ele „nu se ezist`” decât \n m`sura „ezercit`riifonc]iei” lor. Cum dispar de-acolo, cum gata. Se gat`.De-aia mor de func]ie, ca s` le f`]uiasc` organul, s` fie[i ei cineva pe uli]`, s` le dea oamenii „bun` ziua”.

Oameni buni, v` zic cu n`duf acilea, de dou`zeci [i[apte de ani noi mergem ca racul, din prost \n mai r`u.Nivelul nostru este tot de toalet` \n curte, cum zicea [inevlegul `la de negustor de tablete. Nu vede]i c` to]ine trateaz` ca pe servitori [i, ceea ce e mult mai grav,ne trat`m noi \n[ine astfel? Nu vede]i c` pe la Bruxelles`[tia lustruiesc pantofii [i podelele? Nu vede]i c` pepreziden]ii no[tri nu-i primesc aia mari [i când \iprimesc \i iau la pachet cu Georgia [i Azerbaidjanul [inu mai mult decât un sfert de ceas?! Am mai spus,Stalin a stat de vorba o or` [i ceva cu delega]ia de scri-itori români invita]i la Moscova \n 1947!

|ncepe dansul, cu multe c`lc`turi pe bombeu, ca fe-licit`rile [i masa, ca-n „Scrisoarea pierdut`”, or s` vin`la sfâr[it [i la iarn`, de-a valma [i cu pupat \n bot! S-adat acum drumul maidanezilor s` chi]`ie, deocamdat`de-a surda! Se porne[te cu amenin]area, sporesc injuri-ile, privirile câ[, ocheadele [i h`m`iturile. Se strânge [ise scrâ[ne[te din masele, se scot dosare, doftorate, sealbesc din]ii [i am`r`ciunile, se traforeaz` biografii laminut. {i ce se va alege? Nimic. Tot ciurucuri vor r` mâ -ne, tot nimeni vor fi, ni[te derbedei pentru care [i mese-ria de responsabil de bloc ar fi fost cu trei numere maimare, le-ar fi c`zut pe ochi!

N i c o l a e N i c o l a e I L I E S C UI L I E S C Uwww.national.ro 17 Nov. 2016

ABRACADABRANT~ABRACADABRANT~HARABABURAHARABABURA

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

Pu

iu G

`zd

aru

Pu

iu G

`zd

aru

Multiculturalismul este un conceptrecent, un fenomen care intervine \ncontextul comunit`]ilor cu mai multeculturi.

Ideea de multiculturalism porne[tede la identificarea mai multor comu-nit`]i culturale reprezentate prin etnie,na]ionalitate, religie, ideologie [i al]ifac tori ce nasc diversit`]i culturale \ntreindivizi.

Occidentul este promotorul multicul-turalismului. |n Europa, multiculturalis-mul are o deschidere foarte variat` [idispune de o diversitate menit` s` fieangrenat` \n acceptarea [i promovareavalorilor culturale dintre cele mai di-verse.

Accep]iunea asupra multiculturalis-mului are o form` foarte complex`; po-litica, biserica, media, entit`]ile civile facreferire la acest fenomen \n cele maivariate forme.

Perceperea multiculturalismului con-stituie o etap` aparte din via]a unui in-divid; trec ani buni, pân` \ncepem s` neobi[nuim unii cu ceilal]i, pân` ne to le -r`m, dar mult mai mul]i ani trec, pân`ne accept`m, ca fiind diferi]i. Ideea demulticulturalism nu s-a con stituit doarpentru campanii electorale, pentru a fi”urechelni]`” drept unealt` a claselorpolitice, prin care persuasiunea sauchiar manipularea s` aib` acces maifacil c`tre indivizi.

Comunit`]ile de indivizi sunt diver-sificate prin indivizii \nsu[i; limba devorbire, religia, na]ionalitatea, cet`]enia,etnia, [i ideologiile constituie diversi-tatea.

Fiecare domeniu de activitate, fiecaredecizie, aduce \n prim-plan diferen]acultural` a oamenilor. Suntem diferi]iprin tot ceea ce \ntre prin dem, prindorin]e, prin realiz`ri, prin ideologii.Exist` printre noi, \ns`, indivizi, grup`ride indivizi care ”percep” multiculturalis -mul prin acapararea puterii. Putereaeste instrumentul prin care destabili -zea z` cultura celorlal]i, destabilizeaz` r` -d`cinile, bazele pe care s-a construit omul.

Indiferent de convingerile pe care leavem, de felul \n care ne manifest`m, defelul \n care percepem lucrurile, avempropria noastr` cultur`, care ar trebui s`fie intangibil`.

Multiculturalitatea s-a n`pustit asupraEuropei \n ultimii ani, \ns` sunt contexte\n care indivizii, sta tele, au fost surprin[inepreg`ti]i.

Ultimul deceniu a zdruncinat Occi-dentul prin necorelarea culturilor; dinnefericire, atentatele teroriste, sub egidacel pu]in de fa]ad` a diferen]elor reli-gioase au dus la sacrificarea a mii devie]i omene[ti [i la surclasareasecurit`]ii.

Când demnitatea este violat` prin im-punerea unei anumite conduite, nu semai impune ideea de multiculturalism;ori, \n ultima perioad` exist` tot maimulte asemenea practici.

Multiculturalismul [i respectareadrep tu rilor omului sunt valori umane alelumii civilizate.

Umanitatea este cheia multicultural-ismului.

Prin convie]uire, prin acceptare, tol-eran]`, respect, atitudine moral` corect`ne putem numi multiculturaliza]i.

E adev`rat c` tradi]iile, istoria, etnia,ne dau curaj, ne lanseaz` \n via]`, ne facrecunosc`tori pentru origini, \ns` aces-tea sunt valorile personale, pe care artrebui s` le raport`m la noi \n[ine, nu s`le impunem altora; fiindc` fiecare indi-vid s-a n`scut \ntr-o cultur` anume, \ntr-o zon` anume, cu o anumit` educa]iespiritual`, iar conflictul cultural nu-[i arerolul \n contextul convie]uirii moderne.

Fiecare dintre noi are dreptul la pro-pria cultur`, la propriile convingeri, f`r`a fi for]at s` cread` \n altceva, f`r` a fiinfluen]at [i destabilizat prin radicalism.

|ntâlnesc firesc fenomenul de adap -tare \n contextul \n care unul sau maimul]i indivizi, care provin dintr-o anu-mit` cultur`, fie ea bazat` pe cet`]enie,na]ionalitate, etnie, religie, convingerisau ideologii, ajung \ntr-un mediu \ncare regulile, valorile [i principiile suntdiferite fa]` de cele proprii.

Australia s-a confruntat de curând cuun asemenea ex emplu; Prim-ministrulJulia Gillard [i-a asu mat cu demnitateurm` toa rele aspecte \n momentul \ncare valul de imigran]i au dat târcoaleAustraliei:

"Imigran]ii [i nu australienii trebuie s`se adapteze. Asta e, v` convine sau nu.Sunt s`tul` de \ngrijorarea acesteina]iuni \n privin]a ofens`rii unor indivizisau a culturii acestora. De la atacul teror-ist din Bali \ncoace suntem martorii unuival de patriotism venit din partea ma-jorit`]ii australienilor. Aceast` cultur` s-a creat \n peste dou` secole de zbateri,\ncerc`ri [i victorii a milioane de b`rba]i[i femei \n c`utarea libert`]ii. Vorbimmai cu seama engleza, nu spaniola,libaneza, araba, chineza, japoneza, sauorice alt` limb`. |n consecin]`, dac`dori]i s` fi]i parte a acestei societ`]i,\nv`]a]i limba! Majoritatea australienilorcred \n Dumnezeu. Asta nu e vreo arip`cre[tin` de dreapta sau o presiunepolitic`, ci un fapt, \ntrucât b`rba]i [ifemei de credin]` cre[tin`, pe principiicre[tine, au fondat aceast` na]iune, ceeace este clar documentat. E cu siguran]`adecvat a se afi[a asta pe pere]ii [colilornoastre. Dac` Dumnezeu este o ofens`pentru voi, v` sugerez s` considera]i o

alt` parte a lumii c` fiind cas` voastr`,\ntrucât Dumnezeu este parte a culturiinoastre.Vom accept` credin]ele voastre f`r` a va\ntreba de ce. Tot ce va cerem este s` oaccepta]i pe a noastr` [i s` tr`i]i cu noi\n armonie [i bucurie pa[nic`. Aceast`este patria noastr`, p`mântul nostru [istilul nostru de via]` [i v` vom permiteorice oportunitate pentru a v` bucur` detoate acestea. Dar imediat ce \nceta]i av` mai plânge, v`ita [i \ngrozi de Steagulnostru, de Onoarea noastr`, de crezulnostru Cre[tin, de Stilul nostru de Via]`,v` recomand cu c`ldur` s` profita]i deo alt` mare liberatate australian`, liber-tatea de a pleca. Dac` nu sunte]i ferici]iaici, atunci pleca]i. Nu v-am obligat nois` veni]i aici. Voi a]i solicitat s` fi]i aici.A[adar, accepta]i ]ara pe care voi a]idorit-o."

De-a lungul timpului, mai multe per-sonalit`]i [i-au dedicat activitatea pentrupace, armonie, multiculturalism; dintreace[tia au [i dobândit Premiul Nobelpentru Pace Muhammad Yunus, promo-torul conceptului de afaceri sociale; KofiAnnan, Secretar General al Organiza]ieiNa]iunilor Unite \n perioada 1997-2006;Nelson Mandela, Pre[edinte al Africii deSud \ntre 1994 [i 1999; Barack Obama,pre[edinte al Statelor Unite ale Americii(2009-2016). Karol Wojtyla, Papa IoanaPaul al II-lea a fost un exemplu supremal dorin]ei de propagare a multicultural-ismului \n lume.

Oameni ce au dat dovad` de tenaci-tate, diploma]ie [i perseveren]`; ni[teveritabili mediatori.

Nu trebuie s` fim celebri pentru a tr`i\n armonie, pentru a ne respect` [i a netolera; este suficient s` ne accept`m uniipe ceilal]i, s` ne respect`m valorile, s`ne protej`m reciproc, astfel \ncât cultur`s` nu poat` constitui motiv de conflict.

Diversitatea creeaz` multiculturalis-mul, care la rândul s`u creeaz` diversi-tate.

D a m i a n P A LD a m i a n P A L

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

Buletin de [tiriBuletin de [tiriLUMEA DE DINCOLO DE VORBELUMEA DE DINCOLO DE VORBE

Lec]ia de multiculturalismLec]ia de multiculturalism

UN IEPURE VIUUN IEPURE VIUFACE MAI MULTFACE MAI MULTDECÂT UNDECÂT UNM~GAR MORTM~GAR MORT

|n urm` cu nu prea mult` vreme m` aflam \ntr-unavion, venind de undeva din lumea larg`. A[a cumse \ntâmpl` de multe ori \n asemenea ocazii, vrând-nevrând socializezi cu vecinul de scaun. Lânga mines-a a[ezat un b`rbat \ntre doua vârste, extrem depoliticos [i emanând o sigurant` aproape magnetic`.Era \mbracat lejer, \ntr-o combina]ie de haine alecaror origini erau foarte greu de identificat. Sigur c`am dialogat tot timpul \ntr-o franglez` lejer` care,mie personal, mi-a ar`tat cât de mult mai am de\nv`]at pentru a stapâni cele doua limbi. Dupa po-lite]urile de rigoare (de unde e[ti?, unde te duci?, ce[tii s` faci?) au urmat informa]ii mai am`nun]ite.

A[a am aflat c` interlocutorul meu a fost [i maieste ocazional corespondent de r`zboi pentru câtevapublica]ii din Statele Unite. Mi-am zis c` fabuleaz` [ic` \ncearc` doar s` m` impresioneze. Domnul “X“(atunci mi-a spus numele dar l-am uitat bine\n]elesaproape imediat) a cotrob`it prin rucsacul s`u [i ascos o mul]ime de poze \n care era fotografiat, cuvest` antiglon] [i casc` albastre, \n multe dintrepunctele fierbin]i ale planetei; Irak, Afganistan,Grenada, Panama, câteva ]`ri din nordul Africii. L-am\ntrebat, bineân]eles, cum de a supravie]uit. Amprimit gratuit [i cu zâmbetul pe buze o lec]ie desprece trebuie [i mai ales ce nu trebuie s` faci \n teatrulde opera]ii.

Prietene, mi-a spus interlocutorul meu, s` nu creziniciodat` c` lipsa de experient` nu conteaz` [i c` vei

g`si pân` la urm` o modalitate s` te descurci. Tre-buie s`-]i asumi un risc doar dup` ce ai pus \nbalan]` toate variantele posibile ap`rute \ntr-o situ-atie critic`. Chiar [i atunci nu te avânta mai multdecât este cazul. Nu te \ncrede \n nimeni, mai alesin oamenii locului. Un str`in poate cu mare greutates` identifice inten]iile reale ale guerilelor, armatei saucet`]enilor care pot ac]iona ostil, dar cu zambetul pebuze. Pastreaz` un contact permanent [i constant cuambasada [i redac]ia care te-a trimis. Stabili]i\mpreun` ore fixe pentru transmiterea corespon-den]elor sau altor informa]ii [i spune-le mereu ce aide gând s` faci [i unde e[ti. Nerespectarea frecventaa orelor de contact poate induce p`rerea c` s-a\ntamplat ceva grav cu tine [i poate declan[aopera]iuni de cautare extrem de dificile \ntr-o zon`de r`zboi. Trebuie s` ai \n permanen]` la tine o trus`minim` de supravie]uire; telefon [i computer cuconexiune la internet sau direct prin satelit, medica-mente, ap`, o lantern` ieftina dar bun`, briceag cufunc]ii multiple, cel pu]in o brichet`, baterii, mâncareconcentrat` - u[or de g`tit [i consumat, ni[te bani \nvalut` convertibil` precum [i \n moneda local`.Aten]ie, banii nu trebuie s` fie prea mul]i, dar suntutili pentru a sensibiliza un localnic [i a-i cump`ra in-forma]ii sau pentru a \nchiria un mijloc de transport.Nu iesi din tab`r` sau din hotel niciodat` f`r` vest`antiglon] cât mai performant`, casca dekevlar, masca de gaze, trusa minim` deprim ajutor. Nu te baza pe ajutor imediat[i, oricum, solda]ii implicati \n lupte aupropriile lor misiuni deci nu pot s`-]iasigure protec]ie sau s`-]i vin` in ajutorcând ai nevoie. Ascult`-le cu aten]ie sfa-turile [i nu te avânta \n zone insuficientcontrolate de armat`.Evit` din capul locului \mbr`c`mintea \nculorile folosite de beligeran]i. De la dis-tan]` culorile kaki, gri, cafeniu, negru sauleopard pot crea confuzii regretabile \ncare simpla r`nire poate fi considerat`un miracol. Po]i fi confundat de tab`ra

prietenoas` sau neutr`, ca [i de cea agresiv` cu unsoldat sau cu un membru al trupelor speciale [i ucis.Pe front nu exista “data viitoare nu mai fac”.Dac` prime[ti echipament militar revop[e[te-l \nbleumarin, bleu, alb, portocaliu, altfel vei fi confundatcu un combatant. Asemenea culori puternic con-trastante induc ideea c` e[ti pa[nic [i nu ai de ce tecamufla. Nici un lupt`tor nu vrea s` fie vizibil de ladistan]` [i s` devin` ]inta luneti[tilor. Trebuie s` vad`[i un orb c` e[ti ziarist. Pentru aceasta scrie mare pema[in` “TV”, chiar dac` e[ti redactor de radio sau ziar[i p`streaz` atârnat` de gât, la vedere, legitima]ia depres` tip`rit` \n limba ]`rii respective [i \n englez`.

Gânde[te-te tot timpul la ce legitima]ie de pres`ai. Dac` vrei s` te sinucizi, du-te \n Irak cu o legi tima -]ie american` sau \n Mali cu una de jurnalist francez. Stai lipit de echipa ta (cameraman, fotograf, ghidlocal, [ofer, translator) [i respect`-i ca pe tine \nsu]i.S-ar putea ca via]a ta s` depind` de ei.

Via]a ta [i a partenerului sunt cele mai importante.Aceasta este prioritatea num`rul unu, nu s` deviierou. Eroii sunt plân[i pu]in [i uita]i repede.

Aminte[te-]i tot timpul proverbul arab: “un iepureviu face mai mult decât un m`gar mort”.

M a r i a n T U D O RM a r i a n T U D O R

R e ] e a u a h o t e l i e r ` R e ] e a u a h o t e l i e r ` „ | m p ` r a t u l R o m a n i l o r ”„ | m p ` r a t u l R o m a n i l o r ”v` st` la dispozi]iev` st` la dispozi]ie

www.imparatulromanilor.rowww.imparatulromanilor.ro

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

C I N E A T R A S | N N O I C I N E A T R A S | N N O I

Au trecut de atunci patru luni. Untimp, despre acest Dosar nu s-a [tiutmai nimic. |n ultima vreme, el a intrat \naten]ia presei prin declara]ia lui KlausIohannis din 7 octombrie 2016, potrivitc`reia, \n urma unei audien]e la Cotro -ceni a Asocia]iei 21 decembrie l-a con-vocat pe Procurorul General pentru a-isolicita rezolvarea cu celeritate a Dosa -relor Revolu]iei [i Mineriadelor.

Curios r`m\ne c`, de[i [edin]a care aconfirmat redeschiderea Dosarului aavut loc pe 13 iunie 2016, \n pres` n-aap`rut nici o informa]ie despre celedou` Documente cruciale ale redes -chiderii – Ordonan]a nr. 692/C2/2016din 5 aprilie 2016 [i Hot`r\rea ICCJ din13 iunie 2016.

M` num`r printre cei care au scris [ivorbit despre Dosarul Revolu]iei, din ian-uarie 1990 p\n` acum.

Am fost primul jurnalist român care apus la \ndoial`, \n februarie 1990, tezeleoficiale FSN [i ale lui Ion Iliescu despre22 Decembrie 1989. Ulterior, am scris [ipublicat numeroase articole despre a[a-zi[ii terori[ti. I-am luat mai multe inter-viuri tv lui Atanasie St`nculescu, unulreprodus ca document \n “HistoriaHistoria”.

Era de a[teptat s` m` dau peste capca s` pun m\na pe cele dou` docu-mente.

Dup` ce le-am citit, mi-am dat seamac-a meritat str`dania. Pentru c` noua re-deschidere a Dosarului Revolu]iei aretoate [ansele (dac` ancheta se va desf` -[ura corect [i cu h`rnicie) s` stabileasc`penal dar [i istoric Responsabilitateapentru M`celul terorist.

Cele dou` documente debuteaz` cuo scurt` istorie a Dosarului Revolu]iei.

Citind-o, \]i dai seama de ce Româniae a[a cum e. Timp de 26 de ani, DosarulRevolu]iei, deschis \n prima parte a lui

1990, cu numele 76/P/1990, a fost \n -chis [i deschis de numeroase ori, rupt \nbuc`]i prin disjungere, reunit iar [i iarrupt \n buc`]i.

Dosarul a intrat \ntr-o etap` crucial`dup` ce, \n mai 2011, la pl\ngerea Aso -cia]iei "21 Decembrie" condus` de Teo -dor M`rie[, România a fost condamnat`la CEDO pentru t`r`g`narea DosaruluiRevolu]iei.

Dup` noi [i noi eforturi ale Autori -t`]ilor române de a t`r`g`na cazul, pe27 februarie 2014, la Parchetul de pel\ng` |CCJ, Sec]ia Parchetelor Militare, se\nregistreaz` dosarul nr11/P/2014. Pe14 octombrie 2015, Sec]ia ParchetelorMilitare, claseaz` Dosarul. Pe 23 oc-tombrie 2015, Parchetul General d` Or-donan]a nr. 11/P/ 2014 prin careDo sa rul se claseaz`.

De[i \mpotriva acestei decizii se\nregistreaz` la |CCJ nu mai pu]in de280 de pl\ngeri, dosarul r`m\ne clasat.

Pe 23 mai 2016, România e din noucondamnat` la CEDO pentru DosarulRevolu]iei.

Presa consemneaz` c` România aavut p\n` acum 300 de condamn`ri laCEDO din cauza Dosarului. De \n]eles c`Autorit`]ile purced la o nou` redeschi -dere a Dosarului.

Noua redeschidere, prin Ordonan]adin 5 aprilie 2016, confirmat` de |CCJ \n13 iunie 2016, desfiin]eaz` Ordonan]adin 23 octombrie 2015, atac\nd-o \npunctul ei principal:Aprecierea perioadeide dup` 22 decembrie 1989 numit` [i„dup` fuga lui Nicolae Ceau[escu”.

Dosarul viza responsabilitatea penal`a noilor conduc`tori ai României dedup` 22 Decembrie 1989 \n m`celul r` -mas \n istorie sub denumirea de "Te -rori[tii din Decembrie 1989".

Principala cauz` a clas`rii dosarului oreg`sim \ntr-o motivare care preia \nchip automat teza lui Ion Iliescu, sus]i -nut` timp de peste dou` decenii (m-amnum`rat printre adversarii acestei teze\nc` din Februarie 1990, c\nd am publi-cat O dup` amiaz` cu mai multe \n O dup` amiaz` cu mai multe \n --treb`ritreb`ri), a vidului de putere de dup`fuga lui Nicolae Ceau[escu.

Moartea a peste o mie de oameni,distrugerile f`cute dup` 22 Decembrie1989 erau explicate prin faptul c`, p\n`pe 27 Decembrie 1989 România n-afost condus` de nimeni, astfel c` [i noiilideri erau la cheremul \nt\mpl`rii, c` Ar-mata nu controla nimic, nici m`car pro-priile unit`]i, care tr`geau unele

\ntr-altele, ca neghioabele. Comunicatul dat de Parchetul Gen-

eral \n ziua de 23 Octombrie 2015 reiape scurt argumentarea din Ordonan]ade clasare a dosarului:

„|n ceea ce prive[te perioada cuprins`\ntre 22. 12. 1989 [i sfâr[itul anului1989 s-a re]inut c` acesta a fost carac-terizat` prin vid de putere, stare de con-fuzie, panic` [i haos.

Dac` pân` la momentul \n care fostulpre[edinte Nicolae Ceau[escu a p`r`sitsediul C. C. al P. C. R. , for]ele de ordineau ac]ionat, \n baza ordinelor [i m`su -rilor dispuse de factorii politici [i militari,\mpotriva manifestan]ilor care demon-strau pentru \nl`turarea regimului co-munist, libertate [i democra]ie, dup`acest moment, \n condi]iile \n care eu-foria general` privind victoria revolu]ieia fost urmat` \n scurt timp de o stare deteam` privind posibilitatea revenirii luiNicolae Ceau[escu la conducerea ]`rii,cu ajutorul unor for]e fidele, nu a maiexistat o ac]iune a organelor statului\mpotriva manifestan]ilor ci o ac]iunecomun` \ndreptat`, conform percep]ieicreate, \mpotriva unor elemente con-trarevolu]ionare, care ac]ionau \mpotrivavoin]ei \ntregii popula]ii.

|n acest context, pe fondul lipsei decooperare [i coordonare, ini]iativeleunor militari [i civili de a p`trunde \n an-umite imobile ori de a verifica aco -peri[urile unor cl`diri, f`r` \ncu- no [tin]area celorlalte for]e aflate \nzon`, au creat derut` [i reprezent`rigre[ite, cu consecin]a deschiderii foculuiconcentrat [i producerii a numeroasevictime.

De asemenea, starea de oboseal` [istres acumulat` a afectat aprecierealucid` [i obiectiv` a realit`]ii \ncon -jur`toare, existând situa]ii \n care dis-pozitive militare, mixte, ori civile audeschis, cu u[urin]`, focul asupra unorimobile, inclusiv asupra unor autotur-isme aflate \n deplasare care nu au opritla filtrele organizate, \n condi]iile exis-ten]ei doar a unor b`nuieli neverificatec` s-ar fi efectuat focuri de arm` dindirec]ia imobilelor sau autoturismelorrespective. Pe fondul acelea[i st`ri deoboseal` [i stres, au existat [i situa]ii \ncare s-au executat focuri de arm` \ntremilitari din incinta aceleia[i unit`]i sau\ntre unit`]i militare. ”

Plec\nd de la textul Ordonan]ei [i dela probele de la Dosar, |CCJ motiveaz`

redeschiderea dosarului prin punerea la\ndoial` a tezei lui Ion Iliescu a viduluide putere de dup` 22 decembrie 1989.

F`c\nd rost de cele dou` documente– Ordonan]a [i Hot`r\rea |CCJ, voi redaaici un fragment senza]ional din Moti-varea Hot`r\rii, fragment care sus]ineteza – corespunz`toare adev`rului isto -ric, c` Armata st`p\nea evenimenteledup` 22 decembrie 1989 [i c`, \n con -secin]`, Armata de atunci e r`spun -z`toare de fenomenul Terori[tii dinDe cembrie 1989:

„Potrivit declara]iei martorului Du-mitrescu Ionel (colonel inginer, Ofi]er I\n cadrul UM 02348 – Sec]ia de \nzes-trare cu materiale tehnice a ConsiliuluiPolitic Superior al Armatei, av\nd caatribu]ii asigurarea cu tehnic` de propa-gand` la inamic a UM 02487 (r`zboipsihologic [i asigurare cu tehnic` depropagand` [i cultur` – televizoare,aparate radio, amplificatoare de putere,magnetofoane – pentru \ntreg Minis-terul Ap`r`rii Na]ionale), \n noaptea de22/23. 12. 1989, acesta a fost chematla Ministerul Transporturilor [i Tele co -munica]iilor, la adjunctul pentru tele -comunica]ii al ministrului, StelianPin telie. Martorul s-a deplasat la minis-ter unde a discutat ini]ial numai cuStelian Pintelie despre necesitatea ges-tion`rii corespunz`toare a problematiciitelecomunica]iilor pentru toat` România\n general, pentru toate unit`]ile militareale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [icrearea unor circuite de rezerv` care s`fie folosite ca «rezerv` cald`» \n cazul \ncare circuitele cunoscute [i folosite \nmod obi[nuit ar fi fost \ntrerupte.

«Ar`t faptul c` se ]inea leg`tura tele-fonic prin TO (n. n. – telefon operativ),scurt gu ver namental (SG), scurt militar4 (patru) cifre (telefoanele MI), tele-foanele de ora[ obi[nuite \n MinisterulAp`r`rii Na]ionale cu Televiziunea, Ra -dio, Comitetul Central. Am constituit lasediul Ministerului Transporturilor [i Te -lecomunica]iilor un nucleu de coor-donare a problematicii teleco mu nica ]iilor.

Din acest loc m-am deplasat la Co-mandamentul Trupelor de Transmisiunicare era \n Calea [tirbei Vod`, la UM02415. Am luat leg`tura cu colonelulNicolae Po pescu, care era comandantultrupelor de transmisiuni, cu care aveamo rela]ie personal` foartebun` [i i-am adus lacuno[tin]` ce am discutat

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

Subiecte fierbin]iSubiecte fierbin]i

Pe 13 iunie 2016, |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]e a conPe 13 iunie 2016, |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]e a con--firmat redeschiderea Urm`ririi Penale \n Dosarul nr.firmat redeschiderea Urm`ririi Penale \n Dosarul nr.11/P/2014 al Parchetului de pe l\ng` |nalta Curte de Casa]ie11/P/2014 al Parchetului de pe l\ng` |nalta Curte de Casa]ie[i Justi]ie – Sec]ia Parchetelor Militare, dispus` prin Ordo[i Justi]ie – Sec]ia Parchetelor Militare, dispus` prin Ordo--nan]a nr. 692/C2/2016 din 5 aprilie 2016, emis` denan]a nr. 692/C2/2016 din 5 aprilie 2016, emis` deProcurorul general al Parchetului de pe l\ng` ICCJ, la vremeaProcurorul general al Parchetului de pe l\ng` ICCJ, la vremearespectiv` Bogdan Licu. {tirea, difuzat` de \ntreaga pres`, arespectiv` Bogdan Licu. {tirea, difuzat` de \ntreaga pres`, afost \nso]it` de aprecierea, \n multe cazuri expus` \n titlu:fost \nso]it` de aprecierea, \n multe cazuri expus` \n titlu:S-a redeschis “Doarul Revolu]iei”!S-a redeschis “Doarul Revolu]iei”!

SUNTEM SUNTEM DE PARTEA TA!DE PARTEA TA!

C O T I T U R ~ I S T O R I C ~ C O T I T U R ~ I S T O R I C ~ | N D O S A R U L R E V O L U } I E I : | N D O S A R U L R E V O L U } I E I :

MONITORULMONITORULDREPTURILORDREPTURILOROMULUIOMULUI

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

Ion CristoiuIon Cristoiu

la Ministerul Transporturilor [i Tele -comunica]iilor, precum [i faptul c` tre-buia s` gestion`m comunica]iile pe liniemilitar`.

El [i-a dat acordul cu privire la aceast`propunere [i i-a chemat pe colonelul in-giner Cerbu Nicolae, maior inginer IlieFlorinei [i colonelul inginer Benea Va-leriu, c`rora le-a adus la cuno[tin]` de-cizia de a prelua sub control totalco munica]iile militare [i civile, acesteadin urm` nefiind \n acel moment subcontrolul militarilor.

To]i cei prezen]i au fost de acord cuaceast` decizie stabilind ca fiecare din eis` stabileasc` rela]ii cu omologii lor civilidin Ministerul Transporturilor [i Teleco -munica]iilor.

Men]inerea \n func]iune a comu -nica]iilor teritoriale civile [i militare di-nainte de fuga dictatorului NicolaeCea u [escu a permis asigurarea transmi-terii ordinelor spre structurile militare [icele civile aflate \n subordinea MinisterulTransporturilor [i Telecomunica]iilor [i \ngeneral ]inerea sub control a \ntregiisitua]ii. Din ordinul ministrului adjunctStelian Pintilie [i cu acordul meu au fostizolate din punct de vedere al comu-nica]iilor unit`]ile de securitate, cele demili]ie [i structurile PCR.

Din ordinul lui Pintelie Stelian s-a datordin ca din data de 22.12.1989 s` se\ntrerup` leg`turile telefonice ale Secu-rit`]ii, at\t \n Bucure[ti, c\t [i \n cele 41de direc]ii de comunica]ii jude]ene. Per-sonal am verificat dac` ordinul de \ntre-rupere a leg`turilor telefonice la unit`]ilede Securitate [i sediile PCR a fost exe-cutat, fie prin directorii direc]iilor de co-munica]ii, fie prin comandan]ii de unit`]imilitare dislocate \n jude].

Pentru a preveni izolarea unit`]ilormilitare ale Ministerului Ap`r`rii Na]io -nale au fost asigurate leg`turi telefonicepe circuite construite atunci sau pe cir-cuite aflate pe cablurile instalate [i caredeja se aflau \n func]iune.

Astfel s-au asigurat comunica]iileunit`]ilor Ministerului Ap`r`rii Na]ionalec`rora le-am pus la dispozi]ie leg`turi decomunica]ii care nefiind cunoscute nuputeau fi nici \ntrerupte, nici supraveg-heate. |n modul descris, au fost asigu-rate leg`turi telefonice de rezerv` pentruunit`]ile Ministerului Ap`r`rii Na]ionalecare au fost folosite \n bune condi]ii p\n`la reintrarea \n normal.»

Depozi]ia martorului a fost sus]inut`[i de generalul de brigad` (r) inginerStelian Pintelie (adjunct al ministruluiTransporturilor [i Telecomunica]iilor), in-ginerul Andrei Chiric` (ministrul Comu-nica]iilor), generalul de divizie NicolaePopescu (secretar de stat la Oficiul pen-tru probleme Speciale al Guvernului),general de brigad` (r) inginer Ionel Du-mitrescu ([eful Direc]iei Telecomunica]iiMilitare), colonel (r) inginer Mircea An-drievici (comandantul UM 02487 Bu-cure[ti), Ilie Florinei (inginer angajat civilal UM 02415 Bucure[ti, Comandamen-tul Transmisiunilor, cu atribu]ii \n asigu-rarea func]ion`rii leg`turilor de te le- comunica]ii pentru comandament [i or-ganele centrale ale Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, respectiv MApN, Marele StatMajor, departamente, c\t [i leg`turile in-terurbane de telecomunica]ii aleunit`]ilor militare din ]ar`), DafinescuVictor (loc]iitor comandant CompanieStat Major UM 01210 Bucure[ti). (…)

|ncep\nd cu 22 Decembrie 1989,când, practic, structurile de Securitate au

fost desfiin]ate [i \ntregul sistemul decomunica]ii a intrat sub controlul ar-matei, nu se mai poate invoca existen]aunor informa]ii eronate dec\t \n situa]ia\n care acestea erau transmise/accep-tate cu bun` [tiin]`.

|n egal` m`sur`, ancheta nu [i-a pro-pus s` stabileasc` [i nu a urm`rit \n cem`sur` a existat o preocupare pentruasigurarea culegerii informa]iilor [i ob]i -nerea unor date reale cu privire la situa -]ia din acele momente, \n condi]iile \ncare Departamentul Securit`]ii Statuluifusese destructurat, \ncet\ndu-[i activi-tatea, iar unit`]ile de contrainforma]iimilitare fuseser` trecute \n subordineaMinisterului Ap`r`rii Na]ionale.

Unele unit`]i militare, precum [i Mar-ile Unit`]i ale armatei, aveau \n structuralor subunit`]i sau grupe de cercetare \nad\ncime [i diversiune, care puteau s`efectueze prin oameni special antrena]idiverse ac]iuni de informare, necesarepentru elaborarea planului de ac]iune.

Un astfel de exemplu este Batalionul404 Cercetare \n Ad\ncime prin Para [u -tare, subordonat` Direc]iei de Informa]iia Armatei din Marele Stat Major al Ar-matei.

|n Decembrie 1989 acest batalion afost implicat nemijlocit pentru asigu-rarea cu date [i informa]ii a factorilormilitari decizionali. Efectivele unit`]ii audesf`[urat ac]iuni specifice culegerii deinforma]ii prin observare \n Timi[oara,iar dup` 22 decembrie au executat mi-siuni de paz` [i ap`rare a unor obiectivemilitare strategice.

Nu exist` la dosarul cauzei jurnaleleac]iunilor de lupt` ale acestor unit`]i.

|n afar` de aceste unit`]i specializate\n culegerea de informa]ii. Armata maidispunea de sistemul de informare di-rect-ierarhic a tuturor evenimentelor de-osebite sau a oric`ror alte aspecte ce seapreciau de c`tre comandan]i ca nece-sare a fi informate.

Astfel, de jos \n sus, comandan]ii erauobliga]i printr-un ordin general al mi -nistrului ap`r`rii na]ionale s` fac` infor-marea, stabilindu-se termene func]ie degravitatea evenimentului de la «de \n -dat`», la «ore [i zile». Aceste inform`ritrebuiau s` fie totale [i exacte. Nerapor -tarea evenimentelor deosebite era apre-ciat` ca fapt` foarte grav`, care, \n unelecazuri, putea merge p\n` la destituiri dinfunc]ii [i r`spunderi administrative [i pe-nale.

Pavel Coru], fost [ef al Biroului Con-trainforma]ii din DIA, a ar`tat \n fa]a Co -misiei Senatoriale de cercetare aeve nimentelor din Decembrie 1989 c`Direc]ia de Informa]ii a Ap`r`rii avea o

re]ea secret` special destinat` «teritori-ului vremelnic ocupat»: «|n afar` de Se-curitate, pe teritoriul României se afla [iRe]eaua 246 a Direc]iei de Informa]ii aMarelui Stat Major, despre care b`nuiescc` v-a vorbit amiralul Dinu {tefan.

Re ]eaua 246 intern` a fost creat` \n1975 pentru a preveni invadarea Româ -niei f`r` posibilitate de ripost`. In-vadarea pu tea s` fie din orice direc]ie.Nu s-a f`cut \mpotriva unui inamic anu -me. Dup` evenimentele din 1968, c\ndtensiunile dintre România [i URSS aufost mari, s-a luat hot`r\rea ca pe \ntregteritoriul românesc s` se creeze grupurispeciale de cerceta[i care s` r`m\n` peteritoriul vremelnic ocupat, sub conduc-erea unei reziden]e [i, \n caz de ocupare,s` desf`[oare activit`]i de culegere deinforma]ii [i de transmitere c`tre MareleStat Major. Aceasta era re]eaua 245.

Ea era condus` de reziden]i din Direc -]ia Informa]ii – Sec]ia a II-a, prin ofi]eriactivi \n reziden]`, ori cerceta[i rezervi[tidin r\ndul ofi]erilor, subofi]erilor [i ser-gen]ilor. |n 1989, \n timpul eveni-mentelor, este singurul organ informativcare a r`mas neafectat, pentru c` Secu-ritatea – prin diversiune – a fost blocat`[i a \ncetat s` mai culeag` informa]ii pedata de 22 decembrie».

Aceste declara]ii au fost sus]inute [ide colonelul Remus Ghergulescu, co-mandant \n anul 1989 al Batalionului404 Cercetare prin para[utare \n dispoz-itivul inamic.

Aceast` «Re]ea» organizat` \nc` dintimp de pace, \n temeiul art. 18 dinLegea nr. 14/1972, a func]ionat \n tim-pul evenimentelor din 1989, dar activi-tatea ei nu a fost verificat`.”

Ce ne spun cele dou` documente?C` responsabil` de m`celul provocat

de a[a zi[ii "Terori[ti din Decembrie1989" e Armata, cea care avea ]ara subcontrol fie [i din punctul de vedere alcomunica]iilor [i nu vidul de putere, ha -osul [i dezorganizarea, cum a sus]inutOrdonan]a din Octombrie 2015 prin \n -su[irea automat`, f`r` o minim` verifi-care, a tezei lui Ion Iliescu.

Ce \nseamn` asta \n practic`? |nseam n` c` unele momente tragice

precum cel de la Otopeni nu sunt pro -du sul unei brambureli la nivel de Ar -mat`, ci produsul unei Opera]iuni decisecu bun` [tiin]` de capii Armatei de lavremea respectiv` \n interesul noii echi -pe conduse de Ion Iliescu.

www.cr istoiublog.rowww.cr istoiublog.ro

20 Oct. 2016

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Subiecte fierbin]iSubiecte fierbin]i

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

SE RECUNOA{TE, |N FINE, C~ ARMATA ESE RECUNOA{TE, |N FINE, C~ ARMATA ER~SPUNZ~TOARE DE M~CELUL NUMITR~SPUNZ~TOARE DE M~CELUL NUMIT""TERORI{TII DIN DECEMBRIE 1989TERORI{TII DIN DECEMBRIE 1989"! "!

D U P ~ 2 2 ?D U P ~ 2 2 ?

CEDO a constatat\nc`lcarea dreptului la ap`rare [i la un proces echitabil\n cazul Mircia Gut`u, primarul\n cazul Mircia Gut`u, primaruldin Vâlcea care a executat deja din Vâlcea care a executat deja o condamnare pentru corup]ie.o condamnare pentru corup]ie.

D e c e s - a a j u n s l a s e n t i n ] aD e c e s - a a j u n s l a s e n t i n ] aC u r ] i i d e l a S t r a s b o u r gC u r ] i i d e l a S t r a s b o u r g

Curtea European` a Drepturilor Omului a decis,\n data de 8 noiembrie, c` primarului din RâmnicuVâlcea, Mircia Gut`u, i-au fost \nc`lcate dreptul laap`rare [i dreptul la un proces echitabil \n procesulde la |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, care l-a con-damnat la trei ani de \nchisoare dup` ce alte dou`instan]e au pronun]at achitarea lui.

|n esen]`, CEDO a stabilit c` drepturile ap`r`rii aufost “sensibil reduse” din cauz` c` Gut`u a fost con-damnat doar pe baza m`rturiilor pe care primele in-stan]e le-au considerat insuficiente, f`r` a-i audiadin nou pe martori. Acelea[i motive au stat la bazaconstat`rii c` lui Gut`u i s-a \nc`lcat dreptul la ap` -rare.

Ce semnifica]ia are aceast` condamnare, de ce s-a ajuns aici [i ce se va \ntâmpla mai departe?

Mircia Gut`u a declarat pentru HotNews c` in -ten]ioneaz` s` fac` cerere de revizuire la |CCJ, dup`ce decizia CEDO va fi publicat` \n Monitorul Oficial.

Gut`u a spus c` are la dispozi]ie 90 de zile pentrua face aceast` cerere. El a mai spus c` sper` s` fieachitat dup` rejudecarea procesului.

Judec`torul Cristi Danile], membru CSM, a expli-cat pentru HotNews.ro c` decizia CEDO este con-form` cu practica din ultimii cinci ani de zile a Cur]iide la Strasbourg, nefiind prima de acest gen.

“Ea este urmare a unei legisla]ii defectuoase, carepân` \n anul 2010 permitea judec`torilor din recurss` condamne o persoan` achitat` \n prima instan]af`r` a readministra problele [i f`r` a fi reaudia]i mar-tori. Dup` prima condamnare a României, care asurvenit \n anul 2009, a ap`rut mica reform` dinjusti]ie iar Codul de Procedur` Penal` a fost corec-tat. Este posibil s` mai primim astfel de condamn`rila CEDO, dar numai pentru dosarele finalizate\nainte de 2010. Ce vreau s` sublinez este c` nu evina judec`torilor c` nu au administrat probe \n re-curs, legisla]ia era de vin`”, a afirmat judec`torulCristi Danile].

Cum se explic` totu[i sentin]ele contradictoriipro nun]ate având pe mas` acelea[i probe: dup`dou` achit`ri vine \n final o condamnare?

“Explica]ia este simpl`. Ori este vorba de insufi-cienta cunoa[tere a dosarului, ori este vorba de oslab` preg`tire \n ce prive[te cuno[tin]ele juridice [icunoa[terea practicii instan]elor superioare, \n sen-sul c` judec`torii de la instan]ele inferioare ar trebuis` respecte \ntru-totul practica constant` a instan -]elor de control judiciar. Cu alte cuvinte, noi nuavem \n România sistemul de precedent judiciar re-cunoscut ca un principiu de drept, ceea ce-i o maregre[eal`”, spune judec`torul Danile].

De notat c` decizia CEDO nu se pronun]` asupravinov`]iei sau nevinov`]iei cuiva, ci exclusiv asuprarespect`rii drepturilor omului \n cadrul unui proces.Prin urmare, nu putem vorbi \nc` de o eroare judi-ciar` sau nu, ci de \nc`lcarea unor articole din Con-ven]ie \n cadrul procesului lui primarului din Vâlcea.Potrivit Codului de Procedura Penal`, Mircea Gut`u,pe baza deciziei CEDO, poate s` solicite \n instan]`revizuirea sentin]ei pronun]ate de |nalta Curte. Dac`câ[tig` acest proces, condamnarea este desfiin]at`[i se poate solicita desp`gubiri statului pentru aniipetrecu]i \n \nchisoare. Dac` \l pierde, r`mâne cucondamnarea deja executat`. De notat c` MiriciaGut`u nu a prezentat la CEDO nici o cerere de des -p`gubire. Din acest motiv, Curtea de la Strasbourga considerat c` nu este cazul s` fie desp`gubit financiar.

Red`m mai jos cele mai relevante pasaje din de-cizia CEDO:

"Curtea mai constat` c` |nalta Curte [i-a funda-mentat, \ntr-o manier` determinant`, condamnareapentru corup]ie pasiv`, \ntre altele, pe o nou` inter-pretare a depozi]iilor martorilor care fuseser` de-puse la dosar \n fa]a instan]elor inferioare, [i a f`cutasta f`r` a proceda la audierea martorilor \n che-stiune. Bazându-se mai ales pe depozi]iile acestormartori, |nalta Curte a mers mai departe decâtcur]ile inferioare. F`r` \ndoial` c` ]ine de jurisdic]iade recurs s` aprecieze diferitele date colectate, la felca [i pertinent` celor pe care recurentul voia s` leproduc`. Totu[i, recurentul a fost g`sit vinovat pebaza m`rturiilor pe care primii judec`tori le consi-deraser` insuficiente pentru a-l condamna. |n acestecondi]ii, omisiunea |naltei Cur]i de a-i audia pe mar-tori \nainte de a-l declara vinovat pe recurent aredus sensibil drepturile ap`r`rii” (...)

Cercetarea penal` a fost declan[at` \n cazulGut`u \n urm` denun]ului f`cut de mituitor \n 2006.Conform declara]iilor acestuia, Mircia Gut`u [i su-balternul sau, viceprimarul Nicolae Dicu, ar fi cerut,\n perioada aprilie – iulie 2006, suma de 50.000 deeuro de la omul de afaceri Constantin „Crinu” Po-pescu pentru a-l ajuta s` ob]in` un certificat de ur-banism. Viceprimarul Dicu a primit 25.000 de eurodin total, din care 20.000 de euro \n 6 iulie 2006,când a [i fost surprins \n flagrant delict de c`tre pro-curori.

n 18 iunie 2007 - Tribunalul Alba a decis achita-rea lui Mircia Gut`u [i a viceprimarului Nicolae Dicu

n 10 decembrie 2007 - Curtea de Apel Alba Iuliaa admis apelul DNA [i a decis retrimiterea dosaruluila Tribunalul Alban 28 martie 2008 - |nalta Curte de Casa]ie [i Jus -

ti]ie a admis recursurile celor doi inculpa]i, a casatsentin]a Cur]ii de Apel Alba Iulia [i a trimis dosarulpentru rejudecare la aceea[i instan]`

n 9 aprilie 2009 - Curtea de Apel Constan]a arespins apelul DNA. Inculpa]ii sunt achita]i

n 27 ianuarie 2010 - |nalta Curte de Casa]ie [iJusti]ie admite recursul DNA [i \i condamn` definitivpe cei doi inculpa]i la câte trei ani [i jum`tate de\nchisoare cu executare.

(...)

Mircia Gut`u a declarat joi sear` la Antena 3 c`va cere rejudecarea dosarului. El s-a ar`tat \ncrez`tor\n [ansele sale de câ[tig [i a spus c`, dup` câ[tigareaprocesului, se va \ndrepta \mpotriva celor care l-aucondamnat [i au instrumentat dosarul sau.

"Voi solicita rejudecarea cazului [i sunt convinsc` de aici \ncolo magistra]ii, procurorii vor fi multmai aten]i asupra deciziilor pe care le iau. (...) Dau-nele materiale le voi cere conform legii celor caremi-au produs suferin]`. Voi cere statului român [istatul român trebuie s` se \ndrepte \mpotriva celorcare au falsificat documente, stenograme - [i acestlucru este dat \n decizia CEDO. Ace[ti oameni vortrebui s` r`spund`.", a declarat Gut`u, la Antena 3.

Mircia Gut`u a candidat la alegerile locale dinacest an la Prim`ria municipiului Râmnicu Vâlcea pelistele Partidului Ecologist Român, câ[tigând un noumandat, dup` ce PNL i-a respins candidatura dincauza celor dou` condamn`ri la \nchisoare cu exe-cutare pentru corup]ie, de[i avea cel mai bun scor\n sondaje. Gut`u a fost primar \n Râmnicu Vâlcea\ntre 2004 [i 2008, iar \n 2008 a fost ales din primultur pentru un al doilea mandat cu 72% din voturi.

|n 2010 \ns` a fost condamnat definitiv pentrufapte de corup]ie. |n iunie 2014, Mircia Gut`u a fostcondamnat de Curtea de Apel Craiova pentru adou` oar` \ntr-un proces de corup]ie la doi ani [i[ase luni \nchisoare cu executare, dar magistra]ii audecis contopirea pedepselor [i acesta a r`mas \n li-bertate.

DanDan TAPALAG~ TAPALAG~

HotNews.ro 18 Nov. 2016

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

BiblioraftBiblioraft

Invitat la Televiziunea Român`, C`lin Georgescu,a f`cut o analiz` rece [i t`ioas` a realit`ții române[ti dedup` 1989. Acesta a spus, printre altele, c` România estetratat` precum o min` de aur de c`tre alte entit`ți, deunde se extrage minereu pân` când țara va da faliment.Conform acestuia, falimentul Românie este o chestiunede timp.

„România este o min`, din care se scoate, \n fie-care zi, din decembrie 1989 \ncoace, aur. {i când nu vamai fi aur, mina se va \nchide. Falimentul este o chestiunede probabilitate matematic` pentru România” , a spus ex-pertul.

Acesta a detaliat subiectul susținând c` Româniaeste controlat` [i condus` de str`ini, care dețin toate pâr-ghiile strategice ale puterii. C`lin Georgescu afirm` c` \nultimii 26 de ani, România a suferit pierderi mai maridecât \n perioada care s-a scurs de la {tefan cel Mare [ipân` \n 1989.

„|n ultimul ceas, putem avea o vocație. |n primulrând este un fenomen global. Ne na[tem cu toții din iubire[i intr`m \ntr-o mare manipulare, \n care nu exist`democrație, ci doar corectitudine politic`. La nivel mon-dial. Menționez c` sclavagismul nu a disp`rut. Ci doar e oalt` form`.

România a ajuns aici pentru c` e \ntr-un haosbine calculat. Tr`im \ntr-o form` anti cultural`, s-a pierdutru[inea. [i s-a pierdut ru[inea pentru c` lichelele [i lacheiide serviciu [i-au v`zut visul cu ochii: cozile de topor audevenit topoare, dup` 1989 [i au vândut pe m`rgele deplastic \ntreaga țar`.

România a fost vândut` de cei care au preluat pu-terea \n 1989 [i apoi [i-au dat-o unul altuia timp de 26de ani. Au vândut-o cu bun` [tiinț`, România nu maideține nimic, nu are economie. România nu este un stat,ci o corporație. Capitalul str`in este cel care deține pute-rea, deține peste 60% din activele ț`rii, peste 50% dinprofit [i ceea ce este cel mai grav: st`pâne[te pârghiilestrategice, de condus, ale ț`rii: industria de petrol gaze,distribuția de energie...nu ne mai aparține.

Industria ca atare, marile \ntreprinderi au fost dis-truse. Privatizarea s-a f`cut \n dezinteresul României. Celmai grav e c` a fost vândut p`mântul. {i a fost vândut decei care sunt ast`zi la putere, pe vremea când erau mini[triai agriculturii. P`durile, apele, se vând. Totul este de vân-zare. Mai puțin sufletul românesc [i eu pe asta m` bazez.Sufletul românesc va triumfa.

|n 26 de ani, România a pierdut, [i pot spune astacu certitudine, peste 1 TRILION de euro. Toate pierderileRomâniei, de la {tefan cel Mare \ncoace, sunt mai micidecât ce s-a pierdut \n ace[ti 26 de ani”, a spus Georgescu\n direct la Televiziunea Român`.

Nota Explicativ`: Un trilion poate fi exprimat atâtca o mie de miliarde dar [i ca un milion de miliarde, res-pectiv 1.000.000.000.000. 000.

act ivenews.ro act ivenews.ro 22 Nov. 2016

C`lin Georgescu a fost \n perioada 1997-C`lin Georgescu a fost \n perioada 1997-2013 director executiv al Centrului Na2013 director executiv al Centrului Națț ional penional pen--tru Dezvoltare Durabil`. tru Dezvoltare Durabil`.

Din 2013, Georgescu este preDin 2013, Georgescu este preșședinte aledinte alCentrului European de Cercetare al Clubului deCentrului European de Cercetare al Clubului dela Roma.la Roma.

V I I T O R U L V I I T O R U L S U N ~ P R O S T !S U N ~ P R O S T !

|n perioada 24-27 Noiembrie a.c., lainvita]ia Sec]iei poloneze a IPA, o de-lega]íe OADO a participat la cel de al X-lea Congres al asocia]iei gazd`, care s-adesf`[urat \n sta]iunea balnear` SolecZdrój.

Pe lâng` numero[ii reprezentan]i IPA- Polonia, la manifest`ri au fost prezen]idelega]i ai organiza]iei interna]ionale apoli]i[tilor din Austria, Cehia, Slovacia,

Slovenia, Lituania, România, R. Moldova[i Federa]ia Rus`.

Invita]íi str`ini au avut prilejul s` se\ntâlneasc` cu conducerea Poli]iei regio-nale din Kielce precum [i cu reprezen-tan]ii Consiliului voievodatului respectiv.Congresul a analizat activitatea sec]ieina]ionale polone [i a desemnat noul

Comitet Executiv Na]ional al acesteia -condus de pre[edintele Fryderyk Ore-puk.

Dl Florentin Scale]chi - pre[edintelefondator OADO a folosit prilejul pentrual felicita pe dl Orepuk, acordându-iMedalia de Ap`r`tor al DrepturilorOmu lui [i o plachet` omagial` pentrusec]ia polonez` a IPA cu care or ga niza]ianoastr` a semnat [i un acord de parte-neriat. (foto stânga)

Totodat`, dl F.Scale]chi a acordat oplachet` dlui. Pierre-Martin Moulin - Pre[ -edinte interna]ionalIPA, \n semn de res-pect pentru BiroulPermanent Executival IPA. (foto dreapta)Nu \n ultimul rând

amintim re\ntâlnireacu dl Alekxei Gankin,din Federea]ia Rus` -vicepre[edinte inter -na]ional al IPA.

Trebuie precizat c`Asocia]ia Inter na]io -

nal`a Poli]i[tilor (IPA) \ndepline;te ;i eacalitatea de membru consultativ ECO-SOC din cadrul ONU, promovând caprincipiu de baz`` ap[rarea drepturiloromului.

F lor in Z.F lor in Z.

2 Dec.2016

|n ]ara unde drepturile fundamen-tale ale omului sunt consiedrate (\nc`)un „moft”, ne vedem nevoi]i s` rea-mintim tuturor românilor c` 10 De-cembrie este Ziua Interna]ional`a Drepturilor fundamentaleale omului, s`rb`toare de-cretat` de ONU odat` cusemnarea Declara]iei Uni-versale a Drepturilor Omu-lui la 10 decembrie 1948,la sediul din New York alNa]iunilor Unite.

Este un motiv propice pen-tru a aminti acestui popor, greu\ncercat de-a lungul istoriei sale mile-nare, c` drepturile fundamentale alefiec`rui român trebuie s` reprezinteesen]a vie]ii lor.

To]i cei care bagatelizeaz` acestedrepturi fundamentale ale omului, \n -cearcând s` deturneze aten]ia public`de la acest deziderat, \ncalc` de faptnormele statului de drept [i ale demo-cra]iei unei ]`ri.

Este de neadmis s` nu avem reac]iide niciun fel la \nc`lc`rile grave carese fac zilnic \n societatea româneasc`de c`tre func]ionari publici din insti -tu]iile statului, afla]i de altfel \n slujbapermanent` a cet`]enilor, [i s` nu leamend`m prin atitudini colective.

Nu poate exista civiliza]ie [i prospe-ritate \ntr-o ]ar` \n care, prin abuz [iexerci]ii de putere discre]ionare, oa-menilor li se ignor` [i li se \ncalc`

drepturile chiar de c`tre cei pe carenoi i-am ales [i i-am pus s` ne res-pecte!

R`mânem consecven]i celor27 de ani de munc` grea \n acest

nobil domeniu [i anume, cu -noa[terea, respectarea [iap` rarea drepturile funda-mentale ale omului [i ce -rem românilor unitate \ndiversitate [i curajul de a[iap`ra drepturile personale,

indiferent de cât de dificil arp`rea acest demers!

Nu precupe]i]i nimic pentru asta,folosind organiza]iile societ`]ii civilepentru ap`rarea drepturilor omului,chiar Curtea European` a DrepturilorOmului - CEDO, dac` instan]ele ro-mâne[ti v` ingonr` drepturile [i vi le\ncalc` prin ignorarea Constitu]iei [ilegilor \n vigoare, care reglementeaz`foarte clar aceste drepturi individualesau colective, oriunde v-a]i afla \nlume.

Transmitem tuturor românilor s` -n`tate, fericire, bucurii [i \mpliniri per-sonale, profesionale [i familiale.

Niciodat` s` nu evita]i a ne cerespri jinul, dac` aprecia]i c` v` putemsus]ine, oriunde v-a]i afla!

La mul]i ani!

COMITETUL DIRECTOR COMITETUL DIRECTOR O.A.D.O.O.A.D.O.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

- urmare din nr trecut -

Bombă cu ceas! Ofițer ameri-can de poliție, martor cheie înprocesul de la CEDO al con-damnatului Robert Ekaireb.

|nainte de a vă prezenta ar-gumentele apărării, care nu auconvins în niciun fel nici pe ju-rați și nici Judecătorul de instan -ță – Excelența Sa, Ju de cătorulRe ginei, domnul Cooke, am săvă prezint un nou martor.

De data asta este vorba deun polițist din S.U.A., în per-soana K.S. din statul Arizona,ora șul Mesa, (urmeaz` adresa),născut la xxxxx, actualmente ofi-țer în Departamentul de Justiție,care pretinde că a întâlnit-o peLi Hua Cao, „victima” domnuluiRobert Ekaireb, soțul ei legitim,care a fost condamnat pe viațăpentru crimă, cu drept de elibe-rare condiționată după 22 deani de închisoare în regim de re-cluziune totală.

Interesant este faptul că întâl-nirea a avut loc în capitala Ro -mâ niei, la București, în lunaianuarie 2008, mult după datacând Justiția engleză a conside-rat că a fost omorâtă soția luiRobert.

Cred că un interes deosebitîn acest moment ar trebui să-laibă oficialitățile din Româniacare au spre judecare cazul unuialt martor, în persoana domnu-

lui Cornel Albei, cei de la CurteaEuropeană a Drepturirlor Omu-lui și, nu în ultimul rând, PolițiaMetropolitană Londoneză, în-trucât este vorba de un martorcare este ofițer de poliție anga-jat la Departamentul de Justițiedin anul 2005, ca ofițer de su-praveghere.

Pentru a fi riguros față de ci-titorii mei, am să vă prezint de-clarația de martor a K.S., care,reconfirmată în fața Curții Euro-pene a Drepturilor Omului, poa -te răsturna deciziile JustițieiLon doneze și să le schimbe la180 de grade - o ade vărată ex-plozie!:

DECLARAȚIE DE MARTOR

Numele K. S.Adresa: xxxxx S...Arizona, USAData nașterii: xxxxxOcupația: ofițer

Această declarație de trei pa-gini, semnată de mine pe fie-care pagină în parte, prezintăcu noștințele mele și este adevă-rată, cunoscând faptul că suntpasibilă de urmărire penalăpentru orice afirmație minci-noasă ori falsă.

8 mai 2014Locuiesc în continuare la

adre sa menționată. Nu am avutprobleme cu poliția în nicio altățară. |n prezent sunt angajat caofițer în Departamentul de Jus-

tiție, unde lucrez din 2005 caofițer de supraveghere.

(Semnătura - Martor asistent)La începutul lui aprilie 2014,

răsfoiam o ediție a ziarului "Eve-nimentul Zilei", care apare înRomânia. Ziarul era datat 21 fe-bruarie 2014, însă nu îl cumpărîn mod regulat. |n ediția dinacea zi am văzut, la rubrica per-soane dispărute, numele lui LiHua Cao și o descriere a ei. Vă-zându-i fotografia am realizatimediat că e vorba de o per-soană pe care am întâlnit-o an-terior în România.

Pentru că eram sigur că eaeste, am sunat la firma de avo-cați a lui Mark Haslam. Ulterior,am conumicat cu el prin e-mail,iar el mi-a pus o serie de între-bări și mi-a trimis date relevantedin dosar, precum și un teancde fotografii cu această doam -nă. După ce am examiniat foto-grafiile cu atenție, aș spune căpersoana cu care m-am întâlnit,cred că în ianuarie 2008, estefoarte asemănătoare cu femeiadin fotografii.

Am întâlnit-o pe aceastădoam nă, care își spunea "Lucy",la un restaurent din centrul Bu-cureștilor, vizavi de sediul BănciiNaționale. |ntâlnirea a vut loc înianuarie 2008. Fata care a spuscă se numește "Lucy" s-a așezatla bar. Mi-am dat seama că e tu-ristă și am început o conversa-

ție. |ntâlnirea noastră a durattrei-patru ore, timp în care amavut o lungă conversație.

|mi amintesc că am vorbit deexcursia ei, impresii de călăto-rie, țări, prieteni, planuri de vii-tor și unele detalii personale.

Rețin că a menționat că aresurori și un frate, dar nu a făcutnicio mențiune despre fiul ei. Amenționat că era căsătorită înacea perioadă dar nu era feri-cită. A spus că era unul din mo-tivele pentru care a părăsitMarea Britanie și s-a stabilit înIrlanda, unde locuiește. |n ceprivește Irlanda, spunea că a lu-crat într-o pizzerie sau resturantitalian cu mai mulți români, pecare a ajuns să-i cunoască.

A mai spus că e posibil să că-

lătorească în Japonia sau HongKong și a mai menționat o țarădin Europa, pe care nu mi-oamin tesc. A zis că a avut pro-bleme în căsnicie în Marea Bri-tanie și că este chinezoaică deorigine, dar are și cetățenie ja-poneză. Nu mi-a mai dat altedetalii personale, doar că eracăsătorită și că a locuit la Lon-dra.

La sfârșitul întâlnirii am între-bat-o dacă pot să o mai văd câttimp mai e în București, dar mi-a spus că a venit cu niște prie-teni din Irlanda și au alte planuride vacanță.

Confirm că această declarațieeste reală atâta cât cunosc șisunt dispusă să fiu interogatăde poliție dacă e nevoie, să de -pun mărturie în fața instanței, înfuncție de disponibilitatea mea.

*Audierea în dosarul de la

CEDO a acestui martor cheie,ofițer de poliție (K.S), martor cuo credibilitate de necontestat,va da fiori multora dintre ceicare cred că procesul domnuluiRobert Ekaireb s-a încheiat !

Date despre apDate despre apăă rare, înrare, înnumnumăă rul urmrul urmăă tor.tor.

Prof .Univ . dr .Prof .Univ . dr .F lorentin Florentin

SCALE}CHISCALE}CHI

http://radburg.ro/

SINAIA V~ A{TEAPT~!SINAIA V~ A{TEAPT~!

UN CAZ MARCA „ELODIA”... Episodul XIV

“Lucy”“Lucy”a fost la Bucure[ti?a fost la Bucure[ti?

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

10 DECEMBRIE10 DECEMBRIE CONGRES IPA |N POLONIA CONGRES IPA |N POLONIA

Re vista noastr` apa -re lunar, dar pa gina sade pe Facebook es teactualizat` zilnic cuinteresante artico le.

Accesa]i, MONITORULDREPTURILOR OMULUIpe aceast ̀platform ̀desocializare.

Marine Le Pen:Marine Le Pen:CopiiiCopiiiimigran]ilor imigran]ilor ilegali nu ar ilegali nu ar trebui s` aib`trebui s` aib`acces laacces laeduca]ia public`educa]ia public`

Conform unei propuneri lansate delidera Frontului Na]ional francez, copiiiimigran]ilor ilegali nu ar trebui s` aib`posibilitatea s` beneficieze de serviciilede educa]ie public`. Propunerea faceparte dintr-o platform`de restric]ionarea acces`rii serviciilor sociale pentru mi-gran]i.

Marine Le Pen a declarat joi la oconferin]`\n Paris: “Nu am nimic \mpo-triva str`inilor dar le spun: dac` veni]i\n ]ara noastr` nu v` a[tepta]i s` fi]itrata]i (de sistemul s`n`t`]ii) [i copiiivo[tri s` fie educa]i pe gratis”. “S-a ter-

minat cu aceast` situa]ie, gata cujoaca”, a declarat ea, ad`ugând c` sis-temul de \nv`]`mânt al Fran]ei a ade-menit imigran]ii precum o “sugativ`”.

Comentariile lui Le Pen au atrasnemul]umirea guvernului socialist. Mi-nistrul socialist al educa]iei, Najat Val-laud-Belkacem, a etichetat pozi]iali derei Frontului Na]ional ca fiind ru[i -noas` [i a precizat c`merge \mpotrivavalorilor Republicii Franceze.

“V` amintesc c` este o chestiune deonoare ca Republica Francez` s` acor -de copiilor, tuturor copiilor, dreptul laeduca]ie – cu alte cuvinte, dreptul laun viitor”, a precizat Vallaud Belkacem.Interzicerea accesului copiilor la edu -ca]ie ar reprezenta \n prezent o\nc`lcare a legii franceze, care garan-teaz` \nv`]`mântul pentru to]i copiiidin ]ar`.

|n plus, Le Pen a propus ca imi -gran]ii f`r` statut legal s` treac` prin -tr-o “perioad` de a[teptare” \nainte s`beneficieze de serviciile sociale, inclu-siv [colarizare gratuit` pentru copii.

“Cred c` o perioad` de timp ace[tiatrebuie s` pl`teasc` taxe \nainte s`poat` accesa toate serviciile publice,precum educa]ie, securitate social`”, asus]inut ea \n timpul vizitei anuale laTârgul de Cr`ciun de pe bulevardulChamps-Elysees din Paris.

Le Pen a promovat de mult timp ex-pulzarea imigran]ilor ilegali [i a cerutun control mai strict al cererilor pentruazil. |n plus, ea a propus retragereaFran]ei din Uniunea European`[i zonaeuro.

A c t i v e n e w s . r oA c t i v e n e w s . r o8 Dec 2016

"Poli]ia Sharia" "Poli]ia Sharia" \n Wuppertal \n Wuppertal

{apte salafi[ti*, care purtau veste in-scrip]ionate "Poli]ia Sharia" pentru a re-comand` clien]ilor barurilor s` nuconsume alcool [i s` nu asculte muzic`,au fost achita]i luni \n vestul Germaniei,scrie AFP.

Tribunalul din Wuppertal i-a achitatpe acuza]i, care au patrulat \mbr`ca]iastfel \n septembrie 2014 pe str`zileacestui ora[ industrial unde tr`ie[te ocomunitate musulman` puternic`, apre-ciind c` nu au \nc`lcat legea care inter-zice purtarea de uniforme la adun`rilepublice. Aceast` lege viza ini]ial defil`rilenostalgicilor partidului nazist.

Aceste veste nu erau "nici militantenici intimidante", a explicat tribunalul,potrivit unui purt`tor de cuvânt.

Curtea de Apel din Dusseldorf deci-sese \n mai c` ace[ti b`rba]i trebuie

adu[i \n fa]a Justi]iei, contrazicând astfelo decizie prealabil` a tribunalului dinWuppertal.

Salafi[tii patrulau str`zile din Wupper-tal [i spuneau oamenilor s` nu bea, s`nu asculte muzic` [i s` nu joace la cazi-nouri. Ei erau condu[i de unul dintre ceimai cunoscu]i predicatori din Germania,Sven Lau, \n prezent anchetat pentru"sprijinirea unei organiza]ii teroriste" \nSiria. Acest b`rbat de 35 de ani, conver-tit la Islam, este suspectat c` a recrutat\n 2013 doi candida]i la jihad, \n apro-piere de Dusseldorf.

* Conceptul de "salafism" provine din cu-vântul arab "salaf", care \nseamn` "str` -mo[". Salafismul reprezint` o arip` aIsla mului care propov`duie[te respectareastrict` a perceptelor islamice corecte,drepte, l`sate mo[tenire de str`mo[i. (n.r.)

H o t N e w s . r o H o t N e w s . r o

21 Nov. 2016

NSA [i GCHQ auNSA [i GCHQ auspionat apelurilespionat apeluriletelefonice aletelefonice alepasagerilor pasagerilor \n timpul \n timpul curselor aerienecurselor aeriene

Agen]ia american` pentru SecuritateNa]ional` (NSA) [i omologul s`u brita-nic GCHQ au depus eforturi pentru aintercepta date de pe telefoanele mo-bile ale pasagerilor pe rute comer-ciale, inclusiv Air France, \ncepând cu2005, a declarat ziarul francez LeMonde.

Air France s-a num`rat printre pri-mele companii aeriene vizate de pro-iectele celor dou` agen]ii de spionajdup` ce, \n 2007, a desf`[urat testepentru a permite utilizarea telefoane-lor mobile \n aer.

La acea vreme, aceasta nu era opractic` r`spândit`, de[i aproximativ100 de companii aeriene o permit \nprezent.

Compania aerian` a fost v`zut`,aparent, ca o poten]ial` ]int` terorist`de c`tre ambele agen]ii de spionaj.

“Utilizarea telefoanelor mobile cuconexiune la Internet, \n timpul zboru-rilor, a impulsionat crearea de pro-grame specifice la NSA [i GCHQ”, ascris Le Monde \n raportul s`u.

Ziarul, \n parteneriat cu website-ulde [tiri "The Intercept", are acces la ar-hiva documentelor strânse de fostulcontractor NSA, Edward Snowden, care\n 2013 a divulgat presei numeroaseinforma]ii secrete referitoare la progra-mele americane de monitorizare a da-telor private.

Proiectele de spionare, cu nume decod "Thieving Magpie" [i "Homing Pi-geon", ar putea colecta date de pe te-lefoanele mobile folosite \n avioanedac` navele zboar` la o altitudine maimare de 3 km, a sus]inut raportul LeMonde.

Semnalele sunt captate de sta]ii deinterceptare secrete situate la sol [isunt transmise printr-un satelit.

“Simplul fapt c` telefonul este des-chis este suficient pentru a i se localizapozi]ia. Apoi semnalul putea fi verificatpe baza listei de pasageri cunoscu]iafla]i \n zborul respectiv, cu num`rulzborului [i codul companiei aerienepentru a se determina numele utiliza-

torului de smartphone”, a ad`ugat LeMonde.

Raportul a mai sus]inut c` GCHQ [iNSA au furnizat \n documentele furatede Snowden, care a fost suspectat c`ar spiona \n favoarea Chinei, câtevaexemple individuale de apeluri telefo-nice interceptate la bordul zborurilorcomerciale.

De[i \n mod normal nu este posibils` efectuezi apeluri telefonice \n timpulzborurilor, unele companii aeriene per-mit pasagerilor s` acceseze aplica]ii peInternet prin intermediului unui sistemspecial Wi-Fi.

epochtimes-romaniaepochtimes-romania

10 Dec. 2016

Mondo CaneMondo Cane

Putin a semnat Putin a semnat retragerea retragerea Rusiei din Rusiei din Curtea Penal`Curtea Penal`Interna]ional`Interna]ional`

Vladimir Putin a semnat, miercuri,un ordin prin care revoc` semn`turaRusiei din Statutul de la Roma, bazalegal` prin care a fost creat` CurteaPenal` Interna]ional` (CPI), conformunui document publicat pe pagina ofi-cial` a guvernului rus, citat de Agerpres.

Putin a afirmat c` "trebuie acceptat`propunerea Ministerului Justi]iei, \nconsens cu Ministerul de Externe, CurtaSuprem`, Procuratura General` [i Co-mitetul de Instruc]ie (...) de a informasecretarul general al ONU de deciziaRusiei de a nu face parte din Statutulde la Roma al Cur]ii Penale Interna]io-nale". "Decizia Rusiei de a nu participa

la Statutul CPI, sau, cu alte cuvinte, re-tragerea semn`turii, implic` consecin]ejuridice prev`zute \n Conven]ia de laViena asupra tratatelor interna]ionaledin 1969", a precizat un comunicat alMinistrului rus al Afacerilor Externe.

Rezolu]ia — gra]ie c`reia Rusia poater`mâne \n afara jurisdic]iei Cur]ii de laHaga — intr` \n vigoare chiar azi.

Cancelaria rus` a afirmat c` timp de14 ani cât a func]ionat, CPI a produsdoar patru sentin]e [i a cheltuit pesteun miliard de dolari.

|n ianuarie 2016, purt`toarea de cu-vânt a ministerului de externe rus,Maria Zaharova, a denun]at lipsa deobiectivitate a CPI când tribunalul a au-torizat o investiga]ie a posibilelor crimede r`zboi s`vâr[ite \n timpul r`zboiuluidintre Rusia [i Georgia din 2008 din re-giunea separatist` Osetia de Sud, scrieagen]ia EFE.

De asemenea, la \nceputul s`pt` -mânii, CPI a dat publicit`]ii o declara]ie\n care se afirma c` Rusia [i Ucraina seafl` \ntr-un conflict armat [i \n care Cri-meea era considerat` teritoriu ocupat,scrie AFP.

Rusia a semnat Statutul de la Roma\n 2000, dar nu l-a ratificat niciodat`.

Prin decizia de a revoca semn`tura,niciun cet`]ean rus nu va putea fi jude-cat la Haga pentru crime de r`zboi saugenocid decât \n condi]iile \n care Con-siliul de Securitate al ONU, unde Rusiaare drept de veto, decide acest lucru.

Cri[an ACri[an ANDREESCUNDREESCUDCnews.ro 16 Nov 2016

Islamizarea Islamizarea începe începe cu un kebab!cu un kebab!

Guvernul din Slovacia a aprobat olege care prevede interzicerea Islamulu-lui ca religie de stat.

Actul normativ a fost propus de Par-tidul Na]ional Slovac (SNS) [i prevede c`o religie trebuie s` beneficieze de celpu]in 50.000 de credincio[i pentru aputea fi calficat` drept religie de stat,scrie "The Independent".

Conform statisticilor recente, în Slo-vacia, ]ar` cu peste 5 milioane de lo -cuitori, tr`iesc aproape 2.000 demu sulmani [i nu exist` nicio moschee.

Partidul Na]ional Slovac sus]ine c`legea era necesar` pentru a preveni în-registrarea unor biserici, precum Biser-ica satiric` a "Monstrului Zbur`tor dinSpaghete", care a atras numero[i adep]i

în toat` lumea. "The Flying Spaghetti Monster" a fost

descris [i desenat pentru prima oar`într-o scrisoare semnat` de americanulBobby Henderson, în anul 2005.

Scrisoarea era o form` de protest fa]`de decizia pred`rii, în [colile publice, amateriei ID (o form` contemporan` decrea]ionism), ca alternativ` la evolu]ion-ism.

Dup` acest protest, Henderson a în-fiin]at "Biserica Monstrului Zbur`tor dinSpaghete", care promoveaz` pastafari-anismul, o satir` transformat` în religie.

"Islamizarea începe cu un kebab [ieste deja \n desf`[urare \n ora[ul Bra -tislava. Haide]i s` ne gândim cu ce nevom confrnta peste 10 ani", a declaratun politician din SNS pentru Reuters."Trebuie s` facem orice pentru ca niciomoschee s` nu se ridice aici", a contin-uat acesta.

A c t i v e n e w s . r oA c t i v e n e w s . r o3 Dec. 2016