PENTRUDREPTURILE OMULUI {I DEMOCRA}IE

R U { I N I C ~ ~ ~ !R U { I N I C ~ ~ ~ !Jalnic` s-a ar`tat Elena Udrea, \naintea colegilor de Parlament,

atunci când a deplâns condi]iile de arest, c` a fost controlat` „lasânge”, c` i s-a confiscat sutienul, c` pere]ii od`ii nu sunt zu gr`vi]i,c` apa cald` e distribuit` „cu program”, c` nu exist` usc`tor dep`r, c` vine curent prin geamurile prost \ncheiate, c` buda tur-ceasc` trebuie \nfundat` preventiv, cu un pet, ca s` nu accead`[i [obolanii \n micul [i infectul spa]iu destinat doar locatarilor pe-nali.

Jalinc` s-a ar`tat contesa de Ple[coi, când a cerut vopsireapere]ilor, schimbarea [i completarea mobilierului, v`zând c` locul- \n care este cazat` pe moment - nu corespunde exigen ]elor salecultivate la hotelurile de lux din Str`inezia sau \n penthouse-ulpersonal. Nu \n]elege cum poporul `sta de fraieri nu-i poate ofericondi]ii mai bune, m`car ca alea pl`tite de complicii s`i prin Ha-kidiki, \n vacan]ele grece[ti.

S` vezi sup`rare când va avea nevoie de manichiur`, de pedi-chiur`, de vopsit, de epilat… S` te ]ii reclama]ii, când apa de Eviannu va fi servit` la temperatura potrivit`, când vesela de por]elanva fi din aluminiu, iar aerul condi]ionat nu va fi deloc… S` vezireclama]ii la CEDO, pentru „rele tratamente”, pentru condi]iile demizerie rezervate pu[c`riabililor [i pu[c`ria[ilor \n România.

Aceasta este ]ara european` care, \n secolul XXI, jupuit` fiindde personaje asemeni Udrei, nu poate oferi prea mult nici oame-nilor cinsti]i. Un sfert din popula]ia rural` s-ar putea plânge laCEDO c` este arestat` \n s`r`cie de clasa politic` a borfa[ilor cuanvergur`, c` n-are pere]ii zugr`vi]i de zeci de ani, c` n-are ap`curent` (dar`mi-te cald` „cu program”) [i c`, pân` la closetul dinfundul cur]ii, r`zbe[te doar dac` nu se-nfund` \n noroi.

Trezi]i dintr-o suspect de lung` adormire, procurorii au prinschef de treab`, mai ales c` s-a schimbat tab`ra ce trebuie târno-sit` penal, iar pr`duielile* \ntre complici sunt de... milioane.

Intercept`rile curente, filajele [i stenogramele discu]iilor ocultesurprinse de „organe” dep`[esc - \n esen]` - orice bun sim]. S-ajefuit cu multe cifre, urmate de [i mai multe zerouri, din bani eu-ropeni, americani, din avutul ob[tilor s`r`cite, din buzunarul pros-timii. A[a s-au n`scut averi ce-i ru[inez` [i pe indigenii din MonteCarlo, de pe coastele Floridei ori din Alpii elve]ieni. Saci de bani[ed la dos, \n conturi „anonime” din Panama, Cayman ori Dubai[i \[i a[teapt` st`pâni afla]i, pentru moment, la necaz.

Dreptatea se \mparte la breaking-news, iar borfa[ii cu [taif \[iexhib` arogant c`tu[ele. Nici Udrea n-a ie[it din tiparul `sta, mar -[ând pe ideea c` tocmai ea (!?!) a ajuns victima Justi]iei cu epole]i[i a noii Securit`]ii, mânate de un anume Coldea. „Sunt ne vino -vat`! Nu exist` probe! Denun]urile nu sunt probe! “

Oameni r`i, b`rba]i care nici nu respirau dac` nu le d`dea eavoie, toarn` acum la Procuratura doamnei Kovesi chestii urâte,po ve[ti cu bani mul]i, dosi]i din marile proiecte pe care fosta mi-nistreas` nu le-a putut mântui.

Udrea tr`ie[te momente grele. Justi]ia b`seasc` a ajuns-o, cao chicoteal` sinistr` a doamnei Macovei. Ce a fost bun la con -dam n`rile fostului premier Adrian N`stase [i „excep]iile” la excep -]iile de procedur`, care l-au b`gat \n pu[c`rie pe Dan Voiculescuse pare c` alc`tuiesc acum co[marul blondei de le Cotroceni, darnu numai al ei…

Rahova, Jilava, Gherla, Târg[or sau Poarta Alb` au primit sume-denie de chiria[i pe motiva]ii [i mai sub]iri, pe „probe indirecte”,pe baz` de ordin sau, mai grav, dup` inspira]ia unor jurii \ncropitedin dispozi]ii – r`mase pentru moment – oculte.

Credem c`, \n ceea ce prive[te tratarea cu pu[c`rie a mafieii]ite din menajeria portocalie, b`seasc` prin defini]ie, admiterea„probelor indirecte” este ok! Ea poate complea o jurispruden]`ca nic`ieri \n lume.

S` consider`m dar`: datoriile f`cute pe blat la FMI, terenurilede fotbal alc`tuite \n pant`, cheiurile pustii ce a[teapt` flotadisp`rut`, spitalele \nchise, parcurile ivite pe islazuri comunale,[colile d`r`p`nte, mo[iile \ncropite [i pl`tite cu credite de la stat– acordate prin telefon, vilele luate cu japca, lefurile de mizerieale dasc`lilor, rafin`riile date la t`iat de ru[i, s`lile de sport inutile– f`cute \n c`tune bântuite doar de b`trânii abandona]i de ur -ma[ii r`spândi]ii \n lume, drumurile impracticabile, c`ile ferate fa-limentate, averile uria[e ale unor slujba[i „la stat”, miile dekilo metri de bannere electorale - dep`[ind \n suprafa]` doar auto -str`zile pro mi se de candida]ii tic`lo[i, milioanele de geci, [epcu]e[i g`le]i „de partid” care au prostit poporul de votan]i [i l-aus`r`cit, prin jaf organizat, ajung pentru a condamna [leahta de in-fractori ce bântuie acum c`ile DNA-ului [i arestul Poli]iei.

Ieri, zidul unei latrine mizere a unei [coali rurale a c`zut [i eras` omoare dou` copile. Fetele au avut [ansa s` scape vii, c` maiad`ugam un exemplu la „probele indirecte” de mai sus.

V` batem [i noi nasul, doamn` Udrea: „Ru[inic```”!

F l o r i n ZF l o r i n Z A G O N E A N UA G O N E A N U

** PPr`duial` = dela]iune, turn`torie, pâr`, sifonare...r`duial` = dela]iune, turn`torie, pâr`, sifonare...

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România Anul XVI

MARTIE 2015MARTIE 2015

P a g . 5 - 6

P a g . 8

w w w . o a d o . r o

PREMIER~ ROMÂNEASC~PROTESTUL POLI}I{TILOR MASCA}IPROTESTUL POLI}I{TILOR MASCA}I

Poli]i[tii locali din Bucure[ti, au protestat luni,16.02.2015, în Pia]a Constitu]iei, la sediul Mi-nisterul Dezvolt`rii Regionale [i Administra]iei Publice,

Pentru c` urma adoptarea Hot`rârii de Guvern privind stabilirea metodologiei [i a regulilorde aplicare a normei de hran`, care ia în calcul reducerea normei de hran` la jum`tate, prinalocare la norma 1 calculat` pe zile lucr`toare, sindicatul Pro Lex solicita:

1. Adoptarea unei Hot`râri de Guvern privind stabilirea metodologiei [i a regulilor de aplicarea normei de hran`, care s` prevad` norma de hran` nr. 6, calculat` pe zile calendaristice;

2. Prelungirea termenelor stabilite pentru formarea ini]ial` a poli]i[tilor locali în unit`]ile deînv`]`mânt din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

3. Reglementarea modului de încadrare a locurilor de munc` [i activit`]ilor în condi]ii deose-bite, speciale sau alte condi]ii de munc` pentru poli]i[tii locali;

4. Mai mul]i poli]i[ti cu atribu]ii în domeniul ordinii [i siguran]ei publice.Foarte mul]i manifestan]i au purtat m`[ti „Anonymous”, ca simbol al „POLI}STULUI LOCAL

ANONIM”, f`r` nume, vârst`, grad profesional, localitate, apartenen]` sindical`. În acela[i timp,s-au desf`[urat mitinguri similare în Arad, Cluj, Suceava [i alte jude]e.

PRO LEXPRO LEX

IADUL DE GEN FEMININIADUL DE GEN FEMININM`rturiile M`rturiile supravie]uitoarelor supravie]uitoarelor din temni]ele comunistedin temni]ele comuniste

Delegatul OADO, de la Geneva, transmite:

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

DIRECTOR GENER AL : Pro f .un iv.dr. D IRECTOR GENER AL : Pro f .un iv.dr. FLORENTIN SCALE}CHIFLORENTIN SCALE}CHI

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific,

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ, Cristina Doriana CÎMPAN - Secretar de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Thomas CSINTA, Ion DRAGOMAN,

Sorin Lucian IONESCU, Liviu MAN, Ion MARIN, Damian PAL, Costinel STAN, Corneliu VLAD, George VELICU, Lucian V~LCAN, Gelu VOICAN-VOICULESCU.

Colectiv de redac]ie: Dana DUMITRESCU, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 2

Mapa de lucru

Conform Paginademedia.ro, 19 ianua-rie 2015, Judec`toria Bucure[ti a pre -lungit cu o lun` termenul de arest penumele conduc`torilor companiei Me-diaPro. |nc` din luna decembrie 2014,era cunoscut faptul c` ancheta \i b` -nuie[te pe managerii holdingului decrearea unui prejudiciu \n sum` de 15milioane lei (3,3 milioane euro), cau-zând bugetului României o daun` \n va-loare de 6 milioane lei (1,3 milioaneeuro).

Primele arest`ri \n acest caz s-au f`cutpe 5 ianuarie, anul trecut. Atunci compa-nia MediaPro a fost „decapitat`”, fiindarestat` toate conducerea. |n sediul cen-tral [i \n structurile companiei au avut locperchezi]ii, au fost ridicate documente [icomputere.

Ca rezultat, au fost aresta]i de c`treDNA pre[edintele consiliului director alcompaniei MediaPro, Silviu Relu V\ju,fostul director general MediaPro Enter-tainment, Ion Cosmin Andrei [i fostul ad-ministrator MediaPro Studios, B`lanEugenia. Ei sunt \nvinui]i de evaziune fis-cal` [i de „legalizarea” sumelor primiteilegal. Ultimul arestat a fost chiar bossulcel mare, Adrian Sârbu, omul de cas` alui Ronald Lauder.

Organizatorul afacerii ilegale de la Me-diaPro, din cadrul CME, domnul RonaldLauder - ac]ionarul principal al compa-niei MediaPro

Scandalul local se poate transforma\ntr-o bomb` media global`. Va explodadoar dac` organele române[ti abilitatevor avea puterea [i curajul de a finalizaancheta [i de a merge pân` la organiza-torul principal al acestei panamale. Posi-bil c` pentru aceasta vor fi nevoi]i s`cumpere bilet de avion, dat fiind faptulc` urmele duc spre SUA, la casa mo[te-nitorului imperiului cosmetic american,domnului Ronald Lauder, ac]ionarulprincipal al companiei MediaPro.

Concret, compania sa - Central Euro-pean Media Enterprises (CME) - con tro -leaz` MedraPro [i \nc` 33 detele companii din Europa, iar aceste ca-

nale televizate, la indica]ia patronu-lui, povestesc non-stop telespec ta -to rilor despre activitatea filantro- pului [i binef`c` torului, a omuluide afaceri [i a persoanei sale pu-blice.

|ns` realitatea e cu totul diferit`fa]` de ceea ce se difuzeaz` la tele-viziunile care se afl` sub controluls`u.

Conform anchetei, \n perioadaanilor 2009-2014, managerii ares -ta]i ai companiei MediaPro ar fi tre-cut prin contabilitate conturi fictive,

ale c`ror servicii n-au fost prestate. Baniisco[i din conturi erau trecu]i \n numerar.O parte din sume mergea pentru remu-nerarea executorilor de rând, \ns` sumade bani indincat` \n raportul financiar setransmitea, conform surselor, organiza-torului principal al aranjamentului frau-dulos.

Dar asta e doar partea vizibili` a ais-bergului. \n apele \ntunecate ale sche-melor financiare complicate poate s` fieascunse pân` la 300 milioane de euro„sp`late” \n interesul CME.

Prin[i \n hor` \n acest caz, \n Romaniaangaja]ii MediaPro sunt doar interpre]icare la un moment dat [i-au pierdutorice sim] al realit`]ii cu privire la dimen-siunea sumelor [i au \nceput s` ac]io-neze \n propriile lor interese.

Este rezonabil s` ne gândim c` hot` -rând de a „rupe o parte” din fluxul denu merar, care, posibil, curgea spre CME,conducerea MediaPro a \nceput s`func]io neze extrem de imprudent, iaracest lucru ar putea atrage aten]ia an-chetatorilor.

|n acest caz, scandalul financiar dinRomânia e doar un episod din activitateaimperiului domnului Ronald Lauder,ac]ionarul principal al companiei Media-Pro. Acas` la el, \n SUA, el are un com-portament modest, având concuren]ifoarte puternici.

|n Europa, averea sa \i d` posibilitateade a tr`i pe picior mare. Exper]ii constat`c` CME nu-i altceva dec\t un imperiu-media cu destina]ie dubl`: pe lâng`opera]iunele financiare suspecte, struc-tura creeaz` \n mod activ o imagine po-zitiv` a domnului Ronald Lauder \nstatele Europei prin mass-media: televi-ziune, internet, radio.

Fondul de caritate al domnului RonaldLauder, sau „acoperire” ?

Func]iile \nalte, \ntrunirile la vârf, titlu-rile onorifice, medaliile, ordinele [i din-stinc]iile reprezint` o pasiune deosebit`a domniei sale. Trebuie recunoscut c`este o pasiune avantajoas` pentru el.Oare cum ar putea un simplu anchetator

român s` intenteze un dosar penal \naceast` spe]`, cu astfel de ramifica]ii ?

Modul lui de a-[i conduce activit`]ileindic` faptul c` principalul scop al acti-vit`]ii sociale a acestui domn este auto-promovarea sa [i acoperirea. |ntre altele,a \nfiin]at un fond de caritate \n numeles`u propriu, spre a sus]ine programelede schimb cultural \n rândul tinerilor dinEuropa: [coli, tabere educa]ionale devar`, editare.

Nu ar trebui s` ne facem iluzii cu pri-vire la semnifica]ia acestui fariseu [i nicicu privire la semnifica]ia puterii lui de in-fluen]`.

Este clar vizibil un singur lucru: dac`opera]iunele financiare [i cauzele penaleale lui Lauder sunt adev`rate [i devin pu-blice, n-o s` le afl`m prin televizune [icanale de [tiri aflate sub controlul s`u.Jurnali[tii corup]i [i liderii apropia]i vor fiprimii care vor \ncepe s` vorbeasc` \nap`rarea sa.

Scandal uitat: protec]ia drepturilor inves-titorului sau opera]iuni financiare ?

Ca o regul`, sumele asociate cu cazulCME este mult mai mari decât cele câ-teva milioane de euro de urma c`rora\ncearc` s` dea justi]ia din România.

Conform cauzelor paralele investigatede |nalta Curte de la Londra [i Curtea deArbitraj din Stockholm, \n 2001 [i 2003domnul Ronald Lauder [i ac]ionarii CMEsunt \n m`sur` s` câ[tige la curte [i s`oblige s` pl`teasc` chiar [i un stat euro-pean independent. \n cazul respectiv, \ncentrul disputei a fost problema distri-buirii profiturilor \ntre domnul RonaldLauder, care a investit prin CME \n postulde televiziune ceh TV NOVA [i a pre[e -dintelui TV NOVA, antreprenorul VladimirZheleznyi.

Potrivit versiunii domnului RonaldLauder, domnul Zheleznyi l-a min]it peatât el, cât [i pe investitorii americani dinCME, lipsindu-i de acces la veniturilepostului de televiziune TV NOVA. Ca re-zultat al acestor litigii extinse \n fa]a in-stan]elor din diferite ]`ri, statul ceh eraobligat s` pl`teasc` compensa]ie CME.

Prin logica acestui individ [i a Cur]ii deArbitraj din Suedia, statul ceh ar fi vino-vat c` nu a reu[it s` protejeze americaniide la CME [i a admis ca Vladimir Zhelez-nyi s` fure investi]iile lor! Curtea de Arbi-traj din Stockholm a decis s` fie acordat`o compensa]ie c`tre CME din bugetul destat al Republicii Cehe, \n sum` de 355milioane dolari! |n Republica Ceh`, \ntimpurile acelea se vorbea c` trebuie in-trodus` „taxa lui Zheleznyi [i a domnuluiRonald Lauder”, ca fiecare cet`]ean alRe publicii Cehe s` fie la curent \n cescop se folosesc taxele achitate.

Dedesubturile cazului MediaPro vor fivreodat` descoperite ?

Ancheta cazului MediaPro \nc` nu

este finalizat`, dar [i \n acest caz domnulRonald Lauder se poate sim]i protejat, \nprimul rând ac]ionând deja \n for]` me-canismul de lobby.

Milioane de euro revin, aparent, de lacei vinova]i \n România. Dar aceste sumenu merg la acoperirea deficitului buge-tului de stat, ci la achitarea serviciiloravo ca]ilor scumpi implica]i \n acest caz[i la „protejarea” martorilor, plata exper-tizelor, a salariului personalului implicat\n anchet`.

|n al doilea rând, conform anchetato-rilor, p`rta[ii acestui personaj malefic,care sunt \n libertate sau afla]i \n de ten -]ie, sunt foarte \nsp`imânta]i. Pe bun`dreptate, \n [oapt`, ei sus]in c` patronullor este foarte crud [i nu iart` tr`darea.Potrivit datelor, neconfirmate, martoriiroag` anchetatorii s` le fie acordat` pro-tec]ia de stat \n baza programului deap`rare a martorilor [i doar dup` aceastavor m`rturisi \mpotriva patronului lor.

Episodul Adrian Sârbu

Nu este incorect s` \ncadr`m „episo-dul Adrian Sârbu” \n serialul m`ririi [idec`derii mogulilor de pres`, dar esteinexact. {i asta pentru c` activitatea sa,spre deosebire de Sorin Ovidiu V\ntu,Dan Voiculescu sau Dinu Patriciu, s-aconcentrat exclusiv pe zona de mass-media/entertainment, ne\ncercând alteafaceri majore pe pie]ele adiacente in-fluen]abile public, gen ener gie/finan -]e/b`nci/export, cum au f`cut ceilal]i treimoguli. |n plus, Sârbu este de]in`torultitlului onorific de cel mai influent român\n mass-media (CEO la CME, grup demedia extrem de influent \n Europa, pa-tronat de Ronald Lauder), performan]`ob]inut` pe baza talentului [i compe-ten]ei sale.

Sârbu a fost arestat intempestiv, iarprocurorii ne prezint` ni[te argumenteconcrete, furnizate de c`tre fo[tii s`i an-gaja]i, ei fiind executori zelo[i ai unormafio]i din mass-media româneasc`.

{i mai trebuie spus ceva: pu]ine dintrefaptele unora din „categoria Adrian Sâr -bu” s-au realizat f`r` [tirea sau compli-citatea unor oameni de la vârful statuluiromân, iar asta presupune nu doar pro-tec]ie ulterioar`, ci [i responsabilizareacelor din stat care au evocat \n mod sigurinteresul na]ional atunci când au giratasemenea ac]iuni.

|n final, se poate afirma c` majoritateabeneficiarilor „sistemului Sârbu”, uniiprofesioni[ti corec]i, al]ii escroci paten -ta]i, sau caractere inutile, aproape totigratulându-ne \n ultimele zile cu o t`cerevinovat` sau complice, oricum ru[inoas`.Un tablou pilduitor pentru România deazi !

{i \ntre to]i, o mare deziluzie pare a fiAdrian Sârbu, care, conform surselor dela Curtea de Apel Bucure[ti, a \ncercat s`dea vina pe angja]i, sus]inând c` nu ar fi[tiut nimic \n leg`tur` cu procedeele eva-zioniste deja expuse, care ar fi fost pusela punct exclusiv de angaja]ii s`i, f`r`[tirea sa.

„Curtea constat` caracterul completneplauzibil al acestei depozi]ii”, se arat`\n motivarea CAB, acesta fiind [i motivulpentru care va r`mâne \n spatele gratiilor\n celula sa de la Arestul central din Ca-pital`. Dar poate c` se va hot`r\ s` spun`adev`rul, nu altul decât cel expus \n ar-ticolul de fa]`. (Vom reveni)

Amosnews.roAmosnews.ro

20 Feb.

MEDIAPRO, VICTIMAPRESIUNILOR

AC}IONARULUI LAUDER?Întrebarea lunii: Domnule Adrian Sârbu, din referatul procurorilor

am aflat c` a]i manageriat peste 300 de firme fantom`, care au si-fonat bani \n conturi din paradisuri fiscale ale ac]ionarului principalRonald S. Lauder. |ntrebarea noastr` este: câte din aceste sute defirme s-au \nfiin]at la comanda influentului [i puternicului ac]ionarprincipal R. Lauder, dispus la orice fapte de evaziune fiscal`?

(urmare din nr. trecut)

|n al treilea rând, \ntrucâtpri varea de libertate este de -ter minat` [i individul se \ntoar -ce \n comunitatea din careprovine, acesta trebuie s` \n -tre ]in` rela]ii cu membrii fami-liei sale ori a grupului socialdin care face parte pentru aavea suportul necesar dup`eliberarea din locul dede]inere.

Pentru \ntre]inerea celor treitipuri de rela]ie, mediul carce -ral trebuie s` reprezinte o veri -tabil` comunitate \n care s` sema nifeste buna credin]`, res -pon sabilitatea [i profesionalis -mul speciali[tilor care con- lu creaz` pentru realizarea ac-tivit`]ilor [i programelor sta-bilite, destinate persoanelepri va te de libertate.

Totodat` aceast` comuni-tate restrâns` trebuie s` re-specte regulile [i normele spe- cial stabilite, la fel cum trebuierespectate astfel de reguli \ncomunitatea exterioar` loculuide de]inere. Persoana privat`de libertate trebuie s` con[ti-entizeze gre[elile pe care le-af`cut [i care l-au plasat \nmediul carceral, s`-[i adapteze

comportamentul regulilor va -labile \n acest mediu [i s`adop te o atitudine corect` fa]`de regulile pe care va trebui s`le respecte dup` ce va executapedeapsa.

De aceea, persoanele res -pon sabile cu realizarea acti vit` -]ilor [i programelor edu ca]io- nale, trebuie s`-[i impun` omisiune perseverent` pentruob]inerea de rezultate pozitive\n ceea ce prive[te con[tienti-zarea unui num`r cât maimare de persoane private delibertate, pentru necesitateaschimb`rii atitudinii [i a com-portamentului fa]` de regulilece se aplic` \n societate.

|ntrucât de nivelul de edu -ca]ie [i cultur` a unui individdepinde m`sura \n care acestarespect` normele obligatorii \nsocietate, activit`]ile [i progra -mele din mediul carceral tre-buie s` se axeze pe tematicicare s` aib` ca rezultat \mbu -n`t`]irea deficien]elor educa -]ionale.

|n plus, dat fiind, c` persoa -na privat` de libertate are defi-cien]e \n cunoa[terea nor- me lor juridice [i de convie]uiresocial` care au stat la baza\nc`lc`rii lor, activit`]ile deru-

late trebuie orientate pentrudobândirea de c`tre acestea aunui nivel minim de cuno[tin]ejuridice.

Este f`r` \ndoial` cert, c`tipul programelor [i activit`]ilortrebuie diversificat [i adaptatnevoilor fiec`rei categorii depersoane private de libertate.

Responsabilii din cadrul lo -cu rilor de de]inere trebuie s`se preocupe, \n special, de ini -]ierea unor programe speciale[i de stimularea persoanelorprivate de libertate pentru aparticipa la aceste programe [ila alte activit`]i care s` core-spund` nevoilor identificate.

Comunitatea din afara locu-lui de de]inere nu trebuie s`mai stigmatizeze persoaneleprivate de libertate, ci s` se im-plice \n mod activ \n procesulde sprijin al acestora, \n spe-cial, pentru angajarea lor dup`liberarea din locul de de]inere.\n prezent, se identific` o lips`de interes \n ceea ce prive[tederularea unei astfel de ini]ia-tive din partea comunit`]ii, maiales, prin neselec]ionarea unorlocuri de munc` pe care s` lepun` la dispozi]ie persoanelorprivate de libertate dup` liber-are.

Procesul de reeducare dinmediul carceral nu are nici outilitate dac` dup` liberare,persoana privat` de libertatedin cauza antecedentelor pe-nale nu se poate angaja la unloc de munc`, fiind constrâns`s` \ncalce din nou anumitenorme [i s` se \ntoarc` \nmediul carceral.

Sub aspect institu]ional, re -la ]iile dintre persoanele privatede libertate [i persoanele re-sponsabile trebuie \mbun` -t`]ite, iar desf`[urarea lortre buie s` fie asem`n`toaredesf`[ur`rii rela]iilor familiare\n care \ndrum`torii trebuie s`-[i asume rolul de educator [iformator al persoanelor privatede libertate necondi]ionat.

Nu trebuie neglijate nicirela]iile dintre persoanele pri-vate de libertate ce se dezvolt`datorit` convie]uirii \n spa]iulcarceral, trebuind s` se urm` -reasc` repartizarea lor \n raportde nivelul de educa]ie,de na -tura faptei [i a modului de

s`vâr[ire a acesteia.Sub acela[i aspect, rela]iile

dintre persoanele private delibertate [i familia lor trebuietratate cu respectul [i impor-tan]a cuvenit`, deoarece este ocomponent` esen]ial` a proce-sului de educare [i reeducarea acestora [i trebuie stimulat`progresiv \n cazul acelora caredau dovezi reale de \ndreptare[i creeaz` convingerea c` [i-auasumat regretul faptelor sale,iar riscul comiterii altor infrac -]iuni este diminuat.

Mediui carcera!, presupunea[adar, adaptarea individului lanormele unei vie]i institu]ion-alizate sub rigoarea unui an -sam blu de factori care influ -en ]eaz` individul pe toat` du-rata execut`rii pedepsei subefectul implic`rii \n rela]iile pecare acesta \n]elege s` le ini -]ieze [i s` le optimizeze \n pe-rioada determinat`.

Prof .univ.dr. Prof .univ.dr. Florentin SFlorentin SCALE}CHI CALE}CHI

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 3

Starea de fapt

C`tre, C O N S I L I U L S U P E R I O R A L M A G I S T R A T U R I I

- INSPEC}IA JUDICIAR~ -

Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului, „OADO” esteorganiza]ie ne gu vernamental` de interes na]ional [i utilitate public`, spe-cializat` în problematica complex` a ceea ce înseamn` cu noa[terea, pro-movarea [i ap`rarea drep turilor fundamentale ale omului, a[a cum suntele stipulate în Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului de la 10 decem-brie 1948. O.A.D.O a fost în fiin]at` imediat dup` Revolu]ia din 1989, înaprilie 1990, [i are ca scop promovarea principiilor Cartei ONU [i Declara]ieiUni ver sale a Drepturilor Omului în procesul de restaurare democratic` [ide reforme economice [i sociale post-totalitare din România

Organiza]ia, care, în conformitate cu Legea nr. 554/2004 a Contencio-sului Administrativ, func]ioneaz` în regim de putere public`, se manifest`activ atât în cadrul societ`]ii civile interne, cât [i interna]ionale, p`strând opermanent` leg`tur` cu institu]iile Europene [i cu principalele organismeONU implicate în promovarea drepturilor [i libert`]ilor fiin]elor umane, fiindinstitu]ie juridic` de interes na]ional [i utilitate public`, membru cu StatutSpecial Consultativ al ONU–ECOSOC, cu reprezentant permanent la NewYork, Geneva [i Viena, membru Participativ al Consiliului Europei, cu repre-zentant permanent la Strasbourg [i Bruxelles [i membru colectiv al Acade-miei Oamenilor de [tiin]` din România, î[i face datoria de onoare de asesiza, în baza Statutului [i menirii sale în societate, adresându-va întreba-rea care, în ultima perioada, o auzim tot mai des în mass-media :

Pentru care motiv, la toate Parchetele, dar în special la DNA [i DIICOT,au existat [i exist` spe]e r`mase în nelucrare de ani de zile?

Cine sunt magistra]ii, procurorii, jude c`torii sau poli]i[tii de judiciar carese fac vinova]i de trenarea dosarelor, sau l` sarea lor în nelucrare?

Exist` inten]ia de a sanc]iona asemenea atitudini [i, dac` a]i f`cut-o deja,în ce cazuri, punctual?

De asemenea, dorim s` ne co mu nica]i, în termen util, stadiul unor ase-menea anchete, aflate în domeniul dvs. de competen]`.

Totodat`, va facem cunoscut c` OADO preg`te[te un material pentru asesiza forurile interna]ionale [i auto rit`]ile europene cu privire la tema abor-dat` în sesizarea noastr`.

Cu stim` [i considera]ie,

PRE{EDINTE FONDATOR O.A.D.O.Prof. univ. dr. Florentin SCALE}CHI

PRIVIRE INTROSPECTIV~ASUPRA

MEDIULUI CARCERALPartea a II-aPartea a II-a

O premier` O premier` pentru Just i ] iapentru Just i ] ia

româneasc`româneasc`Jurnalistul Ohanesian cere verificarea

mapelor profesionale ale magistra]ilor Ol-teanu [i Constantinescu din cadrul Cur]iide Apel Bucure[ti

În premier`, avoca]ii jurnalistului Ed-uard Ohanesian, au ridicat la Curtea deApel Bucure[ti, problema incomp ati bi -lit`]ii membrilor completului de judecat`format din judec`torii Cristian Ol tea nu [iMariana Constantinescu, solicitând „veri-ficarea depunerii declara]iei magistratuluiprev`zute de art. 7 din legea nr 303 din2004, precum [i verificarea conformit`]iiacesteia cu realitatea, prin CSM [i CSAT”.

Cererea înaintat` de jurnalist are sco -pul de a elimina suspiciunile privindafectarea condi]iilor prev`zute de lege, deConstitu]ie [i de articolul 6 din Conven]iaEuropean` a Drepturilor Omului, referi-toare la un proces echitabil „conformprincipiului egalit`]ii armelor” [i în fa]aunor magistra]i cu adev`rat independen]i.

„Cum ar decurge judecata dac` pre -[edintele unui complet de judecat` ar fiofi]er acoperit pus s` judece? Ar fi ilegal,dar întrebarea privea «metodica» detur -n`rii procesului de la cursul normal, legal:s-ar respinge probele, nu s-ar audia mar-tori-cheie, nu s-ar declasifica documenterelevante, s-ar petrece incidente în carelegea ar fi înc`lcat` exact de autoritateachemat` s` o aplice corect sau s` o apereiar, în final, s-ar respinge ac]iunea. Situa]iadescris` este similar` cu ceea ce ni s-a în-tâmplat nou` la Tribunalul Bucure[ti.“, searat` în cererea jurnalistului.

Art. 7 din Legea nr. 303/2004 spune:(1) Judec`torii, procurorii, magistra]ii-

asisten]i, personalul de specialitate ju-ridic` asimilat acestora [i personalulauxiliar de specialitate al instan]elorjudec`tore[ti [i parchetelor nu pot filucr`tori operativi, inclusiv acoperi]i, infor-matori sau colaboratori ai serviciilor de in-forma]ii.

(2) Persoanele prev`zute la alin. (1)completeaz`, anual, o declara]ie auten-tic`, pe propria r`spundere potrivit legiipenale, din care s` rezulte c` nu suntlucr`tori operativi, inclusiv acoperi]i, infor-matori sau colaboratori ai serviciilor de in-forma]ii.

(3) Consiliul Suprem de Ap`rare a ]`riiverific`, din oficiu sau la sesizarea Consil-iului Superior al Magistraturii ori a min-istrului justi]iei, realitatea declara]iilorprev`zute la alin. (2).

(4) Înc`lcarea dispozi]iilor alin. (1) con-duce la eliberarea din func]ia de]inut`, in-clusiv cea de judec`tor sau procuror.

Reamintim faptul c` judec`torul Cris -tian Olteanu este pre[edinte al Sec]iei aIII-a Civile [i în acela[i timp vicepre[edinteal Cur]ii de Apel Bucure[ti.

Deseori, observatorii independen]i, ju-rnali[tii [i chiar fo[tii magistra]i au acuzatimplicarea nefast` a serviciilor secrete înJusti]ie [i în sprijinirea unor grupuri decrim` organizat`.

La începutul acestui an (2014 n.n.), ju -dec`torul Hora]ius Dumbrav`, membru alConsiliului Superior al Magistraturii, acerut pre [edintelui României, verificareaunor magistra]i prin CSAT, cu privire laînc`lcarea art. 7 din Legea nr. 303/2004.

Ziuanews.ro Ziuanews.ro

25 No. 2014

O A D O S E S I Z E A Z ~O A D O S E S I Z E A Z ~C . S . M . - uC . S . M . - u l

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 4

Jurnal de bord

Ministrul Justi]iei, Robert Cazan-ciuc, a declarat, vineri, la Constan]a,c` este nevoie de un miliard de europentru a construi mai multe peni-tenciare care s` acopere deficitul deaproximativ 11.000 de locuri în mo-mentul de fa]`.

„Este nevoie real` de un miliardde euro pentru a construi mai multepenitenciare care s` acopere defici-tul de 10-11.000 de locuri în mo-mentul de fa]`. Asta înseamn`penitenciare noi, plus investi]ii înpenitenciarele vechi pentru a încerca s`le aducem la limita demnit`]ii umane”, adeclarat Robert Cazanciuc, vineri, într-oconferin]` sus]inut` la Constan]a, unde aparticipat la [edin]a de bilan] a activit`]iiCur]ii de Apel [i a instan]elor din raz` decompeten]`.

El a men]ionat c` oricât s-ar investi înpenitenciarele vechi, acestea nu vor puteaoferi condi]ii decente de deten]ie sau o

încercare de reabilitare ade]inu]ilor.

„Discut`m despre unsistem învechit de infras-tructur` [i indiferent câtîncerc`m noi s` investimnu avem cum s` trans-form`m un penitenciarconstruit la 1800 [i cevasau la 1900 într-unul încare s` ai condi]ii de-cente de deten]ie c` s`nu mai spun de încerca-

rea de reabilitare”, a precizat ministrulJusti]iei.

Cazanciuc a mai spus c` el [i ministrulde Justi]ie al Italiei au declan[at, anul tre-cut, un demers privind g`sirea de fondurieuropene pentru a se investi în peniten-ciare din Europa. mai mult

Z iare.com Ziare.com 21 Feb.

Florentin Scale]chi: Sunte]i Pre[e -dintele AFDPR (Asocia]ia Fo[tilor De -]inu]i Politici din România) [i cunoscopreli[tile [i lipsa de comunicare \ntâ-pinate, de-a lungul timpului, din parteaoficialit`]ilor, fiind dovedit dezin teresulacestora fa]` de membrii, constitui]i înAso cia]ia pe care ave]i onoarea s` oconduce]i. Schimbarea locatarului de laCotroceni, în persoana domnului KlausIohannis, a adus schimb`ri majore înpercep]ia pu]inii de]inu]i politici r`ma[iîn România de azi?

O c t a v B j o z a : AFDRP nu este afi-liat` politic, membrii ei având dreptuls` voteze dup` propria op]iune politic`,motiv pentru care nu prezint` interespentru partide [i politicieni. Se poatespune cu certitudine c`, atât noul Pre -[edinte Klaus Iohannis, cât [i guvernulPonta, au o alt` viziune fa]` de istoriatragic` a acestui popor, implicit, fa]` dede ]inu]ii politici.

Faptul c` a fost posibil crearea unuisubsecretariat de stat al Secretariatuluide stat pentru recunoa[terea meritelorlupt` torilor împotriva regimului comu-nist instaurat în România, în perioada1945-1989, pe care actualmente amonoarea s`-l conduc, ne aduce într-onou` pozi]ie [i d` o perspectiv` fo[tilorde]inu]i politici. Este cert c` s-a deschisposibilitatea dialogului, atât cu Pre [e -din]ia României, prin numirea unuicon silier responsabil pe problemelede]i nu]ilor politici, în persoana domnu-lui Andrei Muraru, cât [i cu Guvernul, \nsitua]iile ce privesc aceast` categorie decet`]eni.

Florentin Scale]chi: Apropo, câ]ide]inu]i politici tr`iau în România înanul 1990 [i câ]i mai supravie]uiescazi? Este important de [tiut acest lucru,pentru percep]ia general` la nivelul în-tregii societ`]i.

Octav Bjoza: Sunt date contradic-torii în ceea ce prive[te num`rul de -]inu]ilor politici deporta]i [i str` mu ta]i,cea mai apropiat` de realitate fiind es-timarea a 120.000-125.000, la nivelul

anului 1990. Cât prive[te num`rul celorexisten]i ast`zi, se poate vorbi de circa45.000 de persoane din toate cele treicategorii, dup` cum urmeaz` – sub3.000 de de]inu]i politici autentici,20.000 de deporta]i [i str`muta]i [i22.000 de so]ii [i copii, urma[i ai fo[ -tilor de]inu]i politici care sunt, de-adreptul umili]i cu o indemniza]ie lu nar`de numai, 200 lei, în timp ce, acelea[icategorii apar ]inând revolu]ionarilor dinDecembrie ’89 primesc de zece ori maimult. O ru[ine tipic româneasc`!

Florentin Scale]chi: |n perioada gu-vern`rii CDR [i a pre[edintelui Constan-tinescu, s-a ini]iat [i s-a aprobat con- ferirea unei medalii reprezentative pen-tru lupt`torii [i victimele luptei împo-triva comunismului, cu trei categorii –Crucea de aur, de argint [i de bronz, înfunc]ie de num`rul anilor de de ten]ie.

Medalia, niciodat`, n-a fost atribuit`cuiva, ea neapucând nici m`car s` fieemis`. Exist` preocup`ri din parteaAFDPR pentru a relua acest proiect?

Octav Bjoza: Desigur c` exist`, nu -mai c` lipse[te... „entuziasmul” legiui-torilor de a înf`ptui acest obiectiv.

Nu exclud reluarea procedurilor par -la men tare, în perioada urm` toare, cumodific`rile necesare unei legi care s`[i poat` fi pus` în oper`, respectiv, emi-terea [i acordarea de ordine, fo[tilorde]inu]i politici, care timp de 25 de aninu au putut fi medalia]i de statul româncu un simbol onorific.

Florentin Scale]chi: De[i au trecut25 de ani de la c`derea comunismului,înc` nu exist` un monument al fo[tilorde]inu]i politici, care s` marcheze gula-gul comunist din România, totu[i prinimplicarea dvs personal`, ast`zi se afl`în lucru, la Ploie[ti, un asemenea mo-nument, urmând a fi amplasat în Bu-cure[ti – Pia]a Presei Libere, pe loculun de, timp de 50 de ani, a tronat sta-tuia lui Lenin...

Când vom asista la inaugurarea mo-numentului?

Octav Bjoza: Cu certitudine, lu -cr`rile fiind foarte avansate, îl vom dez-veli în vara acestui an.

Florentin Scale]chi: Cum spunea]i,indemni za ]iile viagere ale de]inu]ilorpolitici sunt acum ridicole: 200 de leipentru un an de temni]` grea! Exist`perspectiva major`rii acestei sume înetapa urm`toare?

Octav Bjoza: Chiar de curând, maiprecis în data de 24 februarie a.c, în Co-misia pentru munc` [i protec]ie social`,în prezen]a ministrului Muncii, familiei[i protec]iei sociale, doamna RovanaPlumb, s-a primit votul pentru ca, înce-pând cu 1 iulie 2015, actuala indem-niza]ie s` fie dublat`.

Florentin Scale]chi: De mul]i ani,lînceze[te în Parlament un proiect delege privind repara]ia moral` fa]` defo[tii de]inu]i politici, prin prin acorda-rea sumei de 24.000 euro, pentru fie-care an petrecut în temni]ele comu- niste. Ce perspective crede]i c` mai areaceast` lege?

Octav Bjoza: O consider moart`,atâta timp cât Curtea Con sti tu]ional` seopune promulg`rii ei, apreciind c` exis -t` paralelisme între Legea 118 din1990 (a de ]inu]ilor politici), care con -fer` ni[te drepturi, [i orice alt` ini ]iativ`care ar acorda daune morale acestei ca-tegorii sociale de cet`]eni.

Florentin Scale]chi: M-a]i onora,

dac` mi-a]i da o p`rere despre recentulmeu volum „Jertfele uit`rii”, dedicat tu-turor celor care au tr`it tragedia Gula-gului românesc.

Octav Bjoza: Spun c` este o lu-crare binevenit`, chiar necesar` pentrucunoa[terea cadrului, nu doar istoric ci[i social, \n care o bun` parte din lupt` -torii anticomuni[ti au suferit [i au pieritpentru convingerile lor, \n regimul deexterminare impus de bol[evism. Ar fibine ca astfel de c`r]i s` se bucure deo r`spândire mai ampl`, ca ele s` fiecunoscute de cât mai mul]i cititori [i s`avem \ncredere c` oamenii vor \nv`]adin tragedia \nainta[ilor, iar astfel denenorociri nu se vor repeta \n istorie.

Florentin Scale]chi: Ce nout`]iave]i despre Fortul 13 Jilava, acolo unde[i-au pierdut vie]ile o parte din intelec-tualitatea româneasc`, au fost închi[icapii partidelor politice din România [iau suferit numero[i lupt`tori împotrivacomunismului?

Octav Bjoza: Prin „Funda]ia Ro-mânia pentru Democra]ie”, a fostuluiPre [edinte Emil Constantinescu, dinpar tea c`ruia am primit un enorm spri-jin material [i moral, dar [i oportunita-tea de a deschide diverse u[i ale puterii,ne dorim ca, într-un termen rezonabil,un proiectul tranform`rii „Fortului 13”în muzeu, s` devin` o realitate. Ca operspectiv`, ]in neap`rat s` adaug c`„Fortul”, în sine, nu trebuie recondi ]io -nat, ci men]inut exact în starea în careeste, chiar dac` ast`zi unora li se pareînfior`tor Trebuie s` respect`m ade v` -rul istoric [i cei care îl viziteaz` s` [tiec` în aceste locuri macabre au fost\nchi[i oameni, b`tu]i, înfometa]i, aufost semeni trata]i cu s`lb`ticie.

Tocmai din acest motiv nu am solici-tat decât o instala]ie pentru a iluminalocurile ce urmeaz` a intra în circuitulmuzeal. Singura „îmbun`t`]ire” nece-sar` ar fi construirea unei cl`diri anexe,care destinat` administra]iei acestuimuzeu. „Fortul 13” reprezint`, cu ade -v`rat, o parte din istoria sumbr` a aces-tei na]iuni, greu încercate timp de ojum`tate de secol.

Florentin Scale]chi: V` mul]umescpentru amabilitatea accept`rii acestuidialog [i cu siguran]` vom fi onora]i s`facem [i alte \ntâlniri similare.

Consemnat de Consemnat de Prof.univ.dr. Prof.univ.dr.

Florentin Scale]chi Florentin Scale]chi

Membru fondator AFDPRMembru fondator AFDPRFost de]inut politicFost de]inut politic

GENERA}II DE FO{TIGENERA}II DE FO{TICONDAMNA}I POLITIC...CONDAMNA}I POLITIC...

Dialogul nostru cu Pre[edintele AFDPR, subsecretar de stat în Se-cretariatul de stat pentru recunoa[terea meritelor lupt`torilor îm-potriva regimului comunist instaurat în România, în perioada1945-1989, Excelen]a sa, domnul Octav Bjoza.

Florentin Scale]chiOctav Bjoza

Ministrul Justi]iei: „Avem nevoie de un miliardde euro pentru a construi penitenciare”

N E A P R O P I E M N E A P R O P I E M D E Z I U A D E Z I U A „ Z ”„ Z ”

În data de 23 Feb. a.c., or -ganiza]iile sindicale au ob]inut apro-barea pentru protestul planificatpentru ziua de 4 Martie, ora 12:00,din fa]a sediului Ministerului Justi]ieidin Bucure[ti, str. Apolodor nr. 17,sectorul 5, cu durata de dou` ore.

Dup` discu]ii tensionate, care audurat aproximativ trei ore [i în ciudaati tudinii rezervate a reprezentan]ilorJandarmeriei fa]` de ac]iunile noastrestradale, cele dou` organiza]ii sindi-cale reprezentative din sistemul peni -tenciar [i-au atins obiectivul propus,ob]inând aprobarea pentru mitingulde protest din fa]a Ministerul Justi]iei.

Federa]ia Sindicatelor din Admin-istra]ia Na]ional` a Penitenciarelor(FSANP) î[i rezerv` dreptul de a apre-cia c` factorii deciden]i din actualaguvernare au recurs la metode maipu]in „ortodoxe” pentru a suprimaini]iativa angaja]ilor de a protesta fa]`de incapacitatea, reaua-voin]` [i re-

fuzul nejustificat al ministrului Jus -ti]iei Robert CAZANCIUC de a depuneun minim efort pentru a înl`turaneregulile cronicizate din penitencia-rele române[ti.

Opin`m c` domnul ministru Ro -bert CAZANCIUC, prin atitudinea sadiscriminatoare, creeaz` o dezr` d` -cinare a sistemului penitenciar din„familia” institu]iilor de ap`rare, or-dine public` [i siguran]` na]ional`,vulnerabilizând - prin modul discre -]io nar de aplicare a normelor dedrept siguran]a comunit`]ii, dar [imen]i nerea ordinii publice [i secu-rit`]ii na ]ionale.

În concluzie, aducem în vedereaopiniei publice c` func]ia punitiv-edu cativ` a unui penitenciar nu poa -te fi îndeplinit` cu angaja]i discri -mina]i, demotiva]i de însu[i ministrulcare are obliga]ia de a co ordona efi-cient activitatea Administra]iei Na]io -nale a Peni tenciarelor.

Cosmin DOROBAN}UCosmin DOROBAN}U

FSANP.ro Feb. 24

„Pân` mor, eu tot a[a lupt“„Pân` mor, eu tot a[a lupt“

N`scut` \n 1912, Elisabeta Rizea,„eroina de la Nuc[oara“ a sprijinit,\mpreun` cu so]ul ei, gruparea antico-munist` condus` de comandantul Arse-nescu.

Numit` „du[man al poporului“, ea afost \nchis`, torturat`, plimbat` printem ni]ele de la Jilava sau Mislea. A su-portat 12 ani de pu[c`rie, având mereuo vorb`, chiar [i când era b`tut` pestesto mac de c`pitanul Cârnu sau când i s-austrâmbat picioarele [i degetele de lamâini: „Pân` mor, eu tot a[a lupt“.

Nu [i-a tr`dat familia [i nici pe ceilal]ipartizani, iar dup` ce a fost prima dat`eliberat` din \nchisoare, dup` ce a fosteliberat`, a continuat s`-i ajute, [tiind c`este urm`rit` de Securitate. A r`mas sub

su prave ghe -rea perma -nen t` a or- ga nelor co -mu niste pân`la c`derea re -gimului. |n 1992, po -ves tea Elisa-betei Rizea afost prezenta -t` \n emisiu -nea „Me mo ria lul dure -rii”, devenind

de atunci un simbol al rezisten]ei anti-comuniste. S-a stins din via]` la 6 oc-tombrie 2003, \ntr-un spital din Pite[ti.

„Când m-a b`tut cel mai r`u Cârnu(n.r. c`pitanul Cârnu Ion, Securitate),m-a dus la mili]ie, \ntr-o camer`. A tras

o mas`. Avea un cârlig mare la mijlocacolo. (...) {i a tras Cârnu un scaun lâng`mas`, m-a legat cu mâinile la spatedup` sp`tar, cu frânghie, a[a, dup` aiaa suit scaunul pe alt scaun [i a urcatscaunele pe mas` [i mi-a legat coadaacolo sus \n cârlig. [i era un lan] [i ab`gat lan]ul aici, dup` frânghie, cumeram legat` la mâini.

{i mi-a fost fric` c` atunci eram [i eugr`su]`, nu prea tare, dar nu eram slut`ca acum, [i stam [i ]ipam [i spuneam:«Domnule, \mpu[ca]i-m`, t`ia]i-mi ca -pu', scoate]i-mi ochii, t`ia]i-mi limba, nu[tiu de ei, nu m` \ntreba]i, c` nu [tiu! Num` chinui]i, nu m` l`sa]i f`r` mâini, maibine \mpu[ca]i-m`!». (...) Când m-a ur -cat de tot acolo, mi-a dat drumul lacoad`, mi-a dezlegat p`rul [i m-a l`satnuma-n mâini. Da' p`i tot nu i-am vân-dut... {i dup` aia m-a dat jos, m-a dezle-gat la mâini, era o c`ldare de ap` p`sob` acolo [i a muiat un sac \n ap`, l-astors, mi-a luat fota aia dup` mine [i-apus sacul a[a, peste mine. {i a b`gat pemâna dreapt` un d-`la d` cauciuc, a[a,cu [nur, [i m-a f`cut toat` numai dungigroase cât mâna. Cum zice]i s`-l iert? Nupot! M-a dus patru solda]i acas`. (...) M-a dus [i m-a pus \n pat. Am stat zece zileacas`. Mai r`m`sese la ochi, aici, ca cumdai cu ceva, a[a, oleac` de vân`taie. Daaici \n jos eram dungi [i neagr` ca bluza.{i dungi f`cut`, dungi cât mâna. Ce s`fac? Am r`bdat. Am r`bdat.“

*(Din volumul Elisabeta Rizea - Po -vestea Elisabetei Rizea, edi]ie \ngrijit` deIrina Nicolau [i Theodor Ni]u, EdituraHumanitas, Bucure[ti, 1993)

3000 de zile singur` 3000 de zile singur` \n \nchisorile comuniste\n \nchisorile comuniste

„Sunt condamnat` la 12 ani \n -chisoare. Procesul a durat 6 zile. An-cheta — cinci ani. Deci, am executatpân` azi, cinci ani de \nchisoare. Sin-gur`. Intr-o celul` de 5 metri p`tra]i,1827 de zile. Singur`, 43.848 de ore.|ntr-o celul` unde fiecare or` are, inex-orabil, 60 de minute, fiecare minut, 60de secunde. Una, dou`, trei, patru, cincisecunde, [ase, [apte, opt, nou`, zece se-cunde, o mie de secunde, o sut` de miide secunde. Am tr`it singur`, \n celul`,157 852 800 de secunde de singur`tate[i de fric`. E un lucru care nu se spune,se url`! M` condamn` s` mai tr`iesc\nc` 220 838 400 de secunde. S` maitr`iesc atâtea secunde sau s` mor dinatâ tea se cun de“, a scris Lena Con stante

\n car tea sade memorii„ E v a d a r e at`cut`. 3000de zile sin-gur` \n \n chi -sorile dinRo mânia“ (\n1992), publi-cat`, mai \n -tâi, \n limbafran ce z`, \n1990, („L’Éva-sion silencie -use”).

L e n aC o n s t a n t e(1909-2005),a fost o artist`

român`, fiica scriitorului [i ziaristului deorigine aromân` Constantin Constante[i a Julietei. S-a implict \n fondarea laBucure[ti a Teatrului de Marionete, care,ulterior, a devenit, \n 1949, Teatrul }`n -d`ric`, unde a colaborat ca scenograf cuElena P`tr`[canu.

Rela]iile apropiate cu familia P`tr`[ -canu au dus la arestarea ei [i a lui HarryBrauner (1908 – 1988), folclorist, fratelepictorului suprarealist francez VictorBrau ner, cu care s-a c`s`torit \n 1963,abia dup` ce va ie[i din \nchisoare. Esteacuzat` de „crim` de \nalt` tr`dare” [icondamnat` la 12 ani de \nchisoare. Astat \n deten]ie la \nchisorile pentrufemei de la Miercurea Ciuc, la „Malmai-son”, Dumbr`veni [i Rahova. \n 1962 afost eliberat` [i, odat` cu rejudecareaprocesului P`tr`[canu \n 1968, reabili-tat`.

„A 25-a, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33,34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, a44-a zi de deten]ie — 1 martie 1950.Dou`zeci de zile. Toate la fel. Cum s` lepot deosebi? O tortur` lung` [i sadic`.Cu câteva puncte culminante. Dou`zecide zile de mers obligatoriu [i aproapepermanent. \n limbajul lor, «manej».Numai cel care, la ]ar`, a v`zut un calcosteliv rotindu-se la nesfâr[it \mprejurul]`ru[ului, va putea, oarecum, s` m`\n]eleag`.”

„Când am ie[it din \nchisoare, \n1961, Uniunea Arti[tilor Plastici nu a ac-ceptat s` fac pictur`. Un fost de]inutpolitic nu avea voie s` expun`. Dup`multe interven]ii mi s-a dat voie s` lu-crez artizanat. La \nceput am f`cutp`pu[i. Studiasem etnografie, a[a c` amtrecut repede c`tre arta popular`. |ntr-oexcursie de numai câteva zile pe caream f`cut-o la Hunedoara, \n }ara P` -durenilor, am avut norocul s` v`d untârg, adic` femei [i b`rba]i \mbr`ca]i \nsuperbe costume populare. Am \ntrebatce se \ntâmpl` cu aceste costume atuncicând se rup [i r`spunsul m-a impre-sionat. Hainele erau aruncate sau fo -losite drept cârpe de sp`lat pe jos.Le-am dat adresa mea [i i-am rugat s`mi le trimit`, la schimb cu orice altceva.Am adunat vreo 12 ani aceste petice cas` m` pot apuca de lucru pentru tapi -seriile mele. [i atunci, f`r` nici un motiv,autorit`]ile m-au acuzat c` distrug fol-clorul.“

„Cantacuzino, ia-]i boarfele„Cantacuzino, ia-]i boarfele[i mi[c`!“[i mi[c`!“

Cunoscut` \n lumea literar` cu pseu -donimul Oana Orlea, Maria-Ioana Can-tacuzino, acesta fiind numele s`u real, afost fiica celebrului aviator Constantin(Bâzu) Cantacuzino [i Anc`i Canta cu -zino (\nainte de c`s`torie – Diamandi)[i nepoata lui George Enescu [i aMaruc`i Cantacuzino.

N`scut` [i crescut` \ntr-o familie aris-tocrat`, Oana Orlea a sim]it pe propria-ipiele, \nc` din perioada adolescen]ei,teroarea anchetelor [i mizeria din \n -chisorile comuniste. |n anul 1952, pecând era elev` \n clasa a X-a, a fost are-stat` [i condamnat` la patru ani de\nchisoare, sub acuza]ia decomplot [i ac]iune subver-siv` \mpotriva statului(constând \n distribuirea

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 5

De Ziua femeii

Mame, so]ii, fiice ale unor de]inu]i politic sau femei avândMame, so]ii, fiice ale unor de]inu]i politic sau femei avândamprenta de „du[man` a poporului“ pus` dup` regulile abamprenta de „du[man` a poporului“ pus` dup` regulile ab--surde ale regimului comunist au fost \nchise ani grei \nsurde ale regimului comunist au fost \nchise ani grei \ntemni]ele comuniste. temni]ele comuniste.

V` prezent`m câteva din m`rturisirile femeilor care au suV` prezent`m câteva din m`rturisirile femeilor care au su--portat tortura, nesomnul, frigul, foamea pentru c` au alesportat tortura, nesomnul, frigul, foamea pentru c` au aless` stea drepte \n fa]a unui regim care le voia \n genunchi.s` stea drepte \n fa]a unui regim care le voia \n genunchi.

PUBLICITATE:

monitor.oado@gmail.com

IADUL DE GEN FEMININM`rturiile supravie]uitoarelor din temni]ele comuniste

Elisabeta Rizea

Lena Constante

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 6

Monitoruldrepturilor

omului

este o publica]ie de

analiz` social` [i atitudine

civic`, fondat` \n 1999, ed-

itat` de Organiza]ia pentru

Ap`rarea Drep turilor Omu-

lui din România ce se dis-

tribuie gratuit institu]iilor

gu ver na mentale, repre zen -

tan]ilor organiza]iilor inter -

na ]ionale de profil,

mem brilor Parla mentului,

partenerilor din cadrul so-

ciet`]ii civile [i oficiilor

diplomatice acreditate \n

România.

unor manifeste anticomuniste). Dup` odeten]ie de doi ani [i unsprezece luni \nmai multe penitenciare - V`c`re[ti,Jilava, Ghencea, Târg[or, Mislea etc.-, afost eliberat` la interven]ia bunicului ei,compozitorul George Enescu, care, aflat\n str`in`tate, spunea c` nu se va\ntoarce \n ]ar` atâta timp cât nepoatalui este \n \nchisoare.

|n 1960, a fost rearestat` \n leg`tur`cu un atac ce avusese loc \n urm` cu unan, asupra unui furgon al B`nciiNa]ionale din Capital`, cunoscut sub nu-mele de „opera]iunea Ioanid“, unde estere]inut` vreme de dou` luni.

Despre \ntreaga experien]` carceral`Oana Orlea a vorbit 40 de ani mai târziu.\ntr-un interviu destul de lung acordatpoetei Mariana Marin [i publicat, \ntr-oprim` edi]ie, \n 1991, apoi retip`ritpeste mai bine de 15 ani \n cartea „Can-tacuzino, ia-]i boarfele [i mi[c`!“,nepoata renumitului compozitor româna rememorat, cu luciditate [i sinceritate,fapte, tr`iri, suferin]e, a vorbit despre oa-meni [i \ntâmpl`ri din cei trei ani dedeten]ie, \n care a fost mutat` de 13 oride la o \nchisoare la alta.

„Nu-mi amintesc de num`rul depalme pe care le-am \ncasat – o nimicatoat` fa]` de ce li s-a f`cut altora -, dartrebuie s` pomenesc de faimoaselec`tu[e care se strâng [i se tot strâng,dup` nevoie. Mi-au r`sucit bra]ele laspate [i mi-au pus c`tu[ele deasupra co-tului. Bra]ele fiind mult trase \napoi,pl`mânii sunt comprima]i, capacitateatoracic` redus`, respiri prost. {i sestrâng. Foarte tare. Vine un momentcând nu mai sim]i mare lucru. Bra]ul seumfl`, se \nvine]e[te, c`tu[a se \nfund`.Când se scot [i sângele n`v`le[te, dur-erea este \ngrozitoare. Se pare c` unii austat cu ele câte o zi-dou`; eu, doar vreodou` ore [i am avut semne mai multes`pt`mâni.“

O alt` \ntâmplare mai pu]in pl`cut`petrecut` tot la \nchisoarea Ghenceaavea \ns` s` se \ncheie cu un finalamuzant. Chiar \nainte ca una dintrede]inute, zis` „Bulg`ra[ de Aur“, s` seelibereze, [i care fusese de acord s`primeasc` din partea „colegelor“ mesajec`tre rudele de-afar`, este denun]at`.Toate de]inutele sunt apoi anchetate.

„E un episod de care \mi place s`-miamintesc. «|mi place» e un fel de aspune… Noi toate, cele care trimi -seser`m mesajele, am fost \n anchet`, lapoart`, \n birouri. Ofi]erul Cr`ciun [tia s`dozeze brutalitatea cu o aparent`«umanitate» (…) M-am trezit \n biroullui, a[ezat` la o mas`. Aveam \n mân`un toc de peni]`, \naintea mea oc`limar` [i p`tr`]ica de cârp` cu me -sajul, scris – habar n-am de ce – \nfran]uze[te. Poate dintr-o secret` [imultvinovat` dorin]` de «\ncifrare» .Tre-buia s` traduc ce scrisesem. Am \nceputimediat s` \n[ir fel de fel de aiureli. |miamintesc perfect de prima fraz`: «Drag`mam`, gândul meu se \ndrept` c`tretine [i dorul zboar`…» Tot \n[irând, \mib`team capul cum s` nu dau \n vileagmicile noastre [mecherii legate de prim-irea pachetelor. (...) M` cam l`l`iam.Cr`ciun s-a pus pe \njurat. {i, Dum-nezeule, \n biroul acela cenu[iu [i trist,de sub un dulap-clasor a ie[it un[oarece. Zâna cea bun`, poate! Locote-nentul Cr`ciun [i un alt ofi]er care m`tot amenin]a cu o vân` de bou s-aurepezit la vân`toare. }ipau ca ni[temuieri isterice [i ]op`iau prin \nc`pere,clasoarele se cl`tinau... Mi-am zis c` nutrebuie s` pierd momentul [i am r`stur-nat c`limara peste cârp`. S-a f`cut al-bastr`... {oarecele n-a fost prins,cer neala se scurgea prin tot biroul. Eramfoarte mul]umit` de mine.“

„Am cântat «Oda Bucuriei» „Am cântat «Oda Bucuriei» când a murit Stal in“când a murit Stal in“

Micaela Ghi]escu a f`cut trei ani de\nchisoare politic`, fiind condamnat` \ncelebrul „lot francez“, format din eleve [iprofesoare de la Liceul Francez din Bu-cure[ti. Este fiica unui mare chirurg in-

terbelic, una dintre cele mai respectatetraduc`toare din România (din cincilimbi!) [i unul dintre pu]inii oameni carese \nc`p`]âneaz` s` nu lase s` moar`„Memoria (revista gândirii arestate)“, alc`rei redactor-[ef este de peste 11 ani.

|n cartea sa de memorii „|ntre uitare[i memorie“, publicat` \n 2012, MicaelaGhi]escu poveste[te cum a primit \n\nchisoare vestea mor]ii lui Stalin.

„|n ancheta propriu-zis`, un momentmai amuzant, s`-i zicem, a fost \n martie'53, când, \ntr-o zi, am v`zut c` gardieniide pe sal` \ncep s` \nchid` oberlihturile[i s` fie o oarecare agita]ie [i s-au auzitclopote de biserici [i pân` la urm` prinmodul de comunicare, prin Morse, prinperete, am aflat c` a murit Stalin [iatunci nu [tiu de unde, din ce celul`, aizbucnit, prin fluierat, c` nu puteamcânta bine\n]eles, «Oda Bucuriei», carese prelua din celul` \n celul`. Pazniciierau \nnebuni]i, eu nu recuno[teau ceanume este, dar au auzit deodat` fluier-arul, adic` un mod de a comunica \ntrecelule.”

M`riuca Vulc`nescu, \n acela[i patM`riuca Vulc`nescu, \n acela[i patcu prostituatele de la „Crucea decu prostituatele de la „Crucea dePiatr`”Piatr`”

„S` nu ne r`zbuna]i, dar s` nu neuita]i!“ ar fi fost ultimele cuvinte ale luiMircea Vulc`nescu. Filosoful [i econo-mistul st`tuse timp de [ase ani \n pu[ -c`riile comuniste, fiind arestat \n 1946

\n lotul al doilea al fo[tilor membri dinguvernul Antonescu, acuzat de crime der`zboi. A fost permanent torturat [i chi-nuit \n temni]ele comuniste de c`l`ii dela V`c`re[ti, Jilava [i Aiud.

Mircea Vulc`nescu a murit \n oc-tombrie 1952, la 48 de ani, \mboln`vitde TBC, dup` ce a \ncercat s`-[i salvezeun coleg de celul`: acesta c`zuse din pi-cioare, sleit de puteri. Mircea Vulc`nescus-ar fi a[ezat pe ciment ca o saltea pen-tru colegul s`u doborât, salvându-i via]a.

M`riuca Vulc`nescu este fiica luiMircea Vulc`nescu [i a fost \nchis` \ntreanii 1952-1954 din acest motiv. Cândtat`l ei a murit, ea se afla \ntr-o alt`

\nchisoare, \ndurând acela[i tratament„obi[nuit“ din temni]ele comuniste.

A trecut prin mai multe locuri dedeten]ie: Ghencea, Pope[ti-Leordeni,Pipera, Dumbr`veni. |n prima noapte laPope[ti-Leordeni a stat \n aceea[i celulacu prostituatele de la Crucea de Piatr`.

„Foarte multe dintre ele aveau sifilis.Am stat \n pat cu una dintre ele, care,noaptea, \[i potolea arsurile de la r`nilede la picioare cu propria urin`“,povestea M`riuca Vulc`nescu \ntr-un in-terviu“ Erau 40 \ntr-o celul` [i munceaula câmp de diminea]a pân` seara, pr` -[eau, cultivau, s`pau diguri pentruiriga]ii.

„Când am ajuns acas`, \n Bucure[ti,am \nceput s` cânt, pentru ca mama s`-mi aud` glasul [i s` nu se sperie c` m`g`se[te \n cas`. Mult timp, mai apoi, senec`jea fiindc` umblam pe strad` \npaltonul meu r`p`nos, dar nu suportams` m` \mbrac mai bine, m` sim]eam cu200 de ani mai b`trân`”.

Singura speran]` r`mas` a Aurorei Dumitrescu

Aurora Dumitrescu (82 de ani) stu-dent` la Filosofie, era „du[man alpoporului“, deci era anchetat` de Secu-ritate. Aurora Dumitrescu a stat \n an-chete, la sediul Securit`]ii din Oradea,timp de un an [i o lun`, dar suferin]a\ndurat`, celebrele violen]e de la in-terogatorii [i brutalitatea anchetatorilornu pot fi \ns` cuantificate. A luat apoidrumul \nchisorilor, a stat trei ani \ntemni]`, unde l-a cunoscut [i pe temutulAlexandru Vi[inescu

„Exista un moment - c` nu-]i facicruce de cum intri acolo - când te trans-formai din om \n animal, când nu maiaveai un nume [i erai un num`r, mo-mentul când \]i d`deai seama c` pot s`fac` ce vor cu tine: \]i d`deau s`m`nânci, te duceau la toalet`, adormeaicând voiau ei. Puteau s` te omoare dac`vor. Au \ncercat o depersonalizare total`.Ceea ce depindea de oameni depindeade ei. Singura speran]` atunci era Dum-nezeu. Foamea [i lipsa confortului psihicspiritualizeaz`, te aduc \n planul cel`laltal fiin]ei tale, \n partea mistic`. Acolo,to]i l-am g`sit pe Dumnezeu, dar n-amdevenit niciunul bigo]i, ci, poate, mai\n]elep]i, poate mai \n]eleg`tori“, spuneaAurora Dumitrescu \ntr-un interviu pen-tru „Adev`rul“

Al ina Al ina IORD~NESCUIORD~NESCU

adevarul.ro 18 Oct 2014

PROTECTORII MAFIEI,LA CONTROL!

Senatorul Ioan Ghi[e a ini]iat înfiin]area „ComisieiSpeciale de Anchet` privind abuzurile regimului prezi-den]ial din ultimii 10 ani”. Comisia va verific` activitateaPICCJ, DNA, DIICOT, ICCJ [i SRI pentru a se stabili cinea tergiversat dosarele cu demnitari corup]i din PDL [idin jurul lui B`sescu: “Parlamentul s` cerceteze acestfenomen de crim` economico-financiar` organizat`”

Senatul va ancheta institu]iile responsabile cu combaterea[i sanc]ionarea corup]iei dar care au protejat în ultimii ani dezile mafia din jurul lui Traian B`sescu, precum [i demnitariiPDL [i apropia]ii fostului pre[edinte implica]i în acte decorup]ie.

Asta, desigur, dac` senatorii vor avea curajul de a adoptainitiativa senatorului independent Ioan Ghi[e. Acesta a depusla Senat, miercuri 11 februarie 2015, proiectul de Hot`râre deSenat privind „Anchetarea abuzurilor regimului pre ziden]ialdin ultimii zece ani”.

Mai exact, Ioan Ghi[e a demarat procedurile pentru înfiin -]area unei Comisii senatoriale de anchet` privind abuzurilecomise în timpul regimului Traian B`sescu.

|n expunerea de motive a proiectului, Ioan Ghi[e explic`faptul c` Parlamentul este obligat s` cerceteze fenomenul de„crim` economico-financiar` organizat`”, precum [i implicarea

în mari cazuri de corup]ie tocmai a autorit`]ilor care aveau caresponsabilitate combaterea corup]iei. Anchet` va viza [imodul în care au fost tergiversate [i mu[amalizate fapte ce ]inde siguran]` na]ional`.

Comisia de anchet` va trebui, totodat`, s` sesizeze „dis-func]iilor opera]ionale în colaborarea [i cooperarea dintre au-torit`]ile [i institu]iile publice de specialitate responsabileprivind combaterea corup]iei, a ap`r`rii ordinii de drept, re-spectarea cadrului legal [i a interesului general de securitatena]ional`“, „dar [i s` identifice cauzelor întârzierii cu mai mul]iani privind trimiterea în fa]` instan]elor de judecat` a demni-tarilor implica]i în marile cazuri de corup]ie la vârfulautorit`]ilor [i institu]iilor publice“.

Evident c` institu]iile care ar urma s` fie puse sub anchet`,conform ini]iativei lui Ioan Ghi[e, sunt PICCJ, DNA, DIICOT,ICCJ [i SRI. Adic` institu]iile responsabile cu combatereacorup]iei [i ap`rarea siguran]ei na]ionale, care îns` timp dezece ani nu s-au atins de apropia]i ai lui Traian B`sescu [i delideri marcan]i ai PDL, f`când-o îns` brusc dup` plecarea fos-tului pre[edinte de la Cotroceni.

Pentru ca ini]iativa lui Ioan Ghi[e s` fie pus` pe ordinea dezi, potrivit Regulamentului Senatului, este necesar` o sus]inereprin semn`tur` de c`tre minim o treime dintre sena tori. |nceea ce prive[te adoptarea proiectului, aceasta se face cu ma-joritatea absolut` a celor prezen]i. Conform informa]iilor noas-tre, liderul PSD din Senat, Ilie Sârbu, [i-a exprimat dejasus]inerea pentru ini]iativa lui Ioan Ghi[e.

* Proiectul este postat pe www.luju.ro.

George T~RÂ}~George T~RÂ}~luju.ro 12 Feb

De Ziua femeii

Oana Orlea

Micaela Ghitulescu

M`riuca Vulc`nescu

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 7

Blog notes

Elevi din Cluj exmatricula]i [i cunota 4 la purtare, dup` ce au f`cutun grup pe Facebook

Zeci de elevi de la liceul „Gheorghe {incai” din Cluj-Napoca aufost sanc]iona]i, dup` ce au creat un grup de Facebook cu circuit\nchis, numit „{incai Memes” (MMS = imagine cu un scurt textamuzant, promovat` pe re]elele de socializare, care se viralizeaz`rapid), pe care [i-au \njurat profesorii, scrie monitorulcj.ro.

Cei doi administratori ai grupului au fost sanc]iona]i cu nota 4la purtare [i exmatricula]i.

„Cele dou` sanc]iuni sunt complementare, iar cei doi trebuies` \[i caute o alt` [coal` \n care s` \nve]e”, a declarat un profesorde la „{incai”, membru al comisiei de cercetare disciplinar` for-mat` \n acest caz.

Al]i 200 de elevi, membri ai grupului „{incai Memes”, au fostsanc]iona]i cu sc`derea notei la purtare \ntre 5 [i 7. „Ace[tia maiau [anse de reabilitare, dac` nu mai comit alte abateri pân` la fi-nele anului”, a spus acela[i profesor.

Pe respectivul grup, elevii postau imagini cu caracter porno-grafic [i mesaje obscene pentru mai multe profesoare. Acesteas-au „infiltrat” pe grup cu ajutorul unor elevi complici, iar uneledintre ele au amenin]at chiar c` \i vor da \n judecat` pe elevi.

Maria Maria TUDORTUDORA.M.PRESS 27 Feb.

Sute de ziari[ti din toat`lumea au dat buzna la Muzeuldin Cairo s` filmeze catastrofa.

Faraonul Tutankamon adomnit, spun istoricii, aproapeun deceniu.

A murit tân`r, cu toate c` [iel, ca to]i faraonii, s-a crezutnemuritor.

Avem [i noi un faraon carea domnit zece ani la Cotroceni[i al]i, numero[i ani, în func]iidiverse, fiind de fiecare dat`atestat ca un neîntrecut pr` -d`tor.

Ca [i faraonii, s-a consideratetern. Și-a construit dibaci unlabirint prin care ]ara a fostpr`dat` constant, averile cur-gând spre acoli]ii lui [i, fire[te,spre el.

Neobr`zarea acestui individa atins cote greu de imaginatatunci când [i-a f`cut primafavorit`, cea care îi transportabanii, îi cump`ra mo[iile, îi ad-ministra cu mângâieri singur` -tatea, primul om în stat.

Faraonului i-a intrat în capc` poate domni mai departeprin ea [i i-a cump`rat, din pri-mele zile, c`r]i despre cumpo]i ajunge la rându-]i faraon,faraoanc`.

Mizând pe imensa lui capa-citate de a min]i [i manipula,faraonul, sigur pe prostime,convins c` [i-a plantat în toatearticula]iile statale vasali de în-credere, a trecut la ope -ra]iunea – prima complicat` [ide-a dreptul nebuneasc` – dea o a[eza pe prima favorit`,ajuns` unica favorit`, în locullui.

Atunci a fost confirmatdiagnosticul de demen]`sever` [i paranoia.

Asist`m la sf`râmarea m`[ -tii lui Tutankamon.

Se petrece sub privirile dince în ce mai îngrozite ale pur -t`torului ei. Drumul e f`r` în-toarcere iar zvârcolirile ultime,ridicole [i zadarnice.

Deocamdat` a c`zut de totmasca favoritei, l`sând la ve-dere o nem`rginit` mizeriemo ral` sub fardul de împru-mut. Sub dezm`]ul lor, popo-rul a suferit neputincios.

E clipa în care adev`rul carese prezint` hidos, ie[ind ca unpuroi de sub masc`, treze[te,enerveaz`, face ca t`cu]ii s`urle de indignare.

Ea, ce s-a vrut urma[` latron, e pe drumul f`r` sfâr[it,lung, lung cât ve[nicia, al pu[ -c`riei.

El prive[te îngrozit cum sed`râm` piramidele. Piramidenu din piatr`, fiindc` faraonuln-a construit nimic, ci din bani.

De ce nu l-au strivit pân`acum? Îl vor strivi azi, mâine.

În lan]uri, ea, band` trans-portoare de bani [i desf`t`ride alcov, va r`mâne „de o lo-ialitate formidabil`”?

Nu-]i f` iluzii, faraonule! Desfrâul s-a ispr`vit, iar pla-

nul diabolic de a domni în vecia c`zut cu un plici ridicol, cumcade balega de sub coadaunei cornute, împr`[tiindu-sepe podea.

P.S. Cad în aceste zile [im`[tile unor faraoni mai mici,atin[i [i ei de virusul de a secrede ve[nici.

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCU

Ampress.ro 26 Feb.

PUBLICITATE:

monitor.oado@gmail.com

Reeducareprin mizerie

Avoca]ii specializa]i \n drept penal habar nu aucum este \ntr-o pu[c`rie. La fel procurorii [ijudec`torii. Stau to]i la distan]` de pu[c`rii. Ma-joritatea zdrobitoare a de]inu]ilor ajung \n \nchi-sori complet nepreg`ti]i, neinforma]i, [ocul deadaptare este uria[.

Se „practic`” secretul, de fapt superficialitatea[i nep`sarea, despre pu[c`rii.

Zvonurile [i informa]iile false inund` presa. Mi-zeria feroce, frigul n`praznic (incredibil cât deprost se face cur`]enie \n pu[c`rie), plo[ni]ele,mucegaiul, gândacii [i duhoarea sunt adev`ratulprogram obligatoriu de reeducare. Pedeapsareal` nu este doar privarea de libertate ci torturaprin mizerie, gunoi, frig [i rugin`.

Pu[c`ria[ii, [i sunt AZI aproape patruzeci demii, comenteaz` \ntre ei: to]i avoca]ii celor an-cheta]i pentru corup]ie pierd procesele garantat.Exist` comanda clar` – condamna]i-i pe cei cu in-frac]iuni economice, sau dac` trebuie eliminat unadversar fabrica]i-i un denun], o calomnie, undosar economic. E gata condamnat. Poate s` vin`[i cu avocatul Raiului. Mai bine faci un „omor” sauo „tâlh`rie”. Scapi mai ieftin, po]i „s`-]i iei” cu sus-pendare. Te-au b`gat la corup]ie: e[ti mort. Avo-catul e de sanchi.

2 Feb. 2015

Ginga[ele scrisori ghimpate

„Ani de zile \n comunism [tiam to]i cât de prosto ducem, dar nimeni nu avea curajul s` deschid`discu]ia despre probleme. Uniunea European` nuva avea soarta URSS – \[i con[tientizeaz` proble-mele, le abordeaz` deschis, frontal”.

Iulian Fota, Consilier Preziden]ial, [ef al Departamentului Securitate Na]ional`

Persoanele private de libertate – doar de liber-tate cere Uniunea European` – \n România suntprivate de multe alte drepturi.

S`r`cia monstruoas`, minciuna care o acoper`pe hârtie dar na[te mon[tri \n realitate, pu[c`riilevopsite pu]in la intrare s` „dea” bine la inspec]ii[i zecile de mii de de]inu]i condamna]i Demons-trativ [i Exagerat observa]i mai atent par desprin[idin cele mai sinistre imagini ale Iadului.

Pas` cuiva c` este neproductiv pentru socie-tate [i c` ipocrizia continu` ne cost`… mizerie,dezumanizare, preg`tirea de zeci de mii de in-adapta]i [i \nr`i]i r`uf`c`tori profesioni[ti datorit`pedepselor neeficiente, retardate [i… 500 de mi-lioane de Euro la CEDO?

Banii `[tia \i da]i voi pentru abuzurile [i gre[ -elile din justi]ie. Pu[c`ria[ii comunic` \ntre eidac` nu pot cu exteriorul pu[c`riei.

„„S`r`ciaS`r`cia jjeeggoas`oas`” ”

Mul]i mi-au scris de la Giurgiu.„…Am intrat \ntr-o camer` compus` din cinci

«b`ie]i» cu mine 6 [i era s`r`cia jegoas` de nuputeai s` gânde[ti pe cuvântul meu de om… nuaveau absolut nimic ]ig`ri, dero, axionul nu maiv`zuse din libertate. … M`nânc` ce apuc` ap`chioar` [i l`turi. |n camer` to]i sunt \nscri[i la[coal` nu [tie nici unu s` scrie sau s` citeasc`. S`fac o parantez` s` râdem când eram la aer mam\ntâlnit cu dou` «fete» (b`ie]i de tras) pe una ochema Adi]a pe alta Mihaela. Ele mau v`zut nouprin cartier logic trebuia s` se bage \n seam` mau

\ntrebat ce pedeaps` am de unde sunt etc. Unaavea p`rul lung [i cel`lalt era tuns` scurt trebuia\nceput` o conversa]ie pân la urm` au plecat.când am intrat \n camer` mau \ntrebat colegidac` vreau s` leo «pun» c` ie ieftin. leam spus c`nu [i am \ncheat subiectul despre ele. |n \nchereascrisori v` transmit mult` s`n`tate dumnea-voastr` \n primul rând, lui Dl. …, lui Dl. …, Dom-nului … car v` rog s`-i transmite]i salut`ri dinpartea mea”

„Mânca-va-r plo[ni]ele” – scriu pu[c`ria[ii dela Jilava, de la Gherla, de la Baia Mare, de la…„… sec]ia, de fapt fiind semideschisul regimuleste infect, … pe nimeni nu intereseaz` cur` -]enia. … am fost repartizat \ntr-o camer` format`din 24 de]inu]i. Paturile sunt pe trei nivele. Dato-rit` saltelelor sunt \n toat` pu[c`ria foarte multeplo[ni]e de nu po]i s` respiri. Atunci [i oameniisunt foarte agita]i [i de la agita]ie [i aglomera]ie[i mai ales de la plo[ni]e este tot timpul scandal.… Oamenii din mediu dumneavoastr`, acolounde este [i Becali sufer` r`u de c`ldur`. {i la eipe sec]ie sunt plo[ni]e dar le este foarte r`u c`nu primesc permisii chiar dac` muncesc ca nois` nui dea la televizor. Este mai bine la pu[c`ries` fii am`rât… Altceva ce s` v` povestesc? La \n -ceput sim]i câtu[i de pu]in diferen]a, apoi teobi[nuie[ti [i de multe ori este mult mai bine [imai distractiv ca afar`…”

„…Domnul Popoviciu v` spun c` ne m`nânc`plo[ni]ele [i suntem plini de bube [i pete…c`ldura ne omoar` [i suntem [aizeci [i ceva \ncamer` cu paturi ridicate câte trei dar nu [tiu câ]idorm sus la patul trei c` sunt câte trei sau patru\n pat, unii nu se dau jos din pat cu zilele decâtla closet… facem noaptea plantoane s` nu nefure lucrurile sau s` ne taie… de munc` nici nuvorbim c` st`m degeaba toat` ziua [i [ti]i [i dum-neavoastr` cum se spune când cazi la pu[c`riecam furat o pâine [i acum mio d` zilnic. Dar nune dau `[tia decât zeam` de câine [i scursur` \nloc de mâncare… este mai rea [i mai pe degeabapu[c`ria acu decât la Ceau[escu…”

„… când au auzit c` s-a f`cut o camer` cu oa-meni cu facultate ne-au aruncat pe vizet` o cutiecu plo[ni]e… [i \i auzim cum strig` pe hol“mânca-va-r plo[ni]ele s` vede]i [i voi via]apu[c`riei”… Cei mai nervo[i sunt gardienii carenu mai fac fa]` la câ]i suntem de mul]i, de trei orimai mul]i decât normal… Ofi]erii trebuie s`-imint` [i s`-i p`c`leasc` pe to]i pentru c` nu maiau nimic, nici m`car un pumn de vopsea [i st`m\nghesui]i s` ne sufoc`m [i mânc`m ap` cu res-turi…”

„Adev`rul te \ngroap`” – pare s` scrie despresecolul trecut dar este despre anul 2013 \n Uni-unea European`

„…Ne-au t`iat toate contractele de munc`afar` [i pentru cei care mai aveam câteva lunipân` la liberare. Aduceam bani pentru \nchisoaredar nu le-a p`sat chiar dac` se d`râm` paraginape noi… {i el are o prieten` la Târg[or unde este[i so]ia dumneavoastr` pe care o cunoa[te prie-tena lui… Le-a t`iat [i la Târg[or toate contractelede munc` [i ]ine toate femeile doar pe cameretoat` ziua s` putrezeasc`… S` dea ei bine la in-spec]ii [i pe hârtie… |i sperie pe de]inu]i s` nureclame la CEDO dar nici m`car nu le pas` cinepl`te[te [i c` se chinuie de]inu]ii mai r`u ca toateanimalele… pu[c`rie de ochii pro[tilor [i dac` ziciadev`rul te \ngroap`...”

Bogdan POPOVICIBogdan POPOVICI

26 Aug. 2013, Penitenciarul Rahova

MASCA MASCA LUI TUTANKAMONLUI TUTANKAMON

S-A SF~RÂMATS-A SF~RÂMAT

Unul dintre cele mai importanteevenimente mondiale dedicate ap`r`riidrepturilor omului [i democra]iei aavut loc recent la Geneva, un ora[ ren-umit pentru diploma]ie.

Este vorba despre un manifestare lacare am luat parte, reprezentând Orga-niza]ia Pentru Ap`rarea DrepturilorOmului din România, \n calitate demembru activ [i consilier juridic, \m -preun` cu Renata Rotar, traduc`tor au-torizat de Ministerul Justi]iei.

Summitul „Drepturile Omului [iDemocra]ia" se desf`[oar` anual \nElve]ia; o manifestare de mare anver-gur`, organizat` \n cadrul Centrului In -ter na]ional de Conferin]e din Geneva,ca re a avut loc \n acest an, \n ziua de24 februarie.

Au participat peste 20 de organiza]iinonguvernamentale având ca obiectde activitate, promovarea [i respec -tarea drepturilor omului, jurnali[ti, oa-meni de cultur`, diploma]i, precum [imilitan]i pentru ap`rarea drepturiloromului; 500 de oameni de diferite cul-turi, civiliza]ii, religii, culori, de pe con-tinente diferite, oameni care suntca pabili s` perceap` diversitatea [imulticulturalismul.

La eveniment au fost prezente coti -diane, publica]ii, televiziuni renumitepe glob, factori media importan]i, pre-cum „Le Monde”, „The Guardian”,„CNN”, „Deutsche Welle”, „TorontoStar”, „France 4”, [i „Swiss TV”.

Dincolo de recunoa[terea Decla -ra]iei Universale a Drepturilor Omului,de la 10 decembrie 1948, Summitul aavut o tematic` foarte diversificat`,teme privitoare la r`zboiul iscat \ntreRusia [i Ucraina, aflat \n plin` desf` -[urare, crizele sociale din state precum,Iran, Coreea de Nord, Nigeria, Turcia [iVenezuela, libertatea de exprimare,sclavia, tortura, blasfemia [i multeasemenea subiecte actuale \n lume.

Au participat jurnali[ti renumi]i dinzone de conflict, oameni de un curajexcep]ional din state \n care drepturileomului sunt total ignorate, oameni careau sim]it pe propria piele cum fiin]auman` este tratat` ca o resurs`, ca ounealt` u[or de manipulat, respectulfiind departe de a fi cunoscut.

Masih Alinejad, o jurnalist` de ori -gine iranian` care printr-un gest extrema decis s` acorde femeilor din Iran [inu numai, o [ans` de eliberare princrearea unei pagini pe o platform` desocializare prin intermediul c`reialeinvit` pe femeile de religie musulman`s` se fotografieze f`r` jihab, piesa ves-timentar` obligatorie impus` de religiamusulman`, menit` s` acopere chipulfemeii [i p`rul acesteia.

Astfel, pe pagina de Facebook, sutede femei au acceptat invita]ia de a-[iscoate jihab-ul [i s` posteze fotografiif`r` aceast` bucat` de ]es`tur`.

Drept dovad`, jurnalista iranian` [i-asus]inut discursul cu jihab-ul purtat pepost de e[arf`, [i a sus]inut c` aceast`

pies` face parte din ea, c` re-spect` aceast` tradi]ie, dar nupoate concepe ca purtarea aces-teia s`-i fie impus`;drept dovad`,jurnalista a p`r`sit Iranul \n 2009.

E aproape de necrezut, aad`ugat ea, c` \n situa]ia \n care,spre exemplu, Michelle Obama,aflat` \ntr-o vizit` pe teritoriul iranian,\[i scoate ori refuz` s` poarte jihab-ul,nu este arestat`, cum se procedeaz` cumajoritatea femeilor care recurg laacest gest, fiindc` este Prima doamn`a Americii, dar este escortat` imediat laaeroport [i obligat` s` p`r`seasc` ]ara.

Masih Alinejad a primit \n cadrulSummitului, premiul pentru curaj da-torit` ini]iativei sale menite s` pro-moveze libertatea [i drepturile femeii\n societate.

|n Iran, doar \n anul 2014 au fostexe cutate 809 persoane, majoritateape temeiuri religioase; dintre acestea,25 au fost femei, 17, tineri minori, iar50 de persoane au fost supuse laexecu]ii publice.

Un alt subiect de interes generalstârnit pe durata summitului a fost cel\n care, o jurnalist`, originar` din Ve -nezuela, invitat` s` participe la eveni-ment, n-a reu[it s` se prezintede o arece \nainte cu câteva ore de\nceperea evenimentului a fostamenin]at` cu moartea de persoanesuspecte; cu toate acestea, jurnalista a

sus]inut o interven]ie transmis` \n di-rect prin mijloace de \nregistrare audio-video, unde a vorbit despre grupuriinfrac]ionale, grup`ri teroriste, despretortur`, blasfemie [i despre condi]iilemizere din Venezuela.

Aceasta a relatat despre temuta\nchisoare din Venezuela, „La Tumba”,c` este o loca]ie cu totul \nfrico[`toare;temperaturils din \nchisoare suntcuprinse \ntre 0° [i 6° C, toate obiecteledin in teriorul penitenciarului sunt albe,

\nc`perile \ncare sunt \n -carcera]i de ]i -nu]ii fiind foar- te aglomerate,neprev`zute cuferestre, astfel,cei \ncarcera]ipierd no]iuneatimpului [i su -pu[i fiind latratamente inu-mane, la torturi,ajung s` piar`foarte repede.

Femeia dinVenezuela, lafel cum se \n -tâmpl` \n Viet-nam, Coreea deNord, Iran, Ni -geria, este su -pus` total men- te, \i sunt \ngr` -dite drepturile[i libert` ]ile,care de altfelnici nu \i suntrecunoscute.

Copiii ve-n e e z u e l i e n isunt adesear`pi]i [i supu[ila diferite formede tortur`,teroriza]i prinacte de violen]`[i de natur`sexual`.

Coreea de Nord, un stat totalitar, \ncare drepturile omului sunt departe dea fi implementate, unde b`rba]i suntobliga]i, inclusiv s` poarte anumitefrizuri, sclavia fiid foarte r`spândit` atât\n rândul femeilor cât [i al b`rba]ilor.

Yeonmi Park, o tân`r` de 21 de ani,\n interven]ia sa a adus publicului, spre[tiin]`, o poveste tulbur`toare prin carered` felul \n care a reu[it s` scape deregimul nord-coreean, \mpreun` cumama sa, care a trebuit s` se sacrificesexual pentru a nu fi ucise.

Pove[ti incredibile, \ntâmpl`ri ce auloc zilnic \n lume, lucruri care sunt de-

parte de a putea fi concepute de uncet`]ean al unui stat civilizat.

Nigeria a trecut la \nceputul acestuian printr-o tragedie de mari propor]ii,2000 de oameni fiind uci[i de c`tretemuta grupare „Boko Haram”, cunos-cut` pentru terorism, intr-un singurora[ din nordul Nigeriei.

|n 2014, membrii acestei grup`ri auucis \n Nigeria peste 10.000 de per-soane.

O alt` tân`r` de un curaj extrem arelatat detalii inimaginabile despre ni -velul de terorism din Nigeria, precum [idespre gruparea „Boko Haram”. Petoat` durata interven]iei, tân`ra a pur-tat ochelari de soare pentru a nu puteafi recunoscut`, iar imediat dup` \n -cheierea interven]iei acesteia, a p`r`sitsala, escortat` fiind [i urmat` decamerele televiziunilor prezente lasummit.

A[adar, \n secolul XXI exist` sitha]ii\n care, libertatea de exprimare r`mânesub semnul limit`rii, al controlului [i alterorii, deopotriv`.

Chiar la debutul Summitului, undiplomat german a spus c` „Libertateade exprimare este mama p`cii”.

Democra]ia [i drepturile omului, nusunt teme de dezb`tut \n doar 10 orede summit, acestea reprezint` o caleinfinit` de cercetare, de experimentare,de comparare, la care suntem pro -voca]i din pricina ac]iunilor adverse ceau loc pretutindeni \n lume.

Este de aplaudat cum oameni dinzone critice ale globului denot` atât demult interes, atâta implicare [i suntgata s`-[i risipeasc` via]a pentru acunoa[te libertatea, de a-[i pune \n val-oare poten]ialul, capacit`]ile, de aputea func]iona \n mod individual [i dea putea fi perceput ca om.

Coresponden]` de la Geneva de

Damian Mihai PALDamian Mihai PAL

Reuniune

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

PENTRUDREPTURILE OMULUI{I DEMOCRA}IE