Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din Rom#nia Anul XIVSEPTEMBRIE 2013

Imediat dup` Revolu]ie, câ]iva intelectuali cu-prin[i de avânturi [i \nsufle]iri, au lansat chemareatransform`rii Casei Poporului \n pi[oar na]ional.

Fiecare român, scria un filozof cioclopedic, aredatoria patriotic` s` se pi[e m`car o dat` pe „har-dughia lui Ceau[escu”.

Din fericire, forma buldozerist` de [tergere a ur-melor comunismului [i-a pierdut din avânt, politi-cienii g`sind cl`direa bun` de plantat \n ea spiritulparlamentar modern, a[a cum pre[edin]ii Româ-niei, care promiteau s` stea la bloc, s-au mutat in-variabil \n birourile [i re[edin]ele lui NicolaeCeau[escu. \ndr`gostit peste poate de dormitoareledictatorului, ultimul pre[edinte (pre[edinte e un felde a spune!) nu vrea s` se lase dus din vilele Lac 1,Lac 2, Lac 14 [i Dante nici dup` pensionarea poli-tic`.

Aflându-m` de mai multe zile imobilizat \n urmaunei interven]ii chirurgicale generate de un acci-dent stupid, sunt deconectat de la trepidantanoastr` via]` politic` [i cet`]eneasc`. Mi se spunec` o luminoas` ini]iativ`, lansat` de nu [tiu cine,pune Casa Poporului din nou \n orizontul de atac albuldozerelor. Zidul \mprejmuitor, r`m`[i]` a dicta-turii, trebuie musai d`râmat pentru a aerisi Româ-nia, ventilând ultimul simbol comunist. Ideea ar fifrumoas` dac` n-ar fi tâmpit`. Este frumoas` \n sen-sul \n care, \n]eleg, spa]iul din jurul uria[ei cl`diriar fi deschis publicului larg [i amenajat ca parc. {tiucâ]iva ingineri [i arhitec]i peisagi[ti care ar puteaoferi gratis un proiect de parc. Pentru intrarea pu-blicului e destul s` deschizi por]ile. Dac` sunt

intr`ri pu]ine, pot fi \ncastrate altele, câteva, \n\mprejmuirea care altfel n-are nicio vin` c` exist`.Nu e mai comunist` decât securit`]ile [i parchetelelui B`sescu [i mai pu]in democrat` decât reparti]iafericirii pe cap de locuitor \n România.

Casa Poporului, ca orice cas` din ]ara asta, arede jur \mprejur un gard. La mine \n sat doar \n]ig`nie casele nu au garduri \n rest fiecare gospo-dar care se respect` [i-a f`cut gard din lemn, dinfier sau beton dup` cum l-au ]inut curelele sau i-adictat gustul personal. |n clipa de fa]`, conform sta-tisticilor, Casa Poporului atrage cel mai marenum`r de turi[ti str`ini. Mai mul]i decât DeltaDun`rii [i Transf`g`r`[anul. |mprejmuirea cl`diriiface parte din arhitectura inspirat` sau neinspirat`a acestei costisitoare investi]ii pe care românii nu[i-o vor mai \ng`dui niciodat`. Zidul ei nu este ZidulBerlinului, ci un gard \mprejmuitor, \n rim` per-fect` cu restul. Frumos sau urât? Nu [tiu.

Am c`p`tat fobie la cuvântul demolare. Face]i uninspirat Ci[migiu sau Her`str`u \n jurul birourilorparlamentare [i l`sa]i gardul la locul lui.

P.S.Parcurile din lume pe care le-am vizitat au, toate,

\mprejmuire. L`sa]i \mprejmuirea la locul ei [icl`di]i parcul. E destul, cred.

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCU

www.ampress.ro - 29 August 2013

P a g i n a 2

REMEMBER 11 SEPTEMBRIE

MIZELE DOSARULUI SIRIAN:DEMOCRA}IA SAU PETROLUL?DEMOCRA}IA SAU PETROLUL?

Gardul Casei Poporului, Gardul Casei Poporului, nu-i Zidul Berlinuluinu-i Zidul Berlinului

Ministerul Justi]iei Ministerul Justi]iei vrea un sistem devrea un sistem debruiaj al telefoanelor bruiaj al telefoanelor din penitenciaredin penitenciare

Bruiajul, Bruiajul, u[or u[or de bruiatde bruiat

P a g i n a 7 P a g i n a 8

Interviu Interviu cu arhitectul cu arhitectul EmilianEmilianMih`ilescu, Mih`ilescu, supravie]uitor supravie]uitor al lotului al lotului „Rugul Aprins”„Rugul Aprins”

P a g . 5 [ i 6

Administra]ia Na]ional` a Penitenciarelor, prin inter-mediul unit`]ilor subordonate, ofer` posibilitatea \nche -ierii unor contracte de prest`ri servicii, având ca obiectfolosirea la munc`, \n condi]ii avantajoase, a unor per-soane private de libertate.

Folosirea la munc` a persoanelor private de libertatese realizeaz` \n temeiul unui contract de prest`ri servicii\ncheiat \ntre directorul penitenciarului (\n calitatea deprestator) [i operatorul economic (\n calitate de benefi-ciar).

Aria de acoperire a unit`]ilor de deten]ie din sistemulpenitenciar românesc se \ntinde asupra \ntregii ]`ri, astfel\ncât activit`]ile prestate de persoanele private de libertatepot fi extinse asupra tuturor zonelor de interes.

Parteneriatul cu unit`]ile noastre prezint` numeroaseavantaje care pot conduce la optimizarea performan]elorafacerii dumneavoastr`, sens \n care amintim:l Scutirea de obliga]iile de plat` la bugetul asigur`rilor

sociale de stat, bugetul asigur`rilor de s`n`tate, fondul de[omaj;l Asigurarea unui num`r constant de persoane private

de libertate pe toat` durata derul`rii contractului, ]inândcont de nevoile beneficiarului;l Continuitatea serviciilor prestate pe \ntreaga pe-

rioad` de derulare a lucr`rilor;l Posibilitatea asigur`rii unor spa]ii de produc]ie \n in-

teriorul penitenciarului;l Negocierea tarifelor \n func]ie de complexitatea

lucr`rilor efectuate, durata contractului [i num`rul de per-soane private de libertate implicate;l Folosirea la munc` a persoanelor private de libertate

nu implic` \ncheierea unor contracte cu acestea, ci doar\ncheierea unui contract de prest`ri servicii \ntre benefi-ciar [i directorul penitenciarului;l Posibilitatea \ntreruperii temporare a activit`]ii, la

solicitarea dumneavoastr`, din cauze obiective, f`r` caaceasta s` atrag` cheltuieli suplimentare;l Siguran]a asupra materiilor prime, materialelor,

unel telor [i utilajelor folosite \n procesul tehnologic, ne-existând riscul sustragerii acestora;l Asigurarea pazei [i hranei persoanelor private de li -

bertate de c`tre administra]ia penitenciarului, f`r` a im-plica costuri suplimentare din partea beneficiarului;l Posibilitatea supravegherii [i coordon`rii lucr`rilor

de c`tre personalul propriu \n colaborare cu repre zen -tan]ii beneficiarului.

Persoanele private de libertate pot desf`[ura activit`]ilucrative calificate sau necalificate, \n domenii distincte,cum ar fi:n construc]ii civile, rutiere [i feroviare;n exploatarea terenurilor agricole [i \mp`durire;n recuperarea [i reciclarea de[eurilor;n prelucrarea lemnului;

n confec]ii metalice;n produc]ie mobilier de orice tip [i activit`]i auxiliare;n \ntre]inerea [i amenajarea cl`dirilor [i a spa]iilor

verzi;n reabilitarea [i extinderea re]elelor de ap` [i

canalizare ori a re]elelor de iluminat;n amenajarea [i \ntre]inerea spa]iilor publice;n produc]ie ambalaje de carton, mase plastice, compo-

nente electronice [i cabluri electrice, accesorii pentru au-tovehicule;nmanipulat materiale;n coaserea manual` a \nc`l]`mintei [i ambalarea con-

fec]iilor textile, etc.De asemenea, v` facem cunoscut c` \n cadrul mai mul-

tor penitenciare sunt amenajate [i func]ioneaz` atelierede produc]ie utilate corespunz`tor \n care pot fidesf`[urate activit`]i de prelucrare a lemnului, tâmpl`rielemn, tâmpl`rie pvc, croitorie, cizm`rie, panifica]ie. (...)

Documente necesare \ncheierii contractului deprest`ri servicii cu administra]ia locului de de]inere:

1. Pentru persoane juridice:a) copie a certificatului de \nregistrare [i a certificatului

constatator emis de Oficiul Registrului Comer]ului de pelâng` Tribunalul teritorial;

b) declara]ie pe proprie r`spundere c` nu se afl` \n niciuna din situa]iile prev`zute la art. 180-181 din OUG34/2006, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare;

c) dovada bonit`]ii financiare certificat` prin ultimulbilan] contabil sau achitarea unui avans lunar \n procentde 40% din valoarea lunar` a presta]iei de servicii cu re -gularizarea acestuia lunar`;

d) declara]ie autentificat` la notar, pe proprie r`spun-dere, c` nu are obliga]ii de plat` restante c`tre unit`]i su -bordonate Administra]iei Na]ionale a Penitenciarelor;

2. Pentru persoane fizice:a. actul de identitate;b. achitarea \n avans, a contravalorii estimate a servici-

ilor, \n cazul \n care perioada de derulare a contractuluieste mai mic` de o lun`. Pentru contractele ce urmeaz`s` se deruleze pe o perioad` mai mare de o lun`, benefi-ciarul va achita \n avans, \n luna \n curs, contravaloareaestimat` a lucr`rilor ce urmeaz` a fi realizate \n lunaurm`toare.

Pentru informa]ii suplimentare referitoare la posibili-tatea \ncheierii contractelor de prest`ri servicii, v` rug`ms` v` adresa]i administra]iilor penitenciarelor aflate \nzona dumneavoastr` de interes, datele de contact aleacestora fiind disponibile \n sec]iunea „C`utare unitate”la linkul https://www.anp.gov.ro/web/anp/cautare-uni-tati

SURSA: http://www.anp.ro

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 2

Bloc notes

Peste 700 de poli]i[ti au dat \n judecat` M.A.I.Au de primit câte 1.000 de lei fiecare

Peste 700 de poli]i[ti vasluieni au dat \n judecat` Mi -nisterul Afacerilor Interne [i Poli]ia Jude]ean` Vaslui pen-tru neplata celui de-al 13-lea salariu aferent anului 2010.

Potrivit agen]iei Mediafax, Ministerul Afacerilor In-terne [i Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului (IPJ) Vasluiau fost chemate \n instan]` de filiala vasluian` a Sindica -tului Na]ional al Poli]i[tilor [i Personalului Contractual(SNPPC) pentru neplata „premiului anual” aferent lui2010.

|n total, peste 700 de poli]i[ti [i angaja]i contractual dinstructurile teritoriale vasluiene ale MAI \[i cer pe calejudec`toreasc`, la Tribunalul Vaslui, cel de-al 13-lea pecare nu l-au primit \n urm` cu doi ani. „Acest premiu anualsau al 13-lea salariu, cum mai este cunoscut, a fost interzisprin noua lege a salariz`rii din 2011. Cum nicio lege nu-[ipoate produce efecte retroactiv, consider`m c` suntem\ndrept`]i]i s` ne primim premiul anual aferent lui 2010.Sper`m s` avem [i câ[tig de cauz`, mai ales c` exist`precedente \n ]ar`, cum ar fi \n jude]ele Prahova sau Dâm-bovi]a”, a declarat liderul sindicatului vasluian al SNPPC,Paulic` Neam]u.

Dac` vor avea câ[tig de cauz` \n instan]`, poli]i[tiivasluieni vor avea de primit, \n medie, câte 1.000 de lei,suma variind \n func]ie de salariul de baz` al fiec`rui an-gajat.

I onu ] BIonu ] B ALABANALABANadevarul.ro - 8 iulie 2013

REMEMBERREMEMBER1111SEPTEMBRIESEPTEMBRIE

Acum, exact 10 ani, scriam \n „Monitorul” urm`toarele:

„Cred c`, \n ziua de 11 Septembrie 2001, axa P`mântu-lui s-a smintit un pic aducând schimbarea vremii [i a vre-murilor.

S-a spus atunci c` Istoria Lumii va c`p`ta un capitol nou[i c`, din p`cate, cel de al III-lea R`zboi Mondial tocmai a\nceput.

Anul I al Mileniului III a fost \nsemnat, la «pagina»11.09, cu una dintre cele mai ample crime din câte acunoscut omenirea.

Doar \n câteva zeci de minute, mii de fiin]e umane aufost spulberate. Asta arat` foarte clar c`, pentru uciderea\n mas`, adev`ratele arme sunt min]ile bolnave ale celorce mânuiesc terorismul.

Ossama Bin Laden [i locotenenen]ii s`i, «Al Quaeda»cu toate organiza]iile satelite - cele care \mp`rt`[esc ide-alurile omorârii nevinova]ilor pe altarul unor principii ab -surde - [i, nu \n cele din urm`, Saddam Hussein, pot intra\n catalogul veritabilelor arme de distrugere \n mas`.

«Gemenii» lovi]i \n acel nenorocit 11 Septembrie s-auamestecat, \n pr`bu[irea lor cu mii de vie]i. Praful ce a\ntunecat cerul metropolei americane a fost primul semn

al schimb`rii vremurilor.Acum,Terra a c`p`tat - parc` - doar dou` anotimpuri.

Iernile aspre sunt urmate de sezoane cu ucig`toarecanicul`, cu secete \ngrozitoare [i incedii pustiitoare.

Mass-media mondial`, când nu d` [tiri despre zecile demii de oameni uci[i de canicul` ori de furtuni, anun]`omoruri \n mas` prin Indonezia, \n India sau \n Cecenia.

Zilnic sunt semnalate atacuri teroriste \n Israel, la Mos -cova, ori \n spitale de campanie din vecin`tatea Ceceniei;la Bagdad [i aiurea sunt sacrificate vie]i nevinovate.

Ce poate justifica atacul asupra sediului Na]iunilorUnite din capitala Irakului ?

Ce \l poate dep`[i \n absurd ? Poate doar bucuria, cucare dementul ce organizase atentatul din insula Bali, [i-aprimit sentin]a de condamnare la moarte. Ultima sa de-clara]ie, \n fa]a completului de judecat`, clama regretul c`n-a putut ucide decât vreo dou` sute de persoane!

Dup` [ocul ve[tii atentatului comis de alia]ii Al Quaeda\n Indonezia, doar imaginea criminalului care rânjea sa -tisf`cut c`tre camerele TV putea s` mai arate ceva. S`arate determinarea cu care ac]ioneaz` terori[tii pretutin-deni. Probabil c` la 11 Septembrie ei s`rb`toresc victoriaasupra ra]iunii. Au deja «eroi-martiri»…

Ce este de f`cut?|n r`zboiul `sta nu se poate da \napoi. Victimele nevi-

novate [i valorile general umane nu permit asta.Al`turi de gândul pios pentru cei ce au pierit - f`r` vreo

vin` - \n toate actele teroriste din istorie, mai trebuie spusc` 11 Septembrie este deja un simbol [i c` ar trebui s`devin` «Ziua Mondial` a Luptei \mpotriva Terorismului»”.

|n acest \nceput de toamn`, constat`m c` vremurile nusunt cu nimic mai bune ca acum un deceniu.

„R`i” celebri precum Saddam Hussein, Gaddafi [i O -ssama Bin Laden au fost prin[i [i executa]i, iar cu toateastea lumea nu este cu nimic mai lini[tit`.

Orientul fierbe din ce \n ce mai aprig [i perspectivaunor evenimente ce pot surveni \n doar c#teva zile nu estedeloc luminoas`.

Mai marii lumii pip`ie deja butoanele declan[atoare aleconflictului, anali[tii militari croiesc profilul „r`ului cel maimic”, iar tot mai multe sute de mii oameni \ngroa[`[uvoiul de dezr`d`cina]i ce for]eaz` frontierele pentru ase dep`rta de preconizatul conflict. Actorii principalivorbesc de valori supreme, de independen]` [i suverani-tate, de drepturile omului , dar fiecare, dup` partituri pro-prii, ce nu includ vreo solu]ie pa[nic`.

Sunt bani mul]i \n joc, resurse uria[e [i spa]ii strategicede disputat, iar Organiza]ia Na]iunilor Unite este pomenit`doar \n „subsolul” discursurilor tot mai belicoase...

11 Septembrie n-a fost declarat` «Ziua Mondial` aLuptei \mpotriva Terorismului» dar r`m#ne, dup` p`rereamea momentul \n care acest mileniu [i-a \nsemnat istoria,d#ndu-i un nou curs.

Cred c` e desuet [i, mai - mai mult de at#t - tardiv, pen-tru \nfl`c`rate apeluri la pace [i ra]iune, dar oricum,speran]a moare ultima. S` nu uit`m asta!

Florin ZFlorin ZAGONEANUAGONEANU

Monitoruldrepturilor omuluieste o publica]ie de analiz` social` [i

atitudine civic`, fondat` \n 1999, edi-

tat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea

Drepturilor Omului din România ce se

distribuie gratuit institu]iilor gu ver na -

mentale, reprezentan]ilor organiza]iilor

interna]ionale de profil, membrilor Par-

lamentului, partenerilor din cadrul so-

ciet`]ii civile [i oficiilor diplomatice

acreditate \n România.

PREST~RI SERVICII CU DE}INU}I

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 3

Sediul materiei

INSTINCT DE APARTENEN}~

Indiferent dac` credem sau nu, indiferent dac` recunoa[temsau nu, apartenen]a este o stare \nn`scut` a omenirii!

|nc` de la vârste fragede auzim prin cas`, pe strad`, la [coal`(unde este cazul), sau chiar la biseric` despre bine [i r`u.

A[adar, \nc` de mici copii auzim comentarii, aprecieri, deza-precieri, laude [i critici pe seama oamenilor publici \n general,dar \n spe]` a tuturor categoriilor sociale.

Auzim vorbindu-se despre pre[edinte, primar, despre preot,poli]ist, doctor, profesor, despre fiecare om care ocup` sau nu ofunc]ie, dar care este activ prin prisma pozi]iei sale.

Ne-am pus vreodat` \ntrebarea ce ne influen]eaz` totu[i opiniadespre un asemenea personaj?

E foarte dificil de sus]inut c` am fi \n vreo form` obiectivi \nce prive[te analiza unor persoane sau a vreunei situa]ii.

Oricât de mult credem c` suntem corec]i, suntem pasibili depar[ivitate \ntr-o m`sur` destul de acut`, iar subiectivismul esteo stare absolut normal`.

Prin urmare, fiecare dintre noi se bucur` dac` i se face ofavoare, dac` particip` la o \ntrunire de partid, unde, din nou sin-ceritatea apartenen]ei este pus` la \ndoial`; astfel, e binevenit` omas` sau o excursie pe banii partidului, chiar dac` nu suntemfoarte curio[i de soarta acestei organiza]ii, ba mai mult nici nune intereseaz` ideologia sau principiile pe baza c`rora orga -niza]ia s-a fondat.

{i de aici deriv` [i priceperea prin care se eviden]iaz` politi-cienii no[tri de „\nalt` spe]`”.

A[a se construiesc [i simpatiile bazate pe interes pentru toatep`r]ile.

Un partid politic, are la baz`, de regul` oameni descurc`re]i,asta ca s` nu le aducem ofense oamenilor intelingen]i.

Cea mai consistent` problem` privind apartenen]a este redat`de faptul c` \n România de azi, apartenen]a este \n strâns`

leg`tur` cu dependen]a la o oarecare entitate \n vedereafunc]ionalit`]ii. A[adar, o persoan` simpatizant` a unui partid,supus` chiar \n unele cazuri „mai-marilor” unui partid, dar maiales unor oameni sus-pu[i poate ajunge oricând o persoan` fa-vorizat`, sus-pus` chiar.

{tim cu to]ii c` trecem printr-o perioad` \n care fiecare dintrenoi \[i dore[te o func]ie, o pozi]ie, care s` \i confere o stabilitateeconomic`, social` [i vital` deopotriv`.Pentru a \ndeplini aceste ]eluri, omul are nevoie de niscaivaresurse, iar dac` resursele cruciale lipsesc, adic` abilit`]ile, ap-titudinile, capacit`]ile unei persoane pentru a \ndeplini o func]ie,este „absolut necesar` o interven]ie”.

Aici se eviden]iaz` apartenen]a!De ani de zile, \n România apartenen]a a n`scut noi [i noi

pozi]ii, noi [i noi directori de [coli, de licee, decani de facult`]i,directori de spitale, [efi de poli]ie, conduc`tori de institu]ii ju-ridice, de ani de zile puterea politic` „schimb` [i mama la copil”dac` e nevoie.

De ani de zile, oameni cu studii superioare de prestigiu lu-creaz` \n alte domenii decât cele studiate tocmai din cauza de-vierii sistemului de munc`, prin care s-a creat o cacealma depropor]ii.

Asta \nseamn` democra]ie?Astfel se \ncurajeaz` \nv`]`mântulromânesc? Astfel se \ncurajeaz` medicina, justi]ia, legalitatea, in-dependen]a?

Ne-am obi[nuit s` ne supunem, s` fim mereu datori cuiva, re-cunosc`tori, tocmai pentru lipsa de profesionalism, pentruproasta apreciere a valorilor.

Printre distin[ii no[tri conduc`tori exist` „piese” care cred c`o pozi]ie la cârma statului este echivalent` cu o invita]ie la „po-mana porcului”, unde fiecare apuc` de partea care-i place.

Astfel România joac` destul de bine pozi]ia de „porc” al par-veni]ilor, care se joac` „de-a pomana porcului” \mp`r]ind rigurosfiecare bucat` a „bietului animal”.

Damian PAL

- Urmare din nr trecut -

Care este procedura

la Curte?

Dup` sesizarea Cur]ii Europene, aceastava analiza admisibilitatea cererii \nregis-trate, ceea ce \nseamn` c` plângerea va tre-bui s` satisfac` anumite condi]ii prev`zutede Conven]ie care, dac` nu vor fi \ndepli -nite, vor conduce la respingerea cererii.

|n situa]ia \n care aceea[i persoan` a\ntocmit mai multe plângeri, Curtea poatedeclara una sau mai multe c` fiind admisi-bile, respingând altele.

Dac` cererea sau una din plângeri vor fideclarate inadmisibile, decizia Cur]ii va fidefinitiv` [i irevocabil`, neputând faceobiectul niciunei c`i de atac.

Dac`, \ns`, cererea sau una dintre plân-geri va fi declarat` admisibil`, Curtea, con-form procedurii, va \ncuraja p`r]ile (pereclamant [i statul p#r#t) s` ajung` la o\n]elegere amiabil` [i li se va recomand` s`convin` asupra unei solu]ii.

Dac`, \n urm` discu]iilor purtate \ntrereclamant [i reprezentan]ii statului p#r#t nuse ajunge la un consens, Curtea va procedala examinarea fondului cererii, urmând s`decid` dac` a avut sau nu loc o \nc`lcare aConven]iei.

Ca urmare a num`rului mare de cazuripe care Curtea European` trebuie s` lesolu]ioneze, este posibil c` petentul s`a[tepte pân` la un an pân` când se va pro-ceda la examinarea ini]ial` a cererii.

Nu trebuie s` confund`m, \ns`, aceast`examinare a cererii cu cea final` care poateveni [i la mai bine de trei ani de la data ana -lizei ini]iale a peti]iei. Este de re]inut c`,pân` a se pronun]` o hot`râre definitiv` \ncauza, este nevoie s` se a[tepte, de regul`,câ]iva ani.

Unele cereri pot fi analizate [i \n regimde urgen]`, fiind tratate cu prioritate daracestea sunt plângeri care implic` existen]aunei condi]ii speciale, \n special \n cazul \ncare un pericol iminent amenin]` integri-tatea fizic` a aplicantului.

Aceast` este regul` general` din acestpunct de vedere, regul` pe care Curtea eu-ropean` o aplic`, acesta fiind motivul pentrucare, de cele mai multe ori, cererile adre -sate Cur]ii [i care privesc probleme de ordinpenal, legate de luarea unor mari abuzive cuprivire la m`sur` arestului preventiv, vor fisolu]ionate cu prec`dere.

- v a u rma -

dup`: www.ush.ro

CCEEDDOOMita de un milion de euro primit` de

o judec`toare a Cur]ii de Apel Bucure[ti,prin fiul ei preot ortodox, a [ocat mai alesprin cuantumul uria[. Dar dincolo de[ocul ini]ial, la rece, aceast` suma facecu atât mai uimitoare [i remarcabil` per-forman]` DNA.

Când ai \ncasat un milion de euroneimpozabili, ca s` zic a[a, ai la dispozi]ieun capital uria[ pentru a-]i asigura la rân-dul t`u imunitatea, pentru a construi ore]ea de corup]ie foarte greu de demolat[i foarte eficient`.

Cazul Veronic`i C\rstoiu implic` ceamai mare mit` de pân` acum, dar estedeparte de a fi singular. Am avut cazulCostiniu, cazul Bârsan, cele dou` jude -c`toare de la TMB care \[i rezolvau mitaprin lifturi [i vorbim doar desprecorup]ia de la nivele \nalte. Ce se \ntâm -pl` \n profunzimea sistemului?

Fostul ministru al Justi]iei, C`t`linPredoiu, l`sa s` se \n]eleag` \ntr-o de-clara]ie pentru EVZ c` situa]ia real` dinjusti]ia româneasc` este teribil`: „DNA[i Consiliul Superior al Magistraturii s`mearg` pân` la cap`t, s` cure]e tot sis-temul, m`car c` \nlocuim 50 la sut` dinmagistra]i. \n Polonia i-au \nlocuit pe to]iodat`, acum câ]iva ani!”

A[adar, \n opinia unui om care cu -noa[te foarte bine sistemul [i care, pân`acum cel pu]in, nu s-a jucat cu vorbele,jum`tate din Justi]ia româneasc` este pu-tred`. C` nu se \n[al` o demonstreaz`procesele care treneaz` cu anii [i so -lu]iile halucinante, complet contradic-torii de la un nivel la altul de jurisdic]ie.

Faptul c` [pag` nu se num`r` pestetot cu milionul de euro nu o face nici maipu]in grav`, nici mai pu]in toxic`.

Am ajuns a[adar c` amenin]area fa]`de independen]a Justi]iei s` nu mai vin`atât din exterior, din clasa politic`, câtdin interior, din partea magistra]ilorcorup]i care exist` riscul s` fie \n num`rcel pu]in egal cu magistra]ii one[ti.

Este aici o imens` ironie. Ani de zileRomânia a a[teptat ca Justi]ia s` devin`cu adev`rat independen]a pentru a facecur`]enie \n clasa politic`. {i \ntr-o oare-care m`sur` a reu[it, dac` ne uit`m ladosare grele, de la Adrian N`stase, laC`t`lin Voicu sau Relu Fenechiu.

Dar aceast` independen]a, normal` [iesen]ial` \ntr-un stat de drept, are \nRomânia [i o parte \ntunecat`. Dum-nezeii \n robe, cu o putere imens`, preaadesea nefundamentat` pe o integritatepe m`sur`, au creat o nou` mafie, maiputernic` decât cea politic`, pentru c`este \n interiorul sistemului, nu \n afaralui, pentru c` se bazeaz` pe complicit`]iputernice [i greu demontabile.

Judec`tori corup]i [i coruptibili, preapu]in evalua]i moral [i profesional, auc`p`tat cu mult prea u[or inamovibilitate[i pozi]ii de mare important`, [i-au folositputerea [i independen]a pentru a \mp`r]icorup]ia, nu Justi]ia.

O justi]ie corupt` nu poate fi o justi]ieindependent`. A r`spunde la impulsulbanului nu e \n esen]` diferit de ar`spunde la impulsul politic. Dar co -rup]ia pare mai greu de \nfrânt decât pre-siunea politic`.

„Avem instrumente preventive pebune sau doar strategii pe hârtie? Arevreo r`spundere [i CSM, conducerea in -stan]ei sau e o problema pur individual`?Eu zic s` vorbim doar de integritate, e uncriteriu de evaluare. Pune]i pariu cumine c` judec`torii condamna]i aveaupunctaj maxim la acest criteriu? Poate

dac` vom renun]a la ipocrizie [i vom ac-cept` o evaluare pe bune, cu feedback in-clusiv din exterior, vom \ncepe s` facempa[i \nainte.

Atunci când pre[edin]ii de instan]`vor deschide ochii, vom mai face un pas\nainte. Când CSM \[i va \ndeplini rolul -atacurile la independen]a vin [i din inte-rior - putem \ncepe s` sper`m”, scrie pepagina sa de Facebook judec`toareaDana G#rbovan.

Sigur c` omul simplu nu [tie ce [tieun fost ministru de Justi]ie, nu \n]elegeproblemele c` un judec`tor, dar simte,uneori pe pielea lui, c` lucrurile nu merga[a cum ar trebui. {i, tocmai de aceea,\ncrederea \n actul de justi]ie din Româ-nia este foarte sc`zut`, periculos desc`zut` pentru un stat de drept. Sigur, e\ncurajator s` vezi la televizor cumjudec`tori de la ICCJ intr` \n for]` \nmafia politic`, dar ]i se pare un fel de filmfrumos cât timp procesul t`u merge dinamânare \n amânare de ani de zile dinmotive pe care nimeni nu ]i le poate ex-plica.

Probabil c` alt` ie[ire decât modelulpolonez invocat de C`t`lin Predoiu nuexist`. Da, bloc`m [ase luni instan]ele,lu`m om cu om magistra]ii, \i evalu`mdin toate punctele de vedere [i vedemcine poate r`mâne [i cine nu. Darr`mâne o \ntrebare cheie: cine s` fac`evaluarea? Cine s` fie oamenii ale c`rordecizii s` fie mai presus de orice suspici-une de corup]ie [i politizare? Ni[te po -lonezi, probabil.

Dar s` nu ne facem iluzii. Nu vomajunge la o asemenea dilema, pentru c`un demers asanator de propor]ii nu va\ncepe \n Justi]ie prea curând. Exact ceicare ar putea s` \l declan[eze nu auniciun interes s` o fac`. Dimpotriv`, leconvine o justi]ie cât mai corupt`, pe cares` o poat` contesta [i cump`ra la rândullor.

Mai mult, se a[teapt` o b`t`lie de su-focare a zonelor de integritate [i profe-sionalism din Justi]ie, pe care o vomputea evalua cât de curând, când va ex-pira mandatul pre[edintelui ICCJ.

Livia STANCIU

ZIARE.com

Dumnezeii strâmbi \n rob`

Vinovat pe via]` ?Vinovat pe via]` ?

|nainte de toate, Florentin Scale]chi este un poet sensibil [i deseorisurprinz`tor prin naturale]ea [i prospe]imea versurilor, prin profun -zimile lor nea[teptate. {tiu c` voi intriga pe unii cu o astfel de afirma]ie,dar voi plusa [i voi spune c` este un talent funciar, un poet n`scut, iarnu f`cut, cum se spune cu un obsedant truism, dar \n cazul lui o aseme-nea demon stra]ie deloc hazardat` sepoate face pornind poate de la profesialui de Lup de Mare, care am v`zut c` [ipe al]ii, chiar mai celebri, i-a \ndemnats` scrie poezii, sau poate de la via]a ce i-arezervat urcu[uri [i coborâ[uri, maibine spus propuls`ri [i pr`bu[iri care pealtul l-ar fi distrus de mult. Nu [i pe Flo-rentin, pe care l-am g`sit, ca arestat [i”vinovat de serviciu” \n \nchisoarea demaxim` siguran]` de la Rahova maisenin decât eram eu ca vizitator \n acelsumbru l`ca[, ba chiar pus pe glume [i\n mod evident \ncrez`tor \n cauza sa.Fiindc` el este mereu omul unei cauzepe care nu o va considera niciodat` pier-dut`, ceea ce la un om care a fost dedou` ori dus \n fa]a plutonului deexecu]ie, este normal. Uneori am impre-sia c` \ncrederea [i optimismul s`u sunt greu de \n]eles [i m` refer nula situa]ia \n care se afl` momentan, ci la ardoarea cu care \[i sus]ineideile lui despre libertate, despre drepturile omului, despre demnitate[i democra]ie [i mai ales despre dreptate [i justi]ie pe care, pe vremeacând l-am cunoscut prima dat`, m` gândeam c` o mai [i mimeaz`, cumpoate mai cred al]ii [i acum, mai ales dup` campaniile mediatice de dis-creditare \n serie la care a fost supus. El \ns` nu este un ideolog de[uet`, ci un om care \[i structureaz` opiniile \n articole, c`r]i [i manuale,scriind enorm cu o neoboseal` [i o pl`cere pe care rar le-am \ntâlnitchiar la condeieri de profesie. Pentru ceea ce spun am ca argumentchiar raftul de c`r]i pe care a g`sit timp s` le scrie \ntre sutele [i sutelede ac]iuni, manifest`ri, simpozioane, dezbateri na]ionale, organizate caPre[edinte al Organiza]iei pentru Ap`rarea Drepturilor Omului, sauvizitele la penitenciare \ntreprinse \n ap`rarea altora cu riscul, \ntâm-plat, cum a [i fost avertizat, de a le \mp`rt`[i soarta, \ntre celebr`rileZilelor Drepturilor Omului, unice \n ]ar`, cu defil`ri [i fanfare [i cu par-ticiparea a zeci de personalit`]i care nu [i-au pierdut \ncrederea \n el,de[i nu au to]i personalitatea de a r`mâne aproape [i \n clipele sale derestri[te, ori \ntre emisiunile de televiziune, de la posturi aflate la sutede kilometri, care fac rating fiindc` omul vorbe[te cu franche]e [i nuezit` s` spun` lucrurilor pe nume sau s`-i numeasc` pe cei r`spunz`tori,cât ar fi ei de sus-pu[i sau de vindicativi.

Pro f .un i v .d r . I on MARINPro f .un i v .d r . I on MARIN

Fragment din prefa]a volumului „VINOVATUL DE SERVCIU” ap`rutrecent sub egida OADO (186 pagini; Autor Florentin Scale]chi)

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 4

Recurs la memorie

De zile bune exist` o dez-batere \n toat` mass-media petema fo[tilor tor]ionari, care suntbine mersi, la pensie, \n vile sauapartamente luxoase, cu pensiifoarte mari, dup` ce au schingiuit,chinuit, terorizat [i omorât oa-meni, unii dintre ei fiind chiardecora]i de Pre[edinte cu celemai \nalte medalii ale statului, \ntimp ce Traian B`sescu, pe 18 de-cembrie 2006, a declarat comu-nismul ilegal, ilegitim [i criminal.

Cum niciodat` \n cei 24 de anicare au trecut de la Revolu]ia dindecembrie 1989, niciun fostde]inut politic nu a primit dinpartea statului român vreo dis-tinc]ie, chiar dac` Pre[edinteleEmil Constantinescu, spresfâr[itul mandatului s`u, a insti-tuit Medalia „Crucea Comemora-tiv`” a de]inu]ilor politici, \n treicategorii: I - de aur, a II-a deargint [i a III-a de bronz.

|n aceste condi]ii, un exemplucât se poate de edificator desprece fel de stat a creat B`sescu,sunt chiar eu, care, \n loc s`primesc recuno[tin]a Românieipentru curajul de a m` opuneregimului comunist [i dictatotuluiCeau[escu, printr-o regie mâr -[av` de culise [i prin manevredolosive, am fost aruncat \n\nchisoare f`r` nicio vin`, doar

pentru dreptul legal la opinie, almeu [i al Organiza]iei pentruAp`rarea Drepturilor Omului. {iasta pentru c` \n România zilelornoastre delictul de opinie este

mai grav decât oricare alt`infrac]iune care aduce atingere

atât fiin]ei umane, cât [i avu]ieina]ionale.

Acum este momentul s` fieredifuzat atât MEMORIALULDURERII - episodul 85, care se

refer` exact la cutremur`torulsubiect din mass-media despre

tor]ionari, dar [i ultimul reportajrealizat de prietenul meu, domnulCostinel Stan, aici, \n \nchisoareaRahova, pentru televiziunea undeam activat pân` \n ziua rearest`rii

mele - NEPTUN TV, post devenitgeneralist, cu studiouri [i emisieprincipal` la Constan]a, dar [i cuextindere \n Bucure[ti.

Este un post TV condus deDan Dumitru - director general [ide Sorin Lucian Ionescu - directorde programe, doi oameni de-osebi]i [i prieteni de-ai mei. Cuprimul dintre ei chiar am f`cut [icâteva emisiuni, pe vremea cândactiva la PRIMA TV [i ulterior,dup` ce a \nceput colaborarea cuNEPTUN TV, unde f`cea un talk-show s`pt`mânal. Este binepreg`tit [i motivat, \i place ce face[i se implic` vizibil ca totul s` ias`bine. Este un om de bon-ton, ex-trem de agreabil [i \ntotdeaunadispus la dialog. Personal, \l apre-

ciez [i \l \ndemn s` mearg`\nainte cu munca lui, pentru c` totce face, face foarte bine.

|n ceea ce-l prive[te pe Sorin,sau „SLI-ul”, cum \l alint`m noi,prietenii ([i \i place [i lui), necunoa[tem de zeci de ani [i per-manent am avut o rela]ie exce-lent`. Am socializat, amco mentat, ne-am tachinat, darniciodat` nu ne-am certat [i nicinu ne-am sup`rat unul pe altul.

Este evreu dup` mam`, lucrupe care nu l-a ascuns niciodat`, badimpotriv`, se mândre[te cu orig-inea lui. Este un vechi [i rasat ju-rnalist, apreciat atât de presascris`, cât [i de media audio-vizual`, scriitor, editorialist [imoderator la diverse emisiuni de-venit, sub bagheta lui, de succes.Are, doi copii superbi, o familieminunat` cu care am petrecutnenum`rate clipe de neuitat.

Este un coleg pe care ]i-ldore[ti \n preajma ta, spiritual,pus mereu pe [otii. Face echip`bun` cu mai versatul nostru prie -ten, Costinel Stan.

Am fost \nduio[at când amprimit de la to]i ace[ti prietenimesaje de \ncurajare [i de sus -]inere \n aceste momente delocu[oare pentru mine.

Florentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

JERTFELE UIT~RII - 6

CONDAMNAREA COMUNISMULUI,MAREA FARS~

A LUI B~SESCU TRAIAN

|n cadrul discu]iilor purtate dec`tre membrii Comisiei specialea Camerei Deputa]ilor \nc` dinlegislatura 1996-2000, s-a evi -den]iat necesitatea instituiriiunor decora]ii comemorativespeciale, atât pentru participan]iicu merite deosebite la Revolu]iadin decembrie 1989 cât [i pentrufo[tii de]inu]i politici.

De[i Constantin Ticu Du-mitrescu, pre[edintele AFDPR,ob]inuse aprobarea verbal` dinpartea dlui Ion Iliescu, Pre[edin-tele României, de creare imediat`a unei distinc]ii pentru fo[tiide]inu]i politici, [i cu toate c`proiectul acesteia fusese realizat,membrii Asocia]iei Fo[tilorDe]inu]i Politici nu s-au putut\n]elege asupra unor am`nunte[i, din aceast` cauz`, proiectul ar`mas nefinalizat [i nevotat.

O structurare mai clar` a ideiidespre decora]iile comemoratives-a f`cut \ns` abia prin Legea nr.29/2000 privind sistemul na]ionalde decora]ii al României, princare se preciza c` decora]iile se\mpart \n trei mari categorii,prima [i cea mai important` fiindcea a decora]iilor na]ionale.

Printre decora]iile na]ionale,ca o subdiviziune aparte, au fost

incluse, atunci, distinc]iile menitea r`spl`ti pe cei care au participatla al doilea r`zboi mondial, pe ceicare au avut merite pe timpulRevolu]iei din decembrie 1989 [ipe fo[tii de]inu]i politici. S-a con-siderat c` rangul decora]iei pen-tru aceste trei categorii trebuie s`fie mai mare decât al unei simplemedalii, adic` o cruce.

Crucea Comemorativ` a Re -zis ten]ei Anticomuniste s-a dorita fi o decora]ie care s` poat` rec-ompensa moral pe cei care ausuferit \n \nchisorile [i lag`relede munc` for]at` sau au fost de-porta]i din motive politice, so-ciale, religioase sau etnice,precum [i pe cei care au partici-pat la rezisten]a armat` fa]` deregimul dictatorial.

De[i denumirea este cea decruce, aceasta indic` doar rangulca distinc]ie, nu [i forma ei.

Atât pentru distinc]ia fo[tilorde]inu]i politici, cât [i la cea pen-tru participan]ii la Revolu]ia dindecembrie 1989 s-a optat pentruo alt` form`, cea de patrulater cucol]urile arcuite, tocmai pentru ale distinge evident fa]` de medali-ile circulare sau ovale ale dec-ora]iilor “obi[nuite”.

Tot pentru a sublinia vizualsporul de importan]` fa]` demedalii, crucea plasat` pe centruldistinc]iei este emailat`.

Deoarece s-a vrut sublinierea[i a gradului, totu[i, diferit desuferin]e [i priva]iuni pe care le-au avut cei \nchi[i fa]` de cei de-porta]i, pe lâng` existen]a unorclase deosebite care se potacorda (cei deporta]i nu pot

c`p`ta decât clasa a III-a), s-a sta-bilit [i o panglic` diferen]iat`, a[acum diferen]iat` este [i panglica([i clasa) pentru cei care au lup-tat efectiv cu arma \n mân`, fa]`de cei care au fost doar aresta]i.\n Ordonan]a de Urgen]` a Gu-vernului nr. 103/2000, prin carese instituie respectiva Cruce Co -memorativ` a Rezisten]ei Antico-muniste se prevedea posibilitateaca urma[ii direc]i ai fo[tilorde]inu]i politici care, dup` 1989,au activat \n diferite organiza]ii,asocia]ii sau partide democratice,s` poat` primi clasa a III-a a dis-tinc]iei, pe panglica c`reia s` fieprins` o baret` metalic` pe cares` se scrie “TRADI}IE”. Prinaceasta se dorea o revenire la oreglementare din 1939 (DecretulRegal. nr. 3870) care prevedea c`fii fo[tilor ofi]eri decora]i cuCrucea Trecerea Dun`rii [iCrucea comemorativ` 1916-1918care la rândul lor au devenitofi]eri, s` beneficieze [i s` poarteaceste dou` distinc]ii, pe panglicac`rora urma s` fie prins` o baret`metalic` cu inscrip]ia TRADI}IE.Este clar c` sensul acestei barete,acela de a p`stra o “tradi]ie”, nua fost perceput de legiuitori \nmomentul vot`rii \n Parlament aLegii nr. 767 din 28 decembrie2001; astfel, \n textul legii,p`strându-se prevederea referi-toare la posibilitatea primirii dec`tre urma[ii celor \nchi[i pe cri-terii politice a baretei, a fost elim-inat tocmai elementul definitoriual acestei tradi]ii, adic` activitateapentru instaurarea unei societ`]idemocratice.

Crucea Comemorativ` a Rezisten]ei

Anticomuniste

w w w . o a d o . r o

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 5

Revista revistelor

ZIUAnews: Cum a]i resim]it primii

ani ai regimului comunist?

l Emilian Mih`ilescu: Eu m` num`rprintre cei care au tr`it comunismul de laA la Z. I-am auzit propaganda mincinoas` -\n ‘42 - ‘44 - [i am v`zut cum [i-a instalat te-roarea, asemeni unei caracati]e. }in mintenenorocirile pe care armata sovietic` le-as`vâr[it prin ]ar`... Vede]i, eu m-am n`scut\n ‘35 [i, ca atare, pot s` fac compara]ia cuburghezia de dinainte de r`zboi. Pe atunci,femeile erau elegante [i frumoase, iarb`rba]ii erau ni[te adev`ra]i gentlemeni.Comunismul a spulberat totul, a nimicitlumea aceea frumoas`. V`zând cruda rea-litate - care era departe de ce ni se poves-tea, \n visele de stânga, despre UniuneaSovietic` - am c`p`tat de tân`r o puternic`aversiune fa]` de limba rus` [i fa]` dedefil`rile comuniste. Ne scoteau ca peni[te animale pe str`zi [i ne ]ineau acoloore \n [ir, obosi]i [i \nfometa]i, pân` nevenea rândul. Nu mai [tiam ce s` fac ca s`o \ntind de la defil`ri... Zilele de 1 mai, 23august [i 7 noiembrie erau groaznice.

„De mic am fost s#ge r`u!”

Chiar [i la [coal` am avut probleme.Când erau s`rb`tori muncitore[ti, se lipeauafi[e cu portretele „marilor dasc`li” pe zi-durile liceului. Eu am terminat liceul bu-cure[tean „Titu Maiorescu”, care acumpoart` numele de „Ion Luca Caragiale” -cred c` bietul Caragiale ar râde cu poft`dac` ar auzi c` el a devenit liceu de infor-matic`... M` puneam cu spatele la perete[i g`uream cu degetele ochii portretelor.V` da]i seama c` urmau scandaluri [i[edin]e. De mic am fost sânge r`u! Dincopil`ria mea, ]in minte atmosfera minu-nat` a s`rb`torilor religioase pe care le ser-bam \n familie: cinele lungi [i \mbel[ugate,

jocurile de c`r]i, dansurile, glumele [i râ -setele invita]ilor. Comunismul a adus o alt`lume, o lume pestri]` a terorii, care nu maiavea nimic sfânt. Disp`ruse atmosfera dela Cap[a [i de la Ateneu. Doar tr`iam \nEpoca de Aur, ne avântam pe cele mai\nalte culmi... Din zi \n zi era mai r`u.

ZIUAnews: Cum a fost la s#r[itul

anilor ‘40, c#nd au \nceput marile

arest`ri?

l |n ‘47, am resim]it plecarea Regeluica pe o lovitur` cumplit`, ca [i mul]i dintreromânii con[tien]i. Când au \nceput valu-rile de arest`ri, am avut veri prin alian]` -]`r`ni[ti sau liberali - care au fost trimi[i laCanal. Cruzimea arest`rilor din ‘49 - ‘51 afost f`r` precedent. Nici \n Italia lui Mu -ssolini n-au fost \ncarcera]i elevi sau copii,a[a cum a f`cut nenorocitul de Gheorghiu-Dej. Cel mai tân`r re]inut avea 12 ani [i erab`iatul unui sculptor transilv`nean. P`icum s` arestezi un pu[ti de 12 ani?! |i tragidou` palme [i \l omori... S-au f`cut arest`ri\n toate liceele mari ale ]`rii, dup` un planprestabilit. V` imagina]i teroarea stârnit`de \ncarcerarea unor copii? De la mine din

clas` a fost arestat Demi Lecca, fiu deboier moldovean din Bac`u, Radu Mi-clescu - din familia Micle[tilor - [i Ion Var-lam, care se \nrudea cu generalul RaduRosetti. Tot atunci au \nchis-o [i pe MarionCantacuzino.

„{i pe lumea cealalt` l-a[ scuipa

\ntre ochi pe Gheorghiu-Dej!”

Aceste ac]iuni m-au scârbit. Regimulvoia s` \nfrico[eze lumea, s` st`m obe-dien]i, s` scand`m lozincile: „Stalin [i po-porul rus, libertate ne-au adus!”,„Gheor ghiu-Dej lupt`tor pentru pace [ipopor!”, „Ana Luca [i cu Dej bag` spaima\n burghezi!”.

Le ]in minte [i pe lumea cealalt` [i, dac`o s`-l \ntâlnesc pe Gheorghiu-Dej, o s` i lescuip \ntre ochi. Nu Ceau[escu a fost celmai mare criminal, el a g`sit deja terenulcur`]at [i a s`vâr[it crimele lui, suficiente.|ns` Gheorghiu-Dej a fost o bestie. El af`cut marile arest`ri [i se poate „l`uda” \nfa]a lui Dumnezeu cu nimicirea elitelornoastre.

ZIUAnews: \n ce a constat prigoana

pe care comuni[tii au lansat-o \mpo-

triva cultelor religioase?

l Tot la sfâr[itul anilor ‘40, regimul ade marat opera]iunea de lichidare a cultelor[i a bisericilor. Cea dintâi s-a pr`bu[it Bi-

serica Greco-Catolic`, \n perioada ‘48-’49,când a fost desfiin]at` cu o brutalitate dene\nchipuit. To]i episcopii au fost azvârli]ila „r`coare”, \mpreun` cu preo]ii de rând.

Mul]i au murit la Sighet, sau prin altetemni]e. Slujbele greco-catolice mai erau,\nc`, oficiate, clandestin, de preo]ii mai\ndr`zne]i. La rândul ei, Biserica Ortodox`[i-a ocrotit cu mare grij` episcopii. S` nuv` imagina]i c` \n pu[c`riile comuniste afost \nchis vreun episcop ortodox... Cândai burdihan, ceaf` groas` [i gu[` nu te ri[tis` le pierzi, a[a, mâncând zeam` goal`...

|n schimb, Securitatea i-a arestat de-grab` pe to]i acei preo]i ortodoc[i care re-prezentau exemple de credin]` [imo ra litate. M`n`stirea de la Vladimire[ti afost \nchis` prima, \n ‘55, când au fostaresta]i p`rintele duhovnic Ioan Iovan [imaica Veronica. Le-au arestat [i pe m`icu]elelegionare.

Pe urm` a fost atacat` Biserica Catolic`.Comuni[tilor nu le conveneau catolicii [igreco-catolicii, pentru c` ]ineau de Roma.

Nu se putea ca \ntr-un stat \n care parti-dul era singurul de]in`tor al adev`rului - [i]inea enorm la dogma lui de lemn - s` aib`

un concurent \ntr-o dogm` spiritual`,cre[tin`. Asta ar fi reprezentat o grav` sfi-dare.

Lupta \mpotriva ortodoxiei [i-a atinsapogeul \n ‘59, când au fost \nchisem`n`stirile. Atunci s-a dat decretul 411,care \i punea pe preo]ii ortodoc[i cu botulpe labe: erau ori asculta]i [i h`itui]i, ori az-vârli]i la mititica.

Lotul meu - „Rugul Aprins” - a fostcur`]at \nc` din ‘58, pentru c` era formatdin preo]i cultiva]i, oameni cu har [i cu spi-ritualitate care emana. \n jurul lor se adu-nau intelectuali de seam` [i atât de mul]istuden]i, \ncât securi[tii ar fi putut face unlot uria[, dac` doreau. Dar ]inta Securit`]iiau fost preo]ii b`trâni...

ZIUAnews: Cum a]i ajuns s` lua]i

parte la \nt#lnirile „Rugului Aprins”?

l Din ‘53, am urmat cursurile Facul -t`]ii de Arhitectur`. Am avut norocul s` fiucoleg cu George V`sâi, un b`iat care duceao via]` spiritual` profund`. P`rin]ii \i d` -duser` o educa]ie aleas` [i \l purtau \n fie-care an pe la m`n`stiri. El le-a cunoscut petoate marile fe]e biserice[ti ortodoxe. Tat`llui era negustor [i f`cea danii. Dragul deGeorge nu era numai un mistic, ci [i unbun arhitect, care desena [i picta foarte fru-mos. |mpreun` am organizat numeroaseaudi]ii de muzic` clasic`, \n ‘53 - ‘54, chiar\n incinta Facult`]ii de Arhitectur`. El \[iaducea pl`cile - Haydn, Beethoven, Mozarts.a.m.d - iar eu veneam cu patefonul, pecare \l ]ineam \n box`. Eram coleg cu Ma-rius Pop - un mare cunosc`tor de jazz - careobi[nuia s` ne cânte la pian. |n vremurileacelea negre, Facultatea de Arhitectur`reu[ea s` fie o alt` lume, o lume care \[imen]inea frumuse]ea [i delicate]ea.

Cu gruparea „Rugul Aprins” am luatcontact \n vara lui ‘56, când George ne-a in-vitat \ntr-o excursie.

A[a am ajuns la M`n`stirea Slatina, cti-toria lui Alexandru L`pu[ neanu, unde l-am\ntâlnit pe p`rintele Arsenie Papacioc, unom h`r`zit cu o privire p`trunz`toare, carem-a impresionat extraordinar.

Era de o bun`tate angelic`. Cât am statacolo, am participat la toate slujbele. Lamiezul nop]ii, ne trezea un frate c`lug`r [ine chema la biseric`, s` lu`m parte laslujba de noapte. Era minunat`! [i acumm` emo]ionez când \mi amintesc fl`c`rilelumân`rilor, care pâlpâiau ici-colo, \n \ntu-nericul de pretutindeni...

„Stare]ul Daniil, cea mai luminoas`

figur` pe care am \nt#lnit-o”

Dup` vreo zece zile, c`lug`rii ne-au datni[te merinde [i am plecat mai departe.Am ajuns la Schitul Rar`u, acolo unde l-am,cunoscut pe p`rintele Daniil, omul de carenu ne-am mai putut desp`r]i.

El a fost cea mai luminoas` figur` pecare am \ntâlnit-o. Avea s` fie contradicto-rie, \n sensul c` era un adept al disciplineiriguroase. Spunea: „Dumnezeu nu vreac`ldicei. Dumnezeu v` vrea!”. Duminica,bisericu]a Schitului se umplea de ]`ranicare urcau muntele pentru a-i asculta cu-vântul. P`rintele ]inea ni[te predici extra-ordinare...

|i curgeau lacrimile [iroaie când le vor-bea oamenilor. Dimine]ile le petreceam\mpreun`, \n fa]a c`m`ru]ei lui, care eraplin` de c`r]i.

Era un intelectual de s` vâr [it [i discutamore \n [ir literatur`, filosofie [i patristic`.

De[i ura „patria sovietic`”, era \ndr`gos-tit de misticii ru[i - \l admira pe NikolaiBerdiaev - [i discu]iile erau foarte capti-vante. Ne provoca permanent. Dup`-amie-zile \i ajutam pe c`lug`ri s` strâng` fânul,s`-l \ntoarc`, iar serile mâncam laolalt` cufra]ii, la trapez`. A fost atât de frumos, \ncâtam uitat s` plec`m. Facultatea \ncepuse [ila Rar`u ningea deja, iar eu eram \nc`l]at\n ghete de baschet. A[a c` ne-am \ntors laBucure[ti [i am c`utat cu to]ii o modalitatede a ne motiva absen]ele fiindc`, pe vre-mea aceea, era drastic cuabsen]ele.

Bucure[ti - "Hotel Carpa]i "Bra[ov -"Hotel Aurelius "Arad -"Hotel Parc "Alba Iulia -"Hotel Cetate"Sibiu -"Hotel |mp`ratul Romanilor "

Re]eaua " |mp`ratul Romani lor"

www.imparatulromanilor.ro

Interviu Interviu cu arhitectul cu arhitectul EmilianEmilianMih`ilescu, Mih`ilescu, supravie]uitor supravie]uitor al lotului al lotului „Rugul Aprins”„Rugul Aprins”

Jilava, Salcia, Aiud - alte trasee, aceea[i Golgot`Jilava, Salcia, Aiud - alte trasee, aceea[i Golgot`

|n exclusivitate pentru ZIUAnews, fostul de]inut politic EmilianMih`ilescu dest`inuie episoade ale calvarului s`u. Arhitectul a fostmembru al lotului „Rugul Aprins”, un grup arestat \n 1958, din caref`ceau parte piloni ai intelectualit`]ii [i ai credin]ei neamului, pre-cum Daniil Sandu Tudor, Arsenie Papacioc, Benedict Ghiu[, SofianBoghiu sau Vasile Voiculescu

Noul val de arest`ri bol[evice, declan[at de autorit`]ile comuniste \n 1958, a avut odubl` menire strategic` din perspectiva ini]iatorilor s`i: s` frâng` [i ultima f`râm` de re-zisten]` intelectual` [i spiritual` a celor care supravie]uiser` prigoanei bol[evice de lasfâr[itul anilor ‘40, respectiv \nceputul anilor ‘50; [i, \n al doilea rând, s` semene teroarea\n rândul intelectualilor tineri, aceia care ar fi putut s` se inspire din m`re]ia moral` arecen]ilor martiri.

Emilian Mih`ilescu, pe atunci student la arhitectur`, este evident un exemplu din ceade-a doua categorie. |n raportul s`u, \n baza c`ruia s-a deschis procesul tân`rului arestat,locotenentul-anchetator Cenu[` consemna c` „banditul” se face vinovat de „intens` ac-tivitate contrarevolu]ionar`.” |n fapt, ceea ce f`cuse viitorul de]inut politic, nu fusesedecât s` audieze, ce-i drept cu evlavie, prelegerile \ntru ortodoxie [i neam ale monahuluiDaniil Sandu Tudor, cel care predica, \ntre altele, c`: „Iubirea fa]` de aproapele este orev`rsare [i semnul câ[tig`rii adev`ratei iubiri de Dumnezeu.” Dup` un incredibil peri-plu, timp de 5 ani, prin mai multe temni]e comuniste, Emilian Mih`ilescu a fost eliberat.|ntre timp, \n 1962, nestr`mutatul Daniil fusese ucis cu bestialitate de gardienii de laAiud.

„Scria p#n` [i \n altar”

|ntâlnirea cu p`rintele Daniil a fost ceamai \n`l]`toare experien]` pe care am avut-o. El fusese directorul publica]iei„Credin]a”, ziar de spiritualitate care a mi-litat atât \mpotriva fascismului, cât [i a co-munismului, pentru c` p`rintele nu a\nghi]it niciodat` totalitarismul. Proveneadintr-o familie bun`, cu situa]ie, iar tat`l luia lucrat pe la \nalta Curte de Casa]ie [i deJusti]ie. |n tinere]e, Daniil purta la subra]ultimele romane [i era considerat undandy al C`ii Victoriei.

Citea permanent [i avea mania de ascrie. Mai târziu, când a intrat \n c`lug`rie,scria pân` [i \n altar. Era un poet mistic, ca[i medicul Vasile Voiculescu. Acest om fer-mec`tor - p`rintele Daniil - ne recomandadiver[i preo]i cu har la care noi mergeams` ne spovedim.

ZIUAnews: Cu ce personalit`]i ale

„Rugului Aprins” a]i mai intrat \n con-

tact?

l L-am \ntâlnit [i pe Benedict Ghiu]`,care era ocrotit de patriarh [i hulit deSinod. Era un c`rturar fin - \[i luase docto-ratul la Strasbourg - [i avea o figur` deli-cat`, occidental`. Emana gra]ie... S` [ti]ic`, din punctul meu de vedere, patriarhulJustinian Marina a avut [i un rol benefic.

La un moment dat, el s-a certat cu Ghe-orghiu-Dej [i s-a retras la m`n`stire, undel-a oplo[it pe Andrei Scrima, cel desprecare Andrei Ple[u a scris c` avea un aer oc-cidental [i distins. Mul]umit` lui JustinianMarina, o mul]ime de personalit`]i au fostoplo[ite la Patriarhie. Acolo, la bibliotec`,l-am \ntâlnit pe Bartolomeu Anania carescria poezii [i piese de teatru \n versuri.

Era ocrotit, de[i fusese \n Fr`]iile deCruce, iar patriarhul [tia asta.BartolomeuAnania era un meloman des`vâr[it, careavea strânse leg`turi cu to]i marii dirijori.

Un american \i adusese un magnetofon[i el mergea la concerte [i imprima muzic`simfonic`. ]in minte c` avea o bibliotec`enorm`, ale c`rei rafturi erau pline cubenzi. Am fost la el cu mai mul]i colegi [iam ascultat colinde [i muzic` simfonic`.

„Predicile p`rintelui Sofian Boghiu

te atingeau \n str`fundul sufletului”

Ne duceam p#n` la marginea Bucu -re[tiului, la M`n`stirea Plumbuita, undene a[tepta stare]ul Sofian Boghiu, unb`tr#n impresionant, cu o barb` lung` [ic`runt`. Urmase [coala de Belle-arte - la felca Arsenie Boca - [i fusese un iscusit pictorde biserici. Predicile stare]ului erau minu-nate, te atingeau pân` \n str`fundul sufle-tului. Din când \n când, p`rintele Daniilcobora de la Rar`u [i venea la Bucure[ti,unde avea mul]i prieteni. Ne continuamlec]iile de ini]iere duhovniceasc`. Toateabera]iile care ni s-au imputat mai târziu laproces - cum c` am fi discutat posturilestr`ine du[m`noase [i am fi pus la caleconspira]ii \mpotriva regimului - sunt „flo-ricele” ale Securit`]ii. Noi ne ocupam deni[te chestii profunde... De exemplu, laRar`u, am discutat mult` literatur`, fiindc`Daniil era un des`vâr[it cunosc`tor alc`r]ilor.

P`rintele avea o personalitate complex`.A stat o perioad` pe muntele Athos, de

unde s-a \ntors cu Rug`ciunea Inimii. \nanii \n care a condus ziarul „Credin]a”, elavea o avionet` sport la bordul c`reia f`ceacâte un tur, \n fiecare diminea]`, apoi \[i luama[ina [i se ducea la redac]ie. \ntr-o bun`

zi, avioneta s-a pr`bu[it, din pricina uneide fec]iuni tehnice. Uluitor e c` p`rintele asc`pat nev`t`mat... [i-a mu[cat pu]in limba!P`i, cum vine asta, s` cazi cu avionul - chiarde la 10-20 de metri - [i doar s` \]i mu[tilimba?! \l iubea Dumnezeu... Am auzit c`,\n timpul r`zboiului, deoarece Daniil a fostun ofi]er de marin` sever, un subaltern - pecare \l pedepsise pentru indisciplin` - a vruts`-l \mpu[te. Chiar \n noaptea \n care urmas` aib` loc crima - dovad` c` o for]` invizi-bil` \l veghea din t`rii - p`rintele [i-a mutatpatul pe cel`lalt perete al c`m`ru]ei \n care

dormea. Gestul acesta provi-den]ial i-a salvat via]a, c`ciglon]ul care \i era adresat [i-aratat ]inta, iar Daniil [i-a conti-nuat destinul de ap`r`tor al cre-din]ei autentice.

El a murit \n \nchisoareade la Aiud, \n ‘62, ca un martir decare Biserica Ortodox` a uitat.Ori, p`rintele Daniil a murit pen-tru credin]`! Eu l-am v`zut lazeghe [i \mi amintesc cum vor-bea cu caraliii. „Hai b`, pop`,mai repede! Mi[c`!” \l h`ituiautor]ionarii care \l \mpingeau [i \i

aruncau ochelarii. Iar el le r`spundea cudemnitate: „Te rog s` vorbe[ti frumos cumine. Puteam s` \]i fiu bunic!”. I-a \nfruntat\ntotdeauna, dom’le, pân` la moarte, chiardac` Securitatea i-a b`gat un turn`tor \ncelul`. Daniil a fost un om dârz, un exem-plu din toate punctele de vedere.

Mai multe dintre \ntrunirile „RuguluiAprins” aveau loc \n locuin]a lui Alexandru„Codin” Mironescu, care era profesor uni-versitar de fizic` [i chimie, cu doctorat \nFran]a [i Germania.

George V`sâi ne anun]a când erau \ntâl-nirile. El i-a cunoscut pe to]i ace[ti maripreo]i. Când eram \n anul trei de facultate,p`rin]ii lui au divor]at, au vândut totul [i i-aucump`rat un apartament micu]. Apoi - s`vede]i ce oameni p`trun[i de credin]`! - s-auretras la m`n`stire: tat`l s-a dus la Slatina[i mama la V`ratec. |l iubeam [i \l stimampe George pentru aura lui, pentru felul luide a fi.

La Rar`u l-am cunoscut [i pe {erban Mi-ronescu (n. red. - fiul lui Codin Miro-nescu), un b`iat excep]ional, care studiagreaca [i latina. P`i, \n ‘56 avea nevoie par-tidul de greac` [i de latin`? De Platon, Aris-totel, Sofocle [i Cicero?

Societatea co munist` defila din treapt`\n treapt` spre victoria final`.

ZIUAnews: Cum a]i fost arestat?

l |n vara lui ‘58 am plecat pe munte,\n Piatra Craiului, \mpre un` cu ni[te fo[ticolegi de liceu. La \ntoarcere mi-am g`sittat`l disperat, tremura [i era alb la fa]`. Mi-a spus c` m` c`utase Securitatea [i c`agen]ii d`duser` buzna chiar zilele trecute,dup` miezul nop]ii. I-au pus lanterna \nochi fratelui meu mai mic [i l-au legitimatca s` se asigure c` nu eram eu. Tata mi-adat ni[te bani [i m-a sf`tuit s` fug. A[a amajuns la mare, la tab`ra de corturi a Arhi-tecturii. La un moment dat, un coleg a in-trat \n cort [i mi-a spus s` ies pe plaj`,fiindc` m` c`uta un domn. Prima meainten]ie a fost s` smulg ]`ru[ii [i s` fug prinspate, dar, din fericire, am tras cu ochiul [iam v`zut c` cel care m` c`uta era frateleunei cumnate a tat`lui meu, care lucra catopograf. Venise s` \mi aduc` ni[te bani.S`rmanul fusese \n marina regal`, iar co-muni[tii \l d`duser`afar`. Chiar [i ast`zi,când m` \ntâlnescu cupu]inii martori ai\ntâmpl`rii, ne amin-tim cum prima meainten]ie a fost s` o rupla fug` prin pânza cor-tului... Pân` la urm`, operioad` m-am ascuns\n ]ar`.

„Mi-au pus oche-

larii [i m-au dus la

Malmaison”

|n septembrie ‘58,

m-am \ntors la Bucure[ti fiindc` \ncepusefacultatea [i eu nu voiam s` o pierd, ca ungugu[tiuc.

Securi[tii au venit [i m-au arestat \n ziuamare, chiar \n parcul de lâng` Arhitectur`.Deoarece \mi l`sasem buletinul la biblio-tec`, agen]ii m-au \nso]it pân` acolo, f`r`s` intre \n cl`dire. Atunci m-a fulgeratideea s` fug, dar m-am temut c` gestulmeu ar fi atras represiuni asupra familiei [im-am hot`rât s` \i urmez lini[tit.

M-au urcat \n ma[in`, mi-au pus oche-lari de tabl` [i m-au dus la Malmaison. Peurm` a \nceput ancheta. C`tre sfâr[it, ares-tul s-a mutat \n beciurile Securit`]ii dinCalea Rahova.

Eu am fost ultimul arestat din lotul„Rugul Aprins”, a[a c` \mi d`deau s` citescfragmente dintr-un dosar deja \ncheiat.\naintea mea \l arestaser` pe scriitorul Va-sile Voiculescu - el ar fi putut fi ridicat [i \nlotul Noica, deoarece era foarte cunoscut[i acolo. Numai c` lotul Noica a venit maitârziu, iar tor]ionarii l-au târât pe s`rmanulVoiculescu, b`trân [i bolnav, s` fie martoracolo.

ZIUAnews: Care au fost acuza]iile

securi[tilor?

l Principala acuza]ie a fost c` am par-ticipat la reuniunile grup`rii cunoscute subdenumirea de „Rugul Aprins”. Spiritualita-tea c`lug`rilor \i zgând`rea pe comuni[ti,din pricina aceasta au desfiin]at m`n`sti-rile. C`lug`rii „p`ta]i” au fost azvârli]i \npu[c`rii, iar ceilal]i au fost sili]i s` prestezeprin fabrici [i uzine, ca s` ridice nivelul detrai al clasei muncitoare.

Anchetarea mea a durat cam o lun` [i,ca s` m` dezechilibreze, \mi ar`tau frag-mente din declara]ii [i articole anticomu-niste din „Credin]a”. Se purtau brutal.Spuneau: „Ai intrat \n facultate, banditule,te-ai strecurat [i ai furat locul altora caremeritau!”. Ca s` vede]i ce mentalitate ab-surd`.

M-au b`tut cu pumnii [i cu palmele, darnu m-au pus la rang` sau la rotisor. Eujucam rolul unui om u[or tâmpit, care nuprea \n]elegea ce i se imputa.

Tehnica anchetatorului era s` te acuzide unul singur. M` \ntreba dac` am co-mentat posturile str`ine, dac` am vorbitdespre revolu]ia din Ungaria. M` \njura\ncontinuu - „Pa[tele m`-tii” [i „Dumnezeu’m`-tii”. Pân` \ntr-o zi când nu am mai pututr`bda [i i-am spus: „V` rog s` nu m` mai\njura]i de mam`. Pentru mine mama e unlucru sfânt!” {i atunci a urmat cea maicrunt` bumb`ceal`: m-au izbit cu pumnii,palmele [i picioarele.

La final, anchetatorul m-a anun]at c`judec`torul \mi va da cinci ani de \nchi-soare [i mi-a spus c`, dac` fac pe nebunul,\mi va dubla personal pedeapsa.

ZIUAnews: A[adar... anchetatorii

Securit`]ii erau principalii c`l`i?

l S` ne \n]elegem: tor]ionarii din \n -chisori au avut rolul lor criminal, dar - s`nu ne facem c` uit`m! -, anchetatorii Secu-rit`]ii au reprezentat adev`ratul bra] armatal partidului. Securitatea le „educa” petoate scursorile care deveneau pestenoapte comandan]i de penitenciare, gar-dieni [i paznici. I-a \nv`]at pe ace[ti creti-noizi adu[i de la marginile societ`]ii c` noisuntem „du[manii poporului”, „bandi]i” [i„inamici ai clasei muncitoare”. |i asmu]ea

\n permanen]`. Ei erau oricum o [leaht` dehaimanale f`r` c`p`tâi [i carte, iar se -curi[tii i-au dresat ca pe ni[te dul`i de paz`.

Dac` b`teau [i torturau un om pân`când \l omorau, tor]ionarii nu aveau nicioproblem`. Erau convin[i c` doctrina \i aco-perea „moral”.

Urmarea? Aceste bestii au crezut c` potomor\ sute de mii de oameni având con -[tiin]a c` au f`cut cur`]enie, c` au servitclasa muncitoare!

Ei nu simt nici acum ru[inea, pentru c`niciodat` nu au putut gândi altfel! \n ochiilor noi nu mai eram oameni, eram socoti]isuboameni, du[mani [i promotori ai impe-rialismului.

„Securi[tii, cele mai mari bestii!”

Toat` pu[c`ria am fost tratat a[a: „B`banditule!” Culmea e c` ei aveau preten]iaca eu s` le r`spund: „S` tr`i]i!”

N-am f`cut-o niciodat`! Prima oar` cândam intrat la Malmaison, la cercet`ri, anche-tatorul m-a dat afar` din birou de câteva orifiindc` m` aducea caraliul, iar eu spuneam,simplu: „Bun` ziua!” „Ie[i \n pizda m`-tiiafar`! Nu [tii cum se intr` \ntr-un birou?!”,r`cnea el. Am f`cut pe nebunul [i am refu-zat permanent s` le r`spund cu „s` tr`i]i”.

Ar fi fost cea mai grav` umilin]` pentrumine. P`i, tu te compor]i ca un nemernic[i eu s` \]i r`spund respectuos [i s` \]i urezo via]` lung`?! Chiar [i mai târziu, când m-au trimis la Jilava, am refuzat \n mod con-stant s` fac asta.

M-au b`gat la izolare [i rosteam apelulsimplu, f`r` formula final`: „Camera patrude izolare face apelul de diminea]` cu unsingur de]inut.”

Dac` se vrea cu adev`rat, nu este greus`-i tragi la r`spundere pe anchetatorii Se-curit`]ii. E foarte simplu. Iei dosarele dinraft [i le g`se[ti numele. Cele mai mari be-stii au fost ace[ti securi[ti care au trimisoameni nevinova]i la pu[c`rie, tortur` [imoarte.

|n cazul „Rugului Aprins”, securistulcare conducea cer cet`rile a fost un c`l`u,Enoiu.

Criminalul ̀ sta le spunea celorlal]i ce s`fac`, cum s` mai strâng` [urubul [i undes` insiste. Enoiu a murit [i nu a mai dat so-coteal` \n lumea aceasta.

Dup` anchet`, a urmat procesul „Rugu-lui Aprins”. Un simulacru de proces...

ZIUA news - 23.08.2013

Apo l l on Apo l l on CRISTODULOCRISTODULO

[ i R` z van [ i R` z van GHEORGHEGHEORGHE

(Urmarea \n num`rul viitor)

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 6

Revista revistelor

O INSPIRAT~ ALEGERE PENTRU VACAN}A DIN ORICE SEZON:

S I N A I AS I N A I A

www.palace-sinaia.ro

Urmare a [tirii privind inten]ia A.N.P.a solu]ion`rii tehnice a folosirii ilicite atelefoanelor mobile \n unit`]ile dinstructura sa, la data de 29 august, 2013,pe site-ul Federa]iei Sindicatelor dinAdministra]ia Na]ional` a Penitencia-relor a fost postat articolul cu titlul„Bruiajul, u[or de bruiat”, subsemn`tura dlui Sorin Dumitra[cu.

Postarea a primit [i câteva intere-sante replici (ca s` nu le numim simplereply-uri), dovedind c` subiectul estede interes pentru angaja]ii din A.N.P. [inu numai pentru ace[tia. Red`m maijos articolul respectiv [i selec]ii dintrereply-urile cititorilor:

ll Sorin Dumitra[cu:Sorin Dumitra[cu:

«|n plin` „criz` de imagine” declan[at`de actualul de]inut vedet`, A.N.P. pare a lua\n calcul nu-[ ce probleme de legalitate abruiajului \n penitenciare. Nu-i foarte clarcare ar fi actul normativ care-ar interzice,subsemnatul nu l-a g`sit. Nu zic, o fi pe un-deva, [i c` s`-i fac`-n ciud`, paradoxal,A.N.P. [i M.J. postar` pe site un proiect cubruiajul, dup` care se mai g#ndesc. {i,mare ar fi mirarea ca proiectul s` nu\ncremeneasc` \n g#ndire.

M` \ntreb doar cine-i interesat ca pro -blema s` nu se rezolve? {i, mai mult cineare de pierdut dac` alegem combatul ezi-tant, c` s` nu-i spun altfel, \n vreme ce„de]inu]ii defileaz` pe la [tiri” \n diverseipostaze penale?

Sigur nu vedeta-de]inut de azi. Sigur nucompaniile de telefonie. Poate A.N.P. [i sis-

temul penitenciar la capitolul imagine. {i,cu siguran]`, cei care trebuie s` fac` mii deore suplimentare ca s` descopere tele-foanele cu pricina.

Parchetul mai face c#te-o supraveghereoperativ`; o poate face oricum dac` exist`pasiunea ascult`rii telefoanelor de c`treprocurori . Important e ca fenomenul s` fieoprit [i s` nu ne mir`m \n continuare de cese tot comit infrac]iuni din penitenciar, iarcrima organizat` \nflore[te la ad`postul in-deciziei guvernamentale.

Sigur, probleme sunt multe, iar tele-foanele doar una dintre ele. Asta, \ns`, e ur-

gent` [i nu foarte costisitoare, \npofida calculelor m`re]e f`cutede c`tre A.N.P., care a mai gre[itacu’ doi–trei ani aplic#nd aceea[ire]et` c#nd umfla costurile lapenitenciarele proiect [i nu a maiprimit deloc \mprumutul de laBanca Mondial`, organizat defostul mi nistru. Pe pia]a liber` pare mai ieftindec#t de la „furnizori agrea]i”folosi]i drept baz` de calcul.

ll Goniometristul de serviciu:Goniometristul de serviciu:

Pun [i eu, din nou, problema pe tapet, \nspe]a respectiv`. Nu c` nu a existat, dar tre-buie dezgropat`, din c#nd \n g#nd, din mo-tive de alternativ` la bruiaj, \n acest sens,propun s` se fac` un schimb de experien]`cu colegii de la Poli]ie [i SRI. Sau, poate, arfi bine s` ne uit`m [i prin gr`dina noastr`,dup` niscaiva speciali[ti specializa]i \n elec-tronic` [i goniometrie.

Se pare c` din punct de vedere tehnic,dar si economic, dup` cum ar spune cei maistr#n[i la pung`, varianta cu depistareacelor care de]in un telefon mobil este maipotrivit` pentru A.N.P..

Astfel, orice de]inere a unui telefonmobil, chiar dac` nu este \n func]iune,poate fi depistat`, cu cheltruieli minime, cuo aproximare de maximum 2 metri.

A c e a s t `t e h n o l o g i eexist` cu la noi\n tar` [i aplicat`de Poli]ie, oriSRI, \n cazult e l e f o a n e l o rpierdute. Asta cas` nu zicem c`nu avem alterna-tive la bruiereabruiajului. |nplus, pentruunit`]i de de -]inere de tipulcelei din T#rgu-Mure[, s` zi -cem, aceast` tehnologie ar fi mult maipotrivit`. A[adar, de acum \ncolo, \n spiritultitlului inspirat al articolului, propun caA.N.P. s` se ocupe [i de bruierea tele-foanelor nebruiate \nc`. Pur [i simplu.Ape[i pe buton si gata. Am onoarea s` v`salut.

ll Sorin Dumitra[cuSorin Dumitra[cu

Bine de [tiut, puteti face o estimare pecosturi. A[a, ca s` avem alternative, just incase...

ll Goniometristul de serviciu:Goniometristul de serviciu:

Revin c#t pot de repede cu date tehnice.Ca s` nu treac` A.N.P. -ul la bruierea bruia-jului in situ, nu de alta. Astfel, exist` apa -ratur` cu raz` mic` de detec]ie, s` zicem 10m, dar care au un cost modic. Nu v` vine s`crede]i: numai 50 RON!

Altele, echipamente profesionale, potajunge la 7000 RON. Exemple: Detector demicrofoane, camere ascunse, telefoane,emi]`toare, transmi]`toare spion - (spybugs) Pre] produs: 49,97 lei cod produsxxxx - . Acest detector sesizeaz` [i aver-tizeaz` despre existen]a semnalelor deradio-frecven]` \n gama 100 – 2600 MHz depe o arie cu raz` de 10 metri p`tra]i.

Gama detectat` acoper` frecven]elefolosite de dispozitivele spion [i telefoanelemobile, at#t GSM c#t [i RF. Este foarte efi-cient \n detectarea microfoanelor GSM [i atransmi]`toarelor video. Pentru camerelevideo ascunse detec]ia este posibil` doardac` acestea sunt wireless (\nglobeaz` [iun transmi]`tor radio). Pentru folosire, pur[i simplu ap`sa]i pe buton [i mi[ca]i dispo -zitivul \n st#nga [i \n dreapta. Un indicatorcu LED va indica prezen]a surselor de sem-nal, direc]ia lor fiind u[or de depistat prinmanevrarea aparatului. Ex. KIT SCA NNERPROFESIONAL PCSB (TK4-5) Pre]: aprox6000 RON \n plus, un astfel de aparat poates` depisteze [i….microfoane uitate de si-parezii de alt`dat` prin pere]ii de ast`zi.

ll Goniometristul de serviciu:Goniometristul de serviciu:

Personal, a[ opta, dac` a[ fi A.N.P., laacest tip de echipament profesional. Pentruc` A.N.P. e ditamai institu]ia, poate accesafonduri bugetare, poate accesa fonduri eu-ropene, nu se poate juca, la valoarea lor(noastr`) cu detectoare de 5 lei bucata.Pre]: 16 000 RON. Gata, nu mai revin.

Rog D.E.A. s` zic` dac` se poate face oa[a achizi]ie, pe investi]ii, f`r` s` ne bage ladeturnare de fonduri.

{i nu mai bruia]i bruiajul, v` rog.

ll Sorin Dumitra[cuSorin Dumitra[cu

Cred c` este deja de notorietate c` nutehnica ne cost` ci indecizia, sau – cum audzilele astea – preten]ia cum c-ar putea fioarecum ilegal [i inoportun s` oprim ceeace \nseamn` folosirea telefoanelor \n peni-tenciare.

Ar fi foarte interesant un articol pe temaasta. Pe l#ng` faptul c` avem destuleachizi]ii la pre]uri dubioase totu[i c#nd“furnizorii agrea]i” dau peste cap o strate-gie [i un interes na]ional p#n` la urm` nufacem nimic. A[ dori [i cred c` am dori maimul]i s` afl`m cum d`m cu st#ngul \n drep-tul, cine e de vin` [i cum gre[e[te A.N.P. -ul sau M.J.-ul la un nivel care afecteaz` petermen lung chiar societatea \n ansamblu.

l Ucenicul:Ucenicul:

Garantat nu costul este problema ci fap-tul c` spiridu[ii de prin unit`]i nu-[i mai potface c`r]ile (personal am cuno[tin]` despreun telefon ce a fost scos la perchezi]ie, iardup` 24h a fost g`sit din nou pe sec]ie) c#ttimp legea este f`cut` str#mb [i de]inereatelefonului nu este considerat` infrac]iune,doar introducerea, nu se rezolva nimic. |nconcluzie sistemul de bruiaj afecteaz`munc` unora care tr`iesc inutil prin cur]ilepu[c`riilor [i sunt pl`ti]i de poman`, pentrufaptul c` dac` intr` \n posesia unei in-forma]ii ei oricum nu o folosesc legal [i ofolosesc pentru a constr#nge at#t p.p.l c#t[i cadrele ce nu le sunt pe plac.

Dac` s-ar reveni asupra legii cu pricina[i de]inerea telefonului ar constituii infrac -]iune iar aceast` pedeapsa s` se adauge lapedeapsa de baza, sigur se mai potolesc.

C#t timp se alege cu un raport de inci-dent pe l#ng` alte zeci pe care le are, c#nd[tie c#t de u[or scap` de el cu ajutorul jud.delegat, merit` s` ri[te. S` nu uit ….cei dela prevenire nu au printre altele [i datoriade a „preveni introducerea telefoanelor [ide a afla pe unde sunt ?!!” sau nu se \ngri-jesc dec#t de cele pe care le planteaz` ei?!restul nu e treaba lor. Ar fi cazul \n unit`]ileunde se tot g`sesc telefoane [i alte obiecteinterzise, unde au loc evenimente negative\n mod repetat, iar cel de la prevenire afl`din ziare, acesta s` fie sanc]ionat sau datafar`, cum se \nt#mpl` cu func]ionarul cenu [i-a f`cut treaba.»

h t t p : / / w w w . f s a n p . r oh t t p : / / w w w . f s a n p . r o

Caleidoscop

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 7

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-O.NU

Coordonare: Ion COSTEI - Director general, Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ, Cristina Doriana CÎMPAN - Secretar de redac]ie

Colaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Thomas CSINTA, Ion DRAGOMAN, Sorin Lucian IONESCU, Liviu MAN, Ion MARIN, Damian PAL, Costinel STAN, Corneliu VLAD, George VELICU, Lucian V~LCAN.

Colectiv de redac]ie: Dana DUMITRESCU, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficiipecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Ministerul Justi]iei a pus ast`zi \n

dezbatere public` un proiect de lege

privind posibilitatea utiliz`rii sis-

temelor destinate bloc`rii ori \ntreru-

perii radiocomunica]iilor \n pe ri metrele

care servesc la executarea pedepselor

privative de libertate din cadrul uni -

t`]ilor din subordinea Admi nistra]iei

Na]ionale a Penitenciarelor (ANP), in-

formeaz` Agerpres, citat de gds.ro.

„Se estimeaz` c` pentru o unitate

mare de deten]ie (peste 1.500 de

de]inu]i) costul achizi]ion`rii serviciu-

lui va fi de aproximativ 10.000 eu -

ro/lun`, iar pentru una de dimensiuni

reduse (500 – 750 de de]inu]i) de

5.000 euro/lun`, \n final reu [indu-se

punerea \n func]iune a acestor sisteme

\n aproximativ 20 -25 de peniten-

ciare”, men]ioneaz` documentul citat.

M.J. arat` c` prin actul normativ se

propune o colaborare \ntre Ministerul

Justi]iei, prin A.N.P. [i Autoritatea

Na]ional` pentru Administrare [i Re-

glementare \n Comunica]ii (ANCOM),

\n vederea combaterii amenin]`rilor la

adresa ordinii [i siguran]ei publice

aduse de c`tre de]inu]i prin folosirea

neautorizat` a dispozitivelor de comu-

nicare la distan]`, inclusiv a tele-

foanelor mobile.

Documentul stabile[te caracteristi-

cile func]ionale specifice pe care un

astfel de sistem este nevoie s` le

\ndeplineasc` [i precizeaz` c` insta-

larea, punerea \n func]iune [i utili -

zarea se realizeaz` cu avizul ANCOM,

pentru fiecare amplasament ori loc \n

care urmeaz` a se utiliza.

Astfel, A.N.P va putea achizi]iona

servicii destinate bloc`rii ori \ntreru-

perii radiocomunica]iilor \n perime-

trele unit`]ilor din sistemul

pe ni tenciar [i servicii de consultan]`

[i pro iectare. (www.gds.ro 13 august 2013)

Ministerul Justi]iei vrea un sistem debruiaj al telefoanelor din penitenciare

„Bruiajul, u[or de bruiat”

Mondo Cane

Adev`ratele mize ale dosarului sirian para fi de natur` economic`. Evenimentele \ncurs au fost escaladate dup` ce concernulamerican Noble Energy a descoperit unuldintre cele mai mari z`c`minte de gaze nat-urale din lume, \n adâncul Bazinului Levan-tin din Marea Mediterana, zona maritim`ale c`rei resurse sunt disputate de Siria, Is-rael, Liban, Cipru [i autorit`]ile Hamas dinFâ[ia Gaza.

Israelul a fost prima ]ar` care [i-a procla-mat imediat dreptul de exploatare.

Inten]ionat sau nu, z`c`mântul a primit,la modul general, denumirea amenin]` -toare, cu conota]ii de apocalipsa biblic`,“Leviathan”.

Poten]ialul câmpului gazeifer este uria[:3.454 miliarde de metri cubi, iar perspec-tiva exploat`rii z`c`mintelor a amorsat ocompeti]ie acerb`, implicând \ntreg poten -]ialul conflictual din regiune, reprezentatde Israel, Siria, Autorit`]ile din Fâ[ia Gaza,respectiv “Hamas”-ul, care irit` Israelul,Ciprul, care irit` Turcia.

Libanul, la rândul sau, a cerut la ONU s`i se recunoasc` dreptul de exploatare az`c`mântului \n apele sale teritoriale, ceamai vocal` revendicare venind din parteami[c`rii “Hezbollah”, sus]inut` de Iran,care de asemenea irit` Israelul.

Concomitent cu acest poten]ial conflic -tual, Qatarul [i Turcia i-au prezentatpre[edintelui sirian Bashar al Assad proiec-tul de gazoduct Qatar – Arabia Saudit` –Irak – Siria – Turcia, de unde gazul putea fiexportat [i spre Europa, \n detrimentulFedera]iei Ruse, interesat` s` de]in`monopolul exportului de gaze c`tre Eu-ropa.

Ru[ii au intervenit pe lâng` Bashar s` nusemneze contractul cu Qatarul [i, c` s` fiesiguri c` l-au convins, i-au „capacitat” pegeneralii fideli Moscovei. Dup` cum se [tie,pre[edintele Bashar nu are autoritateasupra armatei, a[a cum avea p`rintele s`u.El este dependent de generalii mo[teni]i dela tat`l s`u, cu care Moscova trateaz` di-rect, fiind doar informat asupra celor con-venite.

|ntre ciocan [i nicoval`, Bashar a respinsoferta qatarioto - turc` \n favoarea proiectu-lui de gazoduct din Iran. \n aceast` situa]ie,cei care hot`r`sc cine sunt beneficiariigazelor sunt Iranul, China, India [i Rusia.

Construc]ia gazoductului a \nceput ime-diat, iar for]ele destabilizatoare au fost ac-tivate. Când a \nceput a[a-zis` revolt` dinDaraa, Bashar a cerut autorit`]ilor s` ex-plice popula]iei situa]ia creat` [i s` seg`seasc` o rezolvare pa[nic`. Armata, \ns`,s-a implicat, cu de la sine putere, \n repri-marea nemul]umirilor, ignorând ordinulpre[edintelui.

Logica generalilor a fost aceea c` “tre-buie dat` o lec]ie opozi]iei, c` \n Sirianu se vor repeta «prim`verile arabe» \nregie occidental`”, iar Bashar trebuie s`\n]eleag` c` nu are experien]` necesar`pentru a solu]iona o astfel de criz`.

{i de atunci, Bashar [i familia lui sunt,practic, prizonieri la palat. Nu pot s` plece,stau [i pl`tesc facturile pentru tot ce le facearmata. Ce se va \ntâmpla cu el? Probabilva fi ]apul isp`[itor.

Fra]ii Musulmani, Fra]ii Musulmani, \ncuraja]i s` escaladeze \ncuraja]i s` escaladeze violen]ele [i teroareaviolen]ele [i teroarea

SUA, Turcia, Qatarul [i Arabia Saudit`au \nceput s` sprijine direct organiza]iaFra]ii Musulmani, ca element destabilizatorpentru regimurile „tr`d`toare”, care au ne-

gociat cu Iranul, Rusia, China [iIndia z`c`mintele din BazinulLeviatanului.

Dar, “paradoxal” \n acest con-flict, [i re]eaua Al Qaeda este“aliat`” SUA!

Navele turce[ti se angajeaz` \ntot felul de conflicte cu navele deprospec]ie americane, israeliene[i cipriote \n Marea Mediteran`.

Turcia import` din Rusia 60%din necesarul de gaze naturale [inu poate lasa „inamicul istoric” s`gestioneze [i “Leviathanul”. Dac`\n Siria vor primi puterea Fra]iiMusulmani, se sper` c` se va invers` avan-tajul.

|n cazul “Leviathanului”, apreciaz`exper ]ii \n problemele Orientului Mijlociu,niciuna dintre p`r]i nu va ceda f`r` lupta.[i \n acest caz, petrolul, iar nu grij` pentrupopoarele arabe, a adus atâtea nave der`zboi \n Mediterana.

Indiferent de concluziile comisiei deexper]i ai ONU cu privire la utilizareaarmei chimice, principalele puteri occiden-tale par a fi decise s`-i administreze ocorec]ie exemplar` liderului de la Damasc.

Fermitatea acestei decizii rezid`, \nprimul rând, din faptul c`, la 26.08.2013,Departamentul de Stat a amânat, din cauza„consult`rilor continue” cu privire la ataculcu arme chimice din Siria, \ntrunirea amer-icano-rus` de la Haga, programat` pentru28.08.2013, la care urmau s` participe im-portan]i diploma]i din Statele Unite [i Rusia(subsecretarul american de stat pentruafaceri politice, Wendy Sherman, amba -sadorul american \n Siria, Robert Ford, [ivicemini[trii ru[i de externe, GhennadiGatilov [i Mihail Bogdanov). Scopul \ntâl-nirii era acela de a dezbate planurile de or-ganizare a unei conferin]e interna]ionale depace privind \ncheierea r`zboiului civil dinSiria.

Nu putem suspecta, având \n vederepremisele anterior men]ionate, existen]avreunui interes al Siriei de a sabota \ntâl-nirea ruso-american`, menit` a g`si solu]iipolitice crizei. A[adar, este greu de presu-pus c` liderul de la Damasc s`-[i fi \ngre-unat situa]ia prin ordinul criminal defolosire a armei chimice.

Rusia „regret`” c` Statele Unite au deciss` amâne o reuniune bilateral`pri vind Siria, a anun]at(27.08.2013) adjunctul ministru-lui rus de Externe, GhennadiGatilov, citat de „AFP”. „Elabo-rarea mecanismelor unei regle-ment`ri politice \n Siria ar fi fostextrem de util` chiar acum”, \ntimp ce amenin]area unei ac -]iuni armate planeaz` asupraacestei ]`ri, a ad`ugat el (...).

Pe de alt` parte, purt`torul decuvânt de la Casa Alb`, Jay Car-ney, potrivit „CNN Internatio -nal”, a dat ca cert faptul c`re gimul de la Damasc este re-sponsabil de atacul chimic.Aceasta \nainte ca exper]ii ONUs`-[i \nceap` investiga]iile.

„J. Carney: (...) Dup` cum amsubliniat la 26.08.2013, serviciilede informa]ii din SUA lucreaz`la un raport cu privire la situa]iadin Siria pe care \l vom da pu -blicit`]ii dup` ce \l vom primi.(...) Nu exist` nicio \ndoial` c`,la 21.08.2013, au fost utilizatearme chimice la scar` larg` \napropiere de capital` Damasc,

(...) regimul sirian fiind responsabil dederularea unui asemenea atac. De]inem in-forma]ii cu un grad ridicat de credibilitatereferitoare la faptul c` regimul sirian afolosit deja arme chimice \n acest conflict,având \n vedere c` de]ine controlul asupradepozitelor cu arme de acest gen din ]ar`.“

Oficiosul „The Washington Post” din27.08.2013 \nt`re[te spusele purt`torului decuvânt: „Administra]ia Obama are \nvedere o ac]iune militar` \mpotriva Siriei cuscop [i durata limitat`, menit` a servi dreptrepercusiune pentru utilizarea de c`treDamasc a armelor chimice [i c` mijloc deintimidare, (...) au declarat importan]i ofi-ciali din cadrul Administra]iei SUA”.

Pe un teren deja preg`tit, secretarul destat al Ap`r`rii, Chuck Hagel, vine s` con-firme, prin intermediul postului britanic deteleviziune „BBC World”, c` „SUA estepreg`tit` s` lanseze un atac asupra Siriei”.

La acela[i post de televiziune, premierulDavid Cameron [i ministrul de Externe,William Hague, s-au exprimat clar c`Marea Britanie are \n vedere un r`spunsf`r` sprijinul unanim al ONU, \n acest sensfiind rechemat \n sesiune parlamentul.

Alertat, pre[edintele Vladimir Pu]in [i-a\ntrerupt o \ntâlnire, pre] de câteva minute,pentru o convorbire telefonic` urgent` cupremierul britanic, solicitat` de acesta dinurm`, pentru a-l informa asupra pozi]iei bri-tanice fa]` de recentele evolu]ii ale crizeisiriene.

Postul de radio „Vocea Rusiei” a f`cutcunoscut` pozi]ia Moscovei, prin inter-mediul ministrului sirian de Externe, WalidAl Mouallem, care a declarat c` “Rusia nuva lasa f`r` sprijin Guvernul sirian. (...) De

asemenea, Mouallem a declarat c` „deagresiunea \mpotriva Siriei [i continuareaconflictului pe p`mântul sirian, este intere-sat mai presus de toate un singur stat - Is-raelul”. Potrivit ministrului (28.08.2013),decizia SUA de a amâna negocierile cuRusia programate pentru miercuri, con-sacrate reglement`rii politice a crizeisiriene, se explic` prin influen]` Israelului.(...).

Iat`, a[adar, cum cercul ra]ionamenteloranalitice se \nchide sus]inut de fapte [ievenimente materiale cu relevan]` informa-tiv` predictiv`: „Avioane de r`zboi [i trans-portoare militare au \nceput s` ajung` labaza aerian` a Marii Britanii din Cipru,«Akrotiri», care se afl` la mai pu]in de 160de kilometri de coasta sirian`, aspect carereprezint` un indiciu al intensific`rii pre -g`tirilor pentru derularea unui atac militar\mpotriva regimului lui Bashar Al-Assad, audeclarat pentru «The Guardian», sub pro-tec]ia anonimatului, doi pilo]i co merciali.(...) Totodat`, reziden]i din apropierea fa-cilit`]ii militare au precizat c` activitateabazei a fost mult mai alert`, \n ultimele 48de ore, decât \n mod normal. |n cazul \ncare se ordon` atacarea unor ]inte siriene,Cipru va reprezenta, probabil, un punctcentral al campaniei aeriene. (...)”

De “ultima ora” sunt [tirile care pun la\ndoial` juste]ea unei interven]ii armate,dar [i surpriza pe care Parlamentul britanici-a f`cut-o guvernului de la Londra, res -pingând o interven]ie militar` \n Siria.

Aure l I . RAure l I . R OGOJANOGOJAN

Publicat Vineri, 30 august 2013 cotidianul.ro

M`rul discordiei din Bazinul Levantin

http://www.marktwainschool.ro/

MIZELE DOSARULUISIRIAN: DEMOCRA}IA DEMOCRA}IA SAU PETROLUL?SAU PETROLUL?