Chlamydia

Chlamydia Definiie: chlamidiile sunt mici bacterii cocoide, parazite energetic, total dependente de ATP-ul oferit de celula gazd, dei sunt capabile i de sinteze proprii. Nu cultiv pe medii arificiale. Au un ciclu particular de reproducere.

Ciclu reproductiv (1) Se reproduc dup un ciclu complex n care identificm: forma infectiv extracelular, corpul elementar (CE) cu diametrul de 200-300 nm i cu perete gros (rigid, multilaminat); CE este endocitat de celula gazd unde se tranform n form vegetativ, neinfectioasa, corpul reticulat (CR) perete mai fin, 0.8 1.5 m diametru.

Ciclu reproductiv (2) CR crete pn la diametrul de 600 - 1000 nm i se divide repetat formnd microcolonii sau incluzii citoplasmatice n care CR se matureaz n noi CE eliberai prin liza celulei gazd. Anterior lizei celulei gazd, practic, se formeaz un corpuscul intermediar, care rezult din condensarea CR. Un ciclu dureaza 24 48 ore.

Ciclul reproductiv

Ciclu replicativ (CR rosu; CE verde)

Endocitoza CE (i); dupa 3 ore unii CE se diferentiaza (ii); MC inconjoara CE (iii)

Dupa 9 ore: 1 CR rezultat dintr-un CE; ds - sept de divizune; e membrana endosomala; m membrana celulei gazda cm-membrana citoplasmatica

C. psittaci atasarea CR la membrana incluziilor

Dupa 18- 22 ore: CR incep sa se diferentieze in CE

Dupa 40 ore: N la periferie; CE negri; CR mari, gri (produc CE)

Incluzii mature dupa 40 de ore (aspect de cometa)

Chlamydia ciclu replicativ

C. trachomatis - coloratie Giemsa

CE imagine prin IF

Chlamydophila pneumoniae

Consecinte ale parazitismului strict intracelular Patogenetic: infectia cronica latenta coexista cu fenomene de hipersensibilizare (de tip IV). Diagnostic: chlamidiile cultiva numai in sacul vitelin al OE de gaina sau in CC. Terapeutic: antibiotice cu buna penetrabilitate intracelulara.

Structura antigenica LPS-ul chlamidiilor = Ag fixator de C (comun pentru toate speciile). Proteina majora a membranei externe contine antigene cu specificitate de specie si serovar.

Clasificare Familia Chlamydiaceae are 2 genuri cu 4 specii, dintre care 3 de interes medical: Genul Chlamydia: - Chlamydia trachomatis Genul Chlamydophila: - Chlamydophila pneumoniae - Chlamydophila psittaci

Chlamydia trachomatis Habitat: gazduita de Om Soareci Porci

Caractere microscopice Preparate colorate cu Lugol- metoda putin sensibila Coloratia Giemsa: incluziile tinere (mai ales CR) albastre; incluziile mature (CE predominanti) rosii. Alte coloratii: Machiavello, IF

Incluzii tinere (albastre - CR)

Incluzii CE (frotiu Giemsa)

Cultivare Embrioni de gaina (sac vitelin) Culturi de celule (fragmente trompa lui Fallope) Apar incluzii citoplasmatice

Incluzii citoplasmatice

Rezistenta in mediu Corpusculii elementari, dupa desicare, raman infectiosi perioade lungi de timp. Inactivate rapid de: - saruri cuaternare de amoniu, - eter (30 min), - fenol solutie 0.5% (24 ore), - caldura umeda la 60 C 10 min.

Structura antigenica In functie de bolile pe care le determina, serovarurile umane se impart in 3 grupe: - Serovarurile A, B, Ba si C (trahom) - Serovarurile D-K (cervicita, conjunctivita cu incluzii) - Serovarurile L1 L3 (limfogranulomatoza inghinala veneriana).

Factori de virulenta Proteinele hsps (heat shock proteins) de invelis: - patrunderea CE in celule - stimuleaza raspunsul imun celular (fenome inflamatorii din focar) Lipoproteina MIP (Macrophage Infectivity Potentiator protein) - Rol probabil in virulenta (Ac specifici au efect redus asupra infectivitatii).

Patogenie

Patogenie Serovarurile A, B, Ba, C (trahomul) Conjunctivita foliculara cronicizare formarea de panus (capilarele invadeaza corneea, prelungindu-se cu cele din reteaua conjunctivala). Sechelele produse de acestea (ex. pierderea vederii) sunt produse de fibroza si procesul determinat de refacerea tesutului lezat prin inflamatie

Trahom

Patogenie Serovarurile D-K Frecevent, transmiterea este sexuala. Barbati: uretrita muco-purulenta epididimita (in absenta tratamentului) sau sindrom Reiter (artrita + conjunctivita + uretrita). Femei: inaparent sau cervicita; complicatii: endometrita, salpingita, perihepatita; infertilitate sau sarcina ectopica (secundar cicatricilor tubare).

Patogenie Serovarurile D-K Ambele sexe: conjunctivita foliculara (prin autoinoculare); se vindeca fara sechele. Nou - nascut: conjunctivita foliculara benigna (contaminare la nastere) sau pneumonie interstitiala (incubatie mai lunga).

Patogenie Serovaruri L1 L3 Limfogranulomatoza veneriana inghinala (LGV)

Transmitere sexuala Incubatie: 10 15 zile Microsancru poliadenopatie inghinala fistulizare (uneori extensie si la ggl iliaci). Fara tratament: cronicizare cu leziuni scleroinflamatorii: stricturi rectale, elefantiazisul penisului, scrotului sau vulvei (obstruarea limfaticelor).

Imunitate Ac: IgM, IgG, IgA nu previn reinfectia Rolul IC - imprecis

Diagnostic(a) Infectii superficiala: tampon endouretral, din endocol sau raclat conjunctival Infectii la nn: tampon NF LGV: aspirat ganglionar, puroi din fistula.

Diagnostic depistarea chlamidiilor Tehnici rapide Microscopie directa IF incluzii intracelulare; Giemsa sens si specif mediocra; Lugol (sens redusa si specif mare) doar in tari subdezvoltate - PCR sau sonde DNA Izolare: imersie in mediu de transport - CC

Frotiu colorat Giemsa

Frotiu cito-vaginal

Frotiu cervico-vaginal (Chlamydia sp.)

Incluzii Chlamydia frotiu Papanicolau

Diagnostic(b) Infectii profunde (epididimite, salpingite, pneumopatie): serodiagnostic (microimunfluorescenta) titruri semnificative > 64; ELISA Serodiagnosticul stabileste specia infectanta prin evidentierea Ac specifici.

Evidentierea de antigen direct in proba (Micro Trak Chlamydia Ag)

Terapie Tetracicline Macrolide Fluorochinolone Durata 7 zile Pentru infectiile genitale: 3 saptamani (se trateaza si partenerul/partenera).

Epidemiologie Trahomul hiperendemic in Asia, Africa si bazinul Mediteranei. Transmitere: obiecte contaminate In alte regiuni evolutie sporadica Anual 400 mil cazuri pe an pe glob (20 mil orbire).

Epidemiologie Uretrita, cervicita, conjunctivita cu incluzii si infectiile neonatale endemice in zonele subdezvoltate, cu promiscuitate sexuala. Rezervor: persoanele cu infectie genitala manifesta sau subclinica. Important: transmiterea concomitenta cu alti agenti infectioasi (T. pallidum, N. gonorrhoeae, VHS, etc.)

Chimioprofilaxia trahomului Azitromicina oral

Genul Chlamydophila C. pneumoniae C. psittaci

Chlamydophila pneumoniae Gazde naturale: om si cai; tropism pentru aparatul respirator Infectii: majoritatea asimptomatice Simptomatice: faringite, sinuzite, otite medii, traheobronsite, pneumonie atipica; probabil implicata in exacerbarea astmului. Incubatie: 21 zile Posibil implicata in etiopatogenia aterosclerozei (evidentierea bacteriei in placile de aterom).

Patogenia infectiilor respiratorii

Cresc nivelurile de IgG si IgA anti C. pneumoniae in paralel cu evidentierea in placile de aterom

Diagnostic PP: exsudat faringian. IF (sensibilitate redusa) Izolare in sacul vitelin (OE) sau pe CC (HeLa, culturi de celule de maimuta cultiva dificil); dupa incubare 3 zile la 35C se identifica prin IF (cu Ac monoclonali specific de grup sau specie). Micro IF mai sensibila.

Diagnostic indirect Seroconversia 3 saptamani de la debut. Titru semnificativ pentru IgM : 16 pentru IgG: 512 RCF specificitate de grup.

Terapie Tetracicline Macrolide Fluorochinolone

Epidemiologie Rezervor: uman Transmitere: aerogena Receptivitatea: generala; rara la copii; Izbucniri epidemice in Scandinavia, in unitati militare si colectivitati de studenti.

Chlamydophila psittaci Gazde naturale: pasari salbatice (pescarusi, egrete), de agrement (papagali, porumbei, canari), domestice (curcani, rate, gaini), mamifere ( ovine, bovine, pisici). Omul: infectat accidental mai ales cu tulpini aviare. Psitacoza sursa papagal Ornitoza sursa pasari de curte

Patogenie Transmitere: respiratorie Multiplicare in pulmoni; uneori ajunge in sange. Evolutie variata: infectii inaparente, forma gripala sau pneumonie atipica severa cu posibile localizari sistemice (endocardite).

Clinic Incubaia: 10 zile. Tabloul clinic variaz de la un sindrom "influenza-like" (oboseal, febr, anoroxie, dureri faringiene, cefalee, fotofobie) la cel de boal sever, cu starea tific, delir i pneumonie caracterizat prin prezena a numeroase arii bine delimitate de consolidare pulmonar;

Clinic boal sever: acest form poate fi asemntoare cu bronhopneumonia cu desosebirea c bronhiolele i bronhiile mari sunt afectate secundar iar sputa este redus cantitativ.

Evolutie diseminare hematogen cu localizri secundare ale infeciei care determin: meningoencefalit, artrit, pericardit sau miocardit ; evoluia cu stare tific: hepatomegalie, rash asemntor celul din febra tifoid. s-au descris i cazuri de endocardit subacut asemntoare celei din febra Q.

Diagnostic PP: sputa, exsudat nasofaringian, sange, tesut pulmonar (deces). Transportul probelor se face n mediu protector adiionat cu streptomicin, vancomicin i nistatin pentru a preveni contaminarea bacterian sau fungic. Microscopia directa si cultivarea: dificile. ELISA: sens 70-80%; specificitate foarte buna. PCR: foarte utila

Diagnostic serologic RFC: specificitate de grup; titru seminficativ pe proba unica 32; certitudinea: dinamica semnificativa. Serul II se recolteaza la 10 zile sau la 20 40 de zile pentru pacientii aflati sub tratament. IF Ac specifici de specie

Terapie Tetracicline (doxicilina adult) Macrolide (eritromicina copii) Fluorochinolone

Epidemiologie Transmitere: aeriana (inhalarea pulberilor contaminate cu fecale provenite de la pasari bolnave). Transmiterea interumana exeptionala. Serviciul veterinar: dezinfectie in focar.