1. Care din urmatoarele localizari ale herniilor sunt situate la nivelul peretelui abdominal anterior:

a. femurala b. obturatorie c. inghinala d. ventrosternala e. toate raspunsurile sunt adevarate

2. Hernia ireductibila se caracterizeaza prin:

a. imposibilitatea reducerii sacului herniar b. obstructie vasculara intrasaculara c. obstructie intestinala instrasaculara d. ciupire laterala de ansa intestinala e. absenta aderentelor instrasaculare

3. Hernia inghinointerstitiala se caracterizeaza prin:

a. sacul herniar ajunge la orificiul superficial b. sacul herniar intre cele doua orificii c. sacul herniar la orificiul profund d. sacul herniar la radacina scrotului e. sacul herniar in scrot

4. Diagnosticul diferential al herniei inghinoscrotale se face

cu: a. adenopatie inghinala b. hernia femurala c. varicocelul d. testicul ectopic e. abces rece orifluent

5. Diagnosticul diferential al herniei femurale strangulate se

face cu: a. anevrismul arterei femurale b. tromboflebita seroasei venei safene interne c. adenopatie inghinala d. abcesul rece orifluent e. hernia inghinala

6. ??? Factori generali ce favorizeaza eventratiile

postoperatorii: a. drenajele multiple exteriorizate prin plaga b. tensiune mare in suturile parietale c. inciziile verticale d. retentia incompleta de urina e. materialul de sutura resorbabil

7. ???? Peretele toracic retromamar este format din

urmatoarele structuri cu EXCEPTIA: a. muschiul dintat exteriorizate prin plaga b. coaste c. muschi intercostali d. muschi transvers toracic e. muschii pectorali

8. Care din urmatoarele grupe ganglionare face parte din

ganglionii axilari: a. mamari externi b. mamari interni c. supraclaviculari d. interpectorali e. toate raspunsurile sunt adevarate

9. Care dintre prelungirile glandei mamare este intalnita in

mod constant: a. subclaviculara b. axilara c. submamara d. parasternala e. toate raspunsurile sunt adevarate

10. Care din urmatoarele caractere ale unei mamelonare ne sugereaza un cancer mamar: a. lactescenta b. sanghinolenta c. seroasa d. bilaterala e. purulenta

11. Caractere palpatorii de malignitate ale tumorilor mamare

sunt: a. contur regulat b. consistenta redusa c. fluctuenta d. leziuni biliare e. tumora unica

12. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza invazia

tegumentara completa in tumorie maligne mamare: a. aderenta tegumentului la tumora subiacenta b. prezenta nodulilor de penetratie in afara tegumentului

mamar c. retractia tegumentara d. restractia sau devierea mamelonara e. toate raspunsurile sunt adevarate

13. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza

adenocarcinomul bronhopulmonar: a. localizare centrala b. diseminare predominent limfatica c. apare mereu la fumatori d. reprezinta 5-15% din CBP e. clinic: dispnee precoce

14. Sindromul Claude-Bernard-Horner asociaza:

a. exoftalmie, mioza, ptoza palpebrala b. enoftalmie, mioza, ptoza palpebrala c. enoftalmie, midriaza, ptoza palpebrala d. exoftalmie, midriaza, ptoza palpebrala e. enoftalmie, mioza, nistagmus

15. Printre semnele de inoperabilitate in CBP (tumorile

bronho-pulmonare) se numara: a. sindrom de vena cava superioara b. disfonie c. pleurezii maligne d. metastaze extratoracice e. toate raspunsurile sunt adevarate

16. ??? Perforarea esofagului toracic in cavitatea pleurala

determina: a. matitate la nivelul intregului hemitorace afectat b. hipersonoritate la nivelul intregului hemitorace afectat c. absenta murmurului vezicular d. limitarea miscarilor respiratorii bilateral e. emfizem mediastinal

17. Care din urmatoarele elemente defineste achalazia:

a. cresterea numarului celuleor ganglionare din plexul mienteric Auerbach

b. cresterea tonusului musculaturii longitudinale a esofagului

c. cresterea tonusului musculaturii circulare a esofagului toracic

d. dilatarea esofagului abdominal e. tulburare de kinetica esofagiana

18. Extensia limfoganglionara regionala a unei tumori esofagiene localizate in treimea mijlocie invadeaza ganglionii: a. pericardiali b. ai regiunii celiace c. traheobronsici d. cervicali e. supraclaviculari

19. Durerea epigastrica violenta, ca o lovitura de pumnal,

aparuta brusc in plina sanatate aparenta, este caracteristica pentru: a. pancreatita acuta b. apendicita acuta c. colecistita acuta d. ocluzia intestinala e. ulcerul perforat

20. Diareea sanguinolenta aparuta la un bolnav varstnic, cu

fibrilatie atriala cronica si ateroscleroza sistemica avansata, asociata cu dureri abdominale violente instalate brusc, sugereaza existenta: a. ulcerului duodenal hemoragic b. polipozei colice c. infarctului intestinal d. ocluziei intestinale e. pancreatitei acute

21. Etapa acordarii primului ajutor medical in cazul pacientilor

cu hemoragie digestiva superioara NU cuprinde urmatoarea manevra: a. mentinerea bolnavului in ortostatism b. montarea sondei nazogastrice c. administrarea de hemostatice parenteral d. transfuzii de sange izogrup e. montarea perfuziilor i.v. cu solutii cristaloide

22. Diagnosticul diferential al hematemezei trebuie realizat in

primul rand cu: a. melena b. hematochezia c. rectoragia d. hemoptizia e. otoragia

23. Tamponarea varicelor esofagiene cu scopul opririi

hemoragiei digestive superioare se poate realiza cu ajutorul sondei: a. Nelaton b. Foley c. Sengstaken-Blakemore d. Dormia e. Fogarty

24. Odata ce bolnavul cu hemoragie digestiva superioara este

stabilizat hemodinamic, iar starea generala a acestuia ne permite, primul examen paraclinic pe care trebuie sa-l indicam este: a. ecografia b. tranzitul baritat c. tomografia computerizata d. endoscopia digestiva superioara e. angiografia

25. Semne clinice particulare in ulcerul juxtacardial sunt urmatoarele cu EXCEPTIA: a. pirozisului b. durerii epigastrice c. durerii retrosternale d. eructatiilor e. disfagiei

26. ??? Reprezinta semne radiologice indirecte de ulcer gastric

a. convergenta pliurilor mucoasei spre craterul ulceros b. localizarea nisei pe mica curbura c. rigiditate segmentara variabila pe mica curbura d. contur situat in interiorul conturului gastric e. localizarea nisei pe marea curbura

27. In tumorice gastrice infiltrative examenul radiologic cu

substanta de contrast releva: a. diminuarea supletii peretilor gastrici b. convergenta de pliuri c. semitonuri maligne d. contur policiclic e. stenoza orificiala

28. Elemente caracteristice pentru hernia gastrica transhiatala

de alunecare: a. este rara (5% din cazuri) b. brahiesofag c. cardia situata intraabdominal d. asociaza reflux gastroesofagian e. unghiul His este complet inchis

29. Tabloul clinic in hernia hiatala releva:

a. pirozis retrosternal b. greata, hipersalivatie c. palpitatii postprandial d. tuse iritativa e. toate raspunsurile sunt adevarate

30. Factorii predispozanti pentru ulcerul duodenal:

a. Sexul feminin b. Varsta inaintata c. Gr sange A II d. Igiena defctuoasa a cavitatii bucale e. Toate raspunsurile dt adevarate

31. In cadrul tabloului clinic al stenozei hipertrofice congenitale

de pilor, varsatura nou-nascutului este: a. biloasa b. in zat de cafea c. fecaloida d. alba e. alimentara

32. La examenul fizic abdominal al nou-nascutului cu stenoza

congenitala hipertrofica de pilor apare: a. semnul curvoissier-terrier b. Oliva pilorica in hipocondrul drept c. semnul mandel d. semnul rowsing e. semnul blumberg

33. Boala Hirschsplrung este denumirea pentru:

a. enterocolita ulcero-hemoragica b. Ileusul? paralitic c. invaginatia intestinala d. megacolonul congenital e. cplcusul intestinal acut al nou-nascutului

34. Care sunt indicatiile laparoscopiei in abordul patologiei chirurgicale pediatrice? a. criptorhidia (testicul nepalpabil) b. apendicita acuta c. hernia hiatala d. achalazia cardiei e. toate afectiunile de mai sus

35. Examenul ecografic al hematocolposului evidentiaza:

a. hidronefroza bilaterala gradul III b. lichidul in fundul de sac Douglas c. lichid care destinde uterul si vaginul d. imagine hiperecogena vezicala e. anse intestinale cu pereti ingrosati

36. Diagnosticul diferential al atreziei de cai biliare

extrahepatice se face cu: a. colecistita acuta b. stenoza congenitala hipertrofica de pilor c. atrezia de esofag d. invaginatia intestinala e. icterul fiziologic

37. Care din urmatoarele manifestari NU face parte din tabloul

clinic al hiperparatiroidismului primar a. diaree b. poliurie hipostenurica c. fracturi pe os patologic d. ulcer peptic e. aritmii ventriculare

38. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la actiunile

parathormonului este FALSA? a. creste reabsorbtia de calciu la nivel tubular renal b. scade reabsorbtia de fosfor la nivel tubular renal c. stimuleaza reabsorbtia osoasa cu eliberarea de calciu

in sange d. creste absorbtia intestinala de calciu e. inhiba hidroxilarea renala a vitaminei D

39. Care din urmatoarele manifestari NU face parte din tabloul

sindomului Cushing? a. hipertensiunea arteriala b. hirsutismul c. obezitatea faciotronculara d. anorexia e. vergeturile

40. Un tablou clinic cu hipertensiune arteriala paroxistica

episodica insotita de palpitatii, cefalee, transpiratii profuze? este sugestiv pentru: a. sindrom adrenogenital b. sindrom cushing c. feocromocitom d. hiperaldosteronism e. hiperparatiroidism

41. Care din urmatoarele NU face parte din tabloul paraclinic al

hiperaldosteronismului primar? a. aldosteron plasmatic crescut b. produsi de metabolizare ai aldosteronului scazuti in

urina c. hipopotasemie d. alcaloza hipercloremica e. activitate reminica? plasmatica scazuta

42. ???? Ulcere peptice refractare la tratament, multiple si complicate, cu localizati adesea atipice, insotite de diaree secretorie cu steatoree caracterizeaza: a. gastrinomul b. insulinomul c. VIP-omul d. glucagonomul e. carcinoidul

43. Una din cauzele care domina etiologia sindromului de

ischemie arteriala acuta periferica este: a. degeratura b. arsura c. embolia d. fistulele arteriovenoase e. phlematia coerulea? dolens

44. Una din cauzele ce pot determina stari de

hipercoagulabilitate (factor de risc al trombozei arteriale acute) este: a. administrarea de antisecretorii b. hiperhidratarea c. administrarea de antiinflamatorii nesteroidiene d. administrarea de aniconceptionale e. administrarea prelungita de prokinetice

45. ????? Nu face parte din semnele clinice ale inshemiei

arteriale acute: a. absenta pulsului proximal fata de sediul obstructiei

arteriale b. paloarea c. parestezia d. durerea cu debut progresiv e. scaderea temperaturii locale

46. Aparitia leziunilor de gangrene in sindromul de ischemie

arteriala acuta periferica este caracteristica: a. fazei de agravare b. fazei initiale c. fazei de recuperare d. fazei de retentive? e. fazei leziunilor ireversibile

47. ????? Etiologia arteriopatiei obliterante este in ()% din

cazuri reprezentata de: a. dieta hiperproteica b. dieta hiperlipidica c. sedentarismul d. ateroscleroza 90% e. spasm arterial

48. Stadiul II al arteriopatiei obliterante este caracterizat de:

a. nu este nimic caracteristic clinic, diagnosticul se pune paraclinic

b. claudicatia intermitenta c. claudicatia permanenta d. durerea ischemica de repaus e. tulburari trofice severe

49. Factorul principal in etiopatogenia bolii varicoase?? este:

a. obezitatea b. sarcina c. sedentarismul d. hipertensiunea venoasa ortostatica e. varsta

50. In stadiul incipient al bolii varicoase poate aparea:

a. jena dureroasa la nivelul gambelor b. parestezii c. senzatie de greutate sau de tensiune in molet d. prurit e. toate raspunsurile sunt corecte

51. ????? Tromboflebita profunda reprezinta o complicatie

care poate surveni mai frecvent in: a. interventii septice abdominale b. interventii ortopedice c. operatii in sfera pelvina d. in politraumatisme e. toate raspunsurile sunt corecte

52. Semnul clinic dominant in tromboza venoasa profunda

este: a. durerea b. impotenta functionala c. edemul d. ulceratia e. hiperestezia cutanta

53. Principala metoda de tratament in tromboflebita profunda

este: a. tratamentul chirurgical b. tratamentul antiinflamator c. tratamentul antialgic d. tratamentul anticoagulant e. tratamentul cu sulfat de protamina

54. ??? Proba clinica prin care se pun in evidenta

comunicantele de reflux este: a. proba Brodie-Trendelenburg b. proba celor 3 garouri c. proba Ferthes d. proba Schwartz e. nici un raspuns corect

55. Care din aspectele macroscopice de mai jos NU

caracterizeaza cancerul de colon: a. forma ulcerovegetanta b. forma vegetanta c. forma schiroasa d. forma coloida e. forma chistica

56. Avand in vedere caile de metastazare ale cancerului de

colon, precizati carui tip de diseminare se datoreaza aparitia epiplooitei neoplazice: a. diseminare hematogena b. diseminare intralumenala c. diseminare peritoneala d. diseminare directa e. diseminare limfatica

57. Care sunt semnele de impregnare neoplazica?

a. icter tegumentar b. inapetenta, scadere ponderala, paloare tegumentara c. constipatia d. adenopatii dureroase palpabile e. sindromul febril

58. Modificarea macroscopica a materiilor fecale asemeni unui

scaun creionat este specifica cancerului de: a. colon drept b. colon stang c. rect d. colon transvers

e. cec

59. Referitor la rectocolica ulcero-hemoragica este adevarata o singura afirmatie de mai jos, si anume: a. tipul fulminant de boala nu se complica in evolutie b. tuseul rectal deceleaza prezenta sangelui amestecat cu

mucus si puroi c. nu se malignizeaza in cazul bolnavilor cu RUH in

evolutie de peste 20 ani d. nu se complica niciodata cu rectoragii masive e. corticoterapia este contraindicata in puseele acute

60. In cazul bolii Crohn, diagnosticul diferential cel mai dificil se

face cu: a. recocolita ulcero-hemoragica b. polipoza familiala c. diverticulul Meckel d. sindromul Gardner e. Sindromul Peutz-Jeghers

61. ???? Triada Owen se caracterizeaza prin:

a. durere colicativa in hipocondrul drept b. icter obstructiv c. hematemeza sau melena d. este prezenta in hemobilie e. toate raspunsurile sunt adevarate

62. Chistul hidatic hepatic este o tumora:

a. lichidiana b. maligna c. venicapsulata d. generata de forma lavrata a teniei echinococc

multilocularis e. solida

63. Factorii favorizanti ai litogenezei calculilor biliari:

a. sexul masculin b. varsta tanara c. alimentatia hiperproteica d. rezectiile intestinale e. mese frecvente

64. Sindromul dispeptic biliar cuprinde urmatoare simptome cu

exceptia: a. greata b. varsaturi alimentare c. gust amar matinal d. ameteli e. cefalee

65. Elementele triadei Chauffard sunt:

a. durere, febra,icter b. durere, febra, frison c. colica de migrare, febra, frison d. icter, febra, frison e. icter, durere, frison

66. ??? Principalele complicatii ale ectaziei CBP sunt:

a. pancreatita cronica b. pancreatita acuta etanolica c. ciroza hepatica virala d. colecistita acuta e. angiocolita supraacuta

67. O complicatie grava a tuturor bolilor supurative renale caracterizata prin supuratia cavitatilor renale si a parenchimului renal, cu distrugerea lor completa poarta numele de: a. pielonefrita acuta b. pionefroza c. pionefrita d. perinefritra e. glomerulonefrita acuta

68. In care din cele patru forme clinice de perinefrita este

caracteristica psoita? a. abces polar inferior b. abces retrorenal c. abces polar superior d. abces prerenal e. in niciunul din cazurile de mai sus

69. Referitor la infectiile urinare specifice, aspectl urografic de

rosatura de molie este caracteristic pentru: a. cistita b. prostatita c. pionefrita d. pionefroza e. TBC renal

70. Triada clasica asimptomatica in cancerul renal al adultului

(tumora Grawitz) este: a. hematurie, febra, durere b. nefromegalie, febra, hematurie c. hematurie, durere, tumora renala palpabila d. scadere ponderala, febra, hematurie e. durere, anurie obstructiva, febra

71. Cancerul renal al copilului (tumora Wilms) care a penetrat

capsula renala dar nu a invadat ganglionii si nu a metastazat, se afla in stadiul clinic: a. I b. II c. III d. IV e. V

72. La un barbat in varsta de 55 ani la care tuseul rectal pune in

evidenta o prostata marita de volum cu sant median sters, de consistenta ferm-elasica si omogena, cu suprafata neteda, nedureroasa la explorare si bine delimitata, diagnosticul clinic va fi: a. prostatita acuta b. neoplasm de prostata c. uretrita d. adenom de prostata e. prostatita cronica

________________________________________________________ 73. Care afirmatie cu privire la mecanismele de producele a

leziunilor in traumatismele toracice este adevarata: a. lezarea traumatica directa a organelor intratoracice se

produce prin caderea in picioare de la inaltime b. hipertensiunea aeriana intracavitara se produce in

cazul in care accidentatul este surprins in expir c. hipertensiunea aeriana intracavitara se produce in

cazul in care accidentatul este surprins in inspir d. prin decelerare se produce dezinsertia bronhiilor

primitive de la nivelul carinei traheale e. in explozii unda de soc produce leziuni osoase ale

cutiei toracice

74. Care afirmatie cu privire la pneumotoraxul cu supapa este FALSA:

a. este sindromul de decompresiune determinat de acumularea progresiva a aerului in cavitatea pleurala

b. conduce la insuficienta respiratorie acuta c. conduce la comprimarea plamanului contralateral d. este apanajul exclusiv al traumatismelor toracice

deschise e. impiedica intoarcerea venoasa

75. Ce modificare fiziopatologica NU face parte din cercul vicios

al sindromului de incarcare traheobronsica: a. hipersecretia bronsica b. hipoxie c. hipercapnie d. vasoconstrictie e. atelectazie

76. Ce tulburare acidobazica se intalneste in traumatismele

toracice inchise: a. scaderea presiunii arteriale partiale a CO2 b. cresterea presiunii arteriale a O2 c. scaderea acidului lactic d. cresterea corpilor cetonici e. acidoza metabolica

77. ??? Ce leziune elementara se intalneste in mielomalacia

centrala: a. hemoragia b. necroza c. ramolismentul d. edemul e. laceratia

78. ??? Care dintre urmatoarele afectiuni este o mielopatie

tardiva: a. mielomalacia centrala b. siringomielia c. compresiunea medulara posttraumatica d. necroza centromedulara e. epilepsia

79. In ce consta un raspuns motor codificat cu 6 puncte pe

scara Glasgow: a. la ordin verbal b. orientat la durere c. neorientat flexie de evitare d. raspuns in flexie lenta a membrului superior

decorticare e. raspuns in extensie decerebrare

80. In ce consta un raspuns verbal codificat cu 5 puncte pe

scara Glasgow: a. orientat b. confuz c. neadecvat d. incomprehensibil e. nici o reactie

81. Ce tip de leziune intalnim cel mai frecvent la un adult tanar

de 30 de ani cu traumatism craniocerebral cu pierderea starii de constienta de scurta durata, care apoi revine la normal: a. hematomul extradural b. hematomul subdural acut c. higroma subdurala d. contuzie cerebrala e. leziune subarahnoidiana

82. Ce masuri cuprinde lupta impotriva cresterii presiunii

intracraniene la pacientii cu leziuni cerebrale posttraumatice:

a. pozitie Trendelenburg b. hipertermie c. hiperventilatie pentru pCO2 38 sau < de 36 grade Celsius b. Tahicardie > 90 b/minut c. tahipnee > 20 respiratii.minut d. diureza > 40 ml/minut e. leucocite > 120000 elem/mm3

100. Socul septic se defineste ca fiind sepsisul insotit de:

a. hipotensiune arteriala si semne de hipoperfuzie tisulara

b. HTA si temperatura crescuta a tegumentelor c. tahicardie si HTA d. bradipnee si bradicardie e. nici una

101. Eliberarea de histamina in socul anafilactic e insoteste de:

a. vasoconstrictie sistemica b. cresterea permeabilitatii vasculare c. vasodilatatie coroniana d. bronhodilatatie e. cresterea fortei de contractie musculara

102. Dintre antibiotice cel mai frecvent implicat in reactiile

anafilactice este: a. tetraciclina b. gentamicina c. oxacilina d. rifampicina e. penicilina

103. In socul anafilactic daca bolnavul este hipotensiv se

administreaza CA prima intentie: a. adrenalina b. atropina c. bicarbonat de sodiu d. aminofilin e. nici una si se transporta pacientul la spital

104. Faza a doua a anesteziei generale se caracterizeaza prin:

a. analgezia amnezie? b. excitatie si sensibilitate crescuta la durere c. anestezie chirurgicala d. depresie bulbara e. nici un raspuns corect

105. Monitorizarea circulatiei in timpul anestezie se face prin

urmatoarele metode cu o exceptie: a. inspectia culorii tegumentelor b. EKG c. masurarea frecventei respiratorii d. masurarea debitului urinar e. masurarea tensiunii arteriale

106. Monitorizarea ventilatiei se poate face prin urmatoarele

mijloace mai putin unul: a. auscultatie b. urmarirea presiunilor in caile areriene c. urmarirea volumului curent d. percutie e. capnografie

107. Pe parcursul trezirii din anestezie urmatoarele complicatii

pot apare, cu exceptia: a. laringospasmului b. obstructia cailor aeriene c. varsaturilor d. frisoanelor e. hipertermie

108. Din etapa de inductie a anesteziei generale nu face parte:

a. provocarea hipnozei b. oxigenarea c. intubatia traheala d. ventilatia e. mentinerea echilibrului acido-bazic

109. Dintre incidentele si accidentele ce caracterizeaza etapa de mentinere a anesteziei generale, nu face parte: a. tromboembolismul pulmonar b. aritmia c. hipertermia maligna d. analgezia insuficienta e. barotrauma pulmonara

110. Aminoesterii nu se caracterizeaza prin:

a. sunt hidrolizati in plasma b. pot induce reactii de tip alergic c. sunt relativ instabili in solutie d. sufera degradare enzimatica in ficat e. sunt reprezentate de procaina, clorprocaina

111. Dintre procesele fiziologice majore implicate in

neurofiziologia durerii nu face parte: a. transductia b. transmisia c. interpretarea d. traducerea e. modularea

112. Printre mijloacele fizice de sterilizare se numara

urmatoarele, cu exceptia: a. caldura umeda b. gazul bactericid c. fierberea d. caldura uscata e. iradierea

113. Procesul de sterilizare prin autoclavare se caracterizeaza

prin una din urmatoarele: a. presiune 2 2,2 atm b. temperatura 190 -200 grade celsius c. durata 15 minute d. presiune 4 atm e. nu necesita purjare

114. Colorantii se caracterizeaza prin:

a. nu sunt bactericide b. sunt bacteriostatice c. rivanolul este antispetic slab d. nu se folosesc pentru badijonari e. nu se folosesc in stomatologie

115. Acidul boric nu se caracterizeaza prin:

a. antiseptic cu actiune modesta b. bine suportat de tegumente si mucoase c. se foloseste sub forma de pulbere d. se foloseste sub forma de solutie 30% e. tetraboratul de sodiu se foloseste in stomatologie

116. Referitor la fierbere nu este adevarata afirmatia:

a. este o masura de exceptie b. durata sterilizarii este de 30 minute c. materialele sterilizate se mentin asa 2 ore d. la peste 300m altitudine durata fierberii pentru

sterilizare poate scade la 15 minute e. alcanizarea apei scade durata fierberii

117. Referitor la formaldehida sunt adevarate urmatoarele cu o

exceptie: a. formolul este o solutie apoasa 35% b. paraformaldehida este o solutie apoasa 50% c. are slaba actiune bactericida d. este activa si pe spori e. este iritanta pentru tegumente

118. Iodoforii nu se caracterizeaza prin:

a. sunt complexe organice ce contin iod b. elibereaza rapid iodul in contact cu tesuturile c. nu irita tesuturile d. produsul comercial se numeste septozol e. nici una din afirmatii

119. Sterilizarea prin caldura uscata se caracterizeaza prin:

a. se face cu autoclavul b. se face prin purjare c. se face cu pupinelul d. dureaza 2 ore la 180 grade e. se mentine intre 2 si 4 ore

120. Care dintre urmatoarele mijloace terapeutice este esential in

tratamentul abceselor si flegmoanelor: a. administrarea de antibiotice cu spectru larg b. punctia colectiei folosind un ac gros c. tratament antiinflamator local d. evacuarea si drenajul larg al colectiei e. supravegherea bolnavului cand a aparut fluctuenta

121. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hidrosadenita?

este adevarata: a. este o infectie a foliculului pilor b. agentul etiologic este streptococul c. este localizata la nivelul axilei sau perineului d. in majoritatea cazurilor apar semnele generale ale starii

septice e. bolnavii sunt inalt febrili

122. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la furuncul este

adevarata: a. agentul etiologic este streptococul b. este o infectie a glandelor sudoripare c. furunculele superficiale pot fi evacuate prin presiune digitala d. extragerea burbionului este obligatorie e. tratamentul cu antibiotice este necesar in toate situatiile

123. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la erizipel este

adevarata: a. semnele generale ale infectiei apar la 24-48 ore dupa cele

locale b. este o infectie stafilococica a dermului c. tratamentul se face cu penicilina in doze mari d. modificarile inflamatorii locale sunt minime?

necaracteristice e. tratamentul chirurgical consta in incizie si drenaj

124. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infectia

tetanica este adevarata: a. spasmul musculaturii striate debuteaza la nivelul membrelor

inferioare b. serul antitetanic se administreaza la toti bolnavii cu plagi cu

risc de tetanigen c. antibioterapia are ca scop distrugerea toxinei tetanice deja

eliberate d. antibioticul de electie in infectia tetanica este eritromicina e. plagile cu risc tetanigen ofera conditii de anaerobioza

125. Care dintre afirmatiile urmatoare privind primul ajutor in

traumatismele mainii este adevarata: a. scopul principal al primului ajutor este sutura tegumentului b. orice leziune traumatica care depaseste tegumentul prezinta

riscuri potentiale majore c. ridicarea membrului lezat diminueaza semnificativ

sangerarea de origine arteriala d. in prezenta durerii se administreaza opiacee e. explorarea instrumentala a plagii pentru hemostaza prin

ligatura este obligatorie

126. Care dintre urmatoarele manevre este obligatorie in acordarea primului ajutor la bolnavii cu plagi delabrante murdarite cu pamant: a. aplicarea garoului b. administrarea parenterala de Penicilina G c. asigurarea hemostazeiprin ligaturi vasculare d. sutura plagii e. reducerea plagii

127. Care dintre afirmatiile urmatoare privind amputatiile

traumatice este adevarata: a. este obligatorie efectuarea hemostazei la nivelul

fragmentului amputat b. la nivelul bontului de amputatie hemostaza se efectueaza

folosind pense c. reinterventia reparatorie incepe cu refacerea structurilor

vasculare d. decizia privind replantarea se ia tinand cont de varsta si

starea generala a bolnavului e. extremitatea amputata se pune direct intr-un vas cu gheata

128. Care dintre urmatoarele semne clinice locare apare in perioada

de debut a infectiilor degetelor si mainii: a. fluctuenta locala b. flictena purulenta c. febra d. edem dur, in tensiune e. fistula purulenta

129. Care dintre urmatoarele manevre terapeutice este indicata in

panaritiul periunghial: a. excizia flictenei cu foarfeca b. extirparea unghiei c. infiltratia locala cu antibiotice d. incizia la zona maxima fluctulenta e. temporizare pana la aparitia fluctuentei

130. Primul ajutor in hemoragii consta in:

a. hemostaza (compensarea volumului sanguin pierdut) b. masajul cardiac extern c. respiratie artificiala d. asezarea victimei in pozitie de siguranta e. injectii tonicardiace

131. Cel mai grav tip de hemoragie este:

a. hemoragia arteriala b. hemoragia venoasa c. hemoragia capilara d. hemoragia exteriorizata secundar e. hemoragia interstitiala

132. Sangele are culoare rosie aprinsa si se exteriorizeaza in jet

pulsatil. Este o hemoragie: a. arteriala b. venoasa c. capilara d. interstitiala e. exteriorizata secundar

133. Compresiunea exercitata distal de leziune opreste hemoragia:

a. arteriala b. venoasa c. capilara d. interstitiala

134. Este o hemoragie interna:

a. hemoperitoneul b. varicele esofagiene rupte c. ulcerul duodenal hemoragic d. hemobilia?

e. hematuria

135. Este o hemoragie interna: a. hemoptizia b. sarcina estrauterina rupta c. ulcerul duodenal d. hemobilia e. hematura

136. Elementele esentiala pentru diagnosticul infectiei tetanice sunt

urmatoarele, mai putin unul: a. prezenta unei plagi cu risc tetanigen care nu a fost tratata

corect b. limitarea mscarilor mandibulei c. risus sandonicus?? d. leziune de culoare neagra cu vezicule in periferie

137. Tratamentul infectiei tetanice presupune urmatoarele

manevre, in afara de una: a. explorara chirurgicala a plagii de urgenta, fara anestezie b. evacuarea bolnavului de maxima urgenta intr-o unitate

spitaliceasca c. seroterapie antitetanica d. penicilinoterapie

138. Urmatoarele leziuni sunt considerate plagi cu risc tetanigen,

mai putin una: a. plagi in???? b. plagi anfractuase c. arsurile de grad II si III d. plagile deschise in care nu exista conditii de anaerobioza

139. Tratamentul precoce al unei plagi cu risc tetanigen presupune

urmatoarele manevre mai putin una: a. deschiderea larga degri???? b. inlaturarea corpilor straini si a tesuturilor devitalizate c. spalarea cu apa oxigenata d. suturarea? plagii

140. Antraxul se intalneste mai frecvent:

a. la batrani si copii b. la persoanele ???? c. la ingri??? de ????? d. la diabetici

141. Care din urmatoarele leziuni treaumatice ale craniului prezinta

gravitatea cea mai mare: a. fractura simpla a craniului b. fractura cu infundare c. fractura calotei asociata cu plagi ale scalpului d. fractura bazi craniului e. plagile contuze ale scalpului

142. Care din urmatoarele masuri de prim ajutor in traumatismele

vertebro medulare este CONTRAINDICATA: a. explorarea si extragerea corpilor straini din plagile

vertebromedulare b. testarea prudenta a sensibilitatii, motricitatii si activitatii

refleze c. resuscitarea cardiorespiratorie daca este necesara d. imobilizarea accidentatului pe un plan dur e. mobilizarea minima a accidentatului

143. Care este atitudinea corecta in cazul plagilor... ??? ... nervi

periferici: a. sutura primara a nervului cu lasarea ?????? b. nu se efectueaza nici o manevra asupra plagii c. sutura ???ara in striviri ale acestuia d. tratamentul plagii cu sutura secundata a nervului e. tratamentul plagii fara sa se actioneze asupra nervului

144. Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza comotia

cerebrala: a. abolirea starii de constienta imediat dupa traumatism cu

se??? neurologice de focar b. abolirea starii de constienta dupa un interval de timp c. abolirea starii de constienta imediat dupa traumatism cu

???? de maxim o ora d. abolirea starii de constienta imediat dupa traumatism cu

???? cateva minute e. abolirea starii de constienta imediat dupa traumatim cu LCR

????solera _________________________________________________________ 145. In etiologia cancerului bronho-pulmonar pe primul loc se afla:

a. poluarea atmosferica b. patologia profesionala c. tabagismul d. cicatrici pulmonare e. alcoolismul (factori genetici)

146. Care din urmatoarele forme de cancer bronho-pulmonar este

rar abordabil chirurgical datorita mestazarii precoce: a. cancerul epidermoid b. adenocarcinomul c. carcinomul anaplastic d. carcinomul alveolar

147. Care din urmatoarele semne clinice reprezinta semne de

invazie in cancerul bronho-pulmonar: a. Wheesing b. hemoptizia c. pierderea ponderala d. tusea e. sindromul Claude-Bernard-Homer

148. Urmatoarele semne reprezinta semne de inoperabilitate in

cancerul bronho-pulmonar, mai putin unul: a. metastaze extratoracice b. disfonie c. pluerezii maligne d. tumori bronsice la mai mult de 2 cm (de carina) e. hipertensiunea pulmonara

149. Care din urmatoarele semne nu intra in alcatuirea sindromului

esofagian: a. disfagia b. disfonia c. durerea retrosternala d. regurgitatia e. saloreea

150. Interventia chirurgicala indicata in acalazia cardiei este:

a. fundoplicatura Nissen b. esogastrectomia polara superioara c. operatia Heller d. dilatatii esofagiene e. operatia Lortat-Jacob (esofagectomia)

151. !!!!! Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, mai putin una:

a. riscul cancerizarii este mult mai mare pentru polipii vilosi colorectali

b. polipii colorectali constituie un factor major de risc penrtu aparitia adenocarcinoamelor colorectale

c. polipii cu dimensiuni mai mari de 1 cm trebuie consideratii intotdeauna suspectii de malignizare

d. in polipoza rectocoliza difuza malignizarea nu survine in absolut toate cozurile dupa un numar de ani

152. !!!!!! Sindromul Gardner NU cuprinde:

a. tumori multiple ale tesuturilor moi b. tumori osoase c. anomalii dentare d. pete pigmentare melenice pe tegumentul perioral e. polipoza digestiva difuza

153. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, mai putin una:

a. exista un determinism genetic al cancerului colic b. polipii si polipoza rectocolica reprezinta afectiunile

precanceroase cele mai frecvente si cu riscul cel mare de malignizare

c. cu cat numarul polipilor este mai mare cu atat riscul de malignizare creste

d. incidenta cancerului de colon nu este mai mare la pacientii cu rectocolita ulcerohemoragica decat la populatia normala

e. in etiologia cancerului colic este inclus si factorul alimentar 154. Neoplasmul colic sincron defineste:

a. tumori duble sau multiple avand localizari diferite pe cadrul colic

b. tumori colice cu aparitie succesiva c. tumora colica evoluind concomitent cu alta localilzare

tumorala d. neoplasm colic care prezinta simptomatologie clinica

155. In cancerul colic metastazele hepatice apar prin:

a. diseminare directa b. diseminare limfatica c. diseminare hematogena d. diseminare intraluminala e. diseminare peritoneala

156. Anemia este caracteristica pentru:

a. cancerul de colon drept b. cancerul de colon stang c. cancerul de colon transvers d. atat pentru cancerul de colon stang cat si pentru cel situat

transvers 157. Care din urmatoarele prelungiri ale glandei mamare este

constant intalnita: a. axilara b. subclaviculara c. submamara d. parasternala e. retromamelonara

158. Abcesul in buton de camasa se formeaza intre urmatoarele

structuri anatomice: a. grasimea premamara si glanda mamara b. grasimea premamara si grasimea retromamara c. glanda mamara si grasimea retromamara d. grasimea retromamara si muschii mare si mic pectoral e. grasimea premamara si glanda mamara

159. Reprezinta un criteriu clinic major de malignitate in cancerul

mamar: a. invazia superficiala si/sau profunda a unei tumori mamare b. prezenta unei tumori la nivelul sanului c. adenopatia axilara d. secretia mamelonara e. semne inflamatorii mamare

160. Care din urmatoarele grupe ganglionare invadate neoplazic

reprezinta metastaze la distanta in cancerul mamar: a. ganglionii subscapulari b. ganglionii axilari homolaterali c. ganglionii mamari externi

d. ganglionii mamari interni controlaterali e. ganglionii subclaviculari

161. Metastazele osoase in neoplasmul mamar prezinta

urmatoarele caracteristici cu exceptia: a. apar ca focare de osteoliza b. pot determina fracturi patologice c. apar ca focare de osteocondensare d. apar cu precadere la nivelul oaselor lungi si late

162. Care din urmatoarele metode pune diagnosticul de certitudine

in neoplasmul mamar: a. examenul clinic b. mamografia c. examenul histopatologic extemporaneu d. examenul histopatologic la parafina e. tomografia computerizata

163. Cea mai frecventa forma de hernie este

a. hernia inghinala oblica externa b. hernie inghinala directa c. hernie inghinala oblica interna d. hernie femurala e. hernia ombilicala

164. Hernia femurala se exteriorizeaza prin:

a. foseta peritoneala mijlocie b. foseta peritoneala laterala c. foseta peritoneala interna d. inelul crural e. inelul ombilical

165. Prezenta sacului herniar la nivelul orificiului inghinal superficial

caracterizeaza: a. hernia inghino-funiculara b. bubonocelul c. hernia inghino-interstitiala d. hernia inghino-scrotala e. punctul herniar

166. In herniile strangulate are indicatie absoluta:

a. manevra de reducere manuala b. tratamentul medical de reechilibrare c. tratamentul chirurgical d. tratamentul ortopedic

167. Care din urmatoarele forme de defecte parietale nu prezinta

sac peritoneal: a. herniile congenitale b. herniile dobandite c. eventratiile d. evisceratiile

168. Urmatorii factori favorizeaza aparitia

eventratiilor, mai putin unul: a. supuratia plagii operatorii b. tensiunea mare in suturile parietale c. eforturile fizice mari d. zona slaba anatomic a peretelui abdominal e. zona slaba dobandita a peretelui abdominal

_____________________________________________________

169. Ciosuridium tetani?, agentul cauzal al tetanosului, este: a. bacil gram + sporulat anaerob b. bacilul gram + aerob c. Cocobacil gram sporulat d. bacil gram + nesporulat anaerob e. bacil gram anaerob

170. Elementele esentiale pentru diagnosticul tetanosului sunt urmatoarele, mai putin unul:

a. prezenta unei plagi cu risc tetanigen b. spasmul muschilor faciali (rictus sardonicuas) c. edeme generalizate d. rigiditatea cefei e. convulsii (generalizate in alta varianta)

171. Urmatoarele tipuri de plagi sunt considerate cu risc

tetanigen, mai putin una: a. plagi intepate cu spini, cuie b. plagi anfractuase c. fracturile deschise d. plagile chirurgicale e. arsurile de gradul II si III

172. Fasceita necrozanta se caracterizeaza prin:

a. tromboza septica a vaselor nutritive ale pielii si consecutiv necroza cutanata

b. tromboza fasciala este mai putin intinsa decat cea cutanata

c. zona necrozana este deseori foarte dureroasa d. muschii si vasele sunt implicate in fenomenele

necrotice e. starea generala este nealterata

173. Abcesul gazos este determinat de:

a. infectia clostridiana b. bacilul carbunos c. bacilii gram anaerobi d. bacili gram + aerobi e. bacilus anthracis

174. Septicemia se caracterizeaza prin urmatoarele elemente,

mai putin unul: a. prezenta persistenta de germeni in sange b. existenta unui focar septic c. prezenta posibila a metastazelor septice d. manifestari generale: febra, frison, manifestari

cerebrale e. evolutie favorabila, vindecarea naturala fiind posibila

175. Care din urmatoarele este leziune cerebrala primara:

a. comotia cerebrala b. hematomul extradural c. hematomul subdural d. plagile scalpului e. fractura craniana

176. Encefalopatia posttraumatica este considerata:

a. leziune cerebrala primara b. leziune cerebrala secundara c. leziune subsecretanta d. leziune tardiva cu caracter evolutiv e. leziune tardiva cu caracter sechelar

177. Scara Glasgow pentru coma evolueaza urmatoarele

functii: a. oculara, motorie si verbala b. motorie si verbala c. respiratorie, oculara, verbala d. respiratorie, circulatorie, motorie e. motorie, respiratorie si oculara

178. Semnele de deteriorare (determinare) a starii unui pacient

cu TCC sunt urmatoarele, cu exceptia: a. scaderea nivelului de constienta b. bradicardia c. hipertensiunea d. hipotensiunea

e. respiratia profunda

179. Hematomul extradural se produce: a. intre calota osoasa si duramater b. intre calota osoasa si cortex c. intre duramater si cortex d. in parenchimul cerebral

180. Indicatiile de internare a unui pacient cu TCC minor sunt

urmatoarele, mai putin una: a. pierdere tranzitorie a cunostintei relatata de bolnav b. confuzie sau orice alta tulburare a starii de constienta

in momentul examinarii c. evidentierea unei fracuri craniene d. varsaturi, cefalee sau alte simptome sau semne

neurologice e. plaga scalpului la un pacient stabil

181. Traumatismele toracice inchise au urmatoarele

mecanisme de producere cu o EXCEPTIE: a. hipertensiunea aerina intracavitara b. ex(z)plozie c. compresiunea organelor intratoracice intre stern si

coloana d. incarcare traheobronsica e. decelare

182. Gravitatea traumatismelor toracice NU depinde de:

a. afectiuni preexistente la nivelul aparatului locomotor b. forta agentului vulnerant c. locul unde acesta actioneaza d. afectiuni preexistente la nivelul aparatului respirator e. varsta pacientului

183. In traumatismele toracice inchise prin mecanismul de

decelare se poate produce: a. hemoragie intraparenchimatoasa b. compresiunea organelor intratoracice intre stern si

coloana c. lezarea cutiei osoase toracice d. cresterea brusca a presiunii intrabronsice e. dezinsertia bronsiilor primitive din carina traheala

184. Care din urmatoarele NU reprezinta sindrom fiziopatologic

intalnit in traumatismele toracice inchise: a. peretele mobil b. compresiune c. contuzia toracica d. plamanul de soc e. incarcare traheo-bronsica

185. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la

traumatismele toracice inchise este adevarata: a. hemotoraxul apare ca urmare a lezarii bronhiilor b. pneumotoraxul cu supapa este cel mai periculos c. respiratia paradoxala apare in sindromul de

compresiune d. in sindromul de incarcare treaheobronsica se produce

fenomenul de aer pendulant e. cercul vicios Cournand apare in sindromul de perete

mobil

186. Referitor la sindromul de compresiune din traumatismele toracice inchise una din afirmatiile de mai jos este FALSA:

a. pneumotoraxul apare ca urmare a lezarii bronhiilor sau a parenchimului

b. in hemotorax sangele poate proveni din arterele intercostale

c. sindromul de compresiune nu poate aparea la nivelul cordului

d. cel mai periculos este pneumotoraxul cu supapa e. simpla pleurostomie poate salva viata pacientului

187. Care dintre urmatoarele forme ale fracturii NU apartin

categoriei fracturilor incomplete: a. fractura in lemn verde b. ingrosarea osului in zona metafizara c. tasarea d. fractura cominutiva e. fisura

188. Reprezinta semn de certitudine pentru fractura:

a. deformarea regiunii b. echimoza c. crepitatia osoasa d. scurtarea segmentului respectiv e. flictenele

189. Apartine complicatiilor locale imediate ale fracturilor:

a. pseudantroza b. congestia pulmonara c. embolia grasoasa d. fractura deschisa e. calusul vicios

190. Tratamentul chirurgical al fracturilor presupune

urmatoarele manevre, cu O EXCEPTIE: a. eliberarea si pregatirea fragmentelor osoase b. reducerea fracturii c. imobilizarea focarului de fractura cu aparat gipsat d. osteosinteza cu implante metalice e. mentinerea reducerii

191. Apartine sindromului algoneurodistrofic care poate

aparea in evolutia entorselor grave: a. redo(i)are articulara b. pseudartroza c. calusul vicios d. echimoza e. crepitatia osoasa

192. Este semn obiectiv pentru diagnosticul luxatiei:

a. durerea b. impotenta functionala c. deformarea regiunii articulare d. echimoza e. flictenele

193. Care din urmatoarele afirmatii privind amputatiile

traumatice este adevarata: a. explorarea intrumentala a bontului de amputatie este

interzisa b. pentru asigurarea homeostazei este indicata folosirea

garoului c. refacerea axelor vasculare este primul timp al operatiei

de replantare d. hemostaza cu ligaturi vasculare este permisa in cazul

sangerarii ample e. pozitionarea membrului traumatizat in pozitie decliva

diminueaza amploarea sangerarii

194. Care dintre urmatoarele semne clinice locale este caracteristic etapei de supuratie constituita a mainii:

a. febra b. frisoane c. fluctuenta d. trenee? limfangitice e. adenopatie

195. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice este indicatia in tratamentul infectiilor degetelor in stadiul incipient:

a. infiltratii locale cu antibiotice b. tratament local cu prisnit? c. excizia flictenei purulente d. extragerea unghiei e. decolarea unghiei

196. Care dintre urmatoarele afirmatii privind infectiile

degetelor si mainii este adevarata: a. supuratiile prelungite ridica suspiciunea unei osteite

subiacente b. flictena purulenta este intotdeauna expresia unui

panaritiu superficial c. infiltrarea locala de antibiotice este indicata

intotdeauna d. incizia se practica numai dupa aparitia fluctuentei e. infectiile degetelor si mainii apar prin diseminarea

hematogena a germenilor de la un focar septic

197. Care dintre urmatoarele semne clinice locale apare in perioada de debut a infectiilor degetelor si mainii:

a. fluctuenta locala b. flictena purulenta c. febra d. edem dur, in tensiune e. fistula purulenta

198. O plaga injunghiata abdominala care intereseaza si ficatul

este o plaga: a. simpla b. compusa c. penetranta d. penetranta si perforanta e. hemoragica

199. Etanseizarea plagii este realizata de catre:

a. tesutul fibros b. epitelizare c. leucocite d. procesul de contractie al plagii e. tesutul de granulatie

200. Nu poate regenera:

a. epidermul b. tesutul hepatic c. mucoasa gastrica d. pielea e. mucoasa labiala

201. Reactia de sinteza a colagenului necesita urmatoarele cu o

exceptie a. aminoacizi b. vitamina C c. vitamina B12 d. fier e. oxigen

202. Pentru a favoriza cicatrizarea plagii NU poate fi utila

administrarea: a. insulinei la diabetici b. antibioticelor in plagile contaminate c. cortizonului in inflamatii d. sutura intarziata la plagile contaminate e. albuminei umane la bolnavii cu hipoproteinemie

203. Incizia efectuata pentru a drena in abces este:

a. o plaga curata b. o plaga curata contaminata c. o plaga curata abundent contaminata

d. o plaga curata supurata e. o plaga infectata de la inceput

204. Prima reactie de aparare este reprezentata de:

a. inflamatia locala b. faza limfatica c. elementele celulare si umorale din circulatie d. fagozitoza

205. Urmatoarele modificari hematologice se pot intalni in

cursul evolutiei unei infectii mai putin una: a. leucocitoza b. leucopenie c. anemie d. aparitia antigenului carci??embrionar (AgCE)

206. Din grupa stafilococilor cutanate NU face parte:

a. foliculita b. furunculul c. hidrosadenita d. erizipelul

207. Care din urmatoarele forme de inflamatie este localizata:

a. celulita b. abcesul c. flegmonul d. furunculul antracoid

208. Urmatoarele caractere definesc furunculul, mai putin

unul: a. infectie stafilococica b. caracter necrozant c. afecteaza foliculul pilos si glanda sebacee adiacenta d. vindecare se produce chiar daca nu se elimina

burbionul

209. Care din urmatoarele forme de infectie nu necesita incizie: a. celulita b. abcesul c. flegmonul d. furunculul antracoid

210. Antraxul se intalneste mai frecvent:

a. la batrani si copii b. la persoanele in????tarate c. la ingrijitori de animale d. la diabetici

211. Pustula maligna NU necesita:

a. pansament simplu, uscat b. penicilina G c. ser anticarbunos d. incizie

212. Fasceita necrozanta NU implica in procesul patologic:

a. muschii si vasele b. tegumentele c. fasciile de invelis ale muschilor d. vasele nutritive ale pielii?

213. In care din urmatoarele forme ale infectiilor clostridiene

stare generala este profund alterata: a. gangrena g....asa (gazoasa) b. abcesul gazos c. miozita localizata d. celulita crepitanta

214. Septicemia se caracterizeaza prin urmatoarele, mai putin

una: a. prezenta persistenta de germeni in sange

b. prezenta trecatoare a germenilor in sange c. existenta unui focar septic d. existenta unor metastaze septice

215. Tratamentul septicemiilor presupune:

a. antibioterapie energica si neinterventia asupra focarului septic

b. asanarea focarului septic si tratarea focarelor metastatice

c. cresterea rezistentei? nespecifice antiinfectioase d. terapie patogenica simptomatica

216. Urmatoarele leziuni sunt considerate plagi cu risc

tetanigen, mai putin una: a. plagi intepate b. plagi anfractuase c. arsurile de grad II si III d. plagile deschise in care nu exista conditii de

anaerobioza

217. Arsura de gradul IV se caracterizeaza prin: a. durere locala intensa b. flictena cu lichid scrocitrin c. escara rigida, uscata d. hiperpigmentare reactiva e. escara elastica si lucioasa

218. Privitor la socul arsilor este adevarata afirmatia:

a. corect tratat, socul se remite in circa 2 luni b. are perioada de latenta mare pana la instalare c. insuficienta multipla de organ apare rapid d. apare dupa 2 luni de evolutie a arsurii e. masurile de tratament local sunt mai importante in

aceasta etapa decat reechilibrare

219. Degeratura de gradul 2 se caracterizeaza prin: a. cianoza extremitatii b. edem masiv c. gangrena uscata d. flictene e. durere putin intensa

220. Scaderea temperaturii centrale a corpului sub 24 C

produce: a. frison b. cresterea pulsului c. hipertensiune arteriala d. incetinirea functiilor vitale e. disparitia activitatii electrice a cordului

221. Referitor la tratamentul degeraturilor este adevarata

afirmatia: a. copiii pot prezenta tulburari de crestere la nivelul

membrului degerat b. excizia zonelor de necroza se face imediat dupa

dezghetare c. dezghetarea lenta este extrem de dureroasa d. profilaxia antitetanica nu este obligatorie e. asistarea respiratiei este obligatorie

222. NU apartine tabloului clinic al hemoragiei acute:

a. tensiunea arteriala scazuta b. amplitudinea pulsului scazuta c. frecventa pulsului redusa d. tegumentele palide e. tegumentele transpirate

223. Pentru depistarea bolnavilor hemofilici este necesar:

a. timpul Howell b. timpul Quick

c. timpul de sangerare d. numararea trombocitelor e. numararea leucocitelor

224. In care din urmatoarele situatii apare incompatibilitatea

de grup Rh intre mama si fat: a. mama Rh +, fatul Rh - b. mama Rh +, fatul Rh + c. mama Rh -, fatul Rh - d. mama Rh -, fatul Rh + e. mama Rh sensibilizata Rh +, fatul Rh +

225. NU constituie indicatie pentru transfuzii:

a. anemia acuta b. anemia megaloblastica c. hemodializa d. trombocitopenia idiopatica e. policitemia vera

_______________________________________________ 226. NU se poate transmite prin transfuzii

a. hepatita virala b. SIDA c. sifilisul d. talasemia e. malaria

227. Diagnosticul de apendicita acuta se sprijina pe

urmatoarele, cu exceptia: a. hiperestezie cutanata b. aparare musculara in fosa iliaca dreapta c. durere provocata in fosa iliaca dreapta d. semnul lui Blumberg pozitiv e. semnul lui Giordano pozitiv

228. NU apartine formelor clinice topografice de apendicita

acuta: a. apendicita pelvina b. apendicita catarala c. apendicita mezoceliaca d. apendicita retrocecala e. apendicita subhepatica

229. NU apartine formelor clinice totpografice de apendicita

acuta: a. apendicita pelvina b. apendicita flegmonoasa c. apendicita mezoceliaca d. apendicita retrocecala e. apendicita subhepatica

230. Care este cea mai frecventa forma clinica a diverticulozei

intestinale: a. forma asimptomatica b. sondromul carcinoid c. sindromul Konig d. sindromul de malabsorbtie e. forma complicata

231. Ce anume NU apartine sindromului Konig

a. meteorismul b. crize paroxistice c. semnul Blumberg este pozitiv d. la sfarsitul crizei se produc zgomote intestinale e. la sfarsitul crizei bolnavul are scaun diareic

232. Privitor la infarctul enteromezentereic este falsa afirmatia: a. se caracterizeaza prin infiltratia hemoragica difuza a

peretelui intestinal b. are prognostic prost c. frecvent bolnavii au ateroscleroza sistemica d. mortalitatea postoperatorie este foarte mare e. infarctul enteromezenteric total beneficiaza doar de

interventie chirurgicala

233. Frisoanele asociate ascensiunii termice pot sugera urmatoarele afectiuni cu O EXCEPTIE: a. ocluzie intestinala b. angiocolita c. apendicita acuta gangrenoasa d. infectie urinara e. colecistita acuta gangrenoasa

234. Cand nu exista aparare musculara evidenta dar banuim

existenta unei iritatii peritoneale, se cauta semnul: a. Murphy b. Giordano c. Psoasului d. Mandet e. Blumberg

235. O tumora sensibila la palpare, cu limite imprecise si cu

semne generale de insotire ca febra si frisonul poate fi intalnita in afectiunile de mai jos cu exceptia uneia. Indicati-o: a. plastron apendicular b. inflamatie septica peritumorala in cancerul colic c. anexia acuta plasdtronata d. hernia ombilicala incarcerata e. plastron colecistic

236. La auscultatia abdominala absenta totala a zgomotelor

peristaltice este sugestica pentru: a. colica biliara b. apendicita acuta c. diverticulita acuta d. ocluzia intestinala mecanica e. peritonita generalizata

237. Durerea vie care obliga bolnavul la intreruperea inspirului

profund in timp ce examinatorul apasa bland peretele abdominal sub rebordul costal drept, reprezinta semnul: a. Blumberg b. Murphy c. Mandel d. Psoasul e. Giordano

238. Examenul zonelor herniare si al cicatricilor postoperatorii

este obligatoriu in special daca exista semne de: a. peritonita generalizata b. orhiepiddidimita acuta c. apendicita acuta d. colica renoureterala e. ocluzie intestinala

239. Cancerul de colon:

a. are incidenta crescuta la persoane peste 65 ani b. deobicei apare in prezenta unei afectiuni

precanceroase evidente clinic c. este reprezentat cel mai adesea de sarcoame d. beneficiaza numai de tratament chirurgical e. reprezinta cea mai rara localizare a neoplasmelor de

tub digestiv

240. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la cancerul de colon este adevarata: a. de obicei exista tumori multiple b. in peste 90% din cazuri este reprezentat de

adenocarcinoame c. adenocarcinomul mucoid are agresivitate minima d. forma macroscopica scleroasa este cea mai frecventa e. carcinoamele epidermoide apar la nivelul cecului

241. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la cancerul de

colon este FALSA: a. diseminarea directa circumferentiala duce la

stenozarea lumenului b. tumorile carcinoide secreta serotomina c. diseminarea longitudinala microscopica o depaseste

cu aproximativ 5 cm pe cea macroscopica d. diseminarea hematogena duce la aparitia metastazelor

hepatice e. alternanta constipatie-diaree este inalt sugestiva

pentru cancerul colic

242. Manifestarile clinice specifice ale cancerului colic in general constau in urmatoarele semne si simptome cu O EXCEPTIE. Indicati-o: a. constiaptii b. durere colicativa c. sangerari mici si repetate d. scaune creionate e. alternanta constipatie-diaree

243. In cancerul colic diareea persistenta se poate intalni in

localizarea pe: a. ascendent b. descendent c. unghiul splenic d. unghiul hepatic e. cec

244. Nu reprezinta manifestare clinica specifica a cancerului

rectal: a. tumora palpabila in fosa iliaca dreapta b. defecatia incompleta c. scaunele creionate d. tenesmele rectale e. sangerarile mici si repetate in timpul defecatiei

245. Hipersplenismul prezinta cel putin una din urmatoarele:

a. exacerbarea functiei imunologice b. splenomegalie c. cresterea numarului de leucocite d. cresterea numarului de trombocite e. cresterea numarului de hematii

246. Hipersplenismul secundar prezinta:

a. consecinta a splenectomiei b. consecinta unei boli congenitale hematologice c. consecinta unei boli hematologice dobandite d. consecinta unei hipertensiuni portale e. consecinta unei hipertensiuni esentiale

247. Hemoragia in doi timpi exprima:

a. leziune parenchimatoasa liniara b. leziune anfractuasa splenica c. leziune toraco-abdominala inferioara stanga d. leziune pediculara splenica e. leziune subcapsulara splenica

248. Nu are indicatie (medicatie) de splenectomie:

a. splina mobila b. hipersplenismul primar

c. leucemia acuta d. boala Gaucher e. policitemia vera

249. ???? In investigatiile paraclinice pancreatice are

prognostic de gravitate: a. determinarea amilazei b. determinarea calcemiei c. determinarea bilirubinei d. determinarea glicemiei e. determinarea numarului de trombocite

250. Rolul determinant in tratamentul pancreatitei acute il

constituie: a. interventie chirurgicala in urgenta b. aspiratia naso-gastrica c. antibioterapia tintita d. administrarea de antienzime pancreatice e. reechilibrarea hidroelectrolitica

251. ???? Triada Owen este alcatuita din:

a. durere, icter, melena b. durere, icter, febra c. durere, icter, varsaturi d. icter, hemoperitoneu, absenta tranzitului intestinal e. icter, hematemeza, febra

252. ???? Chistul hidatic hepatic cel mai frecvent are

simptomatologia: a. legata de dimensiunile sale b. de tip biliar c. de tip dispeptic d. infectioasa e. pulmonara

253. Hidropsul vezicular este determinat de:

a. migrarea unui calcul din colecist in coledoc b. acumularea unui lochid clar sau mucus in colecist c. inclavarea unui clacul la nivelul infundibulului d. infectarea bilei din vezicula biliara e. pancreatita acuta

254. Care din urmatoarele NU reprezinta o complicatie

mecanica a litiazei veziculare: a. hidropsul vezicular b. litiaza secundara de coledoc c. fistula biliara interna d. fistula biliara externa e. colecistita acuta

255. Triada Chauffard cuprinde:

a. durere, icter, melena b. durere, icter, hematemeza c. durere, icter, febra d. icter, febra, melena e. durere, sindrom dispeptic, febra

256. Forma supraacuta (angiocolita ictero-uremigena) a litiazei

coledociene este caracterizata de urmatoarele, cu exceptia: a. apare la bolnavi tineri b. soc toxico-septic c. colaps d. insuficienta hepatica e. insuficienta renala

257. Ischemia cronica intestinala este caracterizata de urmatoarele, cu exceptia: a. durerea are caracter de crampa b. durerea este proportionala cu cantitatea de alimente

ingerate c. durerea se calmeaza la medicatia antiacida d. poate prezenta sindrom de malabsorbtie intestinala

258. Care din urmatoarele semne NU este intalnit infarctul

entero-mezenteric: a. durere abdominala b. pneumoperitoneu c. stare de soc d. meteorism abdominal e. scaune hemoragice

259. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la apendicita

acuta este falsa: a. este cea mai frecventa dintre afectiunile chirurgicale

abdominale b. prezinta un mare polimorfism clinic c. exista paralelism absolut intre semnele clinice si

leziunile anatomice d. evolutia procesului inflamator este imprevizibila

260. Care din urmatoarele forme de apendicita acuta evolueaza

ca o ocluzie intestinala febrila: a. apendicita pelvina b. apendicita retrocecala c. apendicita subhepatica (subcecala) d. apendicita mezoceliaca e. apendicita hipertoxica

261. Triada lui Die(c)ulafoy cuprinde:

a. hiperestezie cutanata, apare musculatura (aparare musculara) in fosa iliaca dreapta, durere in fosa iliaca dreapta

b. durere provocata in fosa iliaca dreapta, varsaturi, febra (durere in fosa iliaca stanga, v, f)

c. stare de soc, febra, aparare musculatura in fosa iliaca dreapta

d. hiperstezie cutanata, manevra Blumberg pozitiva, febra

e. durere provocata in fosa iliaca dreapta, intreruperea tranzitului intestinal, febra

262. Apendicita acuta la varstnic se prezinta adesea:

a. asimptomatica b. sub forma unui sindrom tumoral subocluziv c. ca un sindrom toxico-septic d. cu fenomene peritoneale e. cu tabloul clinic clasic

263. Factorul etiologic cel mai frecvent intalnit in pancreatita

acuta este: a. litiaza biliara b. obstructia duodenala c. hiperlipoproteinemia d. obstructia ducturilor pancreatice e. infectiile virale

264. Care din urmatoarele enzime este responsabila de aparitia

hemoragiilor intr-o pancreatita acuta: a. tripsina b. elastaza c. lipaza d. kalicreina e. histamina

265. Examenul fizic intr-o pancreatita acuta paote releva urmatoarele, cu exceptia: a. grade diferite de soc b. febra c. zgomote intestinale accentuate d. pleurezie stanga e. apare musculatura abdominala

266. In pancreatita acuta tratamentul chirurgical este indicat

in urmatoarele situatii, cu exceptia: a. la debutul afectiunii b. dubii de diagnostic c. lipsa de raspuns la tratamentul medicamentos d. abcese pancreatice e. hemoragie digestiva

267. Investigatiile biochimice intr-o pancreatita acuta NU

include: a. leucocitoza b. anemia c. glicozuria d. hipercalcemia e. hiperamilazemia

268. In care din urmatoarele afectiuni NU este indicata

splenectomia: a. leziunile traumatice ale splinei b. tumorile splenice c. abcesele splinei d. hipersplenismul primar e. leucemiile acute

269. Factor favorizanti ai aparitiei ulcerului duodenal sunt

urmatorii, cu exceptia: a. varsta tanara b. grupa sanguina AII c. terenul neuro-endocrin dezechilibrat d. factori alimentari e. stresul

270. ???Care din urmatoarele forme de ulcer prezinta tablou

clinic asemanator ulcerului duodenal: a. ulcerul juxtacardial b. ulcerul gastric prepiloric c. ulcerul situat la nivelul marii curburi gastrice d. ulcerul duodenal postbulbar e. ulcerul esofagian

271. Urmatoarele afirmatii cu privire la ulcerul gastric sau

duodenal sunt adevarate, mai putin una: a. tratamentul medical corect efectuat si sustinut poate

vindeca ulcerului b. ulcerul cu evolutie indelungata in pusee succesive

evolueza frecvent spre aparitia complicatiilor c. tratamentul chirurgical este singurul care paote aduce

vindecarea d. nisa ulceroasa este un semn direct de diagnostic

radiologic e. evolutia naturala a ulcerului gastric sau duodenal este

ciclica

272. ???Complicatia cea mai grava a ulcerului gastro-duodenal este: a. perforatia b. stenoza in faza initiala c. stenoza in faza avansata d. hemoragia e. penetratia

273. Urmatoarele afirmatii cu privire la hernia hiatala de alunecare sunt adevarate, mai putin una: a. este cea mai frecventa b. esofagul are lungime normala c. unghiul His este deschis d. cardia migreaza intratoracic e. nu asociaza reflux gastro-esogian

274. Semnul Virchow-Troisier reprezitna:

a. adenopatie supraclaviculara stanga b. adenopatie cervicala stanga c. adenopatie inghinala stanga d. disparitia matitatii hepatice e. bombarea fundul de sac Douglas

__________________________________________________ 275. Fractura in lemn verde reprezinta:

a. o fractura completa transversala b. o fractura cu multiple traiecte c. o fractura incompleta d. o fractura cu traiect elicoidal e. o decolare diafizo-epifizara

276. Care din urmatoarele semne clinice are caracter de

certitudine pentru diagnosticul unei fracturi: a. durerea intensa in punct fix b. flictenele c. echimoza locala d. crepitatiile osoase e. tumefactia regiunii

277. Care din urmatoarele afectiuni este o complicatie generala

imediata grava a fracturilor: a. litiaza urinara b. ... embolie (pulmonara - scris)?? c. atrofia musculara d. decalcifierea osoasa e. pseudartroza

278. In absenta examenului radiologic, diagnosticul diferential

al fracturii cu scurtarea membrului, se face cu: a. entorsa b. luxatia c. contuzia d. fractura in lemn verde e. osteita

279. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la entorse

este adevarata: a. dupa producere suprafetele articulare nu revin in

pozitia initiala, anatomica b. pot fi congenitale c. se pot complica cu pseudartroze d. in toate situatiile, la examenul clinic, se constata

mobilitate articulara anormala e. formele usoare nu necesita imobilizare in aparat gipsat

280. Care dintre urmatoarele luxatii este cel mai frecvent

intalnita: a. scapulohumerala b. acromicclaviculara? c. coxofemurala d. luxatia cotului e. luxatia genunchiului

281. Care din urmatoarele masuri terapeutice este

CONTRAINDICATA in fractura costala simpla: a. administrarea de antialgice uzuale b. mobilizarea focarului de fractura cu benzi de

leucoplast c. administrarea de fluidifiante ale sputei

d. bandaj toracic circular e. infiltratia nervilor intercostali

282. Voletul costal reprezinta:

a. aparitia miscarilor respiratorii paradoxale b. pneumotoraxul consecutiv fracturii costale c. hemotoraxul consecutiv fracturii costale d. fractura costala cu deplasare e. peretele toracic cuprins intre doua linii de fracturi

costale

283. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la voletul costal este FALSA: a. poate sa duca la instalarea unei insuficiente

respiratorii acute b. duce la aparitia miscarilor respiratorii paradoxale c. voletul posterior are consecinte functionale

respiratorii severe d. fixarea provizorie a voletului reprezinta una din

masurile de prim ajutor e. uneori este necesara respiratia artificiala

284. Leziunile traumatice ale organelor parenchimatoase

abdominale sunt grave prin: a. intensitatea manifestarilor locale b. prezenta semnelor de iritatie peritoneala c. instalarea socului hemoragic d. disparitia matitatii hepatice e. instalarea unei ocluzii intestinale

285. Leziunile traumatice ale organelor cavitare abdominale

sunt insotite de: a. hemoragie digestiva superioara b. semne de iritatie peritoneala c. lipotimie la trecerea in ortostatism d. marirea matitatii hepatice e. alterarea precoce si profunda a starii generale

286. Care din urmatoarele leziuni se pot produce in contuziile

puternice de hipocondru stang: a. rupturi duodenale b. leziuni ale splinei c. leziuni ale venelor suprahepatice d. desinsertia de mezenter e. rupturi de vezica urinara

287. Care dintre urmatoarele etape NU apartine evalurarii

globale initiale a politraumatizatului: a. daca exista hemoragie digestiva b. prezenta si eficienta activitatii cardiace c. daca exista sangerare externa ampla d. daca exista leziuni vertebro-medulare e. daca exista fracturi ale membrelor

288. Care dintre urmatoarele leziuni se situeaza pe primul loc

din punctul de vedere al urgentei: a. fracturi inchise ale membrelor b. plagi superficiale c. asfixie acuta d. eventratii posttraumatice e. insuficienta respiratorie cronica (IRC)

289. Care dintre urmatoarele afirmatii privind resuscitarea

cardiovasculara este adevarata: a. leziunile cerebrale ireversibile apar dupa 10 minute de

la oprirea cardio-circulatorie b. dupa oprirea respiratiei este posibila mentinerea

spontana a activitatii circulatorii eficiente pentru scurt timp

c. eficienta masajului cardiac extern este dovedita de aparitia pulsatiilor la artera radiala

d. in resuscitarea cu un singur reanimator, raportul dintre compresiunile sternale si insulfatiile pulmonare este de 5 la 1

e. cel mai frecvent, ineficienta respiratiei artificiale este cauzata de prezenta corpilor straini in caile respiratorii

290. Prima manevra efectuata in cazul stopului cardio-

respirator este: a. masajul cardiac extern b. verificarea reactivitatii pupilare la lumina c. respiratia artificiala d. verificarea prezentei pulsului la artera radiala e. controlul permeabilitatii cailor respiratorii

291. Cu care dintre urmatoarele leziuni se poate complica

resuscitarea cardio-respiratorie: a. ruptura renala b. perforatia stomacului c. ruptura de menisc d. perforatia duodenului e. ruptura pancreasului

292. Care dintre urmatoarele etape NU apartine evaluarii

globale initiale a politraumatizatului: a. prezenta si eficienta miscarilor respiratorii b. prezenta si eficienta activitatii cardiace c. daca exista sangerare externa ampla d. daca exista fracturi ale membrelor e. daca exista hematurie

293. Care dintre urmatoarele afirmatii privind evaluarea

leziunilor produse prin arsura este adevarata: a. indicele prognostic sub 100 semnifica evolutia frecvent

letala b. fata anterioara a trunchiului reprezinta 9% din

suprafata corporala c. primul gest efectuat in cazul unui bolnav cu arsuri este

stabilirea indicelui prognostic d. flictena cu lichid sanguinolent apare in arsura de

gradul III e. indicele prognostic reprezinta suma suprafetelor arse

exprimate procentual

294. Care dintre urmatoarele leziune este caracteristica pentru arsura de gradul II: a. eritem b. edem c. flictena cu lichid sero-citrin d. zona de escarificare e. flictena cu lichid sanuinolent

295. Care dintre urmatoarele afirmatii privind aspectul

anatomo-patologic al leziunii complete produse prin arsura este adevarata: a. in zona de staza circulatia capialra este oprita b. in zona coagulare leziunile sunt reversibile c. in zona de hiperemie apare incetinirea fluxului capilar d. zona de staza este situata la periferia leziunii e. profunzimea zonei de coagulare este dependenta

durata de actiune a agentului vulnerant

296. Care dintre urmatoarele afirmatii privind socul caloric este adevarata: a. administrarea diureticelor impiedica aparitia socului

caloric b. ingestia abyndenta de lichide este un factor

predispozant pentru aparitia socului caloric c. alura ventriculara este mult crescuta

d. bolnavul este bradipneic e. bolnavul prezinta tremuraturi? si frisoane

297. Care dintre urmatoarele afirmatii privind socul caloric este

adevarata: a. rinichiul este organul cel mai sensibil la agresiunea

termica b. tensiunea arteriala tinde rapid sa creasca c. febra preexistenta duce la adaptarea organismului la

cresterea temperaturii d. ingestia abundenta de lichide este o masura de

profilaxie in socul caloric e. perturbarile functionale ale parenchimelor au la baza

un determinism homronal

298. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al socului caloric: a. temperatura centrala a corpului de 38 C b. bradicardie c. tegumente uscate, rosu-cenusii d. flictene tegumentare sero-hemoragice e. hipertensiune arteriala

299. Pseudartroza reprezinta:

a. consolidarea lenta, intarziata a unei fracturi b. absenta consolidarii unei fracturi c. consolidarea in pozitie vicioasa a unei fracturi d. o fractura cu traiesct intraarticular e. redoare articulara

300. Care din urmatoarele semne clinice are caracter de

probabilitate pentru diagnosticul unei fracturi: a. mobilitatea patologica a regiunii sau segmentului b. deformarea axului membrului c. scurtarea membrului d. intreruperea continuitatii reliefului osos e. flictenele

301. Care dintre urmatoarele semne clinice poate fi constatat

la examenul obiectiv al unui bolnav cu entorsa: a. scurtarea membrului b. crepitatii osoase c. modificarea axului membrului d. tumefactie locala e. lipsa transmiterii miscarii de la segmentului proximal la

cel distal

302. Care din urmatoarele afirmatii privind luxatia este adevarata: a. dupa producere suprafetele articulare isi pastreaza

raporturile anatomice initiale b. articulatia prezinta mobilitate patologica c. examenul radiologic este facultativ d. tratamentul consta in gimnastica medicala e. leziunile nervoase sau vasculare se produc numai in

cazul asocierii cu fracturi

303. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta o complicatie tardiva a fracturilor: a. tulburarile de crestere la copii b. infectarea focarului de fractura c. embolia grasoasa d. boala tromboembolica e. retentia de urina

304. Obiectivul tratamentului ortopedic in fracturi este

reprezentat de: a. imobilizarea segmentului afectat

b. tractiunea intensa si de scurta durata asupra extremitatii distale a membrului afectat

c. tractiunea lenta asupra extremitatii distale a membrului afectat

d. aplicarea unei atele gipsene e. reducerea deplasarii si mentinerea in contact a

fragmentelor osoase

305. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hemotoraxul posttraumatic este adevarata: a. hemotoraxul masiv necesita reechilibrare volemica b. hemotoraxul de amploare mica asociaza fenomene de

insuficienta respiratorie c. insuficienta respiratorie in hemotoraxul masiv este

tratata prin respiratie artificiala d. hemotoraxul are ca expresie clinica cresterea

sonoritatii pulmonare e. hemotoraxul de amploare mica nu necesita internare

306. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pneumotorax

este adevarata: a. la percutia hemitoracelui afectat apare o zona de

submatitate b. pneumotoraxul unilateral nu produce insuficienta

respiratorie grava c. in pneumotorax puntia pleurala se face in spatiul VIII

intercostal pe linia axilara posterioara d. pneumotoraxul cu supapa nu produce insuficienta

respiratorie e. aerul din pneumotoraxul cu supapa provine din

exterior printr-o plaga punctiforma a peretelui toracic

307. Care din urmatoarele semne clinice apar in tamponada cardiaca: a. paloare tegumentara b. disparitia matitatii cardiace c. turgescenta jugularelor d. durere exacerbata in inspir e. hipertensiune arteriala

308. Care din urmatoarele masuri de prim ajutor in

traumatismele abdominale este corecta: a. reechilibrarea volemica prin ingestie de lichide b. instalarea unei perfuzii in caz de tahicardie si

hipotensiune c. folosirea de antialgice opiacee d. explorarea si sutura plagilor abdominale e. reducerea evisceratiei posttraumatice

309. Care este semnul clinic cel mai important in

traumatismele renale: a. hematuria b. uretroragia c. durerea lombara d. impatare in flane e. semne de iritatie peritoneala

310. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la ruperile de

vezicula urinara este adevarata: a. tulburarile de mictiune sunt absente b. se produc in special cand vezica urinara este goala c. sondajul vezical ca masura de prim ajutor este

obligatoriu d. cand ruptura se face in cavitatea peritoneala apare

globul vezical e. hematuria este aproape constanta

311. Care dintre urmatoarele leziuni face parte din categoria a

doua din punctul de vedele al urgentei: a. plaga penetranta cu soc hemoragic

b. amputatie traumatica a unei extremitati c. evisceratie posttraumatica d. fractura inchisa a unui membru e. arsura intinsa a fetei

312. Care dintre urmatoarele afirmatii privind resuscitarea

cardio-respiratorie este adevarata: a. in absenta pulsului la artera pedioasa? trenioe

omceput masajul cardiac extern asociat cu respiratia artificiala

b. sistarea respiratiei este intotdeauna asociata cu oprirea imediata a activitatii cardiace

c. reactivitatea ouoilara la lumina atesta eficienta resuscitarii cardio-respiratorii

d. in resuscitarea cu doi reanimatori raportul dintre compresiunile sternale si insulfatiile pulmonare este de 15 la 2

e. cea mai eficienta metoda de respiratie artificiala este respiratia gura la nas

313. Care dintre urmatoarele semne indica eficienta resuscitarii

cardi-respiratorii: a. prezneta pulsului la artera radiala b. midriaza pupilara la stimuli luminosi c. aparitia respiratiei spontane d. distensia gazoasa a stomacului e. permeabilitatea cailor respiratorii

314. Care dintre urmatoarele afirmatii privind eficienta

resuscitarii cardio-respiratorii este adevarata: a. cea mai frecventa cauza de ineficienta a respiratiei

artificiale este extensia inadecvata a capuluil b. eficienta masajului cardiac extern este confirmata de

aparitia pulsatiilor la artera radiala sincrone cu compresiunile sternale

c. dupa stopul cardiac este posibila prezenta unei activitati respiratorii eficienta pentru scurt timp

d. in lipsa oxigenarii cerebrale pupila este miotica e. eliminarea completa a apei din plamani in caz de inec

este obligatorie pentru o respiratie artificiala eficienta

315. Care dintre urmatoarele leziuni este caracteristica pentru arsura de gradul III: a. flictena cu lichid sanguinolent b. edemul c. eritemul d. necroza tegumentara combustionala? totala e. flictena cu lichid sero-citrin

316. Evaluarea leziunilor produse prin arsura se face tinand

cont de: a. pericolul infectiei b. gradul arsurii c. prezentei durerii d. varsta bolnavului e. pierderea de lichide

317. Care dintre urmatoarele manevre este obligatorie in

acordarea primului ajutor la bolnavii cu arsuri: a. curatarea suprafetei arse b. profilaxia tetanosului c. montarea sondei vezicale d. montarea sondei gastrice e. spalarea suprafetei arse cu solutii antiseptice

318. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al

socului caloric: a. bradipnee b. tegumente marmorate, palid-cianotice c. tensiunea arteriala initial normala

d. alura ventriculara normala e. frisoane

319. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al

hipotermiei accidentale generalizate: a. tahicardie b. polipee c. transpiratii reci d. tegumente palide e. tensiunea arteriala scazuta de la inceput

320. Care dintre urmatoarele semne apartine tabloului clinic al

hipotermiei accidentale generalizate: a. somnolenta b. hipertensiune arteriala c. tegumente rosu-cenusii d. flictene cu lichid serocitrin e. polipnee

________________________________________________________ 321. Indicati care din afirmatiile de mai jos referitoare la

tumorile benigne colorectale? este FALSA: a. tumorile benigne epiteliale se numesc polipi b. polipii polipii adenomatosi? sunt cei mai frecventi c. tumorile neepitiliale sunt frecvent intalnite d. orice leziune de tipul polipilor trebuie extirpata e. lei??????? se dezvolta din musculatura neteda

322. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la tumorile

benigne neepiteliale colorectale este FALSA: a. descoperirea? lor reflecta tesutul de origine b. manifestarile clinice sunt tardive c. se intalnesc rar d. tulburarile de tranzit pe care le determina sunt

datorate ulcerarii tumorii e. tratamentul consta in rezenctia limitata a segmentului

purtator?

323. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la polipii colorectali este adevarata: a. cei adenomatosi se intalnesc rar b. cei vilosi? sunt localizati mai ales pe cec c. polipii pediculati au baza larga de implantare d. constipatia un factor de risc pentru aparitia tumorilor

maligne neepiteliale e. riscul ????cerizarii este mai mare pentru polipii vilosi

324. ?????/ de rev Referitor la relaia polipi colorectali-cancer,

una din afirmatiile urmatoare este FALSA: a. orice tip de polipi se paote transforma in neoplzis b. polipii de peste 2 cm trebuie considerati intotdeauna

suspecti de malignitate c. supravegherea evolutiei purtatorilor de polipi este

obligatorie d. in polipoza rectocolica difuza malignizarea este o

regula e. riscul cancerizarii? este mai precoce pentru polipii

vilosi?

325. Manifestarile clinice ale polipilor colorectali constau in urmatoarele CU O EXCEPTIE, indicati-o: a. scaune frecvente, abundente, moi pentru tumorile

viloase rectale b. sindroamele de impregnare neoplazica in cazul

transformarii lor maligne c. durere la defecatie d. rectoragii e. tulburari de tranzit

326. Unul din elementele de mai jos NU apartine sindromului

Gardner?:

a. polipoza difestiva difuza b. asociatii dentare c. tumori multiple de tesuturi moi d. pete ?????zice pe buze si tegumentul perioral e. c??????e ale mandibulei

327. Triada lui Owen caracteristica hemobiliei? este

reprezentata de urmatoarea asociere: a. febra, frison, icter b. prurit, icter, colica? c. colica, icter, melena d. frison, colica, icter e. icter, polialkiurie?, frison

328. Chistul hidatic hepatic este o tumora:

a. maligna b. necapsulata c. solida d. generata de forma adulta a Teniei Echinococus e. infiltrativa

329. Referitor la examenele paraclinice in chistul hidatic, este

adevarata afirmatia: a. eozinofilia este intotdeauna prezenta b. radiografia simpla a hipocondrului drept evidentiaza o

formatiune chistica in aria de proiectie a ficatului c. scintigrafia arata o zona hipercaptanta? care coincide

ca localizare cu pozitia (prezenta) chistului d. intradermoreactia la tuberculina este intotdeauna

pozitiva e. ecografia ofera date asupra localizarii si continutului

formatiunii

330. Reprezinta factori favorizanti ai aparitiei calculilor biliari urmatoarele circumstante, CU O EXCEPTIE: a. sexul feminin b. infectiile biliare c. varsta d. alimentatia bogata in vegetale e. distantare mare a meselor

331. Sindromul dispeptic biliar este reprezentat de asocierea

urmatoarele elemente, CU O EXCEPTIE: a. greata b. gust acru matinal c. balonare postprandiala d. cefalee e. varsaturi

332. Reprezinta complicatii posibile ale litiazei veziculei biliare

urmatoarele afectiuni, CU O EXCEPTIE: a. neoplasmul caii biliare principale b. colecistita acuta c. litiaza caii biliare principale d. neoplasmul veziculei biliare e. fistula biliara externa

333. Durerea din ulcerul perforat se caracterizeaza prin:

a. imobilizarea bolnavului in pozitia antalgica b. iradiere posterioara c. localizare in hipocondrul stang d. intensitate medie e. apare dupa un abuz alimentar

334. Tuseul rectal efetuat unui pacient cu ulcer perforat

evidentiaza ca element caracteristic: a. melena b. prezenta hemoroizilor c. bombare dureroasa a Douglasului d. prostata marita de volum

e. fecale acolice

335. Varsaturile din ulcerul piloric stenozat au ca elemente caracteristic: a. contin bila in cantitate mare (sau redusa) b. au aspect de hematemeza c. sunt inodore d. contin alimente ingerate cu mult timp inainte e. sunt incolore

336. Pneumoperitoneul evidentiat din radiografia abdominala

simpla este considerat ca semn patognomonic pentru: a. colecistita acuta b. ulcerul hemoragic c. ulcerul stenozant d. ulcerul perforat e. fistulaula biliodigesiva

337. Care dintre urmatoarele acuze prezentate de un pacient

poate orienta diagnosticul spre un cancer gastric: a. astenie fizica b. paloare tegumentara c. anorexie selectiva pentru carne si grasimi d. hematemeza e. deficit ponderal

338. Referitor la hernia gastrica transhiatala, este adevarata

afirmatia: a. hernia prin rostogolire este cea mai frecventa in

practica clinica b. hernia prin rostogolire prezinta intotdeauna sac

peritoneal c. in hernia prin rostogolire, unghiul His este complet

deschis d. in hernia prin alunecare cardia este situata normal,

intraabdominal e. hernia prin rostogolire asociaza reflex gastroesofagian

339. Hipersplenismul prezinta cel putin una din urmatoarele:

a. exacerbarea functiei imunologice b. splenomegalie c. cresterea numarului de leucocite d. cresterea numarului de trombocite e. cresterea numaruui de hematii

340. Hipersplenismul secundar prezinta:

a. consecinta a splenoctomiei b. consecinta unei boli congenitale hematologice c. consecinta unei boli hematologice dobandite d. consecinta unei hipertensiuni portale e. consecinta unei hipertensiuni esentiale

_____________________________________________________ 341. Numiti o leziune care induce un risc vital imediat:

a. plaga superficiala b. contuzii craniene c. obstructie a cailor respiratorii superioare d. arsura a mainii e. fractura de radius

342. Recuperarea bolnavului fara sechele este posibila daca se

inlatura starea de hipoxie cerebrala in intervalul de: a. 4-6 minute b. 5-7 minute c. 6-8 minute d. 3-5 minute e. 15 minute

343. Cea mai frecventa cauza de insuficienta a respiratiei

artificiale este a. obstructia cailor aeriene inferioare

b. leziuni ale traheei c. extensia inadecvata a capului d. pneumotoraxul e. pacient necooperant

344. Referitor la garoul aplicat in scop hemostatic, este

adevarata afirmatia: a. nu produce leziuni ischemice niciodata b. este prevazut cu un cartonas pe care este notata

varsta pacientului c. se va slabi 1-2 minute la fiecare interval de 15-20

secunde d. se aplica de regula distal inspre extremitatea

membrelor e. nu se mai utilizeaza aceasta metoda de hemostaza

345. Manevrele de resuscitare cardio-respiratorie vor fi

declansate daca: a. pulsul la artera radiala este absent b. pupilele sunt midriatice c. nu se poate efectua masaj cardiac intern d. hemostaza nu este eficienta e. pulsul la carotida este absent

346. Referitor la traheostomie este adevarata afirmatia :

a. se practica in caz de necesitate stringenta b. este o manevra complexa c. prezinta riscuri majore d. se realizeaza numai in spital e. se practica in regiunea cervicala posterioara

347. Comotia cerebrala este o leziune:

a. corticala circumscrisa b. corticala unilaterala c. partial ireversibila d. functionala e. organica

348. Leziune posttraumatica tardiva dupa traumatisme

cradiocerebrale este: a. scleroza atrofica a substantei cenusii b. epilepsia posttraumatica c. abcesul cerebral posttraumatic d. fongusul cerebral e. toate raspunsurile adevarate

349. Semne de deteriorare a starii generale a unui pacient cu

TCC este: a. scaderea nivelului de constienta b. tahicardia c. hipotensiunea arteriala d. aparitia respiratiilor superficiale e. toate raspunsurile sunt adevarate

350. Pupila Huchinson este:

a. pupila miotica de partea hematomului intracranian b. pupila midriotica de partea hematomului intracranian c. pupila miotica de partea opusa hematomului

intracranian d. pupila midriotica de partea opusa hematomului

intracranian e. semnificatie a leziunii de trunchi cerebral

351. Indicatie de internare pentru un pacient care a suferit TCC

este: a. relatarea pacientului despre o pierdere tranzitorie a

constientei cu amnezie posttraumatica de sub 5 minute

b. starea de confuzie pana in momentul examinarii c. evidentierea unei plagi complete a scalpului

d. varsaturi, cefalee, fotofobie e. supraveghere necalificata medical la domiciliu

352. Hiperextensia coloanei vertebrale in cadrul unui

traumatism are drept rezultat: a. fractura proceselor spinoase b. elongarea ligamentului c. elongarea ligamentului spinos d. hernierea nucleului pulpos cu compresie medulara e. toate raspunsurile adevarate

353. Plagile cu risc tetanigen sunt:

a. chirurgicale b. intepate c. taiate d. penetrante e. dehiscente

354. Element esential pentru diagnosticarea tetanosului este:

a. apararea musculara b. pozitia antalgica in cocos de pusca c. spasmul dureros al muschilor maseteri d. semnul Blumberg pozitiv e. bronhospasm

355. Care dintre formele clinice ale antraxului este cea mai

frecventa si are prognoscticul cel mai bun: a. digestiva b. pulmonar c. cerebral d. cutanata e. genital

356. Leziunea initiala in antraxul cutanat apare initial ca:

a. flictena b. abces c. furuncul d. chist e. hipopigmentare

357. Abcesul gazos este o infectie:

a. stafilococica b. clostridiana c. streptococica d. gonococica e. meningococica

358. Elementul definitoriu al septicemiei il constituie:

a. prezenta persistenta a ge