Chirurgia OMF Pediat Rică

7/24/2019 Chirurgia OMF Pediat Ric

1/16

Chirurgia OMF pediatric

1. Anestezia n regiunea OMF; indicaii i contraindicaii ctre anestezia local, general lacopii, avantaje, dezavantaje.

*Anestezia-stare particulara creata cel mai des prin introducerea in organism a unor substante chimice, prin care

se suprima in mod temporar perceperea sau transmiterea sensibilitatii dureroare.*Indicatii catre anestezia generala:copii necooperanti, cu excitatii psihomotorii, epileptici, alergici la anestezia

locala,in interventii loborioase, copii handicapati, metoda de electie la copii sub virsta de 8 ani.

*Contraindicatii anestezie generala: alergie la anestezie, starea generala in anumite stari patologice care pot

expune la un risc crescut pacientul,deficiente organice, afectiuni respiratorii ca pneumonii, bronsite; anemie.

*Avantajele anesteziei generale: permite realizarea tuturor tratamentelor dentare intr-o sedinta, nu solicita

psihologic pacientul, asigura imobilitatea completa a pacientului , asigura controlul cailor respiratorii, respiratiei

si circulatiei.

*Dezavantajele anesteziei generale: necesita aparatura scumpa, necesita un grad de pregatire a pacientului, poate

duce la complicatii majore, necesita personal cu inalta calificare.

*Indicatiile anesteziei locale: interventii chirurgicale necomplicate: frenuloplastii, extractii dentare a dintilor curizoliza sau cu apexul neformat, incizii ale mucoasei ingivale la dintii cu eruptie dificila; la copii cu grad de

anxietate redus, copii cu virsta mai mare de 8 ani.

*Contraindicatii anestezie locala: stare de anxietate exagerata, afectiuni psihice, alergie la anestezie locala, in

stari patologice ca diabet, epilepsie; procese infectioase prea intinse; durata interventiei de lunga durata.

*Avantajele anesteziei locale:limiteaza anestezia la cimpul operator, nu necesita aparatura si pregatire

speciala,tehnica de administrare simpla, asigura un cimp operator liber, ofera posibilitatea de colaborare cu

pacientul, expune la mai putine riscuri vitale.

*Dezavantajele anesteziei locale: nu se poate aplica la copii cu excitatii psihomotorii si anxiosi, limiteaza timpul

interventiei, nu asigura o imobilitate a pacientului ce poate duce la anumite omplicatii. olicita psihologic

pacientul, la copiii necooperanti este mai deficil de efectuat.

2. lasi!icarea i caracteristica "etodelor de anestezie localo#regional la copii.

*Anesteziile terminale neinjectabile:fizice !prin refrigerare, cu ajutorul curentului electric", chimice!prin

aplicatie", ionoforeza

*Anesteziile injectabile:

-infiltratie!locala, la distanta, plexala, intrapapilara si interligamentara"

-regionala!periferica, bazala, prin acupunctura"

-serpinoasa infiltrativa !de tip #isnevs$i"

*Anesteziile locale cu preanestezii: pregatirea psihologica, sustragerea psihologica, pregatirea

narcopsihologica.*Anestezie locala combinata cu anestezie generala superficiala.

$. Anestezia neinjecta%il, in!iltrativ la copii; particulariti, indicaii.*Indicatiile anesteziei neinjectabile (topica):

-extractia dintilor temporari in perioada de schimb fiziologic cu mobilitate de gradul %% sau %%%

-parte importanta in anestezia locala injectabila, cu scopul de a minimaliza senzatiile de durere la inteparea

mucoasei

-recomandata ca o etapa de pregatire a anesteziei injectabilecuu scopul de a sustrage atentia copilului

-drenarea sau punctia abcesului gingival, anestezia mucoasei in caz de stomatita acuta

-incizii ale mucoasei gingivale, la dintii cu eruptie dificila

-amprentarea si fixarea aparatelor ortodontice -anestezierea mucoasei buco-faringiene cu scopul de a eita reflexul de voma in timpul examenului sau

manipulatiilor stomatologice.


2/16

*Substantele utilizate in anestezia neinjectabila:

-sol de dicaina!&,'-()",copiilor dupa (& ani, are o capacitate de resorbtie marita

-sol de trimecaina -')

-sol de lidocaina si xilocaina -'), spra+-(&)

-ung.pirocaina '), plus metiluracil '), act (- min, actiune &-& min.

-paste analgezice: ung cu xilina, contralgin, contralgan.

*articularitatile anesteziei neinjectabile:-aplicare pe mucoasa uscata cu tampon steril cu anestezic, minim ( min scurs bine pentru a evita prelingerea

lui pe /, absorbirea, glutitia sau aspirarea surplusului; poate fi aplicata prin lavaje bucale, instilatii,

badijonari, masaj timpp de ( min; nu se va frictiona mucoasa pentru a nu provoca ulceratii; timpul instalarii

analgeziei (- min, durata medie-(&-(' min; anestezia se face pe portiuni mici ale mucoasei pentru a evita

supradozarea.

*Indicatiile anesteziei infiltrative:

-interventii chicurgicale de volum mic, de scurta durata si hemoragii minimale

-frenuloplastii ale buzelor, limbii

-interventii chrurgicale la apofiza alv si la nivelul tuturor dintilor primari la maxilar

-interventii chirurgicale la nivelul apof alv la mand-extractia dintilor cu rizoliza radiculara mai mult de (0

din lung ei-inlaturarea dintilor primari in segmentul anterior al mand

-interventii chirurgicale la nivelul apof alv la dintii cu apexul neformat.

*articularitatile anesteziei infiltrative:

-la copii predomina structura spongioasa a osului, compacta subtire a maxilarelor, numar mare de nervi si

vase, prezenta mugurilor dentari, predomina substanta organica in raport cu cea neorganica, canalele 1avers

largi-permit o inalta permeabilitate pe suprafata procesului alv.

-manipulatiile preanestezice si anestezice se vor efectua in afara cimpului de vedere a copilului

-cu policele miinii stingi se fixeaza bine apof alv pentru a evita orice miscare brusca a copilului

-locul de intepare in reg # a 2/, pe plica de tranzitie, la nivelul apexului dintelui cauza, in muc mobila

deasupra liniei mucogingivale cu un ac fin si scurt indreptat cu bizoul spre planul osos.

-se inteapa mucoasa, se face o mica papula apoi se patrunde cu acul in profunzime apasind continuu, lent pe

piston pentru a evita necroza fibromuoasei

-apoi acul se indreapta paralel cu marginea gingivala strabatind tesutul submucos si depunind sol anestezica

vestibular la ( cm de apex cu orientare spre virful radacinii.

-in anestezii plexale pot fi evitate introducerea acului prin fibromucoasa gingivala, inteparea acului cu bizoul

in afara si virful spre planul osos, injectarea subperiostala a sol anestezice, si in tesutul lax.

-orificiu infraorbital e situat la ( cm de la virful radacinilor incisivilor de lapte, orificiu mentonier la virsta de

-3 ani se proiecteaza aproape de virful radacinii primului molar de jos primar.

&. 'articularitile te(nicii anesteziei "andi%ulare ) la spina spi*, +a # vardia- la copii; zona de anestezie,

indicaii.*Indicatii anestezie la spina Spi!: inlaturarea dintilor primari cu resorbtie radiculara pin la (0 din lung ei,inflamatii odontogene la nivelul apof alv, chisturi rad, tratament dentar, inlaturare muguri dentari.

*"ona de anestezie: ramura mand la copii de - ani e de ori mai mica decit la adulti, spatiu pterigomand

mic si marunt cu cant mare de tes lax, nervii care traiecteaza spatiu mand sunt situati in apropiere unul de

altul astfel sol anestezica se absoarbe rapid. %nteparea acului mai scurt pe plica pterigomand cu atit mai jos si

la o distanta mai mica de supraf ocluzala a dintilor inf cu cit mai mic e copilul. 2reasta temporala a mand se

repereaza intraoral cu degetul mare si se sprijina pe mol inf, extraoral marg post a ramului mand se repereaza

cu aratatorul, fixind bine ram mand. eringa se localizeaza la comisura labiala opusa, pe supraf molarilor inf,

intepatura se face medial de plica pterigomand introducind acul in profunzime pin la contactul cu supraf

interna a ramului unde se depune anestezicul. e anestezaza hemimand respectiva, dintii si parodontiu

respectiv, hemibuza inf si pielea barbiei, muc vestibulara inf in afara de zona inervata de nervul bucal !reggeniana si muc #.inferioara la nivelul premol si mol inf".


3/16

*Anestezia tip #a $vardia e o modificare a anesteziei mandibulare directe, indicata copiilor necooperaili sau

potential cooperabili.

*"ona de anestezie: se repereaza intraoral marg ant a ram mand, extraoral marg post a mand. e departeaza

partile moi ale obrazului gura fiind inchisa, inteparea acului medial de marg ant a ram mand. eringa se afla

paralel cu planul ocluzal in vestibulul gurii, acul fiind impins in profunzime ant post la (-(,' cm, mentinind

contact cu suprafata interna a ram mand. %nteparea in aceasta zona e indolora.

. Anestezia general la copii, clasi!icare, anestezia i/", i/v, in(alatorie prin intu%are,co"%inat, indicaii, particularitile anesteziei generale n a"%ulatoriu la copii.

*Clasificarea anesteziei generale la copii:

-de scurta durata: inhalatorie, intravenoasa,mixta

-de durata:balansata de intubatie, neuroleptanalgezia.

*Indicatii: anomalii congenitale de cord, patologie hematologica, alergie la anestezia locala, pacienti cu handicap

neurologic si dereglari psihice; care necesita multiple sedinte, copii cu dentofobii, anxiosi, necooperabili, slab

adaptivi si neadaptivi, traumatisme dentare si oro facilae intinse, care nu au acces la asistenta stomatologica,

copii de virsta frageda.

*In ambulatoranestezia generala se realizeaza la copii gr %% ! dereglari de sistem moderate" si gr % !fara dereglari

organice, psihologice, biochimice" dupa AA. edicul trebuie sa fie un specialist de categorie superioara, incabinetul stomatologic sa fie prezent utilajul necesar, sa fei un cabinet pentru recuperare postanestezica.

*Anestezie i%v: tiopental, brevital, $etamina, $etaral, epontol, viadril.

0. 'articularitile te(nicii anesteziei tu%erale la copii; indicaii, zona de anestezie.*Anestezia la tuberozitate la copii nu se efectueaza: palatul dur al copilului e plat, vulnerabil si desparte cav orala

de cav nazala printr-o placa subtire si fina, iar per inf e situat doar cu (,' cm mai jos de peretele inf al orbitei

unde se gasesc mugurii dentari.

*Indicatii: interventii asupra reg molarilor sup si a sinusului maxilar. 4rebuie completata cu anestezia nevului

palatin ant, iar pentru rad # a mol ( e necesara anestezia nerv alv sup si mijlociu sau anestezie plexala.

*"ona de anestezie: sensibilitatea mol sup cu exceptia rad # a mol (, a parodontiului, gingivomuc # si

portiunea corespunzatoare a max si sinusului max. 5epere: creasta zigomaticoalv si mol ( la copii sub ( ani.

6ura intredeschisa, se ridica cu degetul obrazul si se expune portiunea post a vestibulului, reperind creasta

zigomaticoalv. Ac introdus deasupra rad mol sau (, la contact cu osul acul indarat, in sus si inauntru pe distanta

egala cu jum din h max. 2u planul de ocluzie acul face un unghi de ' grade.

. o"plicaiile locale, generale n ti"pul anesteziei loco#regionale la copii.*Complicatii locale: ruperea acului, caderea in faringe sau aspiratia lui, leziuni vasculare cu instalarea

hemoragiei, leziuni ale nervilor-durere, anesteziere indelungata sau parestezii; absenta partiala sau totala a

anesteziei, dureri si edem postanestezic, ulceratia si necroza mucoasei, comlicatii septice.

*Complicatii generale:

-accidente determinate de subst vasoconstrictorii: palpitatii, cefalee, tremuraturi, ameteli, constrictii toracice,transpiratii reci, piele de gaina, varsaturi, hipertensiune, pierderea cunostintei. 7in la ' ani nu se foloseste

adrenalina!predomina sis simpatic de inervare". upa ' ani (:(&&&. 4ratament: nitrat de anil '-(& pic,

papaverina, diazepam injectabil.

-soc toxic: paloarea tegumentelor, transpiratii, midriaza, greturi, cianoza, cunostinta pastrata. 4ahicardie, 4A si

temp scazuta, respiratie superficiala. Apoi urmeaza inhibitia contiintei, colaps, convulsii.4ratament:stopare adm,

eliberare cai aeriene, decubit lateral, capul in extensie ,mand mentinuta in subluxatie ant.

-complicatii alergice: urticarie, prurit intens, rinita, astm, edem 9unc$e la nivelul buzelor, limbii, pleoapelor.

-soc anafilactic: colaps brusc, bronhoconstrictie. 7rimul simptom senzatie de rau general. dem pulmonar,

dispnee, palpitatii, disfagie, crampe abdominale, voma ,diaree, uritcarie, prurit la nivelul buzelor, platului,

miinilor, ochilor, inrosirea tegumentelor, lipotemie, colaps. Apare de la citeva sec pin la ore. 4ratament:

incetare adm, resucitare imediat, pozitie verticala, eliberarea cailor resp sup, se maseaza intens abdomenul siextremitatile. 4A se fizeaza la fiecare - min se adm oxigen incontinuu. 2nd apar semne de blocaj circular

!tegument palid, rece" copilul se culca cu picioarele in sus. ocal sol adrenalina ! &,('-&,


4/16

fiziologica", i0m sau i0v adrenalina (:&&&& &,(-&, ml. %0v prednisolon ), -' mg0$g, dexametason &,&& g. %n

tahicardie =stropantin &,&' )-&,&3, &,-(,' ml. Antihis-dimedrol (), &,(-(,' ml, suprastin ), &,(-( ml. %n

edeme glotice diuretice-furosemid ), &,&-&,& ml0$g.

-lipotemia:pierderea cunostintei, scaderea respiratiei, tendinta de a casca, transpiratii, paloarea fetei, uneori

greturi. 4a scade usor, respiratie superficiala, puls initial crescut apoi slab, neregulat.

-sincopa:pierderea totala a cunostintei. >orma albastra !respiratorie" cu cianoza si oprirea resp, puls

imperceptibil. incopa alba!cardiaca" oprirea brusca a inimii, absenta pulsului, prabusirea 4A, paloare generala,cianoza capilara. 4ratament: pozitie orizontala, capul in jos, git in hiperextensie. >lagelarea fetei cu comprese

umede, inhalare de nitrat de amil '-(& pic. ?xigen, preparate cardiace !cofeinum natrii benzoas (& ), cardiamin

&,( ml la ( an de viata. 5esucitare cardiorespiratorie.

. 're"edicaia ) preanestezia- la copii; indicaii, "etode.*remedicatie:totalitatea masurilor de pregatire psihica, fizica si medicamentoasa a bolnavului in vederea

anesteziei.

*Indicatii: copii necooperabili, anxietate , excitari psiho-emotionale, in caz de reflexe exagerate, hipersalivatie,

miscari dezordonate ale limbii, la bolnavi cu dureri mari, copii pin la ' ani, copii cu dereglari de dezvoltare,

retard mintal si fizic, care au nevoie de tratament indelungat.

*si&oterapia: colaboratori calmi, zimbitori, cu o atentie deosebita fata de copil. %scarile prin incapere legate depregatirea instrumentariului stomatologic tre sa fie minim si bine ascuns, discutii dintre colaboratori evitate.

2omunicare verbala pe teme diverse, ce nonverbala la copii mici prin jocuri diverse. 7rezenta parintilor nu e

necesara, ei pot fi prezenti atunci cind preenta lor modifica comportamentul copilului si la copii sub ani.

*Sustragerea fiziologica: formarea unui focar dominant in scoarta cerebrala ,realizat prin actiunea factorilor

asupra analizatorilor vizuali si auditivi. edicul se va starui ca interiorul oficiului sa semene cu interiorul

domiciliului: picturi cu eroi din povesti, jucarii, flori, utilijae audio si video. 2olaboratorii au grija ca copii sa nu

auda tipete sau plinsete din sala de tratament, nu e de dorit ca copii dupa tratament sa se intilneasca cu copiii care

asteapta.

*reanestezia medicamentoasa: preintimpina si inlatura complicatiile si reactiile adverse, diminueaza fobia si

modifica comportamentul copilului, diminua secretiile salivare. edative: barbiturice !6ardenal", tiopental,

clorpromazina ! argactil", iazepam. #agolitice:atropina, scopolamina. Analgezice: morfina, mialgin, demerol.

3. 4*tracia dentar la copii; indicaii, contraindicaii, particularitile te(nicii operaieie*traciei dentare la copii.

*'!tractia dentara-interventie chirurgicala efectuata cu scopul de a indeparta din alveola sa dintele are nu mai

poate fi recuperat prin tratament conservator sau a carui existenta pe arcada impiedica fie eruptia,fie alinierea

dintilor permanenti si stabilirea unei ocluzii ortognatice.

*Indicatii:

-extractii cu scop ortodontic, extractii in perioada de schimb fiziologic !mobilitatte grad %% sau %%%",

-extractia dintilor permanenti cind dintele e localizat in afara arcadei dentare si nu va afecta forma, contactele

interdentare se pastreaza maximal, nu se vor produce schimbari in A4.-extractii la prezenta anomaliilor si viciilor de dezvoltare, afectiuni dentare si ale tesuturilor limitrofe, anomalii

de structura, de forma !macrodontia, anomalii de dezv a smaltului",dinti supranumerari, ectopii si inghesuiri

dentare care nu se pot supune tratamentului ortodontic sau care prezinta afectuni ce nu se supun tratamentului

terapeutic.

-extractii dentare cu necroza pulpara si complicatiile lor: periodontite cronice, periostita acuta si cr odontogena,

osteomielita, flegmoane si abcese odontogene,

-extractii in traumatisme dentare si maxilare, in cazul proceselor tumorale !in bloc cu tesuturile limitrofe"

*Contraindicatii relative:

-afectiuni acute ale / de origine virala si alergica;

-sindroame hemoraice , leucozele acute !absolut", diabet zaharat %% in stadiu de decompensare, afectiuni cardiace

compensatorii, nefropatii insotite de cresterea 4A, afectiuni hepatice, afectiuni reumatice cu interesare articularasau cardiaca, adm indelungata de corticosteroizi.

*articularitatile:


5/16

-se fac in raport cu perioada de virsta a copilului, cu perioadele de formare radiculara a dintilor primari, de

inchidere a apexului, de resorbtie si schimb fiziologic

- se folosesc instrumente de marima mai mica, corespunzatoare cavitatii orale

-elevatoarele sunt inlocuite cu excavatoare stomatologice pentru a preintimpina extractia dintilor si a

mugurilor dentari invecinati.

-la inlaturarea dintilor primari nu se face sindesmotomia

-insinuarea nu se face mai jos de coletul dentar, luxatiile nu au directii stricte, nu se face chiuretajul plagiialveolare.

-extractia dintilor temporari: pentru dintii anteriori miscari in plan antero-posterior si de rotatie, pentru

molari si premol la max miscari in directie palatina apoi spre vestibular alternate cu rotatii usoare si deplasari

palatine de exarticulatie. a mol si premol mand deplasari spre # apoi spre .

-insinuarea clestelui in raport cu rezorbtia radiculara: pin la colet in resorbtie orizontala, si in regiunea

radacinii neresorbabile in cazul resorbtiei verticale.

(&. o"plicaiile locale i generale n ti"pul operaiei e*traciei dentare i dup e*tracie, pro!ila*ia lor.*Complicatii locale in timpul extractiei dentare: fractura radiculara ( se lasa in alveolala copii), luxatia totala a mugurelu dentar, aspirarea dintelui exarticulat, lezarea

partilor moi, a limbii; lezari osoase-fractura alveolei, a tuberozitatii maxilare, amandibulei, luxatia mandibulei, deschiderea sinuslui, impingerea radacinilor in sinusmaxilar, deschiderea sinuslui, leziuni ale nervilor sau vaselor sangvine cu instalareahemoragiei.*Complicatii locale dupa extractie dentara: hemoragie postextractionala, alveolitapostextractionala umeda sau uscata, creste alveolare cu exostoze, bride cicatricialeperiosoase, dezechilibru ocluzoarticular.*Complicatii generale: diseminarea infectiei in organism in urma nerespectarii asepsieisau neinlaturarea completa a resturilor radicuale infectate.*Proflaxia: aplicarea unei tehnici adecvate, prin folosirea unor instrumente simanopere adecvate, examen clinic si radiologic minutios, cunoastereaparticularitatilor morfologice a coroanei si dintelui, a maxilarelor, gingivomucoasei sitesuturilor din imediata vecinatate a dintelui care va supus extractiei, curatireamunitioasa a plagii postextractionale, respectarea asepsiei si antiseptsiei.

11. 5n!eciile regiunii oro#"a*ilo#!aciale la copii; de!iniie, clasi!icare, etiologie, patogenie, particularitii"unologice.

*Definitie: proces rezultat de patrunderea si dezvoltarea in organism a unor agenti patogeni si din reactia

tesuturilor la acest atac.

*Clasificare:

-procese infectioase a tesuturilor moi: limfadenita , abces, flegmon, adenoflegmon;-procese infectioase a tesutului osos: periostita, osteita, osteomielita.

-procese infectioase a dintilor si tesuturilor periodontale: pulpita, periodontita, pericoronarita, alveolita.

*'tiologie:

-patrunderea micoorganismelor in tesuturile reg ?>, virulenta crescuta a acestora;

-reactivitate diminuata a organismului;

-leziuni dentoparodontale: pungi parodontale, necroza pulpara;

-leziuni traumatice, fizice , chimice;

-tumorile maxilarelor mai des chisturi suprainfectate;

-corpi straini patrunsi accidental in mucoasa;

-complicatiile extractiei dentare

-complicatiile anesteziei loco regionale, nerespectarea asepsiei, antisepsiei-complicatiile diferitor tratamente.

-tratament indelungat cu antibiotice sau corticosteroizi.


6/16

*atogenia:

-faza alterativa: modificari distrofice si necrotice. e elaboreaza substante bilogic active care actioneaza asupra

vaselor sangvine si determina aparitia reactiilor exudative.

-faza exudativa: dilatarea vaselor sis microcirculator si dereglarea circulatiei singelui, exudarea plasmei, migrarea

elem figurate ale singelui.

-faza proliferativa: multiplicarea elementelor celulare in focarul inflamator, finalizarea procesului inflamator prin

formarea de tesut conjunctiv fibrilar.*articularitatile imunologice:

-la copii imunitatea dobindita pin la o anumita virsta inca nu este stabilita, astfel sensibilitatea organismului este

marita si copilul este expus la diverse infectii. e caracterizeaza prin reactii difuze si incapacitatea de limitare a

proceselor patologice in limitele unui tesut.

12. 'eriostita acut purulent a "a*ilarelor la copii; etiopatogenia, clinic, trata"ent, pro!ila*ia.*eriostita!abces vestibular": afectiune inflamatorie a periostului, cauzata de infectiile tes dentare si

parodontale.

*'tiologie: de origine dentara, cu flora microbiana caracteristica gangrenei pulpare: stafilococi, beta-streptococi,

eneterococi, anaerobi.

*atogenie periostite purulente: este stadiul subperiostal al abcesului #. volueaza din cea acuta seroasa.ichidul purulent din reg periapicala dentara traverseaza osul prin canalele osoase si tesutul meducalr. ichidul

se acumuleaza sub periost si formeaza abcesul subperiostal, are loc erodarea treptata a periostului si patrunderea

lichidului submucos. 4recerea formei seroase in purulenta la copii e un proces destul de rapid, evolutie in cteva

ore.

*Clinica: tumefactia umple santul #, bombare in dreptul a sau dinti pe partea # a apof alv. >luctuenta la

palpare. intele cauza mobil. 2opilul limiteaza functia maxilarelor reflector, capul in pozitie antalgica. xooral

tumefactie cu asimetrie accentuata, edeme a partilor moi palpebrale, plicei nazolabiale, buzei sup, reg submand.

Abcesul # in reg incisivilor centrali sup e insotit de tumefactia si edemul accentuat a intregii buzesup-buza de

tapir. 2el din reg caninca se manifesta prin tumefactia pleoapei inf si reg geniene, din reg molarilor-tumefactie

geniana marcata care deformeaza obrazul. 7roce in reg unghiului mand provoaca trismus, in reg mol mand duce

la tumefierea obrazului cu extindere spre reg submand. 6: insomnie, neliniste, febra 8, #1 crescut,

leucocitoza, limfopenie, in urina urme de proteine.

*Diagn.dif:furuncul, adenoflegmon, osteomielita acuta odontogena, pulpita ac difuza.

*ratament: chirurgical si medicamentos. ub anestezie generala. intii primari infectati se extrag, cei

permanenti doar atunci cind coroana e ramolita. %nciziile de pe plica de tranzitie mari, cu decolari periostale la

nivelul a - dinti.

1$. 'eriostita cronic a "a*ilarelor la copii; etiopatogenie, clinic, trata"ent, pro!ila*ia.*eriostita cr: proces inflamator a maxilarelor cu dinamica lenta, caracterizat prin tumefierea traptata , indolora a

osului.

*'tiologie: tratament nerational endodontic, evolutie cronica cind insoteste periodontita cronica, tratamentnerational a periostitelor acute si formelor cronice de osteomielita sau dupa traumatism. a copii se intilnesc

forma simpla care cedeaza la tratament endodontic , si forma productiva =prin formarea hiperostozelor.

*Clinic: ingrosarea cortico periostala periferica localizata, asemanatoare unui chist radicualr. e determina la

palpare. 7artile moi limitrofe usor tumefiate, tegumentele nusi modifica culoarea.

*Diagn.dif: osteomielita cronica productiva , tumorile benigne ca sarcomul, osteomul, displazia fibroasa.

*ratament: lichidarea focarelor cronice periapicale. intii cauza primari se inlatura, permanenti se trateaza. @u

se adm antibiotice. >izioterapie, ionoforeza cu tinctura de iodura de potasiu, comprese cu sol de dimexid,

sulfanilamide, vit.

1&. Osteo"ielita "a*ilarelor la copii; de!iniia, clasi!icare, etiopatogenie, particularitile evoluiei clinice a

osteo"ielitei la copii.*steomielita: proces declansat de patrunderea germenilor patogeni la nivelul tes osos, provocind procese

supurative intinse, cu dezvoltarea zonelor de osteonecroza.


7/16

*Clasificare: dupa mec de patrundere-odontogene, hematogene, traumatice. %n raport cu evolutia clinica =acute si

cronice !specifice-tuberculoase, sifilitice, actinomicotice si nespecifice-distructive, proliferative, distructiv-

proliferative".

*'tiologie: patrunderea germenilor patogeni-stafilococi, streptococi din focarele periapicale, in 8& ) mol de

lapte si ( mol permanenti, rar in urma chisturilor radiculare supurative.

*atogenia: incepe cu un proces de supurate ce provoaca necroza osoase. 7rocesul infectios trece etapele de

congestie, supuratie, necroza, reparatie.*articularitatile evolutiei la copii:

-risc crescut de diseminare in circulatie pentru copiii mici favorizat de surmenarea fizica, procese cronice, infectii

virale, infectii contagioase frecvente !scarlatina, rujeola".

-formele grave generalizate se intilnesc la copii in perioada epidemiilor virale de iarna

-particularitatile de virsta ale sis neurologic si limfatic, sistemul dentar, patomorfologia si functia maxilarelor

favorizeaza raspindirea procesului inectios.

-intensitatea raspindirii procesului in os e direct proportionala cu schimbarile fiziologice ale osului in perioada de

crestere, formare, erupere, schimb dentar.

-mineralizarea insuficienta a maxilarelor, predominarea subst organice, structura tes spongios fragil, corticala

subtiata inlesneste raspindirea difuza. Astfel la copii nu intilnim osteomielita acuta cu localizarea in apof alv.

-procesul infectios se extinde cu citeva zile inainte de aparitia semnelor clinice: la max =spre peretele ant,mugurii dentari si sutura maxilo malara; la mand-spre unghiul mand si ramul mand.

-cu cit mai mic e copilul cu atit mai grav e evolutia la maxilar si mai usor la mand, cu vorsta acest raport se

schimba.

-la copii perioada de trecere a formelor acute in cronice e mai scurta, osteomielitele cr se intilnesc mai rar.

1. Osteo"ielita odontogen acut la copii; etiopatogenie, clinic, diagnostic, trata"ent, pro!ila*ie.*'tiologie: patrunderea germenilor patogeni-stafilococi, streptococi din focarele periapicale, in 8& ) mol de

lapte si ( mol permanenti, rar in urma chisturilor radiculare supurative.

*atogenia: incepe cu un proces de supurate ce provoaca necroza osoase. 7rocesul infectios trece etapele de

congestie, supuratie, necroza, reparatie.

*Clinic: debut brusc, 6- neliniste, excitare, insomnie, febra, frisoane, tahicardie, adinamie, posibile vome,

convulsii, tulb 6%. ocal tumefatia perimand sau perimax e difuza, tegumente congestive, luciase, destinse,

insotite de flegmoane a spatiilor profunde si superficiale perimax. a maxila poate antrena si sinusurile

paranazale. a mand se afecteaza reg submand, submentoniera, reg cervicala. 7rezente adenitele acute si

periadenitele. ndobucal: mucoasa tumefiata, pe toata semiarcada v si o, hipersalivatie, disfagie, trismus. intii

in cauza cu algii, mobili cu elim purulente din parodontiu. 5g: demineralizare, stergerea desenului trabecular,

largirea spatiilor medulare, corticala subtiata pe alocuri erodata. eucocitoza, limfopenie, neutrofiloza.

*Diag& dif: periostite acute odontogene, procese inflam a parotidei, sarcoame.

*ratament: chirurgical si terapeutic. intii cauzali la extractie. Abcesele se deschid cu incizii si decolari largi a

periostului. vacuarea lichidului purulent in stationar sub anestezie generala.

10. Osteo"ielita odontogen cronic la copii; etiopatogenie, clinic, diagnostic, trata"ent, pro!ila*ie.*'tiopatogenia: se dezvolta dupa - luni de la debutul osteomielitei acute. Au loc procese distructive ale subst

osoase: lezarea elem oasoase, cu formarea focarelor de necroza, paralel au loc reactii de osteogeneza pe cale

endoosoasa si periostala la copii.

distructiva: consecinta oastemielitei ac, pe fondul starii generale si locale alterate. 2linic 6 ameliorata,

leucocitoza, eozinofilie. ocal ameliorare, dar se mentine tumefactia moderata a partilor moi, indolora. 7e

mucoasa apar fistule. ?sul diminuat de periost, rugos, sechestre mobile de diferite marimi. 5g sectoare difuze de

resorbtie a subst corticalei si maduvei osoase, sclerozarea sechestrului, inconjurat de o zona transparenta.

4ratament: sechestrectomie cind sunt sechestre mari fara tendinta spre resorbtie, prezenta muguri dentari

mortiificati.

distrucitv proliferativa: alterarea proceselor de distructie in forma de sechestre mici si multiple si proliferareosoasa. echestrele se resorb sau se elimina prin incizii de drenare. 7aralel are loc si o osteogenerare periostala

stratificata. 5g alterarea sectoarelor de opacitate si sclerozare.


8/16

proliferativa ($arri):la (- (' ani. 2auza agenti microbieni atipici cu virulenta scazuta, folosirea irationala a

A/, deprimarea sis imun. 2linic: nu afecteaza 6, la debut simptome locale atenuate. volutie (- ani, cu fistule

intraorale sau aexoorale, care se pot deschide spontan. %n perioada de exacerbare pot fi semne clinice locale de

inflamatie. 5g: ingrosarea difuza a osului din contul stratificarii periostale, urmata de modificari structurale si

osteogeneza endoosoasa. 4ratament: complex !chirurgical, stomatologic, terapeutic". 2hirurgical se elimina

focarul periapical, tesutul osos de pe corticala mand si modelarea reliefului mand.

1. Osteo"ielita (e"atogen acut la copii; etiopatogenie, diagnostic clinic, trata"ent, pro!ila*ie.*'tiopatogenie: pe fond de stare septica. %nfectii umbilicale, piodermiile cutanate, afectiuni contagioase, infectii

resp, otite, etmoidite, traumatismele muc, lez muc faringiene, mastita. >actori predispozanti: nastere prematura,

patologia sarcinii, infectii ac repetate. tafilococ auriu si alb. >actorii diseminarii pe cale hematogena: sis

imunitar imatur, funstia nedesavirsita a sis endocrin si histiocitar. a max: la apof frontala si malara, la mand in

procesul articular.

*Clinic: in primele luni de viata, des pin la ( an. %nstalare brusca,

la ma!ila: instalarea fistulelor si sechelelor precoce cu localizare in cav buc, la unghi median si lateral al

ochiului, pe partea lat a nasului. istructia si resorbtia stratului cortical osos bilateral cauzeaza evadarea

procesului infectios in cav nazala si sinusala. 5g zone de resorbtie osoasa focara sau difuza. ugurii dentari

devin sechestre, mentinid focarul de inflamatie cronica.la mand: boala evolueaza mai lent. 4umefactia in reg parotidei sau submand apare la a - zi. 7oate fi afectat

ductul auditiv cu resorbtia per inf. Apar fistule submand, retromand sau pe plica de tranzitie in cav buc.

*ratament: evacuarea lichidului purulent. echestrectomia in stationare specializate.

1. Osteo"ielita (e"atogen cronic la copii; etiopatogenie, clinic, diagnostic, trata"ent, pro!ila*ie.*'tiopatogenie: pe fond de stare septica, netratarea osteomielitei acute. %nfectii umbilicale, piodermiile cutanate,

afectiuni contagioase, infectii resp, otite, etmoidite, traumatismele muc, lez muc faringiene, mastita. >actori

predispozanti: nastere prematura, patologia sarcinii, infectii ac repetate. tafilococ auriu si alb. >actorii

diseminarii pe cale hematogena: sis imunitar imatur, funstia nedesavirsita a sis endocrin si histiocitar.

*Clinica: os ingrosat difuz prin existenta unui proces inflamator cronic central, ingrosare difuza cortico periostala

periferica. urere spontana si progresiva, la inceput discontinua apoi continua. volutie indelungata, apar fistule,

apar multiple sechele.

*ratament: drenarea procesului septic prin incizii si largirea fistulelor. echestrectomia. 4erapie generala.

13. o"plicaiile locale, generale, precoce i tardive a osteo"ielitelor "a*ilarelor la copii.*Complicatiile osteomielitei: supuratii ale partilor moi faciale, ale orbitei, ale sinusului maxilar, trombeflebita

sinusului cavernos, supuratii pulmonare, septicopioemii !forma de septicemie, predomina febra de tip supurativ,

metastaze septice multiple", artrite 4. 7rocesul de sechestrare se insoteste de pierderi de substanta osoasa care

diminua rezistenta osului, cu posibilitatea producerii fracturilor in os patologic, pseudoartroze. intii din

vecinatatea focarului infectios se mobilizeaza si sint eliminati fie spontan, fie odata cu eliminarea sechestrelor.

26. Furuncul, car%unculul !eei la copii; etiopatogenie, clinic, diagnostic, trata"ent, pro!ila*ie.*+uruncul-lez infectioasa necrotica a foliculului pilos. Carbuncul-lez infectioasa necrotica a citorva foliculi

pilosi.'tiologieasociere germeni patogeni cu predominarea microflorei anaerobe. >actori favorizanti-igiena

proasta a pielei, particularitatile tegumentelor in per de pubertate, conditii metereologice nefavorabile, tulb sis

nervos si endocrin, avit, intoxicatii.

*Clinicafuruncul:

-faza infiltrativa: hiperemie si edem fara limite, dureri neinsemnate, peste (- zile se formeaza un nodul limitat,

dureri pronuntate.

-faza abcedanta: dezintegrare purulenta a tes, fluctuenta, in reg defectului epidermului burbion necrotic care se

inlatura usor cu pinceta. upa apare un ulcer cutanat cu tes granulos, infiltratie si edem a tes inconjuratoare. ste

insotit de limfadenita regionala, cefalee, frisoane,


9/16

*Clinica carbuncul: apare infiltrat dureros care se raspindeste in tes adipos subcutan. 7ielea cenusie rosietica. %n

reg centrala a carbunculului apare ramolire si detasarea tes necrotic.limfadenita regionala, febra -&, frisoane

pronuntate, leucocitoza, creste brusc #1.

*ratament: incizie,drenarea exudatului, pansament cu ung levomicoli. a carbuncul deschidere larga.

antibiotice: ceftriaxon, eritromicina; dedzintoxicatie-sol fiziologica, sol 5ingr; desensibilizante: dimedrol,

suprastin.

21. A%cesele, !leg"oanele regiunii oro#"a*ilo#!aciale la copii; clasi!icare, etiopatogenie, caracteristicgeneral, clinic i principiile de trata"ent.

*Clasificare: abcese periosoase, abcese ale lojilor superficiale, abcese ale lojilor profunde, flegmoane !supuratii

difuze", adenite supurate, fistule cutanate sau mucoase. a copii prezinta interes abcesele in reg limbii,

parafaringiene, sublinguale, buzei sup, palat dur.

*'tiopatogenie: leziuni dento parodontale, accidente de erupere a dintilor primari si permanenti, osteomielita,

corpi straini atrunsi accidental prin muc si teg, infectii faringoamidaliene, piodermitele fetei, tumori,

complicatiile extractiei dentare. >lora facultativ anaroba. ecanismele de raspindire a agentilor patogeni sunt

calea transosoasa, submucoasa, limfatica, hematogena.

*Abcesul: forma localizata, circumscrisa a unei colectii cu continut purulent, delimitata de o pelicula piogena.

2linic aspect de tumefactii dureroase, circumscrisa. 4egumentele acoperitoare tensionate, hipertermice,congestive, la apasare fluctuenta. 2onsistenta si mirosul puroiului in functie de tipul germenilor. g-stare septica,

febra oscilanta, frisoane, tahicardie, neliniste, durere locala. 4ratament: incizia si drenajul colectiei,

antibioticoterapia, antialgice antiinflamatoare, suprimarea elem cauzal.

*+legmonul:forma difuza a proceselor supurative, extindere nelimitata. >enomene de liza si necroza tisulara

difuza. 2linic tumefactie difuza, de duritate lemnoasa, tegumente si mucoase destinse, cianotice, fara aspect

inflamator. 6!starea generala" alterata, cu aspect septico toxic. 4ratament: deschiderea procesului purulent,

drenaj, antibioticoterapie.

Antibiotice-ampicilina, ampiox, eritromicina, metronidazol.

%munoterapia cu timalin, timogen la copii cu evolutia lenta a procesului infectios. Adm vitamine 2 si /. pentru

dezintoxicatie-extran, 7olividon, isol

22. Adeno!leg"onul la copii; etiopatogenie, clinic, diagnostic, trata"ent, pro!ila*ie.*'tiopatogenie: se dezvolta din supuratia unui nodul limfatic. a copii mai des localizat in regiunea obrazului,

submand, submentonier. >actori : infectia odontogena, trauma, infectii postraumatice. >avorizanti: bronsite,

pneumonie, otita ac.

*Clinic: starea generala se agraveaza rapid-adinamie, slabiciune brusca, transpiratii abundente.local edem difuz,

cu hiperemie pronuntata. urere, consistenta dura, palpator fluctuenta. iagn dif: flegmon, osteomielita,

periadenita.

*ratament: de urgenta, sub anestezie generala. aca cauza este odontogena, dintele se extrage. %ncizie larga si

drenarea colectiei purulente. Antibiotice, antiinflamatoare, vitaminoterapie, dezintoxicante.Antibiotice-ampicilina, ampiox, eritromicina, metronidazol.



2$. A%ccesul i !leg"onul odontogen a regiunii su%"andi%ulare la copii; etiopatogenie, clinic, diagnostic,trata"ent, pro!ila*ie.

*Topografe: lateral-marginea bazala a corpului mandibulei, medial-venterul digastricului, sup-muschi milohioidInf-fascia proprie cervicala. sunt situate aici glandele salivare submandibulare, artera si vena

faciala, ganglioni limfatici, nerv hipoglos, artera linguala, tesut adipos subcutan.*Etiologie: diverse forme de la premolari si molar inferior, pericoronarita molar III inferior,osteomielita mandibulara


10/16


11/16

20.o"plicaiile locale i generale ale a%ceselor i !leg"onelor la copii.*Complicatii abces si flegmon:-mediastinita purulenta-trombo!embita purulenta progresiva (a plexurilor venoase profunde, venelor mari inregiunea ' si cervicale) hiperemie, dureri pe traiectul venelor, edem difuz, intoxicatie

pronuntata, febra, slabiciuni generale, leucocitoza.-septicemie, septicopiemie, endocardita si miocardita, sinusiza maxilara acuta,-angina *ud+ig: in!amarea purulenta a tes moale sublingual ce poate duce la tumeereagitului, imposibilitatea miscarii limbii, ingreunarea resp, in cazuri grave asxie.

2. Adenitele regiunii oro#"a*ilo#!aciale la copii; particulariti anato"ice ale siste"ului li"!atic, clasi!icare,etiopatogenie, caracteristic general, clinic i principiile de trata"ent.

*articularitatile anatomice ale sistemului limfatic la copii:

-la nou nascuti si sugari sistemul limfatic este nedesavirsit, iar imunitatea-imatura, ganglionii limfatii sunt

reprezentati de celule tinere cu capacitate redusa de aparare, ei nu se determina clinic si nu sunt implicati in

procesele de inflamatie. >ormarea lor are loc in primii ani de viata.

-la copii de -' ani nodulii limfatici sunt unitati anatomice independente insa sunt reprezentati prin celuletinere cu o capacitate de fagocitoza imperfecta. Astfel, se observa o crestere numerica compensatorie de

noduli limfatici, localizati in regiuni anatomice unde la adulti nu se observa. @odulii lomfatici nu sunt apti sa

fixeze microbii in circulatie si elementele celulare tinere se pot infecta usor. e aceea la aceasta virsta

adenitele se intilnesc mult mai des. ?data cu cresterea si dezvoltarea organismului, multi noduli se atrofiaza

sau sunt inlocuiti cu tesut fibros sau adipos.

*2lasificare: acuta !seros si purulent", cronica !specifice si nespecifice", cronica in acutizare.

*'tiologie: la (- ani cauza bronsite cronice, infectii respiratorii virale ac, stomatitele; la -3 ani cauze

odontogene! pulpite ac difuze, necroza pulpara, periostite, osteomielite"; -< ani etiologie

otorinolaringologica.flora microbiana polimorfa: bacterii, virusuri, fungi, ri$etzii, paraziti.

*atogenie: in stadiu de congestie ganglion creste in vol, devenind sensibil, se produce reactie inflamatorie

intensa cu diapedeza marcata.in forma supurata limfonodulul se ramoleste, parenchimul devine friabil, apar

mici focare de supuratie. atorita reactiei de periadenita limfonodulul este fixat de tes dn jur.

*Clinica:

-adenite acute: la debut nodul cu consistenta elastica, putin sensibil la presiune, mobil, ulterior creste in

volum, devine dureros spontan, imobil. Aparitia supuratiei se manifesta clinic prin alterarea 6, febra,

astenie, tegumentele local congestive, fluctuenta la nivelul bombarii maxime.

-adenite cronice: nodul cu consistenta marita, dura, mobila sau usor aderenta de tes din jur, putin dureroasa

la presiune.

*rincipii de tratament: suprimarea factorului cauzal prin adm Antibiotice-ampicilina, ampiox, eritromicina,

metronidazol.

%munoterapia cu timalin, timogen la copii cu evolutia lenta a procesului infectios. Adm vitamine 2 si /. pentrudezintoxicatie-extran, 7olividon, isol

, drenarea colectiei purulente, evitarea cronicizarii adenitelor acute, ameliorarea simptomelor generale,

indepartarea durerii.

2. Adenita acut purulent la copii; etiopatogenie, clinica, diagnostic, trata"ent, pro!ila*ie.*'tiologie: la (- ani cauza bronsite cronice, infectii respiratorii virale ac, stomatitele; la -3 ani cauze

odontogene! pulpite ac difuze, necroza pulpara, periostite, osteomielite"; -< ani etiologie

otorinolaringologica. flora microbiana polimorfa: bacterii, virusuri, fungi, ri$etzii, paraziti. >actori

favorizanti sunt surmenajul fizic, boli cronice ale organelor si de sis.

*Clinica: simptomele generale accentuate =febra, astenie. ocal asimetrie faciala, tegumentele hiperemiate,

congestive, lucioase, tensionate, aderente la planurile profunde, se percepe fluctuenta. @odulul limfatic seramoleste, parenchimul devine friabil, apar focare de supuratie miliara. icroabcesele fuzioneaza intr-un

abces voluminos, circumscris intr-o capsula.


12/16

*Diagnostic: a adenitelor localizate superficial dupa semnele clinice, a celor localizate in spatiile profunde

necesita sonografia regiunii, punctia de diagnostic, anamneza debutului.

*ratament: tratament general cu Antibiotice-ampicilina, ampiox, eritromicina, metronidazol.



, vitamine. vacuarea prin punctie a puroiului. aca colectia este mica , bine delimitata , superficiala-drenaj

filiform prin introducerea unor fire de setolina sau nailon. %n colectii voluminoase =deschiderea chirurgicalasi drenaj.

23. +i"!adenita cronic la copii; etiopatogenie, clinica, diagnostic, trata"ent, pro!ila*ie.*'tiologie: cele nespecifice prin cronicizarea unei adenite ac, in urma unor procese infectioase repetate cu

localizare amigdaliana sau dentoparodontala.

*atogenie: este prezenta reactia fibrolimfatica cu o periadenita moderata.

*Clinica nespecifice: 6 usor afectata-astenie usoara, #1 marit, creste nr de limfocite. ocal noduli mariti in

volum, consistenta ferma, fara reactie de periadenita, indolori spontan sau la presiune, acoperiti cu tegumente cu

aspect normal. Bneori, stergerea reliefului anatomic. iagnostic extrem de dificil

adenite specifice tuberculoasa: noduli mariti, indolori, imobili, cu o zona ramolita centrala care uneoriabcedeaza raminind fistula. 6-subfebrilitate, pierdere in greutate, transpiratii nocturne. iagn: 5g,

intradermoreactia, exam de lab.

adenopatii consecutive infectarii cu ,I-: semn de debut %A. 4est serologic pentru 1%#.

mononucleoza infectioasa: adenopatie cervicala , poliadenopatie cu caracter ac. 6 alterata profund-

hepatosplenomegalie. xam serologic.

limforeticuloza benigna de inoculare!boala ghearelor de pisica" poliadenopatii regionale cr, semne de

periadenita, dureroasa spontan, fara supuratii. %n locul inocularii papula hiperemiata.

boala ,odgin: adenoatie cervicala, uneori asociata cu adenopatie axilara, mediastinala, abdominala. >ebra,

astenie, transpiratii nocturne, prurit generalizat, noduli simetrici, moderat mariti, fermi, mobili si nedurerosi.

*ratament: cedeaza in urma unui tratament antimicrobian nespecific si suprimarea factorilor cauzali.

$6. +eziunile esuturilor "oi, trau"atis"ele "a*ilarelor regiunii oro#"a*ilo#!aciale la copii; clasi!icare,statistic, particulariti anato"o#!iziologice care deter"in evoluia clinic.

*Clasificare leziuni traumatice reg /+:

-leziuni ale partilor moi: leziuni inchise fara sol de continuitate: echimoze, contuzii, hematoame; deschise cu sol

de continuitate: excoriatii, plagi, penetrante sau nu peretii 2/, asociate sau nu.

-leziuni dentare: coronare, rad, luxatii.

-leziuni ale maxilarelor, fracturi a malarului si arcului zigomatic

-leziuni ale partilor moi combinate cu cele dentare

-leziuni traumatice lae reg omf asociate cu traumatisme cerebrale inchise

-leziuni traumatice ale reg omf cu lez a altor reg: extremitati, org cutiei toracice, abd, coloanei vertebrale.*Statistica: leziunilor partilor moi in 5 la -< ani &),


13/16

$1. +eziunile esuturilor "oi la copii; etiologie, clinic, diagnostic, trata"ent, pro!ila*ie.*'tiologia: factori habituali


14/16

fracturi de condil: des ramin neobservate. evierea neinsemnata la deschiderea gurii, apar in perioada tardiva in

forma de dereglari de crestere si ocluzie. ureri la palpare in reg A4. iagnostic in baza 5g, 42.

contuzii periostale si osoase: evolutie ca un traumatism inchis. 2linic o ingrosare locala a osului apare dupa -

sapt de la lovitura. 5g initial osul cu desen trabecular, mai tirziu os condensat pe suprafata corticalei.

fractura in lemn verde: in reg apof condiliene si unghi mand. e produc prin lovituri in menton sau unghi mand.

5g intreruperea continuitatii periostului si corticalei pe aspectul lateral sau medial al mand si pastrarea integritatii

structurii pe supraf opusa.fracturi subperiostale: patrarea integritatii periostului, fisuri in os. %n cav buc o lez muco periostala, echimoze,

dureri. iagn in baza 5g si 42

fracturile partiale a apof alv: mai des in sector ant, insotit de lez a muc, dentare, edeme, echimoze a partilor

moi adiacente, lez a mugurilor dentari care se contamineaza si se mortifica.

*ratament de urgenta; inlaturarea complicatiilor imediate grave, diminuarea durerii, combaterea infectiei,

reducerea si imobilizarea provizorie !bocaj mentocefalic, fronda mentoniera, ligaturi de tip e blan$-in jurul

coletului a doi dinti antagonisti, ligaturi in puncte separat in jurul coletului a - dinti de pe fiecare fragm,

ligatura in scara pe fete # si ? a - dinti de ambele parti a fracturii" fragmentelor fracturate, transportarea

bolnavilor la servicii de specialitate.

*ratament definitiv: imobilizarea ferma dar cu pastrarea functiei mand partial. >ixare timp de - sapt. intii

primari localizati in linia de fractura cu procese patologice se inlatura. %n fracturi in lemn verde se aplica aparateortodontice, sinele linguale, gutiere din acrilat. >racturi de condil se trateaza numai conservativ cu ap ortodontice

tip >renchel, monoblocuri bilaterale cu fronda mentoniera. 2hirurgical este indcat cind dispozitivele conservative

nu asig o reducere si imobilizare eficienta, fracturi cu deplasari importante, fracturi greu de redus, fracturi cu

interpozitii de parti moi.

$&. Fracturile "a*ilarului la copii; clasi!icare, etiologie, clinic, diagnostic, trata"ent, pro!ila*ie.*Clasificare:

-pentru copii sunt caracteristice formele atipice de fractura: oblice sau partiale. unt caracteristice fracturile la

nivelul suturii palatine.

-e >ort % !deasupra procese alv prin perete ext a foselor nazale, fosa canina, tuberozitatea, apof pterigoide in

port inf, vomer si cartilaj septalrar, pin ala (& ani, cauza e pneumatizarea incompleta a sinusului maxilar. 7in la

eruperea dintilor permanenti si formarea planseului sinusal, fortele factorilor lezanti sunt absorbite de structurile

localizate mai inferior, producind traumatisme dentare si ale peretilor palatini sau bucali ai apof alv.

-e >ort %% unilateral mai des. =oasele nazale, apofiza ascendenta a max, os lacrimal, rebordul orbital, per antero

lat a sinusului max sub osul zigomatic spre tuberozitate si (0 mijlocie a apof pterigoide, peretele ext al fosei

nazale, intre meat inf si mijlociu, vomerul, septul cartilaginos.

-e >ort %%%: foarte rar, sunt compuse din citeva fragmente ale oaselor faciale. ?asele nazale la nivelul suturii

frontonazale, apofiza ascendenta a max, oasele lacrimale, supraf orbitale a etmoidului, per inf a orbitei, pin la

fanta sfenomax, per ext al orbitei prin sutura frontomalara, apofiza pterigoida la baza, arcada temporo

zigomatica, lama perpendiculara a etmoidului si vomerului.

*'tiologie: dupa actiunea unei forte puternice: caderi de la inaltime, accidente rutiere, agresiuni.*Clinica: mobilitate anormala osoasa a complexului alveolo maxilar in sens vertical, lateral sau in toate sensurile,

decelata manual sau la inchiderea sau deschiderea gurii; prabusirea etajului mijlociu al fetei fata palida, turtita, cu

stergerea reliefurilor malare si infundarea piramidei nazale si buzei sup; discontinuitatea reliefului osos, tulburari

marcate de ocluzia dentara deschisa ant, inversa sau incrucisata. pistaxis, epifora, emfizem subcutan, echimoze

palpebrale, hematoame, hipoestezii si anestezii, tulburari oculare, de masticatie, deglutitie si fonatie.

*ratament: inlaturarea complicatiilor immediate grave ce pun viata in pericol, diminuarea durerii, combaterea

infectiei, reducerea si imobilizarea fragmentelor osoase cu dispozitive intercraniomaxilare, intermaxilare,

monomaxilare. /andaj mentocefalic, dispozitiv in forma de zabaluta, lig de sirma interdentare in 8, in sa, in

punte.

$. Fracturile oaselor nazale la copii, clasi!icare, etiologie, clinic, diagnostic, trata"ent, pro!ila*ie.


15/16

*Clasificare: cu sau fara deplasare, eschiloase, cu corpi straini, cu sau fara defect de tesut moale, cu plaga

deschisa cu sau fara deplasare, cu eschile. >isuri a scheletului osos si cartilaginos, fracturi a scheletului osos si

cartilaginos, luxatii a cartilajului septal, hematom a cartilajului septal.

*'tiologia: caderi pe fata, agresiuni, accidente habituale si rutiere, accidente sportive.

*Clinica: datorita elasticitatii tesuturilor la copii traumatismul nu produce la moment alterari importante scheletul

fiind inca neosificat dar pot duce la deformari osoase sau a septului. ocal tumefactia piramidei nazale,

echimoze, epistaxis, durere spontana de la presiune. %n fracturi cu deplasare-infundarea marg ant in (0 sup cudepresiune crepitanta, obstructie nazala, anosmie. iagn 5g.

*ratament: dezinfectia regiunii in exterior si endonazal, cu stilet butonat se va explora traumatismul , suturarea

plagilor daca sunt prezente, reducerea fragmentelor fracturate cu instrumente speciale !pensa joseph".

%mobilizarea-tamponamentul foselor nazale se executa strins, in usoara hipercorectie, cu mese imbibate in paste

antibiotice, aplicare fixator nazal in exterior.

$0. Metode de trata"ent c(irurgical al !racturilor "a*ilarelor; indicaii, particulariti.*ratament c&irurgical: indicat atunci cind dispozitivele chirurgicale nu asigura o reducere si imobilizare

eficienta, fracturi cu deplasari importante, fracturile angrenate greu de redus, fracturi cu interpozitii de parti moi.

a copii, indicatiile sunt restrinse datorita prezentei mugurilor dentari si zonelor de activitate fiziologica intensa.

unt utilizate miniplaci liniare cu suruburi corticale-sistem de stabilizare. iniplacile resorbabile de tipactosorb se resorb timp de ( an, cele metalice necesita inlaturare dupa luni de la aplicare. iniplacile de

stabilizeaza la copii se combina cu imobilizarea maxilo mandibulara prin variate dispozitive ortodontice.

6utierele acrilice, bandajul mentocefalic, monoblocurile acrilice sunt indicate mai des la maxilar in imobilizarea

provizorie, imobilizare combinata cu miniplaci de stabilizare, imobilizare fracturi fara deplasare la copii pin la

ani. %n dentitia permanenta sstem de miniplacute cu sis de blac$-uri.

*ratamentul c&irurgical la ma!ila: fixare cu fire metalice trec prin spina nazala, marg inf a aperturii piriforme

si marg inf a mentonului-in deplasari importante, cominutive, in dentitia primara. Alegerea metodei de

imobilizare la copii depinde de gradul de dezvoltare a dintilor. >racturile de maxilar fara deplasari sunt sistate pe

cale nechirurgicala. 2ind e necesara fixarea intraosoasa trebuie de evitat lezarea mugurilor dentari la etapa de

erupere. 7entru imobilizarea maxilo mand e indicat splinctul acrilic, des stabilizat prin suspendare de marg inf a

aperturii piriforme si circumscrise a mand. uspendarea la ramul orbital si marg zigomatica la copii e

nacceptabila. %n fracturi cu includerea suturii palatului sunt indicate aparatele palatinale, cu scopul de a apropia

marginile lui.

$. +eziuni asociate ale "a*ilarului, "andi%ulei i altor regiuni ale corpului la copii; etiologie, clinic, localuli "etode de trata"ent.

*'tiologie: accidente rutiere, caderi de la inaltime, agresiune, accidente habituale.

*Clinica: pe linga clinica fracturilor de maxialre sunt prezente si fracturi a extremitatilor, a organelor cutiei

toracice, abdominare, a coloanei vertebrale s.a.

*/etode de tratament: initial se trateaza starile care pun viata copilului in pericol. upa ce se trasnporta la

serviciu specializat se realizeaza tratamentul pe etape, in dependenta de graviditatea leziunilor traumatice.

$. Metode de prelucrare c(irurgical ale plgilor la copii; ter"enii de prelucrare, principiile iparticularitile interveniei c(irurgicale.

*rincipiile interventiei c&irurgicale:

-se ingrijesc de urgenta lez care ameninta viata soc, asfixie, hemoragie, lez abd, toracice, cerebrale.

2onduita terapeutica tre sa respecte cerintele de refacere morfologica, functionala, estetica, psihologica.

-inaintea actului terapeutic definit se face igiena si asanarea 2/

-atitudine cit mai putin traumatizanta, conservatoare:se extrag dintii irecuperabili, se inlatura fragm osoase mici

fara periost, contraindicat extractia profilactica de regularizare a marg plagii sau sectionare a lamboului.

-sutura dupa reducerea si imobilizare si dupa rezolvarea lez dento parodontale

-fixarea si sutura in poz anatomica, fixind in prealabil punctele cheie ale fetei: plurile naturale, linii cutaneomucosale, marg narinara, santurile # si paralinguale.

*ermenii de prelucrare:


16/16

-primara in primele 8-

Chirurgia OMF Pediat Rică

Documents

Transcript of Chirurgia OMF Pediat Rică