Chirea Diana _ Licenta

8/8/2019 Chirea Diana _ Licenta

http://slidepdf.com/reader/full/chirea-diana-licenta 1/49

3

Capitolul 1LEASING

1.1.Prezentarea leasingului

Primele operaţiuni de leasing au avut loc in 1954 in Statele Unite ale Americii,

odata cu înfiinţarea de către Henry Schonfeld 1

În România prima societate de leasing a fost infiinţată în 1994. Primele referiri

legislative la operaţiuniile de leasing s-au făcut in OG 12/1995. Prima lege specifica în

privinţa leasingului a fost OG 51 din 1997, adoptată în 1998.

a U.S. Leasing Corporation. Au urmat si alte

companii precum : Boothe Leasing Corp., Chandler Leasing, General Electric Credit Corp.,

Commercial Credit Corp. Întreaga istorie a dezvoltării leasingului în ţăriile din Vest

demonstrează amortizarea accelerată, care diferenţiază leasingul de închiriere. Închirierea

combinată cu amortizarea accelerată leasingului permite companiilor de leasing să transferebeneficiile amortizării accelerate si către cei care contractează astfel de împrumuturi. Acestea

se reflectă în reducerea costurilor.

Leasing-ul este o foarte bună metodă de finanţare în principal datorită operativităţii

cu care poate satisface necesitaţile financiare ale agentilor economici si persoanelor fizice

deopotrivă. Printr-o operaţiune de leasing pot fi evitate procedurile complicate ale contractării

unor credite bancare, proceduri ce uneori presupun imobilizarea unor elemente ale

patrimoniului societaţii sau celui privat, pentru constituirea de garanţii.

Acesta presupune existenţa unui furnizor, a societăţii finanţatoare (societatea de

leasing) si a unui utilizator. În esenţa operaţiunea de finanţare prin leasing presupune ca

societatea de leasing cumpară de la furnizor bunul solicitat de către utilizator si cedează

folosinţa acestuia din urmă pentru o anumită perioadă de timp în schimbul unei redevente

lunare.

Conform legii 2

“... operaţiunilor de leasing prin care o parte, denumită locator/finanţator, transmite

pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun al cărui proprietar este,

celeilalte parţi, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăti periodice,

leasing-ul este definit astfel:

1 http://www.real-leasing.com/cgi-bin/index.cgi?action=static&sec=istoricleasing – Istoria Leasing

2 ORDONANTA GUVERNULUI Nr.51/1997 -cu modificarile si completarile ulterioare

http://www.real-leasing.com/cgi-bin/index.cgi?action=static&sec=istoricleasing


http://www.creditportal.ro/articol.php?id=51






4

denumită rata de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing locatorul/finanţatorul se obligă să

respecte dreptul de opţiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de

leasing ori de a înceta raporturile contractuale.”

Sub aspect juridic3

Sub aspect economic

, leasingul reprezintă un contract complex care permite unui

agent economic sa obtină şi să utilizeze un lucru fară a plăti imediat contravaloarea acestuia.4

Dintr-un anumit unghi de vedere, leasingul reprezintă o operaţune de vânzare-

cumpărare cu plata în rate (dacă bunul trece în proprietatea utilizatorului).

, leasingul reprezintă o sursă de finanţare, pe baza unui

contract specific, în care finanţatorul asigură fondurile necesare pentru întreaga investiţie. Pe

întreaga durata a contractului, inchiriatorul – proprietar permite utilizatorului – chiriaş să

utilizeze un anumit bun în schimbul promisiunii ultimului de a efectua o serie de plăţi (rate în

leasing). Veniturile obţinute prin leasing atat de către finanţator cât şi de utilizator sunt

derivate din utilizarea bunului, nu din dreptul de proprietate asupra acestuia.

Din punctul de vedere al utilizatorului, leasingul constitue o formă de creditare în

cadrul căreaia sumele necesare achiziţionării bunului se obţin prin exploatarea acestuia, iar

rambursarea lui se face eşalonat sub forma ratelor de leasing şi, în final a valorii reziduale.

Creditul obţinut este însa sub forma de echipamente şi nu bănească. Rezultă că pentru

utilizator leasingul este o afacere pe banii societaţii de finanţare, el asigurând managementul

afacerii.

Deosebirea fata de vânzarea în rate apare la durata de rambursare a ratelor (care la

noi în ţară trebuie sa fie minim un an si maxim şapte ani respectiv să acopere 75% din durata

de funcţionare normală a bunului).

Din alt punct de vedere, putem afirma că leasingul reprezintă o soluţie în finanţar ea

intreprinderilor care doresc să îşi achiziţioneze utilaje şi echipamente, dar care nu au

posibilităţi financiare. Acestă tehnica de finanţare vine în sprijinul agenţilor economici care

nu pot sa obţină credite de la bănci, ori nu vor sa-şi greveze bunurile mobile şi imobile prininstituirea de ipoteci sau gajuri.

3 Andreica Marin, Cristina Andreica, Ionel Mustea-Şerban, Răzvan Mustea-Şerban, “Decizia de finanţare in

leasing”, Ed. Cibernetica, 2003 pag: 12

4

Andreica Marin, Cristina Andreica, Ionel Mustea-Şerban, Răzvan Mustea-Şerban, “Decizia de finanţare inleasing”, Ed. Cibernetica, 2003 pag: 13



5

1.2.Clasificarea operaţiunilor de leasing

Diversitatea formelor operaţiunilor de leasing5

Astfel, în funcţie de durata închirierii vom distinge:

poate fi structurată în anumite clase

în funcţie de durata, părtile participante, ponderea ratelor în preţul net de vânzare.

• Leasing pe termen scurt

• Leasing pe termen mediu

• Leasing pe termen lung

Leasingul pe termen scurt constă în închirierea bunurilor pe o durată de câteva ore,

zile sau luni mai multor utilizatori, îîn vederea amortizării.

Leasingul pe termen mediu presupune amortizarea bunului prin închiriereaconsecutivă a acestuia mai multor utilizatori pe teremen scurt de 2-3 ani.

Leasingul pe termen lung se practică frecvent pe piaţa bunurilor imobiliare pentru

clădiri complet utilate, durata fiind 20-30 de ani. În fapt durata normală de leasing corespunde

celei de funcţionare normală a bunului urmând ca, după perioadă de închiriere, utilizatorul să

poată opta pentru cumpărarea acestuia la un preţ inferior celui iniţial.

În funcţie de părţile participante la contract distingem:

• Leasing direct, în care finanţatorul este şi furnizorul

• Leasing indirect, în care finanţarea îi revine unei societăţi specializate

(intermediare)

În funcţie de ponderea ratelor în preţul de vânzare al bunului

distingem:

• Leasingul operaţional (de mentenanţă, tehnic) – se derulează pe o perioadă

mai mică decat durata economică de viaţă estimată a echipamentului şi presupune recuperarea

în perioada de locaţie doar a unei părti din bunul închiriat, deşi locatarul aşteaptă să reupereze

toate costurile prin reînnoirea contractului sau prin închirierea către alţi locatari. Oferă atât

finanţarea, cât şi servicii de mentenanţă pentru echipamentul închiriat, costul asigurării

mentenanţei fiind inclus în chiria leasingului. Acest tip de leasing nu este complet amortizat.

Principalele tipuri de echipamente implicate în tranzacţiile de leasing operaţional sunt

compiuterele, copiatoarele de birou, automobilele şi camioanele. În mod frecvent, există o

clauză de anulare a contractului, care dă posibilitatea locatarului să renunte la locaţie şi să

5

Andreica Marin, Cristina Andreica, Ionel Mustea-Şerban, Răzvan Mustea-Şerban, “Decizia de finanţare inleasing”, Ed. Cibernetica, 2003 pag: 22 - 23



6

restitue echipamentul înainte de expirarea contractului de bază, deci echipamentul poate fi

înapoiat dacă se uzează moral sau dacă locatarul nu mai are nevoie de el.

• Leasingul financiar (de capital) urmăreste recuperarea integrala a valorii

bunului în perioada de locaţie şi obţinerea unui profit. Specificul acestei forme de leasing

constă în faptul că societatea de leasing, de regulă, nu alege , nu produce şi nici nu livrează

bunul, doar achizitionează bunul sau dreptul de proprietate şi folosintă de la furnizor. Acesta

urmează a fi livrat utilizatorului direct de către furnizor. Leasingul financiar nu oferă

mentenanţă, nu poate fi reziliat şi este complet amortizat. La sfârşitul perioadei, locatarul

poate opta pentru cumpărarea bunului prin achitarea valorii reziduale. Societatea de leasing

este deci doar un intermediar financiar între furnizor si utlizator. Lesorul transferă toate

riscurile incidente deţinerii obiectului.

1.3 Etapele procesului de finanţare

Alegerea bunului si a furnizorului

În funcţie de necesităţile clientului, acesta decide atat asupra caracteristicilor

bunului cât şi asupra furnizorului 6

Obţinerea ofertei şi solicitarea de leasing

. Toate detaliile legate de natura bunului (preţ,

caracteristici tehnice, amănunte privind livrarea, condiţii de instalare şi punere în funcţiune, în

cazul echipamentelor) vor fi negociate de utizator direct cu furnizorul ales, societatea de

leasing urmând a respecta în contractul de leasing, toate aspectele negociate.

Pe baza preţurilor negociate cu furnizorul (CIP sau DDP) societatea de leasing

întocmeşte o ofertă generală de finanţare, în care vor fi calculate, avansul, rata de leasing,etc

Oferta transmisă iniţial poate suferi modificari funcţie de clasa de performanţă financiară în

care se va incadra clientul. Analiza financiară are la baza atât documentele financiare puse la

dispoziţie de către client (bilanţ, balanţa, cont de profit şi pierderi) cât şi alte documente

solicitate de societatea de leasing (solicitatea de finanţare, prezentarea activităţii companiei

etc.)

Analiza si aprobarea solicitării de leasing

6 http://www.diamant2000.ro/etape-finantare.htm - Etapele procesului de finantare

http://www.diamant2000.ro/etape-finantare.htm





7

Evaluarea dosarului de leasing se realizează de către specialişti societăţii noastre

într-un interval de timp ce nu depăşeşte 48 ore. În funcţie de complexitatea proiectului supus

finanţării, societatea de leasing poate solicita clientului informaţii suplimentare referitoare la

unele aspecte analizate, răspunsul final al evaluării urmănd a fi prelungit în funcţie de

furnizarea informaţiilor solicitate.

Semnarea contractului

În cazul unui răspuns afirmativ, se va semna un contract de leasing financiar ce vor

include atât clauzele negociate de utilizator cu furnizorul bunului, cât şi clauze specifice

politicii societătii de leasing privind modalitatea de plata a ratelor, asigurarea efectuării

plătilor, etc.

Asigurarea generală a bunului

Bunul ce urmează a fi achiziţionat urmează a fi asigurat de către societatea de

leasing, pe toată derularea contractului de leasing, în opţiunea pentru toate riscurile, in

condiţiile stabilite cu societatea de asigurări şi banca finanţatoare, iar prima de asigurare va fi

achitată de către utilizator. În cazul produselor provenite din import, prima de asigurare se va

calcula la valoarea DDP a bunului.

Livrarea bunurilor

Obligaţia livrării bunurilor revine în intregime furnizorului, operaţiunea fiind

asistată de societatea de leasing.

Derularea unui contract de leasing

În cele ce urmeaza vom descrie, pe scurt, derularea unui contract de leasing

financiar având ca obiect un autoturism. Pentru celelalte bunuri se va proceda la fel, având în

vedere specificul bunurilor respective.

1. Furnizarea primelor date referitoare la ofertă :

Preţ furnizor

Documente necesare dosarului de finanţare Oferta de leasing

2. Analiza situaţiei financiare, contabile, juridice a clientului pe baza

documentelor prezentate.

3. Se va lua legatura cu furnizorul (dealer autorizat al producătorului propus de

client sau, după caz, ales de societatea de leasing) pentru a afla preţul autoturismului cerut si

termenul de livrare.

4. După analizarea dosarului şi pe baza propunerilor specialistului care efectueazaanaliza documentelor, se pregăteste (cu ajutorul programului de calculator) şi se furnizeaza



8

clientului calculatia exactă. Dacă indicatorii stabiliţi nu sunt corespunzători, sau dacă

societatea este nou înfiinţata şi nu poate prezenta bilanţul solicitat, se va propune un avans

mai mare (în cazuri foarte rare, se va respinge cererea).

5. Se invită clientul la sediul societăţii de leasing pentru negociere, discutarea şi

semnarea contractului de leasing. Contractul, împreuna cu cele două anexe, va fi pregătit şi

prezentat clientului pentru a-l citi şi analiza înainte de semnare.

6. Se va emite factura, proformă sau fiscală, pe baza căreia clientul va achita

avansul, numerar sau cu ordin de plată.

7. Clientul se prezintă la furnizor pentru a-şi alege autoturismul.

8. Se va solicita de la furnizor factura (decont aviz de plata), care va con ţine şi

asigurarea obligatorie de raspundere civila; cartea de identitate a autoturismului ( copie, fax).

9. După încasarea avansului de la client, se va achita furnizorului, integral, pre ţul

autoturismului. Plata se va face parte din avansul încasat de la client, parte din contul de

credit.

10. Se va semna poliţa de asigurare full CASCO (înainte de predarea bunului la

client).

11. Cu împuternicire, din partea societăţii de leasing, şi procesul verbal de predare-

primire (care va fi semnat între furnizor şi client, apoi între client şi societatea de leasing),

copie a poliţei de asigurare full casco, clientul se va deplasa la furnizor pentru ridicarea

bunului.

12. După ridicarea de la furnizor a bunului, clientul va primi împuternicirea de

circulaţie provizorie.

13. În perioada în care sunt valabile numere de înmatriculare provizorii,

autoturismul va fi inmatriculat definitiv de societatea de leasing, urmând a rămâne

înmatriculate pe numele ei până la terminarea contractului de leasing.

14. La data stabilită prin contract se va emite factura fiscală pentru rata de leasingscadentă si se va transmite clientului prin fax, apoi prin postă.

15. Se va urmari permanent încasarea ratelor de leasing scadente. Dacă acestea nu

au fost achitate la termenele stabilite, se vor aplica şi factura penalităţi de neplată la termen a

ratei, conform contractului de leasing. În caz de neplată dupa un termen de la data scadentă,

se vor transmite notificările, iar dupa caz, se va porni procedura legală de recuperare a

bunului.

16. Din încasarea ratelor de leasing se vor rambursa creditele şi se vor plătidobânzile aferente creditului bancar.



9

17. La terminarea contractului, după ce clientul îşi exprimă în scris dorinţa de

cumpărare şi achită valoarea reziduală, se va începe procedura de radiere si transcriere al

autoturismului, pe numele persoanei indicate în intenţia de cumpărare a clientului.

18. Variante:

Durata contractului: între 12 si 60 luni;

Avansul: între 10% si 50%

valoarea reziduală: 0% (inclusă în rate) sau 20% (achitată la sfârşitul

contractului de leasing);

Se acordă leasing auto pentru persoane fizice în funcţie de salariu şi de gradul

de îndatorare (alte credite în derulare);

1.4 Documente necesare

Persoane Juridice:

formular de leasing completat (cererea de finanţare);

acord CRB (3 exemplare);

acord de eliberare secret bancar;

factură proforma de la furnizor sau specificaţie tehnică a autovehiculului;

act de identitate (copie) cu specimen de semnatură; cod unic de înregistrare (copie);

ultimele 3 bilanţuri (raportul semestrial pe anul în curs) inclusiv Anexele şi

balanţele aferente + ultima balanţa pe anul în curs;

Persoane Fizice:



acord de eliberare secret bancar; factura proforma de la furnizor sau specificatie tehnica a autovehiculului;

act de identitate sot/sotie (copie) cu specimen de semnatura;

adeverinţă în original de la angajator soţ /soţie (cu specificarea funcţiei,

vechimii şi a venitului lunar net);

carte de munca soţ /soţie (copie);

certificat de căsătorie (copie);

actul de proprietate al locuinţei sau contract de închiriere (copie).Persoane Fizice Autorizate:



10



acord de eliberare secret bancar;

factura proformă de la furnizor sau specificaţie tehnica a autovehiculului;

declaraţia de venit definitivă pe ultimii doi ani si declaraţia de venit estimativă

pe anul în curs;

acte juridice de constituire şi autorizare a profesiei (copie);

cod fiscal sau certificate de înregistrare fiscală, dacă există (copie);

actul de identitate (copie) cu specimen de semnatura;

act de proprietate sau închiriere spaţiu (copie).

1.5 Condiţii generale

Privind bunul leasingului, LESORUL va încheia în calitate de cumpărător un acord

tipărtit (care ţine loc de contract de vănzare-cumpărare cu FURNIZORUL 7

Asupra bunului ce formează obiectul contractului de leasing, LESORUL are un

drept exclusiv de proprietate, conferind BENEFICIARULUI dreptul de posesie şi folosinţă pe

perioada leasingului, LESORUL păstrându-si pe aceeasi perioadă numai nuda proprietate

asupra bunului leasingului. LESORUL isi va reîntregi dreptul de proprietate cu toate

elementele sale constitutive la data expirării contractului, în cazul în care BENEFICIARUL

nu-şi manifesta opţiunea de cumpărare sau dacă BENEFICIARUL nu prelungeşte contractul

de leasing, în ambele cazuri bunul restituindu-se LESORULUI, precum şi în toate cazurilecând BENEFICIARUL încalcă dispoziţiile contractuale, iar LESORUL este indreptăţit a

notifica BENEFICIARULUI rezilierea contractului de leasing.

indicat de

BENEFICIAR), care va fi semnat de BENEFICIAR şi FURNIZOR, conform datelor

precizate de BENEFICIAR în nota de comanda adresată FURNIZORULUI.

BENEFICIARUL este obligat să-l informeze în scris pe LESOR asupra tuturor condiţiilor

negociate de acesta cu FURNIZORUL.

Neplata redevenţei la termen autorizează pe LESOR să perceapă

BENEFICIARULUI penalităţi de întârziere calculate la valoarea redevenţelor restante.

7 http://www.diamant2000.ro/conditii-contractuale.htm - Conditii generale ale leasingului

http://www.diamant2000.ro/conditii-contractuale.htm-





11

Toate costurile privind preluarea bunului de la FURNIZOR, punerea în

funcţiune/utilizarea acestuia, cartea verde şi transportul, vor fi achitate în exclusivitate de

BENEFICIAR.

Părtile contractante pot conveni prelungirea, scurtarea şi/sau modificarea duratei

contractului în conditiile legii, cu conditia încheierii unui act adiţional scris şi semnat de părţi.

Conform convenţiei părtilor, bunul va fi predat de FURNIZOR direct

BENEFICIARULUI la termenul şi la adresa specificate în contractul de leasing.

LESORUL concesionează BENEFICIARULUI dreptul irevocabil la acţiune directă

asupra FURNIZORULUI pentru soluţionarea oricăror reclamaţii/litigii cum ar fi cele privind

calitatea, cantitatea, dotarea, design-ul, asistenţa tehnică, service-ul în perioada de garanţie si

post garanţie privind bunul, etc. BENEFICIARUL va acţiona în aceste situaţii ca un mandatar

de plin drept al Locatorului, având calitatea de a formula cereri şi actiuni în fata tuturor

organelor abilitate a le soluţiona, cu respectarea obligatiei exprese de a-l înstiinţa în scris pe

LESOR.

Obligaţiile Lesorului sunt:

♦ Să respecte la expirarea contractului dreptul de opţiune al Utilizatorului, în

condiţiile clauzelor contractuale;

♦ Să încheie contractul de vânzare-cumpărare cu furnizorul bunului

leasingului în conditiile acceptate de Utilizator;

♦ Să-l garanteze pe Utilizator de evicţiune;

♦ Să respecte întocmai şi cu buna credinţă toate dispoziţiile contractuale;

Obligatiile Utilizatorului sunt:

♦ să ridice bunul stipulat în contractul de vânzare-cumpărare şi în contractul

de leasing conform dispoziţiilor contractuale;

♦ să achite în totalitate la termenele scadente redevenţele şi/sau toate sumele

datorate în baza contractului;

♦ să nu incheie nici un fel de act juridic cu terte persoane privind bunul ce i-a

fost încredintat în regim de leasing prin contract, f ără acordul scris al

Locatorului;

♦ să apere în raportul cu terţe persoane dreptul de proprietate al Locatorului

asupra bunului;

Utilizatorul este obligat să asigure paza bunului precum şi să folosească bunul

conform instrucţiunilor de folosire emise de furnizor, cu respectarea strictă a timpului normat



12

de lucru şi a particularitaţilor bunului privind alimentarea acestuia, spre exemplu cu energie

termica / electrica, combustibil, lubrefianti, apa, etc, dupa caz, si cu respectarea parametrilor

tehnici privind conditiile de mediu si de spatiu necesare instalarii si functionarii corecte a

bunului ce face obiectul contractului. Utilizatorul este obligat să folosească la utilizarea

bunului ce face obiectul contractului numai personal calificat.

Dacă este cazul, Utilizatorul se obligă sa obţină pe propria sa cheltuială autorizaţtiile

necesare pentru utilizarea bunului aflat în regim de leasing şi să respecte toate legile si

reglementarile aplicabile încheierii şi derulării contractului, deţinerii, utilizării, îngrijirii si

întretinerii bunului aflat în regim de leasing.

Părtile pot negocia prelungirea termenului leasingului precum şi cuantumul şi

conditiile noi de plata, cu minimum 30 de zile inaintea expirarii duratei contractuale.

Părtile convin că pot fi exonerate de obligaţiile contractuale în caz de forţă majoră.

1.6 Noile norme ale leasingului

Deducerea TVA în cazul contractelor de leasing (achiziţtia de vehicule)

Începand cu data de 01 mai 2009, TVA aferentă achiziţiilor de vehicule rutiere

motorizate, care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu greutate

maximă autorizată de până la 3.500 kg şi care nu au mai mult de 9 scaune de pasageri,

inclusiv scaunul şoferului, nu se deduce. De asemenea, nu se deduce nici taxa aferentă

achiziţiilor de combustibil destinat utilizării pentru vehiculele care au aceleaşi caracteristici,

aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanelor impozabile.

Face excepţie de la această regulă transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing

financiar sau operaţional.

Prin achiziţie de vehicule se înţelege cumpărarea unui vehicul din România,

importul sau achiziţia intracomunitară a vehiculului.

În ceea ce priveşte utilizarea vehiculelor 8

8

HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112/2004;

în cadrul contractelor de leasing, conform

prevederilor pct. 7 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, transmiterea folosinţei

bunurilor în cadrul unui contract de leasing este considerată prestare de servicii conform art.

129 alin. (3) lit. a) din Codul Fiscal. La sfârşitul perioadei de leasing, dacă

http://www.cabinetexpert.ro/2009-06-17/deducerea-tva-in-cazul-contractelor-de-leasing-achizitia-de-vehicule.html






13

locatorul/finanţatorul transferă locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului,

la solicitarea acestuia, operaţiunea reprezintă o livrare de bunuri pentru valoarea la care se

face transferul.

Coroborând prevederile Normelor 9

Se consideră sfârşitul perioadei de leasing şi data la care locatarul/utilizatorul poate

opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârşitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme

de 12 luni.

metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu

prevederile art. 32 pct. 10 din OUG nr. 34/2009 rezultă că se menţine dreptul de deducere a

TVA pentru ratele de leasing plătite de utilizatori societăţilor de leasing pe perioada derulării

contractelor de leasing, întrucât acestea reprezintă din punct de vedere al TVA prestări de

servicii, eliminându-se dreptul de deducere al TVA pentru valoarea la care se face transferul

dreptului de proprietate la sfârşitul contractului de leasing, această valoare fiind considerată o

livrare de bunuri.

Dacă opţiunea de cumpărare a bunului de către locatar/utilizator se exercită înainte

de derularea a 12 luni consecutive de la data începerii contractului de leasing, se consideră că

nu a mai avut loc o operaţiune de leasing, ci o livrare de bunuri de la data de la care bunul

este pus la dispoziţia locatarului/utilizatorului iar eliminarea dreptului de deducere se aplică la

întreaga valoare de achiziţie a vehiculului.

Dacă opţiunea de cumpărare a bunului de către locatar/utilizator se exercită după

derularea a 12 luni consecutive de la data începerii contractului de leasing, dar înainte de

sfârşitul perioadei de leasing, se consideră că are loc o livrare de bunuri la valoarea la care se

face transferul, valoare ce include şi ratele care nu au ajuns la scadenţă.

Dacă în cursul derulării unui contract de leasing financiar intervine o cesiune între

utilizatori cu acceptul locatorului/finanţatorului sau o cesiune a contractului de leasing

financiar prin care se schimbă locatorul/finanţatorul, operaţiunea nu constituie livrare de

bunuri, considerându-se că persoana care preia contractul de leasing continuă persoanacedentului. Operaţiunea este considerată în continuare prestare de servicii, persoana care preia

contractul de leasing având aceleaşi obligaţii ca şi cedentul în ceea ce priveşte taxa.

1.7 Piaţa leasingului în România

9

OUG nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar - fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249/2009



14

Piaţa de leasing în cadrul ASLR 10

firme de leasing afiliate unor bănci , în numar de 2 (Porsche Leasing

România IFN SA, RCI Leasing România IFN SA ), reprezentând 6% ;

este structurata astfel:

firme de leasing afiliate unor producători sau furnizori de produs, în număr

de 2, (Eurial Leasing IFN SA, Toyo Motor Leasing IFN SA), reprezentand 6

% ;

firme de leasing independente, în numar de 28, reprezentând 88%.

Numărul membrilor ASLR la sfârsitul 2006 era de 32, fata de 36 in primele 9

luni ale anului .

Dinamica evolutiei pietei de leasing poate fi urmarita si in tabelul urmator

(dupa valoarea totala a contractelor):

- mil EUR -

Tabel 1.1 Sursa : www.aslr.ro

* Mentionez ca valoarea totală a contractelor de leasing realizate de nemembri ASLR este

estimativă , neeexistând o bază de raportare unitar ă pentru acesti participanti. Estimarile au fost realizate pe

baza informa ţ iilor de presa comunicate de diverse entit ă ti ce ac ţ ionează pe pia ţ a leasingului din

România.

În aceste condiţii, la finele anului 2006, volumul total al pieţei de leasing ASLR aatins un nivel de 1.083,5 mil EUR. De remarcat este faptul că realizarile pieţei de leasing

ASLR pe anul 2006 a marcat o scădere cu cca. 2,82 % fată de anul 2005.

Acest aspect se poate explica prin faptul că fată de anul 2005, trei membri ai

asociaţiei, firme de leasing afiliate băncilor, datorită modificarii acţionarilor principali au

hotărât sa iasă din asociaţie (Romexterra Leasing IFN SA, BCR Leasing IFN SA, Tiriac

Leasing IFN SA) ; aceste trei societăţi de leasing la 9 luni însumau un volum de contracte de

10www.aslr.ro – piata leasing in Romania

Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 20042005

2006

Societati membre

ASLR 128.5 202.9 340 587.6 624.1 850 1029 1115 1.083,5

Societati

nemembre ASLR* n.a. 82.1 82.2 374.4 275.7 550 786 1100

TOTAL 285 422.2 962 899.8 1400 1815 2215 1.083,5

http://www.aslr.ro/

http://www.aslr.ro/



15

aprox. 406.989 mil Euro, valoare care a fost scoasă din evidentele ASLR la nivelul anului

2006.

Din analiza datelor furnizate de membrii ASLR rezultă că cel mai important

segment al pieţei de leasing continuă să îl reprezinte cel al autovehiculelor. Ponderea acestuia

a ajuns, în 2006 la un nivel de 93,14 %, în crestere fată de anul 2005, când pentru aceeasi

perioadă de raportare aceasta era de 91,2%, deci o creştere cu 2,08%. În ceea ce priveşte

ponderea finanţărilor în leasing destinate echipamentelor industriale şi agricole s-a înregistrat

un procent de 3,98 %, în descrestere faţă de 2005 cu un procent de 35 %.

Capitolul 2CREDIT BANCAR

2.1. Istoria creditului bancar



16

Pentru prima data, problema sistemului bancar romanesc si a necesitatii infiintarii

unei banci nationale, a fost ridicata in 1861 de catre IC Bratianu. 11

In acelasi an, Manolachi Costachi Epureanu – ministru de Finante - publica in

Monitorul Oficial un proiect de lege pentru infiintarea unei banci de scont si circulatie, cu 12

milioane de lei capital (3 statul, 9 particularii).

"Atata timp cat nu vom

avea o banca nationala, nu vor dispare crizele financiare din tara", declara IC Bratian u la

acea vreme.

Dupa numai trei ani a fost fondata Casa de Depuneri si Consemnatiuni, principala

banca de emisiune de pe teritoriul Principatelor Unite.

La 17 aprilie 1880 proiectul de lege depus de IC Bratianu a devenit legea prin care

de la 1 iulie 1880 apare Banca Nationala. Stefan Zeletin declara ca este "cel mai de seama

eveniment in dezvoltarea burgheziei romane moderne, metropola capitalismului nostru

bancar"

Momentul de varf al sistemului bancar romanesc a venit insa in 1934, atunci cand pe

teritoriul Romaniei existau 1204 banci. In anii '40 a urmat insa o concentrare puternica a

sistemului, pe piata ramanand numai 5 banci mari, care detineau peste 50% din piata: Banca

Romanesca, Banca de Credit Roman, Banca Comerciala Italiana, Banca Comerciala Romana,

Societatea Bancara Romana.In 1989 in Romania mai ramasesera 4 banci: BNR, BRCE, Banca de Investitii,

Banca Agricola, la care se mai aduga Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC).

La ora actuala sistemul bancar romanesc numara 29 de banci si 14 sucursale.

Adrian Vasilescu: Azi BNR nu are un vis mai frumos decat cel de a reface centrul

financiar care a fost odata .

"La sfarsitul seolului XIX, in jurul cladirii BNR, a inceput sa se contruiasca un

centru financiar romanesc cu ambitia de a se asemana cu cele de la Londra, Frankfurt sauParis. S-au implantat aici celulele sistemului financiar, iar azi BNR nu are un vis mai frumos

decat cel de a reface centrul financiar care a fost odata, cu faima de atunci, dar, bineinteles, cu

pilonii unui sistem modern", a declarat pentru The Money Channel Adrian Vasilescu,

consilierul guvernatorului BNR. (TMCTV).

11

http://standard.money.ro/articol_45486/scurta_istorie_a_sistemului_bancar_romanesc.html - ISTORICULCREDITULUI BANCAR IN ROMANIA

http://standard.money.ro/articol_45486/scurta_istorie_a_sistemului_bancar_romanesc.html





18

cost aditional este cel de schimb valutar, interesati-va la ce curs se calculeaza schimbul

valutar aferent fiecarei rate!

2.2.3.Carduri de credit

Sunt cardurile bancare prin intermediul carora detinatorul cardului dispune de

fondurile bancii emitente, oferite sub forma unei linii de credit, care ii permit efectuarea de

operatiuni (plati la comercianti si retrageri de numerar) in limita unui plafon stabilit in

prealabil impreuna cu banca emitenta.

Ce trebuie sa cunoasteti in plus despre cardurile de credit:

• daca pot fi utilizate doar in Romania sau si international

• taxa lunara/taxa anuala de administrare

• ce parte din limita de credit poate fi folosita in numerar (pentru cardurile de

credit)

• taxele percepute la retragerea de la ATM-uri in tara si in strainatate.

2.2.4.Ccredite pentru nevoi personale juridice

Aceste credite destinate companiilor, persoanelor fizice autorizate, asociatiilor

familiale, profesiunilor liberale, etc. pot avea ca destinatie capitalul de lucru, investitii sau

acoperirea altor nevoi financiare si pot fi acordate cu diverse tipuri de garantii. In functie de

destinatie, creditele se acorda pe termen scurt, mediu sau lung.

Creditele rambursabile in rate lunare sunt cel mai des intalnite in finantarea

investitiilor, pe cand overdrafturile si liniile de credit au o pondere importanta in finantarea

capitalului de lucru.

Unele banci solicita un plan de investitii sau studii de fezabilitate pentru acordarea

creditelor de investitii de anvergura mai mare, in timp ce alte banci au propriul sistem de

evaluare a afacerii. Cele mai multe banci cer un aport propriu din partea clientului (conditie a

finantarii).

2.2.5.Ccredite specializate

Acestea sunt produse oferite de catre banci persoanelor fizice si juridice dintr-un

anumit domeniu de activitate - ex: personal medical, notari, avocati, militari, studenti, etc.

Leasingul financiar este oferit de companii de leasing specializate, multe dintre ele subsidiare

ale unor banci, clientii putand fi atat persoane fizice, cat si juridice. Principala diferenta dintre



19

achizitionarea unui echipament/ vehicul/ imobil prin credit sau prin leasing consta in faptul ca

pana la terminarea contractului, firma de leasing este proprietara legala a bunului respectiv.

Transferul proprietatii se va face catre imprumutat la sfarsitul contractului de

leasing, dupa plata valorii reziduale. Elementele de cost ale unui leasing financiar sunt

similare cu cele ale unui credit, fiind descrise mai jos.

Interesati-va foarte atent de costurile unui credit! Incercati sa identificati toate

tipurile de dobanzi si comisioane pe care trebuie sa le platiti. Pentru anumite credite, bancile

vor afisa Dobanda Anuala Efectiva (DAE - vedeti glosar termeni) care reflecta cea mai mare

parte a costului unui credit. Totusi, pentru celelalte tipuri de produse unde DAE nu este

publicata sau unde costuri importante sunt prezente in oferta bancii fara a intra in calculul

DAE, incercati sa identificati toate elementele descrise mai jos. Pentru compararea a doua

oferte de la banci diferite, cel mai simplu este sa verificati costul total pentru credite de

aceeasi suma si cu acelasi termen de acordare.

2.3.Etapele obţinerii unui credit

1. Depunerea dosarului de credit (cerere de credit, acorduri interogare Biroul de

Credit 13

2. Depunerea copiilor dupa actele proprietatii (la unele banci aceasta etapa trebuie

realizata in acelasi timp cu prima): act de proprietate vanzator, cadastru si intabulare, extras

de carte funciara pentru informare, copii dupa actele de identitate ale vanzatorilor. In afara de

cadastru toate documentele trebuie vazute in original si copiile certificate conform cu

originalul. Cadastrul, in original, ramane la oficiul de cadastru, pe baza acestuia facandu-se

incheierea de intabulare.

, documente doveditoare ale venitului, copii acte de identitate) - este posibil sa existe

o taxa de analiza dosar (la cele mai multe dintre banci, analiza dosarului este gratuita).

Analiza dosarului depinde in functie de banca si de dosar, de la una pana la cinci zile.

3. Dupa ce actele sunt verificate, se face comanda de evaluare (de catre banca). In

aceasta etapa, de regula, trebuie sa aveti in contul deschis la banca respectiva, taxa de

evaluare, in jur de 100-150 Euro. Evaluarea dureaza intre doua zile si o saptamana, pana la

emiterea si analizarea raportului de evaluare.

13http://www.creditlink.ro/etapele_obtinerii_unui_credit_pentru_locuinta_costuri_orientative_0- etapele

obtineri unui credit

http://www.creditlink.ro/etapele_obtinerii_unui_credit_pentru_locuinta_costuri_orientative_0





20

4. Odata emis raportul de evaluare, dosarul intra intr-o ultima revizuire la

departamentul juridic (1-2 zile).

5. In paralel se poate contacta un notar (daca nu s-a semnat deja antecontractul) si se

poate solicita (prin notariat) extrasul de carte funciara pentru autentificare. Atentie, acest

extras trebuie solicitat doar in momentul in care banca este deja in stadiul final cu dosarul

deoarece are o valabilitate limitata. El este necesar pentru semnarea contractului de vanzare-

cumparare, pentru autentificarea acestuia.

6. Dosarul este finalizat la banca. Odata ce se stie cand iese extrasul de carte

funciara pentru autentificare (notarii cand depun cererea primesc o ora si o data cand acesta

va putea fi ridicat) se poate stabili intalnirea cu vanzatorul la notariat (se semneaza contractul

de vanzare-cumparare si contractul de ipoteca), si apoi cu vanzatorul si notarul la banca (se

semneaza contractul de credit). Pentru etapa semnarii contractelor este necesara prezentarea

unui certificat fiscal din care sa reiasa ca vanzatorul nu are nici o datorie catre stat (se obtine

de la administratia financiara).

(La momentul semnarii contractului de vanzare-cumparare, se plateste notarul, plus

contractul de ipoteca. Inainte de acordarea creditului, trebuie depus si comisionul de acordare,

aferent creditului solicitat).

7. Dupa semnarea contractelor, unele banci vireaza imediat banii in contul

vanzatorului, iar altele asteapta (pana la 7 zile) un nou extras de carte funciara de informare

din care sa reiasa ca a fost inscrisa ipoteca in cartea funciara a imobilului, dupa care vireaza

sau deblocheaza contul vanzatorului.

Pentru achizitia unui imobil de 40 000 Euro, cu o ipoteca de 30 000 Euro, taxele

notariale, impreuna cu toate costurile aferente creditului pot ajunge pana la 3000 Euro

(depinde de notar si de banca).

2.4.Produse de creditare

Dobanda - pretul care trebuie platit pentru imprumutarea (utilizarea) unei sume de

bani pentru o anumita perioada

Rata dobanzii - nivelul procentual aplicat capitalului imprumutat pe perioada

derularii creditului



21

Rata dobanzii anuale efective DAE - arata care este costul real al unui credit luand

in calcul nu numai cheltuielile cu rata dobanzii, dar si celelalte taxe, comisioane si unele

asigurari care trebuie platite de catre client. Cand se calculeaza aceasta rata a dobanzii este

luata in considerare si perioada in care sunt efectuate aceste cheltuieli, precum si valoarea

banilor in timp!

In Romania, institutiile de credit sunt obligate sa comunice DAE doar pentru

anumite tipuri de credite pentru persoane fizice, fiind excluse de la aceasta obligativitate o

serie de produse pentru persoanele fizice (incluzand orice credit garantat cu ipoteca) si

creditele pentru persoane juridice. De asemenea, o serie de costuri nu sunt incluse in formula

de calcul DAE mentionata in lege, de exemplu comisioanele legate de contul curent, costul

transferului de fonduri, asigurarea garantiilor, etc.

BUBOR - nivelul mediu de referinta al ratelor dobanzii pentru depozitele in lei la

diferite termene oferite pe piata interbancara din Romania, asa cum este afisat la data de

referinta, valabil pentru ziua respectiva, in pagina corespunzatoare a serviciului Reuters,

precum si in presa de specialitate.

EURIBOR - nivelul mediu de referinta al ratelor dobanzii pentru depozitele in euro

la diferite termene oferite pe piata interbancara din Zona Euro, asa cum este afisat cu doau

zile inainte de data de referinta, in pagina corespunzatoare a serviciului Reuters, precum si in

presa de specialitate.Tabel 2.1



23

Plan de rambursare (scadentar de plata) - Planul de plati contine descrierea

datelor (zilelor) si sumelor tuturor ratelor pe care clientul trebuie sa le plateasca cand

returneaza un credit.

Scadenta (maturitatea) ratei - acesta este termenul in care rata scadenta pentru

fiecare luna trebuie platita. Scadenta fiecarei rate este continuta in planul de plati sau in

contractul de credit

Scadenta creditului - Aceasta este data la care creditul a fost achitat in intregime

Perioada de gratie - este perioada (in luni de obicei) de la inceputul creditului, in

care debitorul va plati doar dobanda aferenta capitalului imprumutat. In anumite cazuri si

aceasta dobanda se poate acumula devenind scadenta dupa perioada de gratie. Procedeul este

de obicei folosit in cazul creditelor pentru investitii, pentru a acorda un ragaz debitorului de a

da in folosinta obiectul investitiei respective.

2.5.Contractul de credit

Toate operaţiunile bancare se desfăşoară prin intermediul contractelor bancare,

obiectul lor fiind constituit de operaţiunile bancare cuprinse în legislaţia privind activitatea bancară. Clienţii 14

Contractul bancar reprezintă acordul de voinţă prin care o parte (banca sau alt

comerciant) se obligă să efectueze operaţiunile bancare prevăzute de lege (operaţiuni pasive,

active şi conxe), faţă de cealată parte (client), care se obligă să respecte clauzele contractului

încheiat.

societăţilor comerciale încheie frecvent contracte specifice acestui

domeniu al activităţii comerciale.

Caracterele juridice

a) Contractul este bilateral (sinalagmatic, adică dă naştere la obligaţii în sarcina

ambelor părţi;

b) Contractul este cu titlul oneros, ceea ce înseamnă că ambele părţi urmăresc

obţinerea unor foloase patrimoniale;

14 http://www.juristnet.ro/index.php?page=da-incheierecontractebancare – Contractul de credit

http://www.juristnet.ro/index.php?page=da-incheierecontractebancare





24

c) Contractul este comutativ, existenţa şi întinderea obligaţiilor asumate de către

părţi sunt certe şi deci cunoscute chiar din momentul încheierii contractului;

d) Contractul este consensual, acordul părţilor fiind necesar şi suficient pentru

încheierea valabilă a contractului; aderarea clientului la clauzele impuse de bancă nu schimbă

caracterul consensual, deoarece clientul va semna un astfel de contract numai după ce va fi

informat de bancă şi va cunoaşte cu exactitate care sunt efectele încheierii contractului

bancar.

Consimţământul părţilor capabile.

Contactele bancare, ca orice contract comercial, pentru a fi valabil încheiate, trebuie

să îndeplinească următoarele condiţii: consimţământul, capacitatea, obiectul şi cauza.

Societatea comercială bancară şi clientul său fie persoana fizică sau juridică într -o astfel de

operaţiune sunt subiecte ale raportului juridic de tip bancar. Toate contractele, precum şi

contractul bancar se încheie numai prin consimţământul neviciat al părţilor capabile.

a) Consimţământul băncii. Existenţa consimţământului băncii nu poate fi dedusă din

simpla ofertă adresată publicului, ca în cazul unei vânzării comerciale de bunuri mobile sau

ca în cazul prestării unor servicii publice. Consimţământul băncii trebuie să fie exprimat în

formă scrisă şi individualizat prin raportare expresă la client şi la un tip de contract bancar

precis determinat. Simpla ofertă a băncii adresată publicului în general nu poate genera

obligaţia de a încheia un contract concret, ea putând refuza oricând şi orice client, fără a fi

obligată şă-şi motiveze refuzul de a contracta. Consimţământul băncii se exprimă de regulă

prin reprezentantul ei legal, desemnat de consiliul de administraţie sau prin funcţionarul

bancar însărcinat cu această operaţiune.

b) Consimţământul clientului. Pentru a fi valabil consimţământul clientului,

persoana care îşi dă acordul, în calitate de client trebuie să fie o persoană fizică să aibă

capacitate de exerciţiu deplină. În consecinţă persoana fizică pusă sub interdicţie şi minorul

sub 14 ani îşi vor exprima consimţământul prin reprezentantul legal, iar minorul cu capacitatede exerciţiu restrânsă (14-18 ani) va fi asistat de persoana care îl ocroteşte. Clientul persoană

juridică îşi va exprima consimţământul prin persoana fizică desemnată ca reprezentant, în

conformitate cu statutul propriu şi potrivit legii care-i guvernează activitatea.

Pentru fi valabil consimţământul clientului trebuie să fie dat liber şi neviciat prin

una din fomele de vicii: eroare, dol sau violenţă.Totodată consimţământul clientului trebuie să

fie dat în cazul contractului bancar atunci când clientul are cunoştinţă cu privire la conţinutul

şi efectele contractului bancar. Această ultimă condiţie este strâns legată de obligaţia deinformare a băncii.



25

c) Obligaţia de informare. Consimţământul clientului rezultă prin semnarea

formularului redactat de bancă, în acest sens contractul bancar are natura unui contract de

adeziune cu clauze prestabilite de bancă. Formularul nu conţine numai clauze esenţiale, banca

are obligatia să informeze clientela asupra tuturor angajamentelor reciproce ale părţilor.

Din natura contractului decurge consecinţa că toate clauzele care antrenează răspunderea

băncii sau care conferă acesteia drepturi specifice (cum ar fi dreptul de-a rezilia unilateral şi

intempestiv contractul încheiat sau de a majora dobânda pe parcursul executări contractului

de credit sunt opozabile clientului şi produc efecte juridice numai dacă există certitudinea că

aceste clauze au fost cunoscute şi acceptate de client în momentul semnării contractului.

Distinct de aceste clauze, contractul se consideră completat de drept cu normele

legale în vigoare şi cu uzurile bancare. Obligaţia de informare nu cuprinde şi aducerea lor la

cunoştinţa clientului, dar trebuie să existe certitudinea că au fost cunoscute şi accepate de

client în momentul semnării contractului.

2.6.Criza financiara

Primele semne ca piata financiara Americana 15

Desi criza a fost previzibila, amploarea acesteia a depasit cu mult tot ce si-au putut

imagina Toni Iordache, brokerul care a manevrat mai multe miliarde de dolari in cei peste 12

ani lucrati pe Wall Street.

se va duce la vale au aparut la

sfarsitul lunii decembrie 2006, cel putin asa sustin brokerii romani care "au trait criza" pe

Wall Street.

Acesta a explicat faptul ca intre realitate si relatarile din presa, indiferent ca este

vorba de cea din Romania sau de marile publicatii economice de la nivel mondial, exista o

diferenta foarte mare.

"Practic, un bond, un mortgage bank 16

15

securities emis, nu intamplator, de Bear

Stearns, a pierdut 15 puncte procentuale (15% - n.red ) peste noapte. Ca sa pierzi 15 puncte

peste noapte era ceva aproape fara precedent. Deci un bond, de la 100 de dolari s-a dus, sa

zicem, la 80 ca valoare, peste noapte. Si atunci s-a pierdut.

http://www.ziare.com/Cand_au_aparut_primele_semne_ale_crizeii-441428.html-Criza financiara

16 Ana Raduta , Dorin Oancea , “ Interviu Tony Iordache “ - 21.10.2008 , BUSINESS MAGAZIN

http://www.ziare.com/Cand_au_aparut_primele_semne_ale_crizeii-441428.html


http://www.businessmagazin.ro/ana-raduta.html?q=author:1027701&author=Ana%20Raduta



http://www.businessmagazin.ro/dorin-oancea.html?q=author:870165&author=Dorin%20Oancea







26

Toti cei care detineau bonduri nu stiau cum sa mai scape de ele, chiar daca Bear

Stearns, emitentul, dadea asigurari ca exista cash flow in structura. Unii au incercat sa scape

din aceasta situatie, iar altii au luat-o ca atare si au mizat pe faptul ca o sa-si revina, e doar o

banca si s-au mai vazut scene de genul asta. Cine a reactionat primul s-a felicitat, cine nu,

plange si azi".

In perspectiva acestuia, Wall Street-ul a primit ce merita, cazand intr-o groapa pe

care si-au sapat-o singuri

Criza financiara din Statele Unite a fost cea mai drastica lovitura careia dezvoltatorii

imobiliari din Cehia au trebuit sa-i faca fata, pierzandu-si pozitia de lideri printre preferintele

investitorilor de pe bursa din Praga.

2.6.1.Criza bancilor in Romania

Mugur Isarescu spune ca Romania17

El a tinut sa mentioneze ca sistemul bancar din Romania este unul solid, care nu

numai ca nu va crea probleme, cum s-a intamplat in alte tari, dar ar putea servi drept o ancora

pentru redresare. Masurile luate de BNR si mult hulite de sistemul bancar s-au dovedit utile.

Guvernatorul bancii centrale a dat drept exemplu rezervele minime obligatorii, care acum

actioneaza ca un tampon, care ajuta la suportarea socului din exterior.

va avea o "aterizare lina" a economiei, in urma

crizei. Potrivit spuselor sale, efectele directe ale crizei internationale asupra Romaniei sunt

limitate. "Inclusiv dupa al treilea rond de evaluari la nivelul sistemului bancar roman, nu am

constatat expuneri la activele toxice, care au declansat criza, ci marje de castig enorme", a

spus Isarescu.

Pe de alta parte, efectele indirecte sunt vizibile inca din toamna anului trecut. Unul

dintre acestea este panica, rezultand in atacul asupra unei banci. "Nu stiam cat de adanca va fi

recesiunea, dar acum ne-am clarificat. Avem deslusit cinci canale: comercial, financiar, al

increderii si cursul de schimb", a spus Isarescu.

17

http://www.ziare.com/Isarescu_Economia_din_Romania_va_ateriza_lin_Video-661829.html-Criza bancilor din romania

http://www.ziare.com/Isarescu_Economia_din_Romania_va_ateriza_lin_Video-661829.html-





27

Referitor la cel comercial, guvernatorul a mentionat faptul ca Romania are o

economia integrata in Europa, cu ramuri industriale interconectate, o componenta importanta

fiind cea auto. Cele cateva zeci de fabrici, in special in partea de vest a tarii, care au fost

afectate de scaderea cererii si productiei de automobile din lume.

Totusi, problema Romanei nu este la fel de mare precum cea a vecinilor, cum ar fi

Cehia, unde ponderea exporturilor in produsul intern brut este de 60 - 70%.. De asemenea,

spre deosebire de tarile vecine, gradul de creditare al romanilor este mult mai mic. In tarile

baltice, gradul ajunsese la 70%. In Romania, este de 40%.

Referitor la scaderea creditarii, Isarescu este de parere ca este doar o ajustare a

pietei, in contextul in care bancile si-au dat seama ca bogatii nu sunt chiar asa de bogati. "Ne

dam seama ca cei care au niste terenuri in nordul Capitalei sunt mai putin bogati decat

credeau. Bancile au observat si ele acest lucru si dau mai putine credite. Trebuia sa se

intample acest lucru, este ceva benefic," a incheiat el.

Bancile din Romania au pierdut 54 de milioane de euro, in primele cinci luni din

acest an, comparativ cu profiturile de 438 de milioane de euro din aceeasi perioada a a anului

trecut.

Pe intreg anul 2008 18

Ianuarie 2009

, sistemul bancar din Romania a raportat profituri de 1,27 de

miliarde de euro, bancile platind dividende de zeci de milioane de euro, in conditiile in care

statul roman a imprumutat 20 de miliarde de euro.19

La sfarsitul lunii mai, creditele restante mai mari de 90 de zile reprezentau 11,5

procente din total, o pondere de doua ori mai mare fata de acum un an.

a fost prima luna, dupa anul 2000, in care piata bancara locala a

inregistrat pierderi, din cauza cheltuielilor necesare acoperirii creditelor cu restante.

In luna aprilie s-a revenit pe castiguri, pentru o scurta perioada, iar in mai s-au

acumulat pierderi de 228 de milioane de lei (54 de milioane de euro).

2.6.1.1 Avantajele crizei

1.Băncile româneşti deţin rezerve minime 20

18

obligatorii semnificative la banca

centrală, până nu demult 20% din depozitele constituite în lei (în prezent 18%), iar pentru cele

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bancile-isi-numara-pierderile-dupa-ce-au-zburdat-in-

profituri-4628090/ - Pierderile bancilor din romania

19http://www.ziare.com/Sistemul_bancar_roman_are_pierderi_de_54_de_milioane_de_euro-

815064.html - Efectele crizei

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bancile-isi-numara-pierderile-dupa-ce-au-zburdat-in-profituri-4628090/



http://www.ziare.com/Sistemul_bancar_roman_are_pierderi_de_54_de_milioane_de_euro-815064.html









28

în valută nivelul ratei rezervelor minime obligatorii este în prezent 40%. Acest lucru

demonstrează faptul că BNR are destule lichidităţi la dispoziţie pentru a le putea pompa

treptat în sistem în caz de criză de lichidităţi.

2. Indicatorii de prudenţialitate şi profitabilitate pe anul 2008, deşi s-au deteriorat

uşor fata de anul trecut, arată că sistemul bancar românesc este unul solid.

3. Începând cu data de 15 octombrie 2008, plafonul de garantare pe deponent

garantat persoană fizică şi pe instituţie de credit s-a majorat la echivalentul în lei la 50.000

euro, în timp ce plafonul de garantare pe deponent garantat persoană juridică şi pe instituţie

de credit a rămas la acelaşi nivel, respectiv echivalentul în lei la 20.000 euro. Chiar şi în

condiţiile unui plafon de 20.000 euro 99,2% din depozite erau acoperite, valoarea lor totală

însemnând 60% din valoarea totală a depozitelor din sistem.

4. Noile reguli de creditare au micşorat apetitul de creditare al românilor, prin faptul

că băncile au fost nevoite să devină mai restrictive în acordarea creditelor, pornind de la

calitatea clienţilor în primul rând. Astfel, se evită creditarea de tip „subprime”.

5. Rezerva valutară a BNR este una consistentă (la 1 octombrie a.c. măsura 26

miliarde euro), fiind gata oricând nevoia o cere de a fi aruncată în piaţă pentru a calma

spiritele.

6. Politica de comunicare a BNR este una din ce în ce mai activă, guvernatorul

colaborând cu guvernul şi preşedenţia în transmiterea de mesaje către public.

7. Există o relaţie de colaborare fructuoasă în ultima perioadă între BNR şi Asociaţia

Română a Băncilor.

8. Activitatea Biroului de Credit s-a intensificat, existând o evidenţă din ce în ce mai

cuprinzătoare a debitorilor.

9. Băncile româneşti nu au investit până în prezent în „produse toxice”, în special pe

piaţa europeană.

10. Posibilităţile de creştere economică şi de dezvoltare ale ţarii noastre pot atrage încontinuare investitori străini, dornici de plasamente mai bune.

2.6.1.2 Dezavantajele crizei :

1.Aproximativ 57% din credite sunt acordate în valută 21

20

, ceea ce face sensibil la

variaţiile cursului de schimb portofoliul băncilor.

http://capraru.finantare.ro/page/2/ - Avantajele crizei

21 http://capraru.finantare.ro/page/2/ - Dezavantajele crizei

http://capraru.finantare.ro/page/2/








29

2. Unii indicatorii macroeconomici au tendinţe de deteriorare, ceea ce poate

determina o instabilitate la nivelul fluxurilor de capital extern.

3. Cea mai mare banca din sistem, BCR a fost retrogradată de Standard&Poor’s de

la BBB- la BB+, tendinţa putând să se menţină şi pentru celelalte bănci.

4. Gradul de concentrare a activităţii bancare în România, deşi în scădere, este unul

destul de ridicat, în luna iunie 2008, primele 5 bănci din sistem concentrau peste 50% din

totalul activelor bancare, din care primele 2, BCR şi BRD-GSG, deţineau 37,2% din total

active.

5. Conjunctura internaţională, în special evoluţiile de pe pieţele valutare din regiune,

fac vulnerabilă România, în special în privinţa atacurilor speculative.

6. Publicul pierde din încredere în sistemul bancar, datorită comportamentului neetic

al anumitor bănci, în special în perioada actuală, destul de tensionată (măriri de dobândă şi

comisioane nejustificate etc).

7. Existenţa unor produse bancare cu dobânzi promoţionale şi variabile ulterior, care

ar putea afecta capacitatea de rambursabilitate în viitor a unor clienţi.

8. O posibilă reaşezare a preţurilor pe piaţa imobiliară (depinde de amploarea ei),

care ar putea afecta garanţiile imobiliare. Cu toate acestea, ponderea creditelor ipotecare este

de numai 3,8% din PIB, foarte redusă în comparaţie cu nivelele din ţările occidentale.

9. Posibilitatea de faliment ale unor bănci din străinătate, care au sucursale sau

achiziţii şi în România.

10. Datorită crizei de lichidităţi din străinătate, unele bănci mamă vor pompa mai

puţini bani în subsidiarele din România.

2.6.2 Evolutia indexului DAE EURO

Perioada Minim Maxim Index DAE Indice in lant

06.2009 7.40 % 17.01 % 9.37 % 120.13

05.2009 7.40 % 18.29 % 10.77 % 138.08

04.2009 7.40 % 21.75 % 11.06 % 141.79

03.2009 8.44 % 21.75 % 11.83 % 151.67

02.2009 8.44 % 21.75 % 11.70 % 150.00

01.2009 8.46 % 21.75 % 10.87 % 139.36

12.2008 8.46 % 21.75 % 12.81 % 164.23

11.2008 7.78 % 15.16 % 10.60 % 135.90

10.2008 7.57 % 15.16 % 10.10 % 129.49

09.2008 7.56 % 11.97 % 9.29 % 119.10

08.2008 7.64 % 11.20 % 9.20 % 117.95

07.2008 7.64 % 11.20 % 9.24 % 118.46

06.2008 7.64 % 11.20 % 9.24 % 118.46



30

Tabel 2.2 Sursa : www.finzoom.ro

Indexul DAE este calculat incepand cu luna aprilie a anului 2007 pana in luna iunie

a anului 2008 pentru produsele a 18 banci din sistem.

Incepand cu luna iulie (2008) indexul DAE se calculeaza pentru 25 banci in functie

de cota de piata astfel: se ia in considerare DAE pentru cel mai bun produs ipotecar/imobiliar

oferit de fiecare institutie. Valorile DAE sunt ponderate cu valoarea cotei de piata a fiecarei

banci. In octombrie Intesa SanPaolo Bank a suspendat acordarea produselor ipotecare /

imobiliare in EUR motiv pentru care incepand cu aceasta luna Index-ul DAE va fi calculat

(pana la reintroducerea de catre banca a unor astfel de produse) numai pentru 24 institutii

financiare.

Grafic 2.2 Sursa www.finzoom.ro

Cotele de piata de la care am plecat sunt cele afisate de BNR in luna iulie a anului

2008 din care au fost eliminate bancile care nu ofera credite ipotecare sau nu ofera credite

ipotecare in EUR. Pentru bancile ramase au fost calculate noi cote de piata (retroactiv

05.2008 7.64 % 10.95 % 8.98 % 115.13

04.2008 7.61 % 10.95 % 8.77 % 112.44

03.2008 7.11 % 10.71 % 8.56 % 109.74

02.2008 6.21 % 10.78 % 8.44 % 108.21

01.2008 6.21 % 11.58 % 9.38 % 120.26

12.2007 6.21 % 11.15 % 9.28 % 118.97

11.2007 6.21 % 11.14 % 9.52 % 122.05

10.2007 6.21 % 11.12 % 9.32 % 119.49

09.2007 6.21 % 11.12 % 9.24 % 118.46

08.2007 6.21 % 9.72 % 7.90 % 101.28

07.2007 6.15 % 9.04 % 7.92 % 101.54

06.2007 6.15 % 9.66 % 7.91 % 101.41

05.2007 6.15 % 9.66 % 7.90 % 101.28

04.2007 6.15 % 9.43 % 7.80 % 100.00

http://www.finzoom.ro/

http://www.finzoom.ro/



31

incepand din luna ianuarie pentru cele 18 banci prezente deja, ale caror date s-au bazat pe

informatiile oferite de BNR pentru anul 2006) raportand valoarea absoluta a creditelor

acordate de fiecare banca ramasa in parte la totalul creditelor acordate in anul precedent. Din

luna iulie au fost adaugate 7 noi banci in cuprinsul index-ului care au la baza informatiile

publicate de BNR.

Scopul Indexului DAE este de a prezenta trendul unui segment specific: creditele

imobiliare/ipotecare acordate in EURO. Practic, este imposibil de acoperit ofertele tuturor

bancilor si de aceea numai cele mai competitive oferte sunt analizate. Astfel Indexul DAE

tine seama de cea mai buna oferta a fiecarei banci, pentru un credit imobiliar/ipotecar de

50.000 EURO acordat pe o perioada de 25 ani (valoarea proprietatii fiind de 65.000 EURO),

suma relevanta pentru intreaga tara in ceea ce priveste nivelul mediu real al costurilor

locuintelor de pe intreg teritoriul tarii.

2.6.3 Analiza Financiara Iunie 2009

In luna iunie, desi nu s-au inregistrat modificari spectaculoase ale dobanzilor

valoarea Index-ului DAE EURO a cunoscut totusi o scadere de 1.40 pp fata de valoarea

inregistrata in luna precedenta. Aceasta micsorare este datorata partial (0.15 pp) si actualizarii

cotelor de piata ale institutiilor financiare analizate (in aceasta luna BNR a dat publicitatii

cotele de piata aferente sfarsitului anului 2008). Totodata scaderea confirma semnalele slabe

de revenire a pietei creditelor in moneda europeana si continua seria scaderilor inceputa in

urma cu 2 luni.

Diminuarea cu celelalte 1.25 pp a fost datorata in principal, ca si in luna mai,

ajustarilor dobanzilor in functie de indicele de referinta (EURIBOR). Actualizarea dobanzilor

in functie de EURIBOR a dus la miscsorarea dobanzilor anuale efective pentru un numar de 8

banci din totalul celor analizate in cuprinsul Index-ului cu valori cuprinse intre 0.12 si chiar

6.93 pp. La polul opus au existat 3 banci ale caror dobanzi anuale efective pentru creditele de50.000 EURO contractate pe o perioada de 25 de ani au crescut, insa cresterile au fost situate

intre 0.24 si 0.32 pp.

Valoarea pentru luna iunie a Index-ului DAE EURO, de 9.37% se apropie de

valorile inregistrate pana in luna octombire a anului trecut, luna recunoscuta ca fiind cea a

declansarii actualei crize economice cand Index-ul inregistra valori de pana la 9.24%.

Analistii sunt optimisti in ceea ce priveste evolutia viitoare a index-ului motivati

fiind atat de evolutia sa descendenta de pana acum cat si de lansarea noului program

http://www.finzoom.ro/Info/art/Advices/Analiza-Financiara-I~1e81c878195a40588362eb608c4371bf/

http://www.finzoom.ro/Info/art/Advices/Analiza-Financiara-I~1e81c878195a40588362eb608c4371bf/



32

guvernamental “Prima Casa” ale carui produse sunt asteptate in continuare cu interes de un

numar considerabil de consumatori .

Capitolul 3

Leasing vs creditul bancar

Principiul fundamenral care trebuie sa stea la baza decizei de finantare este gasirea

unei combinatii cat mia avantajoase intre sursa de finantare, modul de utilizare a banilor so

modul in care investitia creeaza avanyaje economiceviitoare capabile sa permita rambursarea

sumelor imprmutate.

Leasingul este operatiunea in care o parte denumita locator/finantator 22

, transmite

pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este,

celeilalte parti denumita utilizator, la solicitarea acestuia contra unei plati periodice denumita

rata de leasing.

3.1.Avantajele si dezavantajele leasingului

22 http://www.finantare.ro/ghid-leasing.html - Definitie leasind

http://www.finantare.ro/ghid-leasing.html





33

3.1.1.Avantaje leasingului

Avantajele leasingului pentru utilizator 23

• Mecanismul de plata prin ratele de leasing constitue un avantaj pentru utilizator,

prin economisirea in faza initiala a capitalului propriu, plata unui avans nefiind

obligatory

, respectiv beneficiar sunt urmatoarele:

• Bilantul contabil al utilizatorului nu este influentat in cazul in care sistemul

contabil se bazeaza pe principul ‘’prevalentei aparentiei juridice asupra realitatii

economice’’

• Marimea constanta a chiriei faciliteaza programarea riguroasa a cheltuielilor

• Posibilitatea negocierii modului de esalonare a ratelor (rate progressive)

• Posibilitatea folosirii bunurilor si dupa expirarea contractului, insa in schimbul

unor chirii mai reduse

• Cheltuielile cu chiriile platite societatilor de leasing sunt, intarile dezvoltate, in

totalitate deductibile din profitul impozabil, doar ca trebuie avut in vedere faptul

ca aceste cheltuieli deductibile sa fie aferente unor venituri rezultate prin

exploatarea bunurilor preluate in leasing, in caz contrat realizandu-se un act de

evaziune fiscala

• Utilizarea unor utilaje pe perioade foarte scurte, pentru care nu se justifica

cumpararea (tranzactii de hire-ren-ting),ceea ce permite economisirea unor sume

importante in acesta perioada

• Posibilitatea achizitionarii bunului, la sfarsitul perioadei de leasing, insa la un

prêt inferior valorii reziduale

• Se poate conveni cu furnizorul 24

• Durata de inchidere poate fi stabilita astfel incat intreprinderea sa fie dotata si

care au cel mai bun randament

sa inlocuiasca utilajele preluate de leasing cu

altele mai moderne, utilizatorul fiind astfel ferit de efectele nocive ale uzurii

morale,care a devenit foarte intense in conditiile revolutiei tehnico-stiintifice

actuale

23 Lugojan Viorica ‚ „ Avantajele si limitele leasingului „ ‚ Tribuna economica v. 18, nr. 36, p. 82-84, 2007

24 Rus Ioan , „ Avantajele leasingului” , Tribuna economica v. 18, nr. 39, p. 39-45, 2007

http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.php?c=2&q=Lugojan%2C%20Viorica&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1&tp4=1&tp5=1&tp6=1


http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/detalii.php?c=6&q=PI3810&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1&tp4=1&tp5=1&tp6=1&dela=250&idp=44973

http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.php?c=2&q=Rus%2C%20Ioan&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1&tp4=1&tp5=1&tp6=1









34

• Reprezinta o cale de acces la tehnologii avansate si de dezvoltare a activitatii

intreprinderii

• Conduce la cresterea mobilitatii de adaptare a proeceselor de fabricatie in functie

de variatia cererii pe piata interna si externa

• Acordarea de catre autoritatile nationale a unor facilitate de finantare

avantajoase (scutiri de taxe, dobanzi reduse) societatilor de leasing face ca

finantarea prin leasing sa fie mai ieftina pentru importatori

• In cazul aplicarii principiului “prevalenta aparentei juridice asupra realitatii

economice”imaginea reflectat prin indicatorii bilantieri faciliteaza obtinerea unui

credit bancar

• Prin posibilitatea larga in formularea mai multor variante de leasing conduce la

flexbilitatea ridicata a acestei operatii

• Graficul de plati al unei tranzactii de leasing este mult mai flexbila decat cel de

rambursare al unui credit bancar

• Nu necesita garantii suplimentare

• Poate fi considerat si o metoda de privatizare care nu dispun de capital pot

accede la tehnologii nesperate

3.1.2.Dezavantajele leasingului

Pe langa avantajele de mai sus, leasingul 25

Astfel dezavantajele si riscurile leasingului pentru utilizator, respectiv beneficiar

sunt urmatoarele:

prezinta si anumite dezavantaje si

comporta anumite riscuri.

• Adeseori este mai costisitor decat cumparaturile pe credit,iar optiunea pentru o astfel

de operatiune se justifica numai daca sumele eliberate pot fi investite in alte domenii

rentabile

• In cazul leasingului financiar, in situatia in care utilizatorul poate rezilia contractul de

leasing, acesta va trebui sa platesca daune-interese finantatorului, care sa acopere atat

profitul previzionat de finantator cat si riscul de a nu mai gasi un nou utilizator pentru

bunul in cauza

25 Lugojan Viorica ‚ „ Avantajele si limitele leasingului „ ‚ Tribuna economica v. 18, nr. 36, p. 82-84, 2007








35

• Este eficient doar in cazul in care bunul ce face obiectul contractului de leasing poate

fi exploatat pe perioada de inchiriere

• In cazul leasingului financiar, in special rentabilitatea acestuia este realmente limitata,

in sensul ca posibilitatile de a oferi avantaje economice certe importatorului sunt

limitate

• In cazul leasingului operational, conditiile privind obligatiile de intretinere ale bunului

sunt restrictive

• Prin facilitarea de reducere a impozitului pe proit datorat prin includerea ratelor de

leasing pe cheltuieli deductibile, se influenteaza, in mod favorabil, deciziile privind

ofertele de leasing

3.2 Creditul bancar

Creditele bancare se acordă pentru obiectivele precise, pe termen limitat, având la

baza garanţii materiale sunt purtătoare de dobânzi.

În principal, creditul se caracterizează 26

• Cel care da cu imprumut suma de bani (de exemplu banca)nu isi pierde dreptul de

proprietate asupra sunei imprumutate, ci numai dreptul de folosinta, care estetransferat celui care solicita creditul (de exemplu persoana care dorestesa isi

achizitioneze o afacere, sa cumpere un imobil etc.);

prin urmatoarele aspecte :

• Credituleste acordat pe o perioada de timp determinate, pana la o data stabilita de la

inceput (scadenta sau termen de rambursare ) , transferarea dreptului de folosire a

sumei imprumutate fiind temporara

• Creditul trebuie rambursat creditorului ( de exemplu banca) respectandu-se

metodologia stabilita in contractul de creditare (lunar, anual etc..sau descrescatoare);

Solicitantul creditului trebuie sa plateasca celui de la care a imprumutat suma

de bani cu dobanda, aceasta fiind pretul platit pentru a folosi suma de bani

respectiva. Dobanda poate fi platita odata cu ratele de credit sau lunar,anual

26 Nisulescu Ileana,”Alternative privind finanţarea IMM -urilor”, 2006, Gestiunea şi contabilitatea firmei, nr.3

pag:61



36

etc.

Se cunosc urmatoarele modalitati de rambursare:

Prin amortismente constante (amortisment=rata de credit ce se restitue

periodic)

Prin anuitati constante (anuitate =amortisment+dobanda)

Sau o singura data la scadenta finala

Dobanda este principalul cost legat de credit,dar apar si costuri legate de comisioane

bancare la retragerea banilor, costuri de administrare a contului , costuri de management ,

prime de asigurare etc.

Toate acestea ridica valoarea imprumutului in mod semnificativ.

De asemenea , mai apare problema includerii acestor costuri fie in cheltuielile

exercitiului in care se acorda creditul,fie acestea sunt trecute in valoarea bunului (capitalizate)

si deci trecerea pe chletuieli se va realiza pe toata durata de viata a echipamentului, prin

amortizare.

Avantaje credit

Detinerea bunului in proprietate inca de la inceputul perioadei de creditare;

comisionul initial se aplica la valoarea creditului acordat de banca (nu la

valoarea CIP a bunului ca la leasing);

rambursarea anticipata este posibila dupa minim 6 luni de la inceperea

creditului;

pentru multe oferte de creditare nu se solicita avans (Volksbank, Alpha Bank,

BCR, Firenze, BRD, Finansbank, ProCredit);

perioada de creditare prelungita (pana la 10 ani la BCR, Finansbank, Firenze,BRD);

puteti sa va alegeti societatea de asigurare a bunului asigurat;

rata lunara este fixa.

Dezavantaje credit

sunt oferte la care se aplica si alte comisioane pa langa cel de acordare (cum ar fi

comisionul de administrare lunar sau anual aplicat la sold sau la valoarea initiala

a creditului);



37

taxele vamale se calculeaza la valoarea initiala a bunului cumparat (nu exista

valoare reziduala) si sunt platite integral de cumparator;

dobanda se aplica la valoarea creditului care contine deja TVA;

uzura morala este suportata de client, fiind proprietarul bunului achizitionat .

Principalele concluzii desprinse din acest capitol27

, referitor la comparatia dintre

leasing si credit bancar sunt urmatoarele :

Creditul bancar Leasing

Contabilitate In ambele forme de finanţare, valoarea echipamentelor, spre

exemplu, se inregistreaya pe imobiliyari la ceeasi valoare, in

contrapartida, societatile comerciale vor inregistra datorii pe

termen lung

Deductibilitate In ambele forme de finanţare, pe cheltuieli se inregistreaza

deprecierea contabilă si dobânda la data scadenţei (în limitele

impuse de legislaţia in vigoare)

Avantaje - costul total cu dobânda este

puţin mai mic (intre 1,5 si 3,5%

faţa de nivelul valorii finanţate)

- posibilitatea acordarii perioadei

de gratie(1-6 luni)

- obiect extins prin posibilitatea

finanţarii si de achiziţii de spaţii

si amenajari a spaţiului destinat

desfasurarii activitaţii

- posibilitatea rambursarii

anticipate sau integral fara

costuri suplimentare cu effect in

reducerea perioadei de contact.

- garantiile sunt constituite, de

obicei, de gajul pe

echipamente de finanţare si

bilete la ordin.

-flexibilitate mai mare

-durata de aprobare mai mica

+perioada de finanţare mai

mare, la echipamente maxim 5

ani fata de 4 ani la credit.

-nivelul ratelor la inceput

contractului este mai

mic(ratele inclusive T.V.A

sunt crescatoare)

-posibilitatea reducerii ratei

lunare prin optiunea de a plati

valoarea reyiduala

27

Nisulescu Ileana,”Alternative privind finanţarea IMM -urilor”, 2006, Gestiunea şi contabilitatea firmei, nr.3 pag: 61 - 64



38

-costuri colaterale reduse

Dezavantaje -necesarul de garantii este mai

mare

- durata de aprobare este mai

mare

-costuri colaterale mai

miri(inscrierea in arhiva

electronicaa mai multor

contracte de garanţii, ntocmire

de polite de asigurare, de deces,

si accident)

-costul total cu dobânda este

mai putin mare intre 1,5% si

3,5% faţa de nivelul valorii

finanţate cu T.V.A

- imposibilitatea acordării

perioadei de graţie

- rambursarea anticipată nu

este posibila înainte de un an,

iar dupa 1 an doar costuri

suplimentare de 2-3% din

soldul contractului.

Aspecte fiscale Pentru că majoritatea echipamentelor sunt din U.E si leasingul este

intern, nu exista diferente privind taxele vamale.

Capitolul 4

Studiu de caz

Acest studiu de caz s-a realizat pe firma , SC SERTINI SRL care doreste sa

achizitioneze un autoturism nou in valoare de 22000 Euro Fara TVA. Perioada de rambursare

a finantari este de 4 ani cu o rata a dobanzi cat mai mica.

Plecand de la aceasta nevoie SC SERTINI SRL doreste sa gaseasca o solutie de

finantare cat mai avatajoasa luand in discutie finantarea pe termen lung prin credit bancar sau

leasing.

4.1 Analiza creditelor auto

Am analizat produsele de credit auto de la bancile din Romania pentru un imprumut

de 22.000 E pe o perioada de 4 ani . In urma acestei solicitari am gasit mai multe variante de

finantare pe care le-am prezentat in Tabelul 4.1 .

Tabel cu principalele oferte de finantaret auto , pentru un cresit de 22.000E pe 4 ani.



41

Garantii: orice garantie sau mix de garantii dintre cele acceptate de banca: ipoteci

conventionale, garantie reala mobiliara cu/fara deposedare asupra bunurilor mobile sau

titlurilor de valoare, cash colateral, cesiune de creanta, fidejusiune, scrisoare de garantie

bancara sau scrisoare de garantie emisa de un fond de garantare agreat de banca

Rambursare: lunar, in rate (credit plus dobanda) egale

Perioada de creditare

• termen scurt: intre 6 si 12 luni, cu perioada de gratie de pana la 3 luni

• termen mediu: intre 1 si 5 ani, cu perioada de gratie de pana la 6 luni

• termen lung: intre 5 si 10 ani, perioada de gratie de pana la 12 luni

Perioada de gratie se acorda in functie de specificul proiectului finantat

Pentru depozitele aduse in garantie la creditele contractate de persoane juridice, CEC ofera

5,75% p. a. la depozitele in LEI, 3% p. a. la depozitele in EURO si 4% p. a. la depozitele in

USD.

Rambursarea creditului:

• scadentele pot fi stabilite, de comun acord cu clientul, lunar, trimestrial sau semestrial,

in functie de specificul activitatii fiecarui client

• obanda se plateste lunar

Solicitantul de credit trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

• să fie constituit conform legii şi să desfăşoare activităţi legale potrivit statutului său

de funcţionare sau a actului de constituire;

• nu se află, la momentul solicitării, în litigiu cu CEC, altă bancă sau instituţie a statului,

pentru neîndeplinirea unor obligaţii contractuale sau de altă natură, anterioare acestei

solicitări;

• se încadreaza în clasa de risc general de creditare A, B sau C; se acceptă creditarea

irmelor din categoria D sau E doar dacă creditul este garantat exclusiv cu cash

colateral sau cu garanţie bancară;

• figurează în evidenţele Centralei Riscurilor Bancare (CRB) cu serviciul datoriei A sau

B, cu sume mai mici de 50.000 lei la momentul analizei.

• nu figurează în Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) cu interdicţie de emitere de cecuri;

• nu sunt institute popriri pe conturile clientului;

• nu se află în stare de insolvenţă.

•

Documentatia necesara in cazul contractarii unui credit de investitii :



42

• Actul constitutiv al societatii, toate actele aditionale, certificatul de inregistrare la

Registrul

• comertului/Registrul societatilor agricole, certificatul constatator de la Registrul

Comertului,

• cererile de inscriere de mentiuni. Aceste documente vor fi depuse in copie la dosarul de

• credit, dupa ce se vor viza “conform cu originalul” de catre consilierul clienti persoane

juridice;

• Certificat de atestare fiscala;

• Cererea de credit semnata de persoanele autorizate sa reprezinte persoana juridica

• solicitanta; ( Anexa x )

• Hotararea Adunarii Generale a Actionarilor sau a Consiliului de Administratie prin

care

• reprezentantii au fost imputerniciti sa contracteze credite bancare in numele societatii;

• Acordul pentru accesarea Centralei Riscurilor Bancare; in cazul unei societati care

face parte dintr-un grup de firme, se va prezenta acordul pentru consultarea Centralei

Riscurilor

• Bancare pentru toate firmele din grup ;

• Bilantul contabil aferent ultimului an incheiat, cu balanta de verificare

corespunzatoare, ultima balanta de verificare si balanta de verificare a perioadei similare a

anului anterior (ex. august 2005 si august 2004); se va avea tot timpul in vedere existenta a

cel putin trei balante de verificare din minim 2 ani diferiti; exceptie fac firmele cu activitate

sub 12 luni, pentru care se accepta trei balante din acelasi an. Analistul de credit va decide

care dintre acestea sunt reprezentative;

• Ultima declaratie privind impozitul pe profit;

• Situatia prognozata a fluxului de lichiditati pentru intreaga perioada de creditare;

• Acte doveditoare privind dreptul de proprietate asupra garantiilor propuse si valoarea

• acestora;

• Autorizatiile, avizele si acordurile necesare desfasurarii activitatii clientului si

realizarii proiectului;

• Declaratie pe propria raspundere daca face sau nu face parte dintr-un grup de firme;

• Oferta de pret pentru bunurile ce se vor cumpara din credit, factura pro-forma,

contract / precontract de vanzare cumparare/achizitie/executie de lucrari ce se vor credita, etc.



43

• Se pot face si plati in numerar, cu prezentarea ulterioara a documentelor justificative,

respectand prevederile Procedurii generale privind activitatea de creditare a persoanelor

juridice;

• Plan de afaceri pentru credite cu o valoare mai mare de 1.000.000 RON (echivalent

EUR, USD la data solicitarii creditului)1, cu exceptia cazurilor in care creditul este garantat

in intregime cu cash colateral.

• Studiu de fezabilitate, pentru creditele de investitii in activitati productive ce implica

procese tehnologice si a caror valoare depaseste 1.000.000 RON (echivalent EUR, USD la

data solicitarii creditului)

• Orice alte documente necesare solicitate de banca, in conformitate cu legislatia in

vigoare

• In cazul in care clientul beneficiaza de garantie din partea unor fonduri de garantare

sau a altor institutii, se vor solicita documentele specifice acestora.

4.3 Alegerea variantei de finantarePentru a gasi varianta cea mai avantajoasa de finantare von calcula cele doua

modalitati existente de rambursarea : prin amortismente constante ; anuitate constanta .

Dobanda este principalul cost legat de credit,dar apar si costuri legate de comisioane

bancare la retragerea banilor, costuri de administrare a contului , costuri de management ,

prime de asigurare etc. Toate acestea ridica valoarea imprumutului in mod semnificativ.

De asemenea , mai apare problema includerii acestor costuri fie in cheltuielile

exercitiului in care se acorda creditul,fie acestea sunt trecute in valoarea bunului (capitalizate)si deci trecerea pe chletuieli se va realiza pe toata durata de viata a echipamentului, prin

amortizare.

Calcularea creditului CEC Bank prin amortizmente constante.

Nr. Ani

Marimea creditului de

rambursat

Marimea

dobanzi Amortizmentul Anuitatea

2009 22000 2200 5500 7700

2010 16500 1650 5500 7150



44

Tabel 4.2

Grafivul anuitatii 2009 - 2012

Anuitatea

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

2009 2010 2011 2012

Anuitatea

Grafic 4. 2

Calculul creditului CEC Bank prin anuitati constante

Nr. Ani Marimea creditului de rambursat

Marimea

dobanzi Amortismentul Anuitatea

2009 22000 2200 4748,5 6948,5

2010 17251,5 1725,1 5223,4 6948,5

2011 12028,1 1202,8 5745,7 6948,5

2012 6282,4 628,2 6282,4 6948,5

TOTAL 5756,1 22000 27794

Tabelul 4.3

Graficul amortismentului 2009 – 2012

2011 11000 1100 5500 6600

2012 5500 550 5500 6050

TOTAL 5500 22000 27500



45

Amortismentul

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2009 2010 2011 2012

Amortismentul

Grafic 4. 3

Din calculul celor doua variante se opteaza pentru varianta cu amortismente

constante deoarece dobanda platita este mai mica. Diferenta dintre dobanda anuitaticonstantesi amortizmente constante este de 256.1 Euro .

Din analiza acestei modalitati de finantare, indifferent de forma contabila, se

constanta urmatoarele avantaje: este o modalitate de finantare usor de gestionat, iar dupa

rambursarea creditului societatea este degrevata de orice obligatii fata de banca.

Principalele dezavantaje constante sunt: costurile indatorarii sunt mai mari, ele vizand

dobanda, precum si cheltuieli accesorii: comisioane de retargere, de administrare a contului

de management. La creditul bancar este necesara constituirea unei garantii ce trebuie sa

acopere atat creditul, cat si dobanda, precum si o rata de risc a bancii.

4.4 Analiza leasing auto

Pentr a gasi cea mai buna solutie de finantare leasing am analizat ofertele de leasin

de la societatile din Romania pentru valoarea de 22000 Euro ( cu TVA ) pe o perioada de 4

ani cu avans de 15% . In urma acestei solicitari am gasit mai multe variante de finantare pe

care le-am prezentat in Tabelul



46

Tabel 4.4

Graficul dobanzilor pentru Lesingurile din Romania

CompaniaRatadobanzii Tip dobanda

Rata

lunara Suma de rambursat

DAEcu TVA Totaladin careTVA

EFG Leasing 8.00% variabila 456.52 22 353.04 3 568.97 9.65%

Porsche

Leasing 8.89% variabila 464.37 22 862.66 3 650.34 11.00%

Porsche

Leasing 9.29% fixa 467.93 23 033.32 3 677.59 11.54%

BCR Leasing 9.50% variabila 469.80 23 198.78 3 704.01 12.00%

UniCredit

Tiriac 10.00% variabila 474.28 23 553.45 3 760.64

13.05%



47

0

2

4

6

8

10

12

14

EFG Leasing Porsche

Leasing

Porsche

Leasing

BCR Leasing UniCredit

Tiriac

Rata dobanzii

DAE

Graficul 4.4 Sursa : www.conso.ro

In urma analizei pietei de leasing am gasit cinci compani care sa poata finanta avnd

in vedere avansum mic de care dispune . S-a ales optarea pentru Porche Leasing variabil

deoarece are o dobanda mai avantajoasa si conditii de acordare mai usor de indeplinit .

4.5 Calculul variantei de finantare

Pentru a vedea daca Porche Leasing daca este efficient vom calcula tabelul de

rambursare a leasingului.

Sumele sunt in EURO Procent

Fara

T.V.A. T.V.A.

Cu

T.V.A.

Valoare masina 100% 22000 4180 26180

Avans 15.00% 3300 627 3927Valoare Finantata 85% 18700 3553 22253

Dobanda Totala 11% 5376,3 5376,3

Taxa management 2.0% 440 83,6 523,6

Valoarea reziduala la sfarsitul contractului 20% 4400 836 5236

Prima plata ( avans + taxa de management ) 3740 710,6 4450,6

Tabel 4.5

4.6 Caracteristici Porche Leasing

http://www.conso.ro/





48

Conditii de finantare Porche leasing

• Avans 10 – 50%

• Perioada de acordare: 12 – 60 luni pentru persoane juridice si persoane fizice

autorizate

• Asigurare Casco si RCA: puteti opta pentru plata asigurarilor separat sau

pentru introducerea acestora in ratele de leasing

• Raspuns la cererea de finantare in 48 h

• Sa nu înregistrezi datorii la bugetul de stat

• Nu ai fost inregistrat în Centrala Incidentelor de Plăţi cu mai mult de 3

incidente majore in ultimele 6 luni şi nu eşti în interdicţie de a emite cecuri bancare;

• Compania este stabilă financiar

Acte necesare pentru aprobarea finantarii in sistem leasing.

Persoane juridice :

• Completarea unei cereri de finantare Cod F-34 si a unui formular de przentare

Cod F-34.

• Factura proforma de la furnizorul bunului / specificatia tehnica.

• Acte contabile:

• Bilant la data de 31.12.2006 si balanta aferenta (semnate si stampilate).

• Bilant la data de 30.06.2007 si balanta aferenta (semnate si stampilate).

• Ordine de plata care atesta plata la zi a obligatiilor catre bugetul de stat sau

Certificat de atestare fiscala de la Administratia Financiara.

• Decontul de TVA, respectiv Declaratia 300, depusa lunar (aferenta balantei

care o avem anexata la dosar) sau trimestrial.

Acte juridice:

• Copie dupa CUI• Copie dupa actele constitutive

• Hotararea AGAsemnata de asociatii societatii pentru persoanele ce reprezinta

firma in negocierea si semnarea contractului de leasing (conform model F-30)

• Copie dupa B.I-ul persoanelor care semneaza contractul de leasing

• Acordul utilizatorului de consultare a Centralei Riscurilor Bancare( 3 ex.

originale)

4.7 Analiza studiului de caz



49

Din analiza studiului de caz am ajuns la mai multe concluzii. Cel mai avantajos pentru

firma SC SERTINI S.R.L. este sa opteze pentru un leasing deoarece suna toatala finala pe

care o plateste leasingului este mai mica decat daca ar aplica pentru un credit auto. Un altavantaj de care ar beneficia firma este de natura fiscala ,deoarece se poate beneficia de

deducerea taxei pe valoarea adaugata (T.V.A) si de o deducere a taxelor vamale care trebuie

platite. Suma care se poate deduce este destul de mare, avand in vedere ca, potrivit

modificarilor codului fiscal , T.V.A se aplica nu numai la suma finantata, ci si la dobanda.

Astfel, cumparara masinii pe firma permite deducerea T.V.A-ului aferenta costului

masinii chiar daca aceasta este inclusa in rata lunara ,devine deductibila in timp, pe parcursul

contractului de leasing.

In cazul achitionarii unei masini in leasing pe firma, se poate obtine si o reducere a

taxelor vamale cu pana la 80%, prin aplicarea acestora la valoarea reziduala a bunului ,

stabilita de comun acord la inceputul contractului de leasing. Cele mai mari beneficii sunt

obtinute de cei care achizitioneaza o masina care este fabricata in afara Uniunii Europene, caz

in care taxele vamale ajung la valori foarte mari.In schimb, beneficiile in cazul importului de

masini din UE este zero, pentru ca achizitia de autoturisme din Uniunea Europeana este

scutit de taxele vamale.

Concluzii



50

Concluzia privind competitia dinre credit auto si lesing pentru a acoperi o cota cat mai

mare de piata scoate in evidenta parti positive si negative a celor doua produse financiare.

Intotdeauna vor exista sustinatori pentru ambele posibilitati de finantare , fiecare fiind creat saacopere anumite nevoi ale clientilor.

Pentru firma SC SERTINI SRL cel mai avantajos este leasingul deaorece ajungi sa

returnezi leasingului o suma mai mica decat daca ai face un credit la o banca. Clientul nostru

putea opta sa aleaga si pentru credit bancar pentru ca avea o dobanda mai mica, o libertatea

mai mare in alegerea companiei de asigurari a autoturismului bineinteles din cei agreati de

dealer-ul de la care iti vei achizitiona masina.

Unul dintre argumente atunci cand vine vorba de leasing auto este reprezentat de

sistemul prin care este acceptata o valoare reziduala de pana la 20% din valoarea totala.

Valoarea reziduala reprezinta suma care urmeaza sa fie platita ca ultima rata. Cu o valoare

reziduala cat mai mare se obtine pe perioada de rambursare o rata lunara mai mica. In cazul

creditului aceasta posibilitate nu este valabila.

In cazul leasing-ului un alt avantaj este dat de oferirea de servicii suplimentare fata de

cele care sunt acordate in cazul creditului. Firma de leasing se ocupa de tot ceea insemna

inscrierea masinii, achitarea de taxe si plati anexe, in momentul incheierii leasing-ului

preluand masina gata de circulatie.

Cel mai important serviciu pe care leasing-ul il ofera in dezavantajul creditului auto,

este acela de buy-back. Oricand pe parcusul perioadei desfasurarii leasing-ului poti opta

pentru o alta masina, returnand-o pe cea veche. Se ofera contravaloarea acesteia si se

recalculeaza ratele lunare.

Unele tipuri de leasing ofera posibilitatea integrarii asigurarii de tip CASCO in rata

lunara. Astfel, nu trebuie sa platesti doua rate separate, ci doar una care le intergreaza pe

ambele. In cazul creditului cele doua trebuie platite separat.

In conditiile dezvoltarii continue a pietei auto si a reintineririi parcului auto din

Romania, foarte multi se orienteaza spre achizitionarea unui autoturism nou sau schimbarea

celui pe care deja il poseda.

Principalul argument in favoarea creditului auto este cel legat de cine este posesorul

autoturismului. Inca din primul moment autoturismul pe care l-ai achizitionat devine

proprietatea ta, fiind inmatriculat pe numele tau. In cazul leasing-ului auto lucrurile nu stau

asa. Masina este proprietatea firmei de leasing pana la achitarea ultimei rate, moment in care



se face un nou act, iar autoturismul devine proprietate personala. In cazul creditului insa, desi

autoturismul este proprietatea ta, este posibil ca anumite drepturi sa nu poata fi exercitate

asupra bunului. De exemplu, nu poti vinde masina, pentru ca aceasta reprezinta garantia

bancii asupra imprumutului tau.

Creditul auto mai aduce un avantaj celui care opteaza pentru aceasta forma de

indatorare: posibilitatea rambursarii anticipate dupa 6 luni de la deschiderea creditului si mai

mult de trei rate platite. Pentru acesta operatiune exista de obicei penalizari, care se situeaza

intre 3,5 si 6%. Leasing-ul auto permite rambursarea anticipata dupa minimum un an. Mai

mult, exista companii care nu permit deloc rambursarea anticipata.

Daca alegi un credit la banca, ai posibilitatea de a incheia asigurarile RCA si Casco cu

orice companie de asigurari, bineinteles din cei agreati de dealer-ul de la care iti vei

achizitiona masina. In cazul leasing-ului esti obligat sa iti inchei asigurarea CASCO si RCA

la firma de asigurari cu care acestia lucreaza.

Chirea Diana _ Licenta

Documents

Transcript of Chirea Diana _ Licenta