China

13
Academia de studii Economice din Moldova CHINA Realizat de Controlat de: Boris Chistruga Ma riana Socolovschi

Transcript of China

Page 1: China

Academia de studii Economice din Moldova

CHINA

Realizat de

Controlat de: Boris Chistruga Mariana Socolovschi

Page 2: China

CHINAPe parcursul multor secole China se afla in fruntea tuturor ţărilor lumii, depaşind toată lumea în

domeniul artei şi ştiinţei, dar în secolul 19 şi începutul secolului 20, ţara s-a confruntat cu războiaie civile, mari famete, înfrîngeri militare şi invazii straine. După cel de al dpetrolea Război Mondial, comunişti conduşi de MAO Zedong au stabilit un sistem socialist autocratic, asigurînd astfel securitatea suverinităţii ţării, dar au impus şi un control strict asupra viaţei cotidiane a tuturor cetăţenilor. Dupa 1978, successorul său, DENG Xiaoping, si alţi lideri s-au concentrat asupra dezvoltării economice, orientîndu-se spre economia de piaţă, şi ăn anul 2000 producţia deja s-a mărit de patru ori. Pentru majoritatea populţiei standardele de viaţa s-au îmbunătăţit, în schimb controlul politic ramîne la fel de strict.

Situaţia geografică:Localizare:

Asia de Est, marginit de Marea Est-Chineză, Golful Koreean, Marea Galbenă, şi Marea Chineza de Sud, între Koreea de Nord şi Vietnam

Coordinate geografice35 00 N, 105 00 E

Referinţe pe hartă: Asia

Suprafaţa: total: 9,596,960 sq km pămînt: 9,326,410 sq km apă: 270,550 sq km

Suprafaţa - comparativ: puţin mai mică decît suprafaţa SUA

Frontiere: total: 22,117 km ţarile cu care are frontiera: Afghanistan 76 km, Bhutan 470 km, Burma 2,185 km, India 3,380 km, Kazakhstan 1,533 km, North Korea 1,416 km, Kyrgyzstan 858 km, Laos 423 km, Mongolia 4,677 km, Nepal 1,236 km, Pakistan 523 km, Russia (nord-estt) 3,605 km, Russia (nord-west) 40 km, Tajikistan 414 km, Vietnam 1,281 km frontiere regionale: Hong Kong 30 km, Macau 0.34 km

Line de Coastă: 14,500 km

Teritoria maritimă: Teritoria mării: 12 nm zona de contiguitate: 24 nm zona economică exclusivă: 200 nm continental shelf: 200 nm

Climat: Extrem de diversificat; de la tropical la sud pina la subarctic la nord

Teren: în mai multe parte munţi, platouri înalte, deşerte la west; stepuri, delte, şi dealuri in est

Extreme de înălţime: Cel mai jos: Turpan Pendi -154 m cel mai înalt: Mount Everest 8,850 m

Resurse naturale: Cărbuni, fier,petrol, gaze naturale, mercurii,straniu, antimony, manganese, molybdenum, vanadium,

magnetite, aluminum, zinc, uranium, cel mai mare în lume potenţial de hidro energie Pămintul folosit:

Pămînt arabil: 14.86% recolta permanentă: 1.27% alte: 83.87% (2005)

Pămînt irigat: 545,960 sq km (2003)

Riscuri naturale:

Page 3: China

Taifune fregvente (circa 5 pe an pe linga litoralul de sud si de est); inundaţii periculoase; tsunami; cutremuri de pămînt; secete; denivelare de pămînt Mediu înconjurător – situaţia curentă:

Poluarea aerului (greenhouse gases, sulfur dioxide) rezultă in ploi acide; neajuns de apă, particular la nord;poluarea apei din cauza deşeurilor neprelucrate; depădurizare; pierderea circa de 1/5 din pamintul agrar din 1949 din cauza eroziei pămîntului şi dezvoltării economice; deşertificare.Mediu înconjurător – acorduri internaţionale:

Participanta la: Antarctic-Environmental Protocol, Antarctic Treaty, Biodiversity, Climate Change, Climate Change-Kyoto Protocol, Desertification, Endangered Species, Hazardous Wastes, Law of the Sea, Marine Dumping, Ozone Layer Protection, Ship Pollution, Tropical Timber 83, Tropical Timber 94, Wetlands, Whaling

A patra ţara ăn lume dupe marimea teritoriei (dupa Rusia, Canada şi SUA);Muntele Everest la frontiera cu Nepal e cel mai ănalt munte ăn lume.

Populaţia: (2006)Total populaţia:

1,313,973,713 (2006) Structura pe virsta:

0-14 ani: 20.8% (bărbaţi 145,461,833/femei 128,445,739) 15-64 ani: 71.4% (bărbaţi 482,439,115/femei 455,960,489) 65 ani şi mai în vîrstă: 7.7% (bărbaţi 48,562,635/femei 53,103,902)

Vîrsta medie: total: 32.7 ani bărbaţi: 32.3 ani femeii: 33.2 ani

Rata creşterii populaţiei: 0.59%

Rata natalităţii: 13.25 noi născuţi/1,000 populaţie

Rata mortalităţii: 6.97 deaths/1,000 population

Rata migraţiei: -0.39 migrant/1,000 populaţie

Raport intre sexuri: La naştere: 1.12 bărbaţi/femei mai tineri de 15 ani: 1.13 bărbaţi/femei15-64 ani: 1.06 bărbaţi(s)/febărbaţi 65 ani şi mai în vîrstă: 0.91 bărbaţi/femei total populaţia: 1.06 bărbaţi/femei

Moratlitatea infantilă: total: 23.12 decedaţi/1,000 noi născuţi bărbaţi: 20.6 decedaţi/1,000 noi născuţi femei: 25.94 decedaţi/1,000 noi născuţi

Speranţa de viaţă: total populaţia: 72.58 ani bărbaţi: 70.89 ani femei: 74.46 ani

Telecomunicaţii:Telefoane - linii în folosinţă:

350.433 million (2005) Telefoane - mobile celulare:

437.48 million (2006)

Page 4: China

Sistema de telecomunicaţii: privire generală: servicii naţionale şi internaţionale sunt tot mai accesibile pentru folosinţa privată; sistemul naţional e distribuit neproporţional, oferind mai mult service la oraşe mari, centre industriale şi alte oraşe; China continuă să dezvolteze infrastructura de telecomunicaţii, şi colaborează cu provideri străini pentru a extinde perimetru global de comunicaţii; trei din şase cele mai mari operatori de telecomunicaţii în China fac parte in consorţium internaţional care în Decembrie 2006, a semnat un acord cu Verizon Business pentru a construi prima next-generation sistema de cabluri optice care va conecta direct SUA si China naţional: au fost instalate liniile fibra-optice si sisteme de telefonie mobilă între provinciile ţării; funcţionează o sistema de satellit cu 55 de staţii pe tot glob internaţional: codul ţării- 86; staţii de satellit - 5 Intelsat (4 Oceanul Pacific şi 1 Oceanul Indian), 1 Intersputnik (regiunea Oceanului Indian) şi 1 Inmarsat (regiunile Oceanilor Pacific şi Indian); legături internaţionale fibra-optice cu Japonia, Koreea de Sud, Hong Kong, Rusia, şi Germania Staţiile Radio: AM 369, FM 259, shortwave 45 Staţiile deTeleviziune: 3,240 (din care 209 a Televiziune centrale Chineze, 31 sunt TV staţii provinciale, şi aproape 3,000 sint staţii locale) Codul ţării în Internet: .cn Hosturi de Internet: 232,780 (2006) Utilizatorii Internet: 123 million (2006)

Sistema de Transport:Aerporturi:

486 (2006) Aerporturi – cu drumuri pavate:

total: 403 over 3,047 m: 56 2,438 to 3,047 m: 127 1,524 to 2,437 m: 138 914 to 1,523 m: 22 under 914 m: 60 (2006)

Aerporturi – cu drumuri nepavate: total: 83 over 3,047 m: 4 2,438 to 3,047 m: 2 1,524 to 2,437 m: 13 914 to 1,523 m: 25 under 914 m: 39 (2006)

Heliporturi: 32 (2006)

Liniile de conductă: gas 22,664 km; petrol 15,256 km(2006) Căi ferate:

total: 74,408 km standarde: 74,408 km electrificate 19,303 km

Şosele: total: 1,870,661 km pavate: 1,515,797 km nepavate: 354,864 km (2004)

Căi maritime: 123,964 km (2003)

Page 5: China

Nave comerciale: total: 1,723 nave (1000 GRT sau mai mult) 21,405,633 GRT/32,411,260 DWT pe tip: barge carrier 2, bulk carrier 387, cargo 695, chemical tanker 45, combination ore/petrol 1, container 152, liquefied gas 31, passenger 8, passenger/cargo 83, petroleum tanker 261, refrigerated cargo 30, roll on/roll off 8, specialized tanker 6, vehicle carrier 14 registrate in alte ţări: 1,191 (Bahamas 3, Bangladesh 1, Belize 103, Bolivia 1, Cambodia 128, Cyprus 11, Georgia 2, Honduras 3, Hong Kong 274, India 2, North Korea 1, Liberia 35, Malaysia 1, Malta 14, Mongolia 4, Norway 3, Panama 420, Saint Vincent and the Grenadines 103, Sierra Leone 2, Singapore 23, Thailand 1, Tuvalu 23, unknown 33) (2006)

Porturi şi terminale: Dalian, Guangzhou, Nanjing, Ningbo, Qingdao, Qinhuangdao, Shanghai

Economia - linii generale

In ultimii 25 de ani,economia chineza s-a scimbat de la una centralizat-planificata,care era larg inchisa comertului international,spre o economie de piata,care are un sector privat in continua crestere si reprezinta un personaj important in economia mondiala.Reformele au inceput in anii’70,prin iesirea din perioada colectivizarii agriculturii si expansiunii catre liberalizarea preturilor,descentralizarea fiscala,cresterea autonomiei intreprinderilor de stat,infiintarea unui sistem bancardiversificat,dezvoltarea si cresterea rapida a sectorului privat si deschiderea catre cometrulinternational si investitiile straine. China in general a implementat reforme in stilul,,pas cu pas’’ prin vinzari echitabile si tragerea de avantaje enorme de pe urma acestor operatiuni.Restructurarea economiei si cistigurile de pe urma acestei restructurari ,au contribuit la marirea inzecita a PIB-ului incepind cu 1978.Masurata in baza paritatii puterii de cumparare(PPP),China in 2006se clasifica ca cea de-a 2 cea mai larga si dezvoltata economie din lume,dupa SUA,cu toate ca in termeni de PIB pe cap de locuitori,tara are inca un nivel mediu-scazut si 130 milioane de chinezi sint sub nivelul international al saraciei.

Dezvoltarea economica a fost in general mai rapida in provinciile de pe coasta(costale),decit in cele din interior si sint mari inegalitati in venituri pe cap de locuitori intre regiuni.Guvernula luptat cu:(a)a sustinut cresterea adecvata a locurilor de munca pentru zecile de milioane de muncitori concediati de la intreprinderile de stat,emigranti si noi intrati pe piata fortei de munca.(b)reducerea coruptiei si altor crime economice.(c) pagubele sociale si economice provocate de transformarea rapida a economiei.De la 100 la 150 milioane de muncitori din mediul rural s-au pomenit coplesiti intre sat si oras,multioptind spre locuri de munca temporare si rau platite.O consecinta grava a politicii,,unui copil’’ este ca China este acum una dintre tarile care ,,imbatrineste’’ cel mai repede din lume.O alta amenintare a dezvoltarii pe termen lung estedeteriorarea mediului inconjurator---cu precadere poluarea aerului,alunecarile de teren,eroziuneasi scaderea nivelului apei,mai ales in nordul tarii.China continua sa piarda foarte mult teren arabil din cauza eroziunii si dezvoltarii economice.China are beneficii enorme din expansiunea utilizarii calculatorului si internetului de tinara generatie,avind peste 100 milioane de utilizatori la sfirsitul anului 2005.insa in legatura cu decesul tinerilor care stau zile in sir in fata calculatorului se incearca limitarea numarului de ore pe care un tinar le poate sta in fata calculatorului.Astfel,se incearca implementarea unui proiect prin care tinara generatie sa beneficieze de un numar stabilit de ore in care pot sa joace jocuri on-line.Cu ajutorul programistilor se incearca formarea unui sistem unic pe baza de IP prin care se limiteazatimpul alocat jocurilor on-line la 3 ore pe zi,pentru protectia tinerilor si bunastarea lor.Investitiile starine ramin un element forte in dezvoltarea remarcabila a Chineiin comertul mondial si este un factor important in cresterea locurilor de munca urbane.In iulie 2005,China si-a reevaluat valuta cu 2,1% fata de dolarul american si s-a schimbat la un sistem de schimb care raporta un cos de valute.In 2006,China avea cel mai mare si vast surplus in contul curent----aproximativ 180 bilioane—in lume.Mai multe avantaje economice au fost acaparate in 2006 , cind o larga balanta de plati a fost completa.30 de ani de de constructii, cu un cost de 24 bilioane de dolari,imensul baraj,,Three Gorges Dam’’imprejurul riului Yantzi a fost esential finisat in 2006 si va revolutiona electrificarea si

Page 6: China

controlul inundatiilor in aceasta zona.Al 11-lea program pe 5 ani(2006-2010),aprobat de Congresul National al poporului in martie 2006, apeleaza la reducerea cu 20% a energiei pe unitate de PIB catre 2010 si o estimata crestere cu 45% a PIB-ului in 2010.Planul guvernamental de protectie a mediului inconjurator si resurselor este scopul promordial pentru viitor, dar este nevoie de reforme si politici guvernamentale pentru a atinge acest scop nobil.

GDP (purchasing power parity): $10 trillion (2006 est.)

GDP (rata de schimb oficială): $2.512 trillion (2006 est.)

GDP – creşterea reală: 10.5% (official data) (2006 est.)

GDP - per capita (PPP): $7,600 (2006 est.)

GDP – compozitia pe sectoare: agricultura: 11.9% industria: 48.1% servicii: 40% nota: industria include construcţii (2006 est.)

Forţa de muncă: 798 million (2006 est.)

Forţa de muncă – după ocupaţie: agricultura: 45% industria: 24% servicii: 31% (2005 est.)

Rata şomajului: 4.2% in arii urbane2005; in arii rurale cu mult mai mare

Populaţia situată mai jos de nivelul sărăciei: 10% (2004 est.)

Distribuţia veniturilor familiei- Gini index: 44 (2002)

Rata inflaţiei (consumer prices): 1.5% (2006 est.)

Investiţii (gross fixed): 44.3% of GDP (2006 est.)

Buget: venituri: $446.6 billion cheltieli: $489.6 billion; including capital expenditures of $NA (2006 est.)

Datoria publică: 22.1% of GDP (2006 est.)

Agricultura - produse: orez, grîu, cartofi, păpuşoi, arahide, ceai, mere, coton, porci; peşte

Industrii: mining and ore processing, iron, steel, aluminum, and other metals, coal; machine building; armaments; textiles and apparel; petroleum; cement; chemicals; fertilizers; consumer products, including footwear, toys, and electronics; food processing; transportation equipment, including automobiles, rail cars and locomotives, ships, and aircraft; telecommunications equipment, commercial space launch vehicles, satellites

Rata creşterii producţiei industriale:

Page 7: China

22.9% (2006 est.) Electricitate - producere:

2.5 trillion kWh (2005) Electricitate - consum:

2.494 trillion kWh (2005) Electricitate - exporturi:

11.2 billion kWh (2005) Electricitate - importuri:

5 billion kWh (2005) Petrol - producere:

3.631 million bbl/day (2005) Petrol - consum:

6.534 million bbl/day (2005) Petrol - exporturi:

443,300 bbl/day (2005) Petrol - importuri:

3.181 million bbl/day (2005) Petrol - reserve:

16.1 billion bbl (2006 est.) Gaze naturale - producere:

52.88 billion cu m (2005) Gaze naturale - consum:

47.91 billion cu m (2005) Gaze naturale - exporturi:

2.79 billion cu m (2005) Gaze naturale - importuri:

0 cu m (2005) Gaze naturale - proved reserves:

2.35 trillion cu m (2005 est.) Balanţa de conturi:

$179.1 billion (2006 est.) Exporturi:

$974 billion f.o.b. (2006 est.) Exporturi - produse:

utilaje şi echipamente, plastic, echipament optic şi medical, fier Exporturi - partnereri:

US 21.4%, Hong Kong 16.3%, Japan 11%, South Korea 4.6%, Germany 4.3% (2005)

Importuri: $777.9 billion f.o.b. (2006 est.)

Importuri - produse: machinery and equipment, petrol and mineral fuels, plastics, optical and medical equipment, organic chemicals, iron and steel

Importuri - partneri: Japan 15.2%, South Korea 11.6%, Taiwan 11.2%, US 7.4%, Germany 4.6% (2005)

Rezerve de devize şi aur: $1.034 trillion (2006 est.)

Datoria externă: $305.6 billion (2006 est.)

Valuta(cod): yuan (CNY)

Exchange rates:

Page 8: China

yuan per US dollar - 7.97 (2006), 8.1943 (2005), 8.2768 (2004), 8.277 (2003), 8.277 (2002)

Investiţii străine directe(WIR-2007)

China si-a consolidate pozitia de sursa importanta de investitii.investitiile starine directe pentru aceasta tara continue sa creasca ca urmare a achizitiei de catre firmele sale in tarile dezvoltate.China ramine principal tara,dintre tarile in dezvoltare, in domeniul atragerii investitiilor staine directe atragind 72 miliarde in 2005 si 69 bilioane in 2006.Inanii ’80-’90 sprijinul principal in investitiile straine directe veneau in China in principal din H.K si intreprinderile mijlocii si mici din imprejurimi investitiile staine directe au cauzat schimbari importante in structura economiei si industriei in China.astfel s-a modernizat industria si nivelul tehnologic.volumul investitiilor straine directe a scazut in ultimul an,pentru prima data in ultimii 7 ani.Modestul declin de 4%(pina la 69 bilioane)a fost datorat reducerii investitiilor in domeniul serviciilor financiare.unele provincii din central si vestul tarii ai acaparat mai multe investitii ca in anii precedent,iar regiunile mai dezvoltate precum Pear River si Yangtze River Delta,investitiile au scazut putin,dar sau concentrate in domeniul ,,higher value’’,adica echipament pentru telecomunicatii, calculatoare si semiconductoare.Sectorul principal de atragere a investiilor este cel manufacturier , cu precadere

in constructia automobilelor,electronic , petrochimic si siderurgie,dar la fel si in domeniul serviciilor, ca cel bancar , telecomunicatii si imobil.

Page 9: China

Intraregional FDI in South, East and South-EastAsia: largest bilateral flows and stocks, 2005,

ranked by FDI flows

Iesirile de isd din China au crescut cu 32% atingind cifra de 16 bilioane in2006, iar stocul de ISD din exterior a atins cifra de $73 bilioane,ocupind locul 6 in lista tarilor in curs de dezvoltare. O parte considerabila din aceste investitii au fost investite in alte economii in dezvoltare sau tranzitie.de exemplu,China a infiintat primul grup al celor 8 tari de peste marisi oceane a cooperarii economice si comerciale in zona38 in urmatoarele tari:in Nigeria,Mauritius si Zambia in Africa, in Mongolia, Pakistan si Thailanda in Asia si in Kazakhstan si Federatia Rusa in Sud-Estul Europei si CSI.Cu un total de investitii de $250 milioane,spre exemplu,o zona din Pakistan este un teritoriu impartit de Haier(China)si Ruba Group(Pakistan).Referindu-ne la Ministerul Comertului din China,50 de zone similar vor fi stabilite in urmatorii ani,facilitind ISD din China spre alte economii in tranzitie si dezvoltare.In plus, China a stability in 2007 o companie guvernamentala de investitii pentru a administra un fond cu marimea de $200 bilioane,luati din enorma rezerva a tarii de moneda starina .39Acesta urmeaza exemplul proactive implementat in tari ca Coreea de Sud si Singapour. Cum strategiile si politica acestei companii inca nu au fost clarificate,este asteptat sa se investeasca in companiile starine,partial prin ISD.astfel in mai 2007,ca exemplu,compania a investit $3 bilioane in fima Blackstone(SUA).

In 2002, a fost al cincilea cel mai mare exportator de marfuri,cu o pondere de 5% din exportul mondial(WTO 2003a, Table 1.5). China este al zecelea in exportul de servicii,cu o pondere de 2.5%(ibid, Table 1.7). cresterea sa in ponderea exportului de marfuri este fenomenal,mai mult decit quadruplu in decursul anilor1983-2002.

Cresterea PIB-ului:Proiecte Alternative

Page 10: China

Pentru a rezuma.viitorul economic al Chinei se innoureaza cu multe incertitudini. Nu putine sint niste curente politice si sociale care pot erupe in conflicte directe si pot submina cresterea economica. Probleme potentiale pot include disputele intre partidele politice in directia politicii dezvoltarii economice(ex:mersul si directiile reformelor); opunerea guvernelor locale ministerelor si departamentelor fata de politica guvernului central(ex aderarea la OMC);succesiunile etnica si ingrijorarea rurala ca rezultat a extinderii golului in distributia veniturilor;protestul lucratorilor concediati;si dezgustul public general provocat de raspindirea coruptiei.AL doilea set de incertitudini este provocat de posibilele schimbari in mediul inconjurator extern.Aceasta include schimbarea conditiilor economice si politicilor comerciale in SUA,Europa,Japonia si alte tari din regiunea Asia-Pacific(pietele principale ale Chinei de export si import de de capital si tehnologii);mersul si directiile principale de patrundere tehnologica; la fel si pisibilele conflicte militare care o include direct sau indirect si pe China.

In perspectiva multor incertitudini ,se pare mult mai posibil sa avem o serie de proiecte in afara scenariului decit sa avem unul singur estimate cu o marja a erorii deschisa.Ca exemplu,intr-un scenario stabil de crestere economica,unde reformele economice merg stabil si ocolesc crizele economice interne si externe , rata economiilor promite sa ramina inalta,probabil intre 30-40%.Productivitatea creste cu 1-1.5% anual.Cresterea PIB-ului va fi in limitele a 4.8-6.4%.Intr-un scenario distrugator(instabil),rata economiilor va cadea la 25% ori chiar mai jos,iar productivitatea va fi de 0.5% sau mai putin. Rata de crestere a PIB-ului va fi de maximum 3.8 anual.

Astfel,chiar si cu asa o stare a lucrurilor , reformele din China vor merge inainte in continuare. Aceasta sarcina va necesita costuri financiare enorme,reglementari dureroase si o dorinta politica puternica.Mai inainte,reformele erau relative mai simple. Beneficiile de pe urma acestor reforme aparent au intercut cursul evenimentelor. Urmatoarea perioada a cresteii economice ridicate trebuie sa vina din partea noilor reforme,dar care vor fi mult mai complicat de adoptat ,deoarece economia a devenit mult mai interdependent,deoarece interesul legitim a devenit mult mai greu de fortificat si doarece noile reforme sint mult mai costisitoare.