MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

CHIMIE

CURRICULUM

pentru învăţămîntul liceal (clasele X-XII)

profil real şi profil umanist

Chişinău, 2006

2

Aprobat pentru retipărire prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului № 70 din 25 iulie 2006

Autori: S. Kudriţchi, dr. conf., USMG. Dragalina, dr. conf., USMB. Pasecinic, dr. conf.N. Velişco, dr. chimie, METS. Obreja, LT “M. Koţiubinschi”A. Caraivan, LT RezinaE. Cumpănă, prof. gr. did. superiorM. Revenco, dr. hab., profesor, USML. Avdeev, prof. gr. did. superior, LT “M. Sadoveanu”R. Godoroja, dr. chimie, gr. did. superior, LT “M. Eminescu”, Căuşeni

Recenzenţi:C. Hasnaş, prof., gr. did. superior, LT “Balatina”, GlodeniE. Osadcii, prof. gr. did. superior, LT “C. Sibirschii”, ChişnăuG. Dimovschi, prof. gr. did. superior, LT “Gaudeamus”, ChişinăuT. Litvinova, prof. gr. did. superior, LT “T. Maiorescu”.

3

PRELIMINARII

Chimia este un domeniu important al ştiinţelor naturii, avînd ca obiect de studiu elementele chimice, combinaţiile lor simple şi compuse, transformările sub-stanţelor şi legile ce le dirijează.

Studiul chimiei în liceu include:– examinarea compoziţiei şi structurii substanţelor, dependenţei proprietăţilor

lor de structură;– obţinerea substanţelor şi materialelor importante pentru om şi utilizarea lor

practică;– studierea legităţilor reacţiilor chimice şi căutarea căilor de dirijare a acestora,

pentru obţinerea unor substanţe, materiale, energie, de asemenea pentru utili-zarea deşeurilor diverselor activităţi ale omului, în scopul aplicării economi-ce, competente a substanţelor;

– formarea reprezentărilor despre lume prin metodele ştiinţei chimice. Curriculumul la chimie proiectează formarea atitudinilor, capacităţilor şi cunoştinţelor în mod integrat, contribuind la formarea competenţelor şi dez-voltarea personalităţii elevului.Studiul chimiei trebuie să contribuie la elaborarea mecanismelor adaptive, la

sporirea capacităţii de supravieţuire în condiţiile situaţiei ecologice dificile a planeteinoastre.

Curriculumul liceal la chimie este destinat elevilor, profesorilor de chimie din licee, autorilor de manuale şi ghiduri, cadrelor didactice, părinţilor.

Structura curriculumului permite profesorilor de chimie să efectueze proiec-tarea didactică prin corelarea obiectivelor, conţinutului, strategiilor de activitate a elevilor şi metodele de evaluare a rezultatelor obţinute.

Profesorii au libertatea de a alege tehnologiile de predare – învăţare – eva-luare, dar sunt obligaţi să atingă finalităţile: formarea cunoştinţelor, atitudinilor, ca-pacităţilor şi competenţelor elevilor.

Autorii de manuale şi ghiduri vor utiliza în mod creativ curriculumul la chi-mie şi tehnologiile de învăţare pentru realizarea tuturor obiectivelor prin conţinutu-rile propuse.

REPERE CONCEPTUALE

Curriculumul este o componentă esenţială a reformei învăţămîntului preuni-versitar.

Curriculumul liceal la chimie (clasele X-XI-XII) include:1. Obiective generale, care orientează organizarea procesului de predare

– învăţare - evaluare în spaţiul tridimensional cunoştinţe - capacităţi /competenţe - atitudini pe trei nivele: cunoaştere, aplicare, integrare. Obi-

44

ectivele majore ale procesului educaţional la chimie sînt formarea com-petenţelor de aplicare în practică a cunoştinţelor în abordarea unor pro-bleme ecologice, în dezvoltarea domeniilor activităţii umane (industrie alimentară, parfumerie, agricultură, medicină).

2. Administrarea disciplinei chimia la - profilul real: 3-2-3 ore pe săptămînă (clasele X-XI-XII corespunzător) - chi-

mia generală şi anorganică (clasa a X-a), chimia organică (clasa a XI-a şi a XII-a), chimia generală, bazele chimiei analitice şi elementele tehnologiei chimice (clasa a XII-a);

- profilul umanist: 1-1-1 ore pe săptămînă (clasele X-XI-XII corespunzător) - chimia generală şi anorganică (clasa a X-a), chimia organică (clasele XI-XII).

3. Obiectivele-cadru, care concretizează în baza obiectivelor transdiscipli-nare şi generale direcţiile de formare a personalităţii elevului.

4. Obiectivele de referinţă în baza obiectivelor transdisciplinare şi cu ca-racter interdisciplinar, orientate spre formarea şi dezvoltarea capacităţi-lor şi competenţelor elevului: operaţii de gîndire, deprinderi şi priceperi specifice, metode chimice de investigare a fenomenelor, aspecte atitudi-nale.

5. Conţinutul obiectului de studiu al chimiei selectat pentru explicarea sis-temelor de noţiuni chimice despre elementul chimic, substanţă, reacţii chimice, producerea chimică; utilizarea corectă a limbajului chimic, a legilor şi teoriilor chimice de bază; rezolvarea problemelor. Conţinutul propus trebuie să asigure dezvoltarea integră a personalităţii liceenilor, stimulîndu-i să obţină independent cunoştinţe de bază la chimie, utile pentru a se orienta în fenomenele chimice cotidiene, în diverse situaţii ecologice.

6. Sugestiile metodologice orientate spre realizarea curriculumului printr-un sistem de metode formative, interactive şi accentuarea momentelor im-portante în evaluarea randamentului şcolar. Utilizarea problematizării ca strategie în procesul de predare - învăţare – evaluare prin îmbinarea diverselor metode şi tehnici didactice, realizarea experimentului chimic vor avea ca finalitate dezvoltarea creativităţii elevilor în procesul educa-ţional la chimie.

7. Sugestiile de interdisciplinaritate orientate spre realizarea curriculumu-lui prin interferenţa cunoştinţelor, abilităţilor, atitudinilor şi competenţe-lor achiziţionate în cadrul altor discipline şcolare.

8. Sugestiile de evaluare orientate spre selectarea metodelor şi crearea in-strumentelor de evaluare a competenţelor.

In conformitate cu cerinţele metodologice, elementele structurale ale curricu-lumului la chimie (obiective de referinţă, conţinuturi) sînt prezentate în consecutivi-tate logică, astfel încît profesorii să le poată folosi atît la proiectarea didactică, cît şi la realizarea tehnologiilor educaţionale moderne.

55

OBIECTIVE GENERALE LA CHIMIE

1. Cunoaştere 1.1 Explicarea sistemului de noţiuni chimice ( despre atom, legătura chimică,

substanţă, reacţii chimice, soluţii), a legilor chimice de bază (legea constanţei com-poziţiei, legea conservării masei, legea periodicităţii, legea lui Avogadro, legea lui Hess), a teoriilor chimice (teoria atomo-moleculară, teoria structurii atomului, teoria structurii chimice, teoria disociaţiei electrolitice).

1.2 Explicarea compoziţiei, structurii, proprietăţilor, obţinerii şi utilizării efi-ciente a unor substanţe importante (în agricultură, în industrie şi viaţa cotidiană).

1.3 Enunţarea şi respectarea regulilor tehnicii securităţii în lucrul cu substanţe-le chimice şi utilajul de laborator.

1.4 Descrierea utilizării eficiente şi ecologic pure a substanţelor şi deşeurilor rezultate din activitatea umană în industria chimică, alimentară, în producerea materia-lelor de construcţie, a preparatelor medicinale si farmaceutice.

2. Aplicare2.1 Deducerea algoritmilor de rezolvare a problemelor şi aplicarea lor în si-

tuaţii noi.2.2 Deducerea relaţiei cauza-efect dintre compoziţia, structura, proprietăţile

fizice şi chimice, utilizarea substanţelor.2.3 Investigarea comportării chimice a unor substanţe.2.4 Aplicarea corectă şi inofensivă a substanţelor în viaţa cotidiană.2.5 Planificarea, efectuarea, descrierea şi explicarea experimentelor chimice

în mod eficient.2.6 Utilizarea adecvată a noţiunilor de bază, a teoriilor şi legilor chimiei pen-

tru explicarea fenomenelor, rezolvarea problemelor şi efectuarea experienţelor.2.7 Utilizarea corectă a limbajului chimic în contexte variate de comunicare.

3. Integrare3.1 Abordarea şi rezolvarea prin diferite metode a problemelor complexe din

cursul de chimie sau interdisciplinare. 3.2 Elaborarea proiectelor, lucrărilor de creaţie, referatelor şi rapoartelor pe

baza activităţii experimentale; compunerea întrebărilor şi problemelor noi, cu carac-ter divergent.

3.3 Manifestarea creativităţii, independenţei, obiectivităţii, toleranţei, in-teresului, perseverenţei, iniţiativei şi capacităţii de a colabora în procesul de pre-dare-învăţare-evaluare a chimiei.

3.4 Argumentarea avantajelor pe care le oferă chimia în rezolvarea diverse-lor probleme si situaţii (protecţia mediului ambiant, folosirea eficientă a resurselor naturale, etc).

66

CL

ASA

A X

-A, P

RO

FIL

RE

AL

CH

IMIA

GE

NE

RA

LĂ

SI A

NO

RG

AN

ICĂ

Rep

artiz

area

ore

lor,

3 or

e pe

săpt

ămîn

ă

Nr.

tem

ei

Tem

aTo

tal

102

ore

Din

ele

7017

69

Pred

are-

în-

văţa

reR

ezol

vare

a pr

oble

mel

orL

ucră

ri

prac

tice

Eva

luar

esu

mat

ivă

şi

anal

iză

1Le

gile

fund

amen

tale

ale

chi

mie

i 6

3 2

12

Stru

ctur

a at

omul

ui şi

lege

a pe

riodi

cită

ţii

119

11

3Le

gătu

ra c

him

ică

şi st

ruct

ura

subs

tanţ

elor

13

111

14

Noţ

iuni

de

term

ochi

mie

. C

inet

ica

chim

ică

şi

echi

libru

l chi

mic

86

2

Teza

sem

estri

ală

22

5So

luţii

le. D

isoc

iaţia

ele

ctro

litic

ă 21

144

2 (N

r. 1,

2)

16

Proc

esel

e re

dox

96

21

7N

emet

alel

e 17

103

3 (N

r. 3,

4, 5

)1

8M

etal

ele

117

21

(Nr.

6)1

9R

ecap

itula

rea

curs

ului

de

chim

ie g

ener

ală

si

anor

gani

că4

4

77

CLASA A X-A, PROFIL REAL

Nr. Obiective de referinţăElevul va fi capabil:

Conţinuturi recoman-date

1 Legile fundamentale ale chimieiO1 Să definească noţiunile: atom, moleculă, element

chimic, simbol chimic, masă atomică relativă, formulă chimică, masă moleculară relativă, reac-ţie chimică, ecuaţie chimică, cantitate de substan-ţă, masă, masă molară, volum molar, numărul lui Avogadro, densitate relativă a gazelor.

Noţiunile fundamentale ale chimiei. Limbajul chimic

O2 Să utilizeze corect limbajul chimic: simbolurile, formulele şi ecuaţiile chimice, terminologia, no-menclatura sistematică a substanţelor anorganice.

Limbajul chimic

O3 Să aplice la rezolvarea exerciţiilor şi problemelor principiile teoriei atomo-moleculare şi legile fun-damentale ale chimiei: Legea constanţei compozi-ţiei, Legea conservării masei substanţelor, Legea lui Avogadro şi consecinţele ei.

Teoria atomo-moleculară. Legea constanţei compo-ziţiei. Legea lui Avogadro.Legea conservării masei substanţelor.

2 Structura atomului şi legea periodicităţiiO4 Să definească noţiunile: izotop, nucleu, proton,

electron, neutron; nivel şi subnivel energetic, orbital, valenţa posibilă, electronegativitate, oxi-dant, reducător.

Modelul nuclear al atomuluiRepartizarea electronilor atomilor elementelor pe-rioadelor I-IV pe niveluri energetice.

O5 Să reprezinte grafic forma orbitalilor s-; p- şi am-plasarea lor în spaţiu, repartizarea electronilor pe orbitalii s-; p-; d-, configuraţiile electronice aleatomilor elementelor cu numărul de ordine 1-36 al sistemului periodic.

Starea electronilor în ato-mi Configuraţiile electroniceale atomilor elementelor perioadelor I-IV.

O6 Să descrie elementele chimice din perioadele I – IV în funcţie de poziţia lor în sistemul periodic: 1) simbolul; 2) numărul de ordine; 3) perioada; 4) grupa, subgrupa; 5) masa atomică relativă; 6) structura atomului (sarcina nucleului, numă-rul de protoni), neutroni şi electroni, repartizarea electronilor pe nivele energetice, configuraţiaelectronică); 7) electronii de valenţă şi valenţele posibile; 8) element s-, p- sau d-; 9) metal sau ne-metal; 10) formula şi denumirea substanţei simple;

Caracteristica elementului chimic în funcţie de pozi-ţia lui în sistemul periodic

88

12) formulele şi denumirile oxidului şi hidroxi-dului superior (pentru elementele s-, p-); 13) for-mula şi denumirea compusului hidrogenat (la ne-metale).

O7 Să explice Legea periodicităţii şi cauza periodici-tăţii în baza teoriei structurii atomilor.

Legea periodicităţii. Sensul fizic al legii perio-dicităţii

O8 Să compare proprietăţile periodice ale elemente-lor şi compuşilor lor: razele atomilor, electronega-tivitatea, proprietăţile metalice şi nemetalice, pro-prietăţile de oxidant şi reducător ale elementelor în substanţe simple, proprietăţile acido-bazice ale oxizilor şi hidroxizilor.

Schimbarea periodică a proprietăţilor elementelor şi compuşilor lor

3 Legătura chimică şi structura substanţeiO9 Să definească noţiunile: legătură chimică, legătu-

ră covalentă, legătură covalentă nepolară, legătu-ră covalentă polară, legătură unitară, dublă, triplă; valenţă, unghi de valenţă, lungimea şi energia legăturii; legătură donor-acceptor; ioni, legătură ionică, legătură metalică, legătură de hidrogen; reţea cristalină, reţele cristaline moleculare, ato-mice, ionice, metalice.

Tipuri de legătură chimi-că: covalentă, ionică, me-talică, de hidrogen. Legă-tura donor-acceptor.Reţele cristaline molecu-lare, atomice, ionice, me-talice.

O10 Să explice pe baza unor exemple: formarea legă-turii covalente prin întrepătrunderea norilor elec-tronici, a legăturilor σ- şi π-, a legăturilor simple, duble şi triple; formarea şi proprietăţile ionilor, a legăturii ionice, legăturii metalice şi legăturii de hidrogen.

O11 Să coreleze proprietăţile substanţelor cu tipul le-găturii chimice şi tipul reţelei cristaline.

Structura şi proprietăţile substanţelor cu diferite ti-puri de legătură chimică.

4 Noţiuni de termochimie. Viteza reacţiei chimi-ce şi echilibrul chimic

O12 Să definească noţiunile: reacţie exotermă, reacţieendotermă, efect termic al reacţiei chimice, ecua-ţii termochimice; sisteme omogene şi eterogene, reacţii reversibile şi ireversibile, viteză de reacţie, concentraţie molară, catalizator, inhibitor, echili-brul chimic, concentraţie de echilibru, constanta de echilibru, principiul Le Chîtelier.

Efecte termice ale reacţii-lor chimiceReacţii endo- şi exoterme.Viteza reacţiei chimice. Echilibrul chimic

99

O13 Să rezolve probleme de calcul pe baza ecuaţiilor termochimice şi de determinare a efectului termic al reacţiei chimice

Rezolvarea problemelor la tema: Efecte termice ale reacţiilor chimice

O14 Să deducă influenţa unor factori (natura substan-ţelor, concentraţia, temperatura, catalizatorul, pre-siunea, suprafaţa de contact a substanţelor reac-tante) asupra vitezei de reacţie în sisteme omoge-ne şi eterogene.

Factorii ce influenţează vi-teza de reacţie în sisteme omogene şi eterogeneExperienţa de laborator nr. 1: Efecte termice. Vi-teza reacţiilor chimice.

O15 Să explice influenţa unor factori (schimbarea pre-siunii, temperaturii, concentraţiei) asupra depla-sării echilibrului chimic în baza principiului lui Le Chîtelier.

Reacţii reversibile şi ire-versibileEchilibrul chimic. Con-stanta echilibrului chimic. Factorii care influenţeazăechilibrul chimic: concentra-ţia, temperatura, presiunea. Principiul Le Chîtelier.

5 Soluţiile. Disociaţia electroliticăO16 Să definească noţiunile: soluţie, substanţă dizolva-

tă, solvent, dizolvare, solubilitate, soluţii saturate, nesaturate, suprasaturate, hidraţi, cristalohidraţi.

Soluţii. Solubilitatea sub-stanţelor în apă.

O17 Să deducă concluzii pe baza experimentelor de determinare a efectelor termice observate la di-zolvarea unor substanţe în apă.

Experienţa de laborator nr. 2: Efecte termice la dizolvarea substanţelor în apă.

O18 Să explice procesul de dizolvare a substanţelor cu diferite tipuri de legături chimice în apă şi forma-rea hidraţilor şi cristalohidraţilor.

Dizolvarea. Hidraţi. Cris-talohidraţi.

O19 Să aplice la rezolvarea problemelor metodele de exprimare a compoziţiei cantitative a soluţiilor: partea de masă a substanţei dizolvate în soluţie, concentraţia molară.

Metode cantitative de ex-primare a compoziţiei solu-ţiilor. Partea de masă a sub-stanţei dizolvate în soluţie (masa şi volumul soluţiei).

Concentraţia molară.O20 Să prepare soluţii cu o anumită: 1) parte de masă

a substanţei dizolvate, 2) concentraţie molară.

Lucrarea practică nr. 1: Prepararea soluţiilor

O21 Să definească principiile de bază ale teoriei disocia-ţiei electrolitice (TDE) şi noţiunile de: grad de di-sociere electrolitică, electrolit tare, electrolit de tărie medie, electrolit slab, acid, sare acidă, bazicitatea acidului, bază, sare bazică, hidroliza sărurilor.

Teoria disociaţiei electro-litice. Electroliţi tari şi slabi.Gradul de disociere.

1010

O22 Să compare disocierea acizilor slabi şi tari, baze-lor, sărurilor neutre, acide, bazice.

Disocierea acizilor, baze-lor, sărurilor.

O23 Să explice disocierea apei şi formarea mediului neutru, acid, bazic; determinarea experimentală a reacţiei mediului cu diferiţi indicatori.

Disocierea apei. Mediul de reacţie. Experienţa de laborator nr. 3: Determinarea pH-ului mediului reacţiei cu ajutorul indicatorului universal

O24 Să scrie ecuaţiile moleculare (EM), ionice com-plete (EIC) şi ionice reduse (EIR) pentru interac-ţiunile în soluţiile de electroliţi.

Interacţiuni în soluţiile de electroliţi: proprietăţile chi-mice ale acizilor, bazelor, sărurilor.

O25 Să definească reacţia de neutralizare, să modelezeşi să explice ecuaţiile ionice dintre baze şi acizi (tari şi slabi).

Reacţia de neutralizare.

O26 Să explice hidroliza sărurilor la treapta I , reversi-bilitatea hidrolizei şi determinarea experimentală a mediului soluţiei la hidroliza sărurilor.

Hidroliza sărurilor.Experienţa de laborator nr. 4: Hidroliza săruri-lor.

O27 Să explice prin exemple noţiunile: soluţiile coloi-dale, gel, sol, coagulare, rolul lor în natură.

Noţiuni despre soluţii co-loidale. Gel. Sol. Coagu-lare.

O28 Să rezolve probleme pe baza ecuaţiei reacţiei, dacă o substanţă este luată în exces.

Rezolvarea problemelor.

O29 Să rezolve probleme experimentale la tema „Di-sociaţia electrolitică”, efectuînd observaţii asupra fenomenelor şi concluzii.

Lucrarea practică nr. 2: Rezolvarea problemelor experimentale la tema „Disociaţia electrolitică”.

O30 Să rezolve probleme de calcul pe baza ecuaţiilor reacţiilor, dacă una din substanţele reactante este în exces.

Probleme de calcul pe baza ecuaţiilor reacţiilor, dacă una din substanţele reactante este în exces.

6 Procesele redoxO31 Să explice prin exemple noţiunile: grad de oxi-

dare, oxidant, reducător, reducere, oxidare, reacţii de oxido-reducere, domeniile de aplicare practică a reacţiilor de oxido-reducere (ROR) şi importan-ţa lor.

Reacţii de oxido-reducere.Utilizarea practică a ROR şi importanţa lor.

1111

O32 Să utilizeze algoritmul metodei bilanţului elec-tronic pentru stabilirea coeficienţilor în ecuaţiile ROR.

Metoda bilanţului electro-nic pentru stabilirea coefi-cienţilor în ecuaţiile reac-ţiilor de oxido-reducere a compuşilor anorganici.

O33 Să rezolve probleme de calcul în baza ecuaţiilor ROR.

Rezolvarea problemelor în baza ecuaţiilor ROR.

O34 Să utilizeze Seria activităţii metalelor pentru a determina posibilitatea reacţiilor dintre metale şi soluţiile apoase de acizi şi săruri.

Seria activităţii metalelor

O35 Să explice noţiunile: coroziunea metalelor, coro-ziunea chimică şi biochimică, metodele de protec-ţie a metalelor împotriva coroziunii.

Coroziunea metalelor. Metodele de combatere a coroziunii.

O36 Să explice prin exemple esenţa electrolizei şi utilizarea ei, schemele electronice ale proceselor ROR şi ecuaţiile sumare la electroliza topiturilor şi soluţiilor pentru sărurile acizilor neoxigenaţi.

Electroliza topiturilor şi soluţiilor pentru săruri-le acizilor neoxigenaţi (NaCl, KCl). Utilizarea electrolizei

7 NemetaleleO37 Să explice pentru nemetale corelaţia dintre struc-

tura - tipul legăturii chimice - tipul reţelei cristali-ne - proprietăţile fizice - rolul biologic.

Caracteristica generală a nemetalelor.Structura şi proprietăţile nemetalelorElementele chimice din sistemele biologice

O38 Să explice metodele de obţinere, proprietăţile chi-mice şi utilizarea substanţelor simple-nemetale (clor, oxigen, hidrogen, sulf, azot, carbon).

Obţinerea şi proprietăţile chimice ale nemetalelor (clor, oxigen, hidrogen, sulf, azot, carbon)Utilizarea nemetalelor

O39 Să efectueze lucrarea practică pentru obţinerea şi studierea proprietăţilor fizice şi chimice ale oxige-nului şi hidrogenului.

Lucrarea practică nr. 3: Obţinerea şi proprietăţi-le nemetalelor (oxigenu-lui şi hidrogenului)

O40 Să descrie nomenclatura, structura, proprietăţile fizice, obţinerea, utilizarea, rolul biologic al unor compuşi ai nemetalelor cu hidrogenul (HCl, H2O, H2S, NH3, CH4).

Compuşii hidrogenaţi ai nemetalelor: nomenclatura, structura, proprietăţile fi-zice şi chimice, obţinerea, utilizarea, rolul biologic (HCl, H2O, H2S, NH3, CH4)Demonstrare: Obţinerea amoniacului şi a clorurii de hidrogen

1212

O41 Să explice clasificarea, nomenclatura, proprietăţi-le fizice, proprietăţile chimice, obţinerea, utiliza-rea oxizilor nemetalelor.

Oxizii nemetalelor: clasifi-carea, nomenclatura, pro-prietăţile fizice şi chimice,obţinerea, utilizarea.

O42 Să efectueze lucrarea practică pentru obţinerea oxidului de carbon (IV) şi studierea proprietăţilor lui fizice şi chimice.

Lucrarea practică nr. 4: Obţinerea şi proprietăţile oxidului de carbon (IV)

O43 Să explice compoziţia, structura, proprietăţi fizi-ce şi chimice, utilizarea acizilor oxigenaţi ai ne-metalelor.

Acizii oxigenaţi (acidul azotic, acidul sulfuric, aci-dul fosforic).

O44 Să compare proprietăţile chimice generale şi spe-cifice ale acizilor oxigenaţi (acid azotic, acid sul-furic)

Caracteristica comparati-vă a proprietăţilor chimice generale şi specifice aleacizilor oxigenaţi (acid azotic, acid sulfuric)

O45 Să explice compoziţia, nomenclatura, proprietăţi-le fizice şi chimice, obţinerea (pe baza schemeilegăturilor genetice) şi utilizarea celor mai impor-tante săruri.

Sărurile acizilor oxigenaţi şi neoxigenaţi: (cloruri, sul-furi, sulfaţi, azotaţi, fosfaţi, hidrogenofosfaţi, carbonaţi, hidrogenocarbonaţi).

O46 Să rezolve probleme experimentale la tema „Ne-metalele”.

Lucrarea practică nr. 5: Nemetalele

O47 Să sistematizeze reacţiile calitative ale anionilor acizilor oxigenaţi şi neoxigenaţi.

Reacţiile calitative ale ani-onilor acizilor oxigenaţi şi neoxigenaţi studiaţi.

8 MetaleleO48 Să caracterizeze poziţia metalelor în sistemul pe-

riodic, caracterul variaţiei proprietăţilor metalelor în grupe şi perioade, proprietăţile lor fizice şi chi-mice, rolul biologic.

Caracteristica generală a metalelor. Proprietăţile fizice şi chi-mice (interacţiunea cu ne-metale, apa, acizii, bazele alcaline, sărurile). Elementele chimice din sistemele biologice

O49 Să descrie unele aliaje şi utilizarea lor Aliajele, utilizarea.O50 Să descrie oxizii şi hidroxizii unor metale, pro-

prietăţile lor, metodele generale de obţinere, răs-pîndirea în natură, domeniile de aplicare.

Oxizii şi hidroxizii meta-lelor: proprietăţile, meto-dele generale de obţinere, răspîndirea în natură, do-meniile de aplicare.

1313

O51 Să sistematizeze reacţiile calitative pentru cationii metalelor.

Reacţiile calitative pentru cationii metalelor.

O52 Să rezolve probleme experimentale la tema „Me-talele”.

Lucrarea practică nr. 6: Metalele.

9 Recapitularea cursului de chimie generală si anorganică

O53 Să deducă legătura genetică dintre clasele de com-puşi anorganici.

Legătura genetică dintre clasele de compuşi anor-ganici.

O54 Să rezolve exerciţii şi probleme combinate la cur-sul de chimie anorganică (calcularea masei sub-stanţei, volumului gazului, cantităţii de substanţă, masei soluţiei, volumului soluţiei, părţii de masă a substanţei dizolvate, concentraţiei molare, sub-stanţei luate in exces, efectului termic al reacţiei chimice).

Rezolvarea exerciţiilor şi problemelor combinate

O55 Să efectueze experimentele chimice, respectînd ordinea de lucru şi tehnica securităţii.

Rezolvarea problemelor experimentale

O56 Să elaboreze lucrări de tip creativ la chimia an-organică şi generală, în mod individual şi prin co-laborare în grup.

Chimia generală si anor-ganică în creaţia liceenilor

O57 Să aprecieze importanţa studierii chimiei anorga-nice şi realizarea obiectivelor la chimie în clasa a X-a.

Importanţa studierii chi-miei anorganice şi realiza-rea obiectivelor

1414

CL

ASA

A X

I-A

, PR

OFI

L R

EAL

CH

IMIA

OR

GA

NIC

Ă

Rep

artiz

area

ore

lor,

2 or

e pe

săpt

ămîn

ă

Nr.

te-

mei

Tem

a

Tota

l68

ore

D

in e

le59

45

Pred

are-

în-

văţa

reL

ucră

ri p

rac-

tice

Eva

luar

esu

mat

ivă

şi

anal

iză

1R

ecap

itula

rea

mat

erie

i din

cla

sa a

X-a

. B

azel

e te

oret

ice

ale

chim

iei o

rgan

ice

66

2H

idro

carb

urile

sat

urat

e (a

lcan

i, ci

cloa

lcan

i). H

alog

e-no

deriv

aţii

alca

nilo

r11

91

1

3H

idro

carb

urile

nes

atur

ate

(alc

hene

, al

chin

e, a

lcad

ie-

ne)

119

11

4H

idro

carb

urile

aro

mat

ice

(are

ne)

55

5Su

rsel

e na

tura

le d

e hi

droc

arbu

ri şi

pre

lucr

area

lor

43

16

Com

puşi

i hid

roxi

lici (

alco

oli,

feno

li )

77

7C

ompu

şii c

arbo

nilic

i (al

dehi

de şi

cet

one)

54

18

Aci

zii c

arbo

xilic

i8

71

9Es

terii

. Gră

sim

ile6

41

110

Rec

apitu

lare

a cu

rsul

ui d

e ch

imie

org

anic

ă5

5N

otă:

Rez

olva

rea

prob

lem

elor

va

fiin

tegr

ată

sist

emat

icîn

proc

esul

depr

edar

e-în

văţa

re.

1515

CLASA A XI-A, PROFIL REAL

Nr Obiective de referinţăElevul va fi capabil:

Conţinuturi recomandate

Recapitularea materiei din clasa a X-a. 1 Bazele teoretice ale chimiei organice

O1 Să definească noţiunile: chimie organică, sub-stanţe organice, hidrocarburi, structură chimi-că, catene carbonice (liniare, ramificate, cicli-ce, aciclice), valenţă, formule moleculare şi de structură.

Obiectul de studiu al chimiei organice. Exemple de substan-ţe organice hidrocarburi, cate-ne liniare, ramificate, ciclice,aciclice. Formule moleculare şi de structură.Surse de materie organică pe planeta noastră.

O2 Să formuleze tezele principale ale Teoriei structurii chimice a compuşilor organici şi im-portanţa ei pentru dezvoltarea ulterioară a chi-miei organice, izomerie, izomeri;

Teoria structurii chimice a compuşilor organici şi impor-tanţa ei. Izomeria.Formule de structură (desfăşu-rate şi semidesfăşurate).

O3 Să reprezinte structura electronică a atomului de carbon, repartizarea electronilor pe niveluri în stare fundamentală şi excitată, formele no-rilor electronici s şi p şi aranjarea lor spaţială, formarea legăturilor covalente prin întrepătrun-derea orbitalilor, valenţa atomului de carbon.

Structura electronică a atomu-lui de carbon, tetravalenţa lui.Tipuri de legături chimice în compuşii organici.Formarea legăturilor chimice în compuşii organici. Legături covalente unitare, duble şi tri-ple; δ- şi π-.

O4 Să explice fenomenul hibridizării orbitalilor electronici ai atomului de carbon.

Noţiune de hibridizare a or-bitalilor atomici (sp3, sp2, sp), forma orbitalilor hibrizi sp3, sp2, sp şi aranjarea lor spaţială; unghiurile de valenţă, forma zigzag a catenelor carbonice.

O5 Să compare caracteristicile şi proprietăţile le-găturii covalente, modul de scindare.

Caracteristicile legăturii co-valente: multiciplitatea, lun-gimea, orientarea în spaţiu, scindarea.

O6 Să deosebească tipurile de hidrocarburi şi cla-sele de compuşi organici.

Tipurile de hidrocarburi şi cla-sele de compuşi organici.

1616

O7 Să explice cauzele diversităţii compuşilor or-ganici, principalele căi de obţinere a acestora, importanţa teoriei structurii chimice

Diversitatea compuşilor or-ganici, căile de obţinere (din surse naturale, prin sinteză chimică)

2 Hidrocarburile saturate (alcanii şi cicloal-canii)

Halogenoderivaţii alcanilorO8 Să descrie alcanii (parafinele), compoziţia lor

exprimată prin formula generală CnH2n+2, tipul legăturilor chimice, hibridizarea sp3 şi structu-ra spaţială a metanului şi a omologilor lui.

Alcanii – hidrocarburi satura-te aciclice: compoziţia, seria omoloagă formula generală. Structura metanului şi a omo-logilor lui.

O9 Să explice prin exemple de alcani noţiunile de: omolog, serie omoloagă, diferenţă de omolo-gie, izomer, izomerie, izomeri de catenă, atom de carbon primar, secundar, terţiar, cuaternar.

Omologi, izomeri de catenă, hidrocarburi cu atomi de car-bon primari, secundari, terţia-ri, cuaternari.

O10 Să utilizeze principiile nomenclaturii sistema-tice în alcătuirea: formulei de structură după denumire; a denumirii după formula de struc-tură.

Principiile nomenclaturii siste-matice.

O11 Să descrie proprietăţile fizice şi chimice alealcanilor, răspîndirea în natură şi obţinerea, utilizarea lor.

Proprietăţile fizice ale alca-nelor, răspîndirea în natură şi obţinerea din surse naturale şi pe cale chimică (reacţia lui Würtz, calcinarea CH3COONa cu NaOH) alcanilor. Proprie-tăţile chimice ale alcanilor: reacţii de substituţie (cloru-rare); eliminare (dehidrogena-re); scindare (cracare); oxidare parţială (cu formare de acizi carboxilici) şi totală (arderea). Utilizarea alcanilor

O12 Să rezolve probleme vizînd determinarea for-mulei brute şi formulei moleculare a compu-sului organic după: părţile de masă ale elemen-telor, densitatea relativă şi clasa de compuşi, produşii de ardere.

Rezolvarea problemelor pe de-terminarea formulei molecula-re a compusului organic

1717

O13 Să descrie compuşii halogenaţi ai alcanilor, clasificarea (după numărul atomilor de halo-gen, după natura lor), tipurile de izomerie ( de poziţie, de catenă), nomenclatura lor.

Halogenoderivaţii alcanilor. Clasificarea lor în : mono-, di-, trihalogenoderivaţi; cloruri, bromuri. Izomeria derivaţilor halogenaţi ai alcanilor. Nomenclatura lor.

O14 Să descrie proprietăţile fizice şi chimice ale de-rivaţilor halogenaţi ai alcanilor, utilizarea lor.

Proprietăţile fizice şi chimiceale halogenoalcanilor: reacţii cu metalele active, apa, alcalii-le. Utilizarea derivaţilor halo-genaţi în calitate de dizolvanţi, agenţi frigorifici, medicamen-te.

O15 Să identifice experimental carbonul, hidroge-nul şi clorul în compuşii organici.

Lucrarea practică nr. 1: De-terminarea calitativă a carbo-nului, hidrogenului şi a halo-genilor în compuşii organici

O16 Să explice compoziţia, structura, proprietăţile fizice şi chimice (reacţiile de substituţie şi dedehidrogenare), metodele de obţinere şi utili-zarea cicloalcanilor (penta- şi hexaatomici).

Cicloalcanii (penta-, hexa-atomici). Definiţie. Formulagenerală. Structura lor. Hibri-dizarea sp3.Proprietăţile chimice: reacţia de substituţie (clorurarea) şi de dehidrogenare a ciclohexa-nului cu formare de benzen, reacţia de ardere. Metode de obţinere: a) din surse naturale (petrol), b) ciclizarea prin de-hidrogenarea alcanilor (C6H14, C7H16). Utilizarea cicloalcani-lor în calitate de combustibil şi ca materie primă în sinteza organică.

3 Hidrocarburile nesaturate (alchene, alcadiene, alchine)

O17 Să descrie alchenele, alcadienele, alchinele conform algoritmului: definiţia, compoziţia,formula generală, seria omoloagă, structura, legătura chimică, tipul de hibridizare.

Alchenele, alcadienele, alchi-nele: definiţia, compoziţia, for-mula generală, seria omoloagă, structura, tipul de hibridizare.

1818

O18 Să deducă formulele de structură şi denumirile izomerilor pentru alchene, alcadiene, alchine conform nomenclaturii sistematice, tipurile de izomerie.

Tipurile de izomerie a alche-nelor, alcadienelor, alchinelor: (de catenă, de poziţie, de func-ţiune, cis-trans).

O19 Să explice prin exemple: corelaţia dintre pro-prietăţile fizice şi chimice ale alchenelor, alca-dienelor, alchinelor şi utilizarea lor; regula lui Markovnicov; noţiunile de monomer, polimer, polimerizare.

Proprietăţile chimice ale:- alchenelor: adiţia la dubla le-gătură a H2, X2, HX, H2O; po-limerizarea; arderea, oxidarea etenei cu soluţie de KMnO4; - alcadienelor: adiţia hidroge-nului, bromului; arderea, poli-merizarea butadienei şi a izo-prenului;- alchinelor: reacţia de adiţie la legătură triplă a hidrogenului, halogenilor, apei, hidrohaloge-nurilor; reacţia de trimerizare; substituţia prin metale a hi-drogenului acetilenic; oxidare totală (arderea). Utilizarea al-chenelor, alcadienelor, alchi-nelor.

O20 Să coreleze ecuaţiile reacţiilor de obţinere a al-chenelor, alcadienelor, alchinelor cu schemele legăturilor genetice corespunzătoare.

Metodele de obţinere a - alchenelor: dehidrogenarea alcanilor, deshidratarea alcoo-lilor, tratarea derivaţilor mono-halogenaţi cu KOH în soluţie alcoolică şi a derivaţilor diha-logenaţi vicinali cu Zn;- alcadienelor: dehidrogenarea alchenelor sau a alcanilor, me-toda Lebedev;- alchinelor, pe exemplul CH≡CH: piroliza metanului, tratarea cu apă a carburii de calciu (CaC2).

O21 Să explice structura cauciucului butadienic şi izoprenic, obţinerea, proprietăţile, utilizarea, importanţa procesului de vulcanizare.

Cauciucul butadienic şi izo-prenic, structura, obţinerea, proprietăţile, utilizarea.

1919

O22 Să rezolve probleme pe baza legăturii genetice dintre clasele de substanţe organice cunoscute.

Legătura genetică dintre alca-ni, alchene, alchine.Rezolvarea problemelor pe baz ei.

O23 Să studieze proprietăţile fizice şi chimice aleetenei obţinute experimental prin deshidratarea etanolului.

Lucrarea practică nr. 2: Ob-ţinerea etenei şi studierea pro-prietăţilor ei.

4 Hidrocarburile aromatice (arenel)O24 Să descrie benzenul conform algoritmului:

compoziţia, structura moleculei de benzen după Kekule, stabilitatea nucleului benzenic la acţiunea soluţiilor de Br2 şi KMnO4, proprie-tăţile fizice şi chimice (reacţiile de substituţie- nitrare, halogenare; de adiţie - hidrogenare, clorurare; arderea); surse naturale şi metode de obţinere, utilizarea.

Benzenul: compoziţia, struc-tura moleculei de benzen după Kekule, hibridizarea sp2, sta-bilitatea nucleului benzenic la acţiunea soluţiilor de Br2 şi KMnO4, proprietăţile fizice şichimice (reacţiile de substi-tuţie - nitrare, halogenare; de adiţie - hidrogenare, clorurare; arderea); surse naturale şi me-tode de obţinere (din alcani şi cicloalcani), utilizarea.

O25 Să stabilească legături între: formula generală CnH2n-6, seria omoloagă a arenelor, formulele de structură ale toluenului, etilbenzenului şi izomerilor lui, denumirile substanţelor după nomenclatura sistematică.

Omologii benzenului. Struc-tura toluenului, etilbenzenului şi izomerilor lui, izomeria de poziţie în nucleul benzenic ( 1,2-;1,3-; 1,4-), nomenclatura sistematică .

O26 Să explice activitatea sporită a toluenului în reacţiile chimice comparativ cu cea a benze-nului pe baza influenţei reciproce a grupelorCH3- şi C6H5-.

Toluenul: reacţiile de nitrare, halogenare în nucleu. Influenţareciprocă în molecula de to-luen.

O27 Să rezolve exerciţii şi probleme pe baza sche-mei legăturii genetice dintre hidrocarburi.

Legătura genetică dintre alca-ni, alchene, alchine şi arene.Rezolvarea de exerciţii şi proble-me.

5 Sursele naturale de hidrocarburi şi prelu-crarea lor

O28 Să descrie sursele naturale de hidrocarburi (gaz natural, petrol, cărbune): răspîndirea în natu-ră, domeniile de utilizare, proprietăţile fizice,componenţii gazului natural şi ai petrolului.

Gazul natural, petrolul, cărbu-nele, originea, regiunile mai bogate de pe globul pămîntesc, domeniile de utilizare, propri-etăţile fizice.

2020

O29 Să descrie fracţiile de distilare a petrolului, conţinutul lor şi domeniile de utilizare; cifra octanică a benzinei.

Petrolul - un amestec de hi-drocarburi aciclice, ciclice (sa-turate) şi aromatice. Fracţiile distilării petrolului: benzină, ligroină, gaz lampant, motori-nă, păcură. Cifra octanică – ca-lificativ al benzinei.

O30 Să indice produşii obţinuţi prin cracarea petro-lului.

Cracarea termică şi catalitică. Produşii de cracare : hidrocar-buri saturate şi nesaturate.

O31 Să evidenţieze soluţii pentru protecţia mediului ambiant de produsele petroliere ca poluanţi.

Ocrotirea mediului ambiant de poluanţii formaţi în urma pre-lucrării şi folosirii gazului na-tural, petrolului şi cărbunilor.

6 Alcoolii şi fenoliiO32 Să descrie pentru alcoolii mono- şi polihidro-

xilici saturaţi: compoziţia, grupa funcţională, structura, legătura chimică, clasificarea, seriaomoloagă, formula generală.

Compuşii hidroxilici organici, definiţie, compoziţie (R-OH),grupa funcţională OH, clasifi-carea în alcooli şi fenoli. Al-coolii, definiţia, compoziţia,seria omoloagă. Clasificareadupă caracterul atomului de carbon de care este legată gru-pa hidroxil, după numărul gru-pelor OH şi după tipul restului de hidrocarbură.

O33 Să deducă izomerii alcoolilor monohidroxilici saturaţi şi denumirile lor.

Izomeria (de catenă, de pozi-ţie, de funcţiune) şi nomencla-tura alcoolilor monohidroxilici saturaţi

2121

O34 Să explice metodele de obţinere a alcoolilor, proprietăţile lor fizice şi chimice; corelaţia din-tre structură, proprietăţi şi utilizare; importanţa unor alcooli, caracterul lor nociv pentru sănă-tate.

Metodele de obţinere a alcoo-lilor monohidroxilici saturaţi prin: 1) reacţia de adiţie a apei la alchene; 2) tratarea cu alcalii a derivaţilor halogenaţi; 3) fer-mentarea glucozei. Proprietă-ţile fizice (legăturile de hidro-gen) şi proprietăţile chimice: reacţiile cu metalele alcaline, deshidratarea, esterificarea,oxidarea, arderea. Metanolul şi etanolul - utilizarea, proprie-tăţile fiziologice nocive.

O35 Să explice structura alcoolilor polihidroxilici, nomenclatura istorică şi sistematică, metode-le de obţinere, proprietăţile fizice şi chimice;identificarea, corelaţia dintre structură, propri-etăţi şi utilizare.

Alcoolii polihidroxilici. Eti-lenglicolul. Glicerina. Defi-niţia, structura, nomenclatura istorică şi sistematică. Meto-dele de obţinere din derivaţi polihalogenaţi, proprietăţile fizice şi chimice ( reacţiile cuNa, HNO3 ). Reacţia de identi-ficare a alcoolilor polihidroxi-lici cu hidroxid de cupru (II). Utilizarea.

O36 Să descrie fenolul: compoziţia, structura, in-fluenţa reciprocă a grupei OH şi nucleuluibenzenic în moleculă, obţinerea, proprietăţile fizice şi chimice, utilizarea.

Fenolul. Compoziţia, structu-ra, influenţa reciprocă a gru-pei OH şi nucleului benzenic în molecula de fenol. Obţine-rea fenolului din clorobenzen. Proprietăţile fizice şi chimice:reacţii ale grupei OH (carac-ter de acid); interacţiunea cu metalele alcaline, cu NaOH, reacţia de culoare cu FeCl3 (proba de identificare fărăecuaţia reacţiei); reacţii ale nu-cleului benzenic (substituţie în poziţiile 2, 4, 6), nitrare, bro-murare. Utilizarea fenolului.

O37 Să aprecieze domeniile de utilizare a compuşi-lor hidroxilici şi modalităţile de ocrotire a me-diului ambiant de deşeurile industriale.

Surse de poluare şi protecţia mediului ambiant

2222

O38 Să rezolve unele exerciţii, scheme problemati-zate, probleme, care solicită utilizarea cunoş-tinţelor despre structura, izomeria, proprie-tăţile fizice şi chimice ale alcoolilor mono- şipolihidroxilici, cît şi ale fenolului.

Probleme de calcul stoechio-metric după ecuaţiile chimice ale reacţiilor de obţinere a al-coolilor, fenolului şi a reacţii-lor ce caracterizează proprietă-ţile lor chimice

O39 Să exemplifice legătura genetică dintre alcani,alchene şi alcooli, dintre arene şi fenol.

Legătura genetică dintre: a) alcani, alchene şi alcoolii monohidroxilici saturaţi;b) arene şi fenol.

7 Compuşii carbonilici (aldehidele şi cetonele)O40 Să descrie compuşii carbonilici, clasificarea,

structura, grupa funcţională carbonil, formula generală şi seria omoloagă a aldehidelor satura-te, omologia şi izomeria (de catenă şi funcţiona-lă), nomenclatura sistematică şi istorică.

Clasificarea, structura aldehi-delor, seria omoloagă (pentru primii şase reprezentanţi), no-menclatura, izomeria compu-şilor carbonilici.

O41 Să explice proprietăţile fizice şi chimice, me-todele de obţinere, principalele utilizări ale al-dehidelor (formică şi acetică) şi cetonelor (pe exemplul acetonei).

Obţinerea aldehidei acetice prin reacţia Kucerov şi prin oxidarea etanolului, obţinerea acetonei prin oxidarea 2 -pro-panolului. Proprietăţile fiziceşi chimice ale aldehidelor şi cetonelor: adiţia hidrogenului la legătură dublă C=O (redu-cere), oxidarea aldehidelor. Reacţia de identificare a alde-hidelor: oxidarea aldehidelor cu oxid de argint (reactiv Tol-lens) şi hidroxid de cupru (II). Principalele utilizări ale alde-hidei formice şi acetice, ale acetonei. Exemple de materia-le din răşini pe bază de fenol şi aldehidă formică.

O42 Să rezolve unele exerciţii, scheme problemati-zate, probleme care solicită utilizarea cunoştin-ţelor ce ţin de omologie, izomerie, nomencla-tură, proprietăţile fizice şi chimice, utilizărilealdehidelor şi cetonelor.

Probleme de calcul după ecua-ţiile chimice ale reacţiilor ca-racteristice aldehidelor şi ceto-nelor (pe exemplul acetonei).

O43 Să exemplifice legătura genetică dintre alcani,alchene, alcooli,compuşi carbonilici.

Legătura genetică dintre alca-ni, alchene, alcooli şicompuşi carbonilici.

2323

8 Acizii carboxiliciO44 Să explice noţiunea de acizi carboxilici, natura

legăturilor chimice în grupa COOH, formula generală a acizilor monocarboxilici saturaţi.

Acizi carboxilici, definiţie,grupa funcţională COOH, cla-sificarea, nomenclatura.

O45 Să deducă după formula generală a acizilor monocarboxilici saturaţi primii 6 omologi ai seriei, izomerii şi denumirile lor după nomen-clatura istorică şi sistematică.

Formula generală a acizilor monocarboxilici saturaţi. Pri-mii 6 omologi. Izomerii din această serie, denumirea lor conform nomenclaturii istori-ce şi sistematice.

O46 Să explice metodele de obţinere a acizilor mo-nocarboxilici saturaţi.

Metode de obţinere: oxidarea aldehidelor, alcoolilor şi hidro-carburilor, hidroliza esterilor.

O47 Să explice proprietăţile fizice şi chimice aleacizilor carboxilici saturaţi în comparaţie cu cele ale acizilor anorganici.

Structura, proprietăţile fizice(legătura de hidrogen) şi chi-mice: ionizarea, interacţiunea cu metalele, oxizii metalelor, bazele, sărurile acizilor mai slabi, clorul şi alcoolii. Utili-zarea acizilor monocarboxilici (formic, acetic, stearic)

O48 Să rezolve unele exerciţii, scheme problema-tizate, probleme care solicită utilizarea cunoş-tinţelor ce ţin de omologia, izomeria, nomen-clatura acizilor monocarboxilici saturaţi.

Rezolvarea problemelor şi exerciţiilor.

O49 Să compare proprietăţile chimice ale acidului acetic cu ale acidului sulfuric pe baza experien-ţelor efectuate.

Lucrarea practică nr. 3. Stu-dierea proprietăţilor acidului acetic şi compararea lor cu ale acidului sulfuric.

O50 Să deducă legătura genetică dintre hidrocarbu-ri, alcooli, aldehide şi acizi.

Legătura genetică dintre hidro-carburi, alcooli, aldehide şi acizi.

9 Esterii. GrăsimileO51 Să deducă formulele de structură şi denumirile

izomerilor esterilor.Definiţia esterilor. Nomencla-tura lor. Izomeria de catenă şi funcţională a esterilor.

O52 Să explice prin diferite exemple reacţia de es-terificare şi de hidroliză a esterilor.

Reacţia de esterificare şi de hi-droliză a esterilor.

O53 Să descrie răspîndirea în natură şi utilizarea esterilor.

Răspîndirea în natură şi utili-zarea esterilor

2424

O54 Să explice grăsimile conform algoritmului: definiţia, formula de structură, răspîndirea înnatură, obţinerea, proprietăţile fizice, proprie-tăţile chimice: hidroliza, oxidarea completă; rolul grăsimilor în organism.

Grăsimile ca esteri ai glicerinei şi acizilor graşi (acid stearic): definiţia, formula de structură,răspîndirea în natură, obţine-rea, proprietăţile fizice, pro-prietăţile chimice: hidroliza, oxidarea completă; rolul grăsi-milor în organism.

O55 Să explice noţiunile de: săpun, detergenţi sin-tetici, dependenţa acţiunii detergente de struc-tură, obţinerea săpunului, importanţa protecţiei naturii contra poluării cu detergenţi.

Săpunurile – săruri ale acizilor superiori (stearaţi de sodiu şi po-tasiu). Obţinerea lor din grăsimi. Acţiunea detergentă corelată cu structura. Detergenţi sintetici, rolul lor. Importanţa protecţiei mediului ambiant contra poluă-rii cu detergenţi

O56 Să compare experimental proprietăţile săpunu-lui şi a detergenţilor sintetici.

Lucrarea practică nr. 4. Stu-dierea proprietăţilor săpunului şi a detergenţilor sintetici.

O57 Să rezolve unele exerciţii, scheme problema-tizate, probleme care solicită utilizarea cunoş-tinţelor ce ţin de omologia, izomeria, nomen-clatura, proprietăţile, utilizarea esterilor.

Rezolvarea problemelor şi exerciţiilor.

10 Recapitularea cursului de Chimie organică O58 Să explice relaţia cauză-efect dintre structura

şi proprietăţile compuşilor organici studiaţi.Rezolvarea problemelor şi exerciţiilor

O59 Să prezinte lucrări de tip creativ la chimia or-ganică, elaborate în mod individual sau prin colaborare în grup.

Chimia organică în creaţia li-ceenilor

O60 Să aprecieze importanţa studierii chimiei orga-nice şi realizarea obiectivelor la chimie în clasa a XI-a.

Importanţa studierii chimiei organice şi realizarea obiecti-velor

2525

CL

ASA

A X

II-A

, PR

OFI

L R

EAL

Rep

artiz

area

ore

lor

pe te

me,

3 o

re p

e s ă

ptăm

înă

Nr.

tem

eiTe

ma

Tota

l10

2 or

e

Din

ele

868

8

Pred

are

-în

văţa

re

Eva

luar

esu

mat

ivă

şian

aliz

ă

Luc

rări

pra

c-tic

e

IC

him

ia o

rgan

ică

2822

32

1R

ecap

itula

rea

mat

erie

i stu

diat

e în

cla

sa a

XI-

a.3

32

Hid

raţii

de

carb

on (z

ahar

idel

e, g

luci

dele

)8

71

3A

min

ele.

Am

inoa

cizi

i. Pr

otei

nele

76

14

Com

puşi

i mac

rom

olec

ular

i sin

tetic

i5

41

(Nr.1

)5

Gen

eral

izar

ea c

unoş

tinţe

lor l

a ch

imia

org

anic

ă 5

31

1 (N

r.2)

IIC

him

ia g

ener

ală

şi an

aliti

că

7463

56

1R

eacţ

ii ch

imic

e8

71

2Ec

hilib

re c

him

ice

în s

oluţ

ii. N

oţiu

ni d

e an

aliz

ă ca

ntita

-tiv

ă16

121

3 (N

r.3, 4

, 5)

3N

oţiu

ni d

e an

aliz

ă ca

litat

ivă

1814

13

(Nr.6

,7,8

)4

Noţ

iuni

des

pre

tehn

olog

ii ch

imic

e16

151

5So

luţio

nare

a pr

oble

mel

or e

colo

gice

în

bază

de

cuno

ş-tin

ţe c

him

ice

22

6G

ener

aliz

area

cun

oştin

ţelo

r la

chim

ie14

131

Not

ă: R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or v

a fi

inte

grat

ăsi

stem

atic

înpr

oces

ulde

pred

are-

învă

ţare

.

2626

CLASA A XII-A, PROFIL REAL

Nr Obiective de referinţăElevul va fi capabil:

Conţinuturi recomandate

I CHIMIA ORGANICĂ 1 Recapitularea materiei studiate în

clasa a XI-a

O1

Să analizeze corelaţia: compoziţie – structură – proprietăţi fizice şi chimi-ce – obţinere – utilizare pe exemple de hidrocarburi, derivaţi halogenaţi, alcooli, fenol, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri.

Tipuri de hidrocarburi, derivaţi haloge-naţi, alcooli, fenoli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri. Formula ge-nerală, seria omoloagă, izomeria, pro-prietăţile fizice şi chimice, obţinerea, utilizarea.

2 Hidraţii de carbon (zaharidele, glucidele)

O2 Să explice: clasificarea hidraţilor de carbon; compoziţia, structura liniară a glucozei şi fructozei, formarea lor prin fotosinteză şi răspîndirea în na-tură; proprietăţile fizice şi chimice ale glucozei (reacţiile de oxidare, reduce-re, fermentare alcoolică, reacţiile de identificare), domeniile de utilizare şi importanţa fiziologică.

Hidraţii de carbon: monozaharide (glu-coza, fructoza), dizaharide (zaharoza), polizaharide (amidonul, celuloza). Glucoza: formula moleculară, structura liniară, formarea şi răspîndirea în natu-ră, proprietăţile fizice şi chimice, reac-ţiile de identificare, domeniile de utili-zare şi rolul în organism: a) acumularea sub formă de rezervă a organismului; b) oxidarea totală în scopuri energeti-ce. Fructoza, formula moleculară şi de structură (liniară).

O3 Să descrie pe exemplul zaharozei compoziţia dizaharidelor, răspîndirea în natură, obţinerea, proprietăţile fizi-ce şi chimice, utilizarea în industria alimentară.

Dizaharidele. Zaharoza: răspîndirea în natură, obţinerea, proprietăţile fiziceşi chimice (hidroliza, oxidarea totală), utilizarea în industria alimentară.

O4 Să compare polizaharidele naturale - amidonul şi celuloza, răspîndirea în natură, obţinerea lor, proprietăţile fi-zice şi chimice, utilizarea, importanţa industrială.

Polizaharidele. Amidonul. Celulo-za. Formula moleculară. Formarea în natură. Proprietăţile fizice şi chimice (hidroliza) ale amidonului. Rolul bio-logic. Utilizarea. Proprietăţile chimice ale celulozei: a) hidroliza sub acţiunea acizilor, b) esterificarea cu acid azoticşi acid acetic; c) oxidarea (arderea), d) deshidratarea (carbonizarea).

2727

O5 Să studieze experimental proprietăţi-le hidraţilor de carbon: solubilitatea glucozei, zaharozei; reacţiile de iden-tificare a glucozei şi amidonului.

Experienţa de laborator nr. 1 (solubi-litatea glucozei, zaharozei; reacţiile de identificare a glucozei, amidonului)

3 Aminele. Aminoacizii. ProteineleO6 Să definească noţiunile: amină, gru-

pa funcţională amină, amine primare, secundare, terţiare; alchilamine, ani-lină, aminoacizi.

Compuşii organici cu azot.Aminele. Compoziţia, structura. Clasi-ficarea. Grupa amină.

O7 Să deducă formulele de structură şi denumirile izomerilor pentru alchila-mine.

Alchilaminele (ce conţin 1-3 atomi de carbon): izomeria, nomenclatura siste-matică.

O8 Să compare structura electronică a amoniacului şi a aminelor organice, formarea legăturii donor-acceptor, proprietăţile lor chimice.

Alchilamine. Structura electronică a alchilaminelor. Proprietăţile chimice, comparativ cu ale amoniacului (reacţia cu acizii minerali, apa).

O9 Să descrie compoziţia anilinei, struc-tura ei electronică, influenţa reciprocăa grupei amine şi a nucleului benze-nic, proprietăţile de bază, reacţiile anilinei cu HCl, Br2, sinteza anilinei, utilizarea anilinei la producerea colo-ranţilor, preparatelor medicinale; le-gătura genetică a aminelor (pe exem-plul anilinei) cu alte clase de compuşi organici.

Anilina. Structura ei electronică. In-fluenţa reciprocă a grupei amine şi anucleului benzenic. Sinteza anilinei. Reacţiile anilinei cu HCl, Br2, Utiliza-rea anilinei la producerea coloranţilor, preparatelor medicinale. Legătura ge-netică a aminelor cu alte clase de com-puşi organici.

O10 Să explice structura aminoacizilor, seria omoloagă, denumirea, izomeria, sinteza, proprietăţile fizice, proprietă-ţile chimice amfotere, policondensa-rea aminoacizilor, importanţa vitală şi tehnică a aminoacizilor.

Aminoacizii. Seria omoloagă. Izome-rie. Nomenclatura. Sinteza aminoacizi-lor prin reacţia derivaţilor halogenaţi ai acizilor carboxilici cu amoniac. Propri-etăţile fizice. Proprietăţile chimice am-fotere: a) ca acizi (formarea sărurilor), b) ca baze (reacţia cu acidul clorhidric). Policondensarea aminoacizilor. Grupa peptidă. Importanţa α-aminoacizilor (la sinteza proteinelor) şi a acidului -aminocapronic la producerea fibrelorcapron.

2828

O11 Să explice compoziţia proteinelor, formarea proteinelor ca rezultat al reacţiei de sinteză a peptidelor, struc-tura primară, secundară şi terţiară a proteinei, legătura dintre structura şi proprietăţile lor fizice şi chimice,transformarea proteinelor în orga-nism.

Proteinele – compuşi macromolecu-lari azotaţi. Formarea peptidelor prin policondensarea α-aminoacizilor (pe exemplul a 3 α-aminoacizi proteici). Structura primară, secundară, terţiară a proteinei. Proprietăţile fizice. Proprie-tăţile chimice ale proteinelor, denatura-rea, reacţiile de culoare cu acid azotic şi hidroxid de cupru (II), hidroliza pro-teinelor. Transformarea proteinelor în organism.

4 Compuşii macromoleculari sinte-tici

O12 Să definească noţiunile generale alechimiei compuşilor macromolecula-ri: monomer, polimer, reacţii de poli-merizare şi policondensare, fragment structural, grad de polimerizare, masă moleculară medie.

Noţiuni generale ale chimiei compuşi-lor macromoleculari: monomer, poli-mer, reacţii de polimerizare şi policon-densare, fragment structural, grad de polimerizare, masă moleculară medie.

O13 Să explice structura liniară, ramifica-tă şi spaţială a polimerilor în corelaţie cu proprietăţile mecanice.

Structura liniară, ramificată şi spaţialăa polimerilor.

O14 Să clasifice compuşii macromolecu-lari şi produselor pe baza lor..

Clasificarea compuşilor macromolecu-lari şi a materialelor pe baza lor:1. naturali (amidon, celuloză, cauciuc natural, proteine);2. artificiali (fibre acetat, viscoză);3. sintetici (polietilenă, capron, caciuc butadienic şi izoprenic)

O15 Să interpreteze proprietăţile fizice şichimice ale polimerilor în dependen-ţă de structura şi compoziţia lor.

Proprietăţile fizice şi chimice ale poli-merilor.

O16 Să compare masele plastice, fibrelesintetice poliamide (capron) cu fi-brele artificiale (triacetilceluloză) şinaturale: lînă (polipeptidă),mătase, bumbac, în (celuloză).

Mase plastice. Clasificarea maselorplastice în materiale termoplaste şi termoreactive. Caracteristica maselor plastice. Demonstrări de mostre. Fibre sintetice, artificiale, naturale.

O17 Să explice obţinerea şi proprietăţile cauciucurilor sintetice butadienic şi izoprenic, sensul vulcanizării şi im-portanţa ei pentru producerea cauciu-curilor calitative.

Cauciucul natural şi sintetic. Structu-ra cauciucului butadienic şi izoprenic. Cauciucuri vulcanizate.

2929

O18 Să enumere domeniile de utilizare a polimerilor.

Utilizarea polimerilor.

O19 Să recunoască materialele formate din compuşi macromoleculari: mase plastice, fibre sintetice, artificiale şinaturale, cauciuc.

Lucrarea practică nr. 1: Recunoaş-terea materialelor din compuşi macro-moleculari în viaţa cotidiană.

5 Generalizarea cunoştinţelor la cur-sul de chimie organică

O20 Să exemplifice principiile de bază aleteoriei structurii chimice, tipurile de izomerie.

Teoria structurii chimiceFenomenul şi tipurile izomeriei.

O21 Să explice modul de formare, tipurile de legături chimice din compuşii or-ganici.

Tipurile de legături chimice din com-puşii organici. Structura electronică.

O22 Să explice relaţia cauză-efect dintre structură şi proprietăţi pe baza celor mai reprezentativi compuşi organici.

Relaţia dintre structura şi proprietăţile compuşilor organici.

O23 Să deducă legăturile genetice dintre diverse clase de compuşi organici.

Legăturile genetice dintre diverse clase de compuşi organici.

O24 Să rezolve probleme experimentale referitoare la cursul de chimie orga-nică.

Lucrarea practică nr. 2: Generaliza-rea cunoştinţelor la chimia organică.

O25 Să rezolve unele exerciţii, scheme problematizate, probleme care solici-tă utilizarea cunoştinţelor din cursul de chimie organică

Rezolvarea exerciţiilor şi problemelor

II CHIMIA GENERALĂ ŞI ANALITICĂ1 Reacţii chimice

O26 Să explice: noţiunile de energie inter-nă, căldura procesului, entalpia pro-cesului, entalpia de formare, condiţii standard, procese izobare, exoterme, endoterme; legea lui Hess.

Noţiunile principale ale termodinami-cii: energia internă, entalpia, entalpia de formare, unităţile ei de măsură, le-gea lui Hess.

O27 Să efectueze calcule pe bază legii lui Hess.

Rezolvarea problemelor pe bază legii lui Hess.

O28 Să explice noţiunile: viteza reacţiei, cataliză omogenă şi eterogenă, cata-lizator, inhibitor.

Viteza reacţiei chimice. Cataliza omo-genă şi eterogenă. Rolul catalizei în chimie tehnologie şi natură.

3030

O29 Să stabilească corelaţia dintre viteza reacţiei, natura substanţelor, tempe-ratură, concentraţie, presiune, catali-zator.

Factorii ce influenţează viteza reacţiei:natura substanţelor, concentraţia, tem-peratura, presiunea, catalizatorul, regu-la lui V’ant Hoff.

O30 Să deducă ecuaţia cinetică (expresia matematică a legii acţiunii maselor).

Ecuaţia cinetică.Legea acţiunii mase-lor

O31 Să explice starea de echilibru a sis-temului şi influenţa factorilor asupradeplasării echilibrului conform prin-cipiului Le Chîtelier.

Echilibrul chimic. Constanta de echili-bru. Legea acţiunii maselor. Deplasarea echilibrului. Principiul Le Chîtelier.

O32 Să aleagă factorii pentru deplasarea echilibrului chimic într-o anumită direcţie pe exemplul reacţiilor cu im-portanţă industrială (obţinerea SO3; NH3; HNO3; etanolului etc.).

Influenţa temperaturii, presiunii, catali-zatorului asupra echilibrului chimic.

O33 Să planifice condiţiile efectuării uneireacţii chimice, comparîndu-le cu cele reale.

Condiţiile efectuării unei reacţii chimi-ce.

O34 Să clasifice reacţiile chimice dupăcriteriile: compoziţia şi numărul reac-tanţilor şi a produşilor; schimbarea gradului de oxidare; efectul termic; reversibilitatea; starea de agregare şi numărul fazelor sistemului (omogene şi eterogene) , prezenţa catalizatoru-lui.

Clasificarea reacţiilor chimice

2 Echilibre chimice în soluţii. Noţiu-ni de analiză cantitativă

O35 Să efectueze calcule pe bază noţiunii de concentraţie molară

Soluţiile. Concentraţia molară a sub-stanţelor în soluţie.

O36 Să prepare soluţii de acizi (clorhidric sau sulfuric) cu o anumită concentra-ţie molară în baloane cotate

Lucrarea practică nr. 3: Prepararea soluţiei cu o anumită concentraţie mo-lară a substanţei solubile

O37 Să descrie disociaţia electrolitică a acizilor, bazelor, sărurilor.

Disocierea electrolitică a acizilor, baze-lor, sărurilor.

O38 Să clasifice electroliţii după gradul dedisociere.

Disocierea pe trepte. Gradul de diso-ciere. Electroliţi tari şi slabi.

O39 Să calculeze concentraţia molară a io-nilor pe baza ecuaţiilor de disociere.

Concentraţia molară a ionilor (electro-liţi tari).

3131

O40 Să deducă constanta de disociere a electrolitului slab pe baza constantei de echilibru.

Echilibrul chimic în procesul de diso-ciere a electroliţilor slabi.Constanta de disociere a acizilor şi ba-zelor slabi.

O41 Să explice amfoteritatea şi neutralita-tea apei.

Disocierea apei. Produsul ionic al apei. Mediul acid, mediul neutru şi mediul alcalin al soluţiei apoase.

O42 Să deducă produsul ionic al apei şi in-dicele de hidrogen.

Indicele de hidrogen şi caracterul reac-ţiei mediului în soluţie apoase.

O43 Să coreleze concentraţia ionilor H+ şi OH- cu caracterul mediului unei so-luţiei apoase şi cu valorile pH-ului în ele.

Calculul concentraţiilor ionului de hi-drogen şi al pH-ului în soluţiile apoase a acizilor şi bazelor tari.

O44 Să determine experimental mediul şi pH-ul în soluţiile apoase.

Experienţa de laborator nr. 2: Determi-narea caracterului reacţiei mediului unei soluţii apoase. Indicatori acido-bazici.

O45 Să definească noţiunile: titrimetrie,titrant, titrare directă, soluţie de lucru, titrul soluţiei, reacţie de neutralizare.

Noţiuni de titrimetrie. Metoda acido-bazică.Reacţia de neutralizare (acid tare şi bază tare).

O46 Să explice cerinţele pentru reacţiile chimice utilizate în titrimetrie şi la măsurarea volumelor.

Soluţii de lucru. Măsurarea volumelor.Titrare directă. Stabilirea sfîrşitului reacţiei de neutralizare.

O47 Să efectueze experimental titrarea acido-bazică

Determinarea experimentală a concen-traţiei molare a acidului / bazei (fără echivalent).Lucrarea practică nr. 4: Titrarea aci-do-bazică (NaOH + HCl)Lucrarea practică nr. 5: Aplicarea ti-trării acido-bazice la determinarea cali-tăţii laptelui.

O48 Să rezolve probleme de titrimetrie pe baza noţiunii de concentraţie molară.

Rezolvarea problemelor

3 Noţiuni de analiza calitativăO49 Să definească noţiunile: solubilita-

tea, reacţie analitică, reactiv specific,reactiv de grupă.

Solubilitatea. Reacţii ionice. Reacţia analitică.Reactivi analitici (specifici şi de grupăI şi II)

O50 Să deducă expresia produsului solu-bilităţii pe baza echilibrului în siste-mul: precipitat-soluţie.

Echilibre în sisteme eterogene. Produ-sul solubilităţii.

3232

O51 Să rezolve probleme pe baza noţiu-nilor: solubilitatea, produsul solubi-lităţii.

Rezolvarea problemelor de determina-re a solubilităţii şi a produsului solubi-lităţii.

O52 Să explice condiţiile de formare a precipitatelor

Formarea precipitatelor

O53 Să clasifice cationii în grupe analitice Clasificarea acido-bazică a cationilor.Grupe analitice de cationi( I şi II)

O54 Să efectueze experimental reacţiile de identificare ale cationilor

Lucrarea practică nr. 6: Reacţii de identificare a cationilor Pb2+, Ca2+, Ba2+, Fe3+, NH4

+

Lucrarea practică nr. 7: Identificareacationilor din amestec.

O55 Să alcătuiască schemele de analiză ale unui amestec de cationi

Analiza sistematică amestecului de ca-tioni: Pb2+, Ca2+, Ba2+, Fe3+, NH4

+

O56 Să descrie şi efectueze experimental reacţiile de identificare a anionilor şianaliza lor în soluţie

Experienţa de laborator Nr.2: Reac-ţiile de identificare ale anionilor Cl-

,CO32-,SO4

2-.Lucrarea practică nr. 8: Identificareaanionilor din amestec.

O57 Să explice rolul analizei chimice în industrie şi viaţa omului

Importanţa analizei chimice în indu-strie şi viaţa cotidiană

4 Noţiuni despre tehnologii chimiceO58 Să explice noţiunile: tehnologie

chimică, caracteristica şi pregătirea materiei prime; caracteristicile fizico-chimice ale reacţiilor; condiţiile pro-cesului tehnologic (regimul tehno-logic şi optimizarea lui); principiile ştiinţifice ale proceselor tehnologicechimice.

Tehnologia chimicăNoţiuni generale ale chimiei tehnologi-ce: caracteristica şi pregătirea materiei prime; caracteristicile fizico-chimiceale reacţiilor; condiţiile procesului tehnologic (regimul tehnologic şi op-timizarea lui); principiile ştiinţifice aleproceselor tehnologice chimice, tehni-ca securităţii şi ocrotirea muncii şi me-diului ambiant.

O59 Să descrie procesele tehnologice de obţinere a: acidului sulfuric; amo-niacului; acidului azotic; fontei şi oţelului; îngrăşămintelor minerale; cimentului şi sticlei; etanolului; pre-lucrarea petrolului.

Procesele tehnologice de obţinere a: acidului sulfuric; amoniacului; acidului azotic; fontei şi oţelului; îngrăşăminte-lor minerale; cimentului şi sticlei; eta-nolului; prelucrarea petrolului (princi-piul distilării fracţionate).

O60 Să selecteze condiţiile optime de rea-lizare a reacţiilor cu un randament maximal.

Randamentul produsului.

3333

O61 Să rezolve probleme de determinare a părţii de masă sau de volum a ran-damentului practic; părţii de masă a impurităţilor şi a substanţei pure.

Rezolvarea problemelor de determi-nare a părţii de masă sau de volum a randamentului practic; părţii de masă a impurităţilor şi a substanţei pure.

5 Soluţionarea problemelor ecologice în bază de cunoştinţe integrate (chi-mice, biologice, fizice, etc.)

O62 Să analizeze informaţii despre situa-ţia ecologică în localitatea dată (sau într-un sistem modelat).

Ocrotirea mediului ambiant. Studierea situaţiei ecologice în localitatea dată (sau într-un sistem modelat).

O63 Să identifice problema poluării me-diului cu substanţe nocive, relaţiile cauză-efect dintre substanţele nocive, reacţiile chimice, procesele biologice şi măsurile de lichidare a poluării chi-mice.

Selectarea faptelor poluării mediului ambiant cu poluanţi chimici.Formularea problemei. Analiza fenomenelor chimice posibile în situaţia dată.

O64 Să propună măsuri profilactice ar-gumentate pentru ocrotirea mediului ambiant.

Propuneri în vederea lichidării perico-lului chimic

O65 Să aprecieze rolul chimiei şi al cunoş-tinţelor chimice pentru supravieţuirea omului, ocrotirea mediului ambiant, asigurarea unei vieţi confortabile, se-curitatea statului.

Rolul chimiei în natură şi în societate.Importanţa pentru om şi societate a ca-pacităţii persoanei de a aprecia riscul chimic şi căile de înlăturare a lui.

6 Generalizarea cunoştinţelor la chimie O66 Să aplice la rezolvarea problemelor

cunoştinţele despre structura atomu-lui, legătura chimică, legea periodici-tăţii şi sistemul periodic.

Structura atomului, legea periodicităţii, legătura chimică în compuşii organici şi anorganici.

O67 Să stabilească legături cauză-efect dintre structura şi proprietăţile sub-stanţelor anorganice şi organice

Structura substanţelor şi proprietăţilor lor.

O68 Să aprecieze importanţa practică a proceselor redox în chimia anorgani-că, organică.

Procese redox în chimia anorganică şi organică.

O69 Să elaboreze lucrări de tip creativ la chimie, în mod individual sau prin colaborare în grup.

Chimia anorganică, analitică, organică în creaţia liceenilor

3434

CL

ASA

A X

-A, P

RO

FIL

UM

AN

IST

CH

IMIA

GE

NE

RA

LĂ

ŞI A

NO

RG

AN

ICĂ

Rep

artiz

area

ore

lor,

1 or

ă pe

săpt

ămîn

ă

Nr.

tem

eiTe

ma

Tota

l34

ore

Din

ele

253

24

Pred

are-

în-

văţa

re

Rez

olva

rea

prob

lem

e-lo

r

Luc

rări

pr

actic

e

Eva

luar

esu

mat

ivă

şi

anal

iză

1Le

gile

fund

amen

tale

ale

chi

mie

i3

21

2St

ruct

ura

atom

ului

şi le

gea

perio

dici

tăţii

33

3Le

gătu

ra c

him

ică

şi st

ruct

ura

subs

tanţ

elor

43

14

Rea

cţiil

e ch

imic

e2

25

Solu

ţiile

. Dis

ocia

ţia e

lect

rolit

ică

63

11

(Nr.

1)1

6Pr

oces

ele

redo

x2

27

Nem

etal

ele

75

1 (N

r. 2)

18

Met

alel

e5

31

19

Gen

eral

izar

ea c

unoş

tinţe

lor

la c

ursu

l de

chim

ie g

e-ne

rală

şi a

norg

anic

ă2

2

3535

CLASA A X-A, PROFIL UMANIST

Nr.temei /obiectiv

Obiective de referinţăElevul va fi capabil:

Conţinuturi recoman-date

1 Legile fundamentale ale chimieiO1 Să definească noţiunile fundamentale ale

chimiei: atom, moleculă, element chimic, simbol chimic, formulă chimică, reacţie chimică, ecuaţie chimică, cantitate de sub-stanţă, masă atomică relativă, masă mole-culară relativă, masă molară, volum molar, numărul lui Avogadro, densitatea relativă a gazelor.

Noţiunile fundamentale ale chimiei

O2 Să utilizeze corect limbajul chimic: sim-bolurile, formulele şi ecuaţiile chimice, nomenclatura sistematică a substanţelor an-organice.

Limbajul chimic

O3 Să utilizeze legile fundamentale ale chimiei (Legea constanţei compoziţiei, Legea con-servării masei substanţelor, Legea lui Avo-gadro şi consecinţele ei) la explicarea feno-menelor chimice, la rezolvarea exerciţiilor şi problemelor.

Teoria atomo-moleculară. Legea constanţei compo-ziţiei. Legea lui Avogadro.Legea conservării masei substanţelor.

2 Structura atomului şi legea periodicităţiiO4 Să definească noţiunile: nucleu, proton,

neutron, electron, izotop; nivel energetic, electronegativitate, oxidant, reducător, oxi-dare, reducere.

Modelul nuclear al atomu-lui. Repartizarea electro-nilor atomilor elementelor perioadelor I-IV pe nive-luri energetice.

O5 Să descrie elementele chimice din perioa-dele I – IV în funcţie de poziţia în sistemul periodic: 1) simbolul; 2) numărul de ordine; 3) perioada; 4) grupa, subgrupa; 5) masa atomică relativă; 6) structura atomului (sar-cina nucleului, numărul de protoni neuro-ni şi electroni), nucleului şi repartizarea electronilor pe nivele energetice; 7) valenţa maximală şi minimală; 8) metal / nemetal; 9) formula şi denumirea substanţei simple; 10) formulele şi denumirile oxidului şi hi-droxidului superior (pentru elementele din subgrupele principale), 11) formula şi de-numirea compusului hidrogenat (la neme-tale).

Caracteristica elementului chimic în funcţie de pozi-ţia lui în sistemul periodic

3636

O6 Să enunţe Legea periodicităţii şi cauza pe-riodicităţii pe baza structurii învelişurilor electronice ale atomilor.

Legea periodicităţii. Sen-sul fizic al legii periodici-tăţii.

O7 Să explice schimbarea periodică a pro-prietăţilor elementelor din perioadele I – III (proprietăţile metalice şi nemetalice) şi a compuşilor lor (compoziţia şi proprietăţile acido-bazice ale oxizilor şi hidroxizilor ).

Schimbarea periodică a proprietăţilor elementelor din perioadele I – III şi a compuşilor lor

3 Legătura chimică şi structura substanţelorO8 Să explice noţiunile: legătură chimică, legă-

tură covalentă (nepolară, polară), legătură unitară, dublă, triplă; valenţă, ioni, legătură ionică, legătură metalică, legătură de hidro-gen; reţele cristaline moleculare, atomice, ionice, metalice.

Tipuri de legătură chimi-că: covalentă, ionică, me-talică, de hidrogenReţele cristaline molecu-lare, atomice, ionice, me-talice

O9 Să coreleze proprietăţile substanţelor cu ti-pul legăturii chimice şi al reţelei cristaline.

Structura şi proprietăţile substanţelor cu diferite ti-puri de legătură chimică

4 Reacţiile chimiceO10 Să explice prin exemple noţiunile: reacţie

exotermă / endotermă, efect termic al reac-ţiei chimice, ecuaţie termochimică;, reacţie reversibilă / ireversibilă, reacţie rapidă / lentă.

Efectul termic al reacţiei chimiceReacţii endo- şi exoterme.Reacţii reversibile şi ire-versibile, reacţii rapide şi lente.O11 Să dea exemple de reacţii exoterme şi endo-

terme în natură şi în viaţa cotidiană.O12 Să rezolve probleme de determinare a ma-

sei substanţei, volumului gazului, cantităţii de substanţă pe baza ecuaţiilor chimice.

Rezolvarea problemelor la tema: Reacţii chimiceImportanţa reacţiilor chi-mice.

5 Soluţiile. Disociaţia electroliticăO13 Să definească noţiunile: soluţie, substanţă

dizolvată, solvent, dizolvare, solubilitate, partea de masă a substanţei dizolvate în so-luţie.

Soluţii. Solubilitatea sub-stanţelor în apă.Partea de masă a substan-ţei dizolvate în soluţie.

O14 Să aplice noţiunea de parte de masă a sub-stanţei dizolvate în soluţie la rezolvarea problemelor.

Rezolvarea problemelor cu aplicarea noţiunii de parte de masă a substanţei dizolvate în soluţie (masa şi volumul soluţiei).

3737

O15 Să explice principiile de bază ale teoriei disociaţiei electrolitice (TDE) şi noţiunile de: grad de disociere electrolitică, electro-lit tare şi slab, disocierea acizilor, bazelor, sărurilor neutre.

Teoria disociaţiei electroli-tice. Electroliţi tari şi slabi.Gradul de disociere elec-trolitică.Disocierea acizilor, baze-lor, sărurilor.

O16 Să explice disocierea apei şi formarea me-diului neutru, acid, bazic; determinarea ex-perimentală a reacţiei mediului (pH-ului) cu indicatori.

Disocierea apei. Reacţia mediului. Experienţa de labora-tor nr. 1: Determinarea reacţiei mediului în so-luţii apoase cu ajutorul indicatorilor

O17 Să scrie ecuaţiile moleculare (EM), ionice complete (EIC) şi ionice reduse (EIR) pen-tru interacţiunile în soluţiile de electroliţi.

Interacţiuni în soluţiile de electroliţi: proprietăţile chimice ale acizilor, baze-lor, sărurilor.

O18 Să rezolve probleme experimentale la tema „Disociaţia electrolitică”, efectuînd planifi-carea, observaţii asupra fenomenelor, con-cluzii; respectînd ordinea de lucru şi tehni-ca securităţii.

Lucrarea practică nr. 1: Rezolvarea problemelor experimentale la tema “Di-sociaţia electrolitică”.

O19 Să rezolve probleme pe baza ecuaţiei reac-ţiei, dacă o substanţă este în exces.

Rezolvarea problemelor.

6 Procesele redoxO20 Să explice: noţiunile de grad de oxidare,

oxidant, reducător, reducere, oxidare, reac-ţii de oxido-reducere (ROR), seria activită-ţii metalelor; domeniile de aplicare practică şi importanţa ROR.

Reacţii de oxido-reduce-re.Utilizarea practică a ROR şi importanţa lor.Seria activităţii metalelor

O21 Să determine gradul de oxidare al elemen-telor în substanţele simple şi compuse.

Gradul de oxidare

O22 Să utilizeze algoritmul metodei bilanţului electronic pentru stabilirea coeficienţilor în ecuaţiile ROR.

Stabilirea coeficienţilor în ecuaţiile reacţiilor de oxi-do-reducere prin metoda bilanţului electronic.

7 NemetaleleO23 Să explice structura, obţinerea, proprietăţi-

le fizice şi chimice, utilizarea substanţelor simple-nemetale (oxigen, hidrogen, azot) , rolul biologic.

Caracteristica generală a nemetalelor. Structura, obţinerea şi proprietăţile, utilizarea nemetalelor, ro-lul biologic.

3838

O24 Să efectueze lucrarea practică de obţinere şi studiere a proprietăţilor fizice şi chimice ale oxigenului, respectînd ordinea de lucru şi tehnica securităţii.

Lucrarea practică nr. 2: Obţinerea şi proprietăţile oxigenului

O25 Să descrie structura, proprietăţile fizice şi chimice, obţinerea, utilizarea, rolul biolo-gic ai compuşilor hidrogenaţi ai nemetale-lor (HCl, H2O, NH3).

Compuşii hidrogenaţi ai nemetalelor: structura, proprietăţile fizice, obţi-nerea, utilizarea, rolul bio-logic (HCl, H2O, NH3)

O26 Să explice nomenclatura, proprietăţile fizi-ce, proprietăţile chimice, obţinerea, utiliza-rea oxizilor nemetalelor.

Oxizii nemetalelor: no-menclatura, proprietăţile fizice şi chimice, obţine-rea, utilizarea.

O27 Să cerceteze experimental obţinerea, pro-prietăţile fizice şi chimice ale oxidului de carbon (IV), respectînd ordinea de lucru şi tehnica securităţii.

Experienţa de laborator nr. 2: “Obţinerea şi pro-prietăţile oxidului de car-bon (IV)”.

O28 Să compare nomenclatura, proprietăţile fi-zice şi chimice, utilizarea acizilor oxigenaţi şi neoxigenaţi.

Acizii oxigenaţi (acid sul-furic, acid azotic, acid fos-foric) şi neoxigenaţi (acid clorhidric).

O29 Să explice compoziţia şi utilizarea celor mai importante săruri (cloruri, sulfaţi, azo-taţi, carbonaţi, silicaţi).

Sărurile acizilor oxigenaţi şi neoxigenaţi (cloruri, sulfaţi, azotaţi, carbonaţi, silicaţi), compoziţia şi utilizarea

8 MetaleleO30 Să caracterizeze poziţia metalelor în siste-

mul periodic, proprietăţile lor fizice şi chi-mice, rolul biologic.

Caracteristica generală a metalelor. Proprietăţile fizice şi chi-mice ale metalelor (inter-acţiunea cu nemetale, apa, acizii, sărurile), rolul bio-logic.

O31 Să descrie unele aliaje şi utilizarea lor. Aliajele (fonta, oţel), uti-lizarea.

O32 Să explice compoziţia, proprietăţile fiziceşi chimice, utilizarea oxizilor şi hidroxizi-lor unor metale din subgrupele principale.

Oxizii şi hidroxizii me-talelor: compoziţia, pro-prietăţile fizice şi chimi-ce, domeniile de aplicare. Amfolitatea hidroxizilor

3939

9 Generalizarea cunoştinţelor la cursul de chimie al clasei a X-a

O33 Să rezolve probleme pe baza legăturii gene-tice dintre clasele de substanţe anorganice.

Legătura genetică dintre clasele de substanţe anor-ganice

O34 Să aprecieze importanţa studierii chimiei anorganice.

Rolul chimiei în societate şi importanţa studierii ei.

O35 Să elaboreze lucrări de tip creativ la chimia anorganică, în mod individual şi prin cola-borare în grup

Chimia anorganică în creaţia liceenilor

4040

CL

ASA

A X

I-A

, PR

OFI

L U

MA

NIS

T

CH

IMIA

OR

GA

NIC

Ă

Rep

artiz

area

ore

lor,

1 or

ă pe

săpt

ămîn

ă

Nr.

tem

eiTe

ma

Tota

l34

or

e

Din

ele

281

5

Pred

are

-în

văţa

reL

ucră

ri p

rac-

tice

Eva

luar

e su

-m

ativ

ă şi

ana

-liz

ă1

Baz

ele

teor

etic

e al

e ch

imie

i org

anic

e3

32

Hid

roca

rbur

ile sa

tura

te (a

lcan

i şi c

iclo

alca

ni)

65

13

Hid

roca

rbur

ile n

esat

urat

e (a

lche

nele

, alc

hine

le, a

lcad

ie-

nele

)8

61

1

4H

idro

carb

urile

aro

mat

ice

(are

nele

)2

25

Surs

ele

natu

rale

de

hidr

ocar

buri

şi p

relu

crar

ea lo

r2

26

Com

puşi

i hid

roxi

lici (

alco

olii,

feno

lul )

65

17

Ald

ehid

ele

33

Teză

sem

estri

ală

22

8R

ecap

itula

rea

curs

ului

de

chim

ie o

rgan

ică

22

4141

CLASA A XI-A, PROFIL UMANIST

Nr Obiective de referinţăElevul va fi capabil:

Conţinuturi recomandate

1 Bazele teoretice ale chimiei orga-nice

O1 Să definească noţiunile: chimie orga-nică, substanţe organice, hidrocarburi, structură chimică, catene carbonice (liniare, ramificate, ciclice), izomerie,izomeri, valenţă, formule moleculare şi de structură.

Obiectul de studiu al chimiei organi-ceExemple de substanţe organice, hi-drocarburi, catene liniare, ramifica-te, ciclice, formule moleculare şi de structură izomeri,.

O2 Să formuleze tezele principale ale Teo-riei structurii chimice a compuşilor or-ganici şi importanţa ei pentru dezvol-tarea ulterioară a chimiei organice.

Teoria structurii chimice a compuşilor organici şi importanţa ei. Izomeria.Scrierea formulelor de structură.

O3 Să reprezinte structura electronică a atomului de carbon, repartizarea elec-tronilor pe niveluri în stare fundamen-tală şi valenţa carbonului, formarea legăturilor covalente în compuşii or-ganici.

Structura electronică a atomului de carbon.Natura electronică a legăturilor chi-mice în compuşii organici.Legătura covalentă în compuşii orga-nici (unitară, dublă, triplă)

O4 Să deosebească tipurile de hidrocarbu-ri şi clasele de compuşi organici.

Tipurile de hidrocarburi şi clasele de compuşi organici.

2 Hidrocarburile saturate (alcanii şi cicloalcanii)

O5 Să descrie alcanii, compoziţia lor ex-primată prin formula generală CnH2n+2, tipul legăturilor chimice.

Alcanii – hidrocarburi saturate: com-poziţia, formula generală.

O6 Să explice prin exemple noţiunea de: omolog, serie omoloagă, diferenţă de omologie, izomer, izomerie, izomeri de catenă.

Serie omoloagă a alcanilor. Structura metanului şi a omologilor lui (primii 6 reprezentanţi). Izomeria de catenă.

O7 Să utilizeze principiile nomenclaturii sistematice în modelarea formulei de structură după denumire şi a denumirii după formula de structură.

Principiile nomenclaturii sistematice.

4242

O8 Să descrie răspîndirea în natură pro-prietăţile fizice şi chimice ale alcani-lor, obţinerea lor din surse naturale, utilizarea.

Răspîndirea în natură, proprietăţile fizice şi obţinerea alcanilor din gaznatural şi petrol. Proprietăţile chimi-ce ale alcanilor: reacţii de substituţie (clorurare); eliminare (dehidrogena-re); oxidare totală (arderea). Utiliza-rea alcanilor.

O9 Să explice pentru alcani corelaţia: structură – proprietăţi chimice –utili-zare.

Corelaţia dintre structură proprietăţi-le chimice-utilizarea

O10 Să determine formula brută şi formu-la moleculară a compusului organic după: părţile de masă ale elementelor, densitatea relativă şi clasa de compuşi, produşii de ardere.

Rezolvarea problemelor pe determi-narea formulei moleculare a compu-sului organic

O11 Să descrie pe exemplul ciclohexanului compoziţia, structura, proprietăţile fi-zice şi chimice (reacţiile de dehidro-genare şi de ardere), utilizarea ci-cloalcanilor.

Cicloalcanii. Formula generală. Struc-tura ciclohexanului. Proprietăţi fiziceşi chimice: reacţii de dehidrogenare a ciclohexanului cu formare de benzen, reacţia de ardere. Utilizarea cicloal-canilor în calitate de combustibil.

3 Hidrocarburile nesaturate (alche-ne, alcadiene, alchine )

O12 Să descrie alchenele, alcadienele, al-chinele conform algoritmului: defi-niţia, compoziţia, formula generală, seria omoloagă, structura.

Alchenele, alcadienele, alchinele: de-finiţia, compoziţia, formula generală,seria omoloagă, structura.

O13 Să deducă formulele de structură şi denumirile izomerilor alchenelor, alcadienelor, alchinelor conform no-menclaturii sistematice, tipurile de izomerie.

Formulele de structură şi denumirile izomerilor alchenelor, alcadienelor, alchinelor. Tipurile de izomerie: de catenă, de poziţie.

O14 Să explice prin exemple: corelaţia din-tre proprietăţile fizice şi chimice alealchenelor, alcadienelor, alchinelor şi utilizarea lor; regula lui Markovnicov, noţiunile de monomer, polimer, poli-merizare.

Proprietăţile chimice şi utilizarea- alchenelor: adiţia la dubla legătură a H2, Br2, HX, H2O; arderea, polime-rizarea; - alcadienelor: adiţia hidrogenului; arderea, polimerizarea (butadienei şi a izoprenului);- alchinelor: reacţia de adiţie la le-gătură triplă a hidrogenului, haloge-nilor, apei; arderea.

4343

O15 Să coreleze ecuaţiile reacţiilor de obţi-nere a alchenelor, alcadienelor, alchi-nelor cu schemele legăturilor genetice corespunzătoare.

Metodele de obţinere a - alchenelor: dehidrogenarea alcani-lor, deshidratarea alcoolilor;- alcadienelor: dehidrogenarea alca-nilor;- alchinelor, pe exemplul CH≡CH: piroliza metanului, tratarea cu apă a carburii de calciu (CaC2).

O16 Să explice structura cauciucului bu-tadienic şi izoprenic, obţinerea, pro-prietăţile fizice, utilizarea importanţaprocesului de vulcanizare.

Cauciucul butadienic şi izoprenic, structura, obţinerea, proprietăţile fizi-ce, utilizarea.

O17 Să rezolve probleme pe baza ecuaţii-lor reacţiilor conform legăturii geneti-ce dintre clasele de substanţe organice cunoscute.

Legătura genetică dintre alcani, al-chene, alchine.

O18 Să studieze proprietăţile fizice şi chi-mice ale etenei preparate prin deshi-dratarea etanolului.

Lucrarea practică nr. 1: Obţinerea etenei şi studierea proprietăţilor ei.

4 Hidrocarburile aromatice (arenele)O19 Să descrie benzenul conform algorit-

mului: compoziţia, structura molecu-lei după Kekule, proprietăţile fizice şichimice (reacţiile de substituţie - ni-trare; de adiţie - hidrogenare; arde-rea); utilizarea.

Benzenul: compoziţia, structura mo-leculei după Kekule, proprietăţile fizice şi chimice (reacţiile de substi-tuţie - nitrare; de adiţie - hidrogenare; arderea); utilizarea.

O20 Să rezolve exerciţii şi probleme pe baza schemei legăturii genetice dintre hidrocarburi.

Legătura genetică dintre alcani, al-chene, alchine şi arene (pe exemplul benzenului)

5 Sursele naturale de hidrocarburi şi prelucrarea lor

O21 Să descrie sursele naturale de hidro-carburi (gaz natural, petrol, cărbune), răspîndirea lor în natură, proprietăţile fizice, componenţii gazului natural şipetrolului, domeniile lor de utilizare.

Gazul natural, petrolul, cărbunele, originea, regiunile mai bogate de pe globul pămîntesc.Petrolul ca un amestec de hidrocarbu-ri saturate şi aromatice.

O22 Să descrie fracţiile distilării petrolului şi utilizarea lor.

Fracţiile distilării petrolului: benzină, ligroină, gaz lampant, motorină, pă-cură şi utilizarea lor.

4444

O23 Să evidenţieze soluţii pentru protecţia mediului ambiant de produsele petro-liere ca poluanţi.

Ocrotirea mediului ambiant de po-luanţii formaţi în urma prelucrării şi folosirii gazului natural, petrolului şi cărbunilor.

6 Compuşii hidroxilici (alcoolii, fe-nolul )

O24 Să descrie compoziţia alcoolilor, gru-pa funcţională, legătura chimică, cla-sificarea.

Alcoolii, definiţia, compoziţia, grupa funcţională. Clasificarea alcoolilordupă numărul grupelor OH.

O25 Să deducă seria omoloagă a alcoolilor monohidroxilici saturaţi (5 reprezen-tanţi) după formula generală, formule-le de structură ale izomerilor şi denu-mirile lor după compoziţie.

Seria omoloagă (primii 5 reprezen-tanţi), izomeria (decatenă, de poziţie a grupei OH)şi nomenclatura alcooli-lor monohidroxilici saturaţi.

O26 Să explice pe exemplul etanolului me-todele de obţinere a alcoolilor, propri-etăţile lor fizice şi chimice; corelaţia dintre structură, proprietăţi şi utiliza-re; acţiunea fiziologică nocivă a meta-nolului şi etanolului.

Obţinerea etanolului prin hidratarea etenei şi la fermentaţia glucozei.Proprietăţile fizice şi chimice ale eta-nolului: reacţiile cu metalele alcaline, deshidratarea, arderea. Utilizarea şi acţiunea fiziologică nocivă a metano-lului şi etanolului.

O27 Să descrie structura alcoolilor polihi-droxilici, proprietăţile lor fizice, iden-tificarea şi utilizarea.

Alcoolii polihidroxilici. Etilengli-colul. Glicerina. Definiţie, structură. Proba de identificare a alcoolilor po-lihidroxilici cu hidroxid de cupru (II) (fără ecuţie reacţiei). Utilizarea.

O28 Să descrie fenolul: structura, pro-prietăţile fizice şi chimice: reacţii ale grupei OH (interacţiunea cu metalele alcaline, NaOH), proba de identificarecu clorură de fier (III), utilizarea.

Fenolul: structura, proprietăţile fiziceşi chimice, utilizarea. Proba de iden-tificare cu clorură de fier (III) (fără ecuţie reacţiei).

7 AldehideleO29 Să descrie compoziţia şi structura al-

dehidelor, grupa funcţională aldehidi-că, formula generală şi seria omoloa-gă, nomenclatura.

Aldehidele: compoziţia, structura, grupa funcţională aldehidică, formula generală şi seria omoloagă, nomen-clatura.

4545

O30 Să explice proprietăţile fizice şi chimi-ce, metodele de obţinere, principalele utilizări ale aldehidelor.

Proprietăţile fizice şi chimice ale al-dehidelor: adiţia hidrogenului la legă-tura dublă C=O, oxidarea. Reacţie de identificare a aldehidelor: cu oxid deargint şi hidroxid de cupru (II). Meto-de de obţinere a aldehidelor: obţinerea aldehidei acetice prin reacţia Kucerov şi prin oxidarea etanolului. Principa-lele utilizări ale aldehidei formice şi acetice.

O31 Să rezolve probleme de calcul, care solicită utilizarea cunoştinţelor despre structura şi proprietăţile chimice ale compuşilor hidroxilici şi carbonilici.

Probleme de calcul după ecuaţiile reacţiilor caracteristice alcoolilor mo-nohidroxilici, fenolului, aldehidelor.

8 Generalizarea cursului de chimie organică

O32 Să exemplifice legătura genetică din-tre alcani, alchene, alcooli, aldehide.

Legătura genetică dintre alcani, al-chene, alcooli şi aldehide.

O33 Să prezinte lucrări de tip creativ la chi-mia organică, elaborate în mod indivi-dual sau prin colaborare în grup

Chimia organică în creaţia liceenilor

O34 Să aprecieze importanţa studierii chi-miei organice şi realizarea obiective-lor la chimie în clasa a XI-a.

Importanţa studierii chimiei organice şi realizarea obiectivelor

4646

CL

ASA

A X

II-A

, PR

OFI

L U

MA

NIS

T C

HIM

IA O

RG

AN

ICĂ

Rep

artiz

area

ore

lor

pe te

me,

1 o

ră p

e să

ptăm

înă

Nr.

tem

eiTe

ma

Tota

l34

ore

Din

ele

265

3

Pred

are

-în

văţa

re

Eva

luar

esu

mat

ivă

şi

anal

iză

Luc

rări

pra

c-tic

e

1R

ecap

itula

rea

mat

erie

i stu

diat

e în

cla

sa a

XI-

a.2

11

2A

cizi

i car

boxi

lici

65

13

Este

rii. G

răsi

mile

.5

31

14

Hid

raţii

de

carb

on (z

ahar

idel

e, g

luci

dele

)6

51

5A

min

ele.

Am

inoa

cizi

i. Pr

otei

nele

65

16

Com

puşi

i mac

rom

olec

ular

i sin

tetic

i5

41

7G

ener

aliz

area

cun

oştin

ţelo

r la

chi

mia

org

anic

ă şi

an

orga

nică

4

31

Not

ă: R

ezol

vare

a pr

oble

mel

or v

a fi

inte

grat

ăsi

stem

atic

înpr

oces

ulde

pred

are-

învă

ţare

.

4747

CLASA A XII-A, PROFIL UMANIST

Nr Obiective de referinţă Elevul va fi capabil:

Conţinuturi recomandate

1 Recapitularea materiei studiate în clasa a XI-a

O1 Să analizeze corelaţia: compoziţie – struc-tură – proprietăţi fizice şi chimice – obţine-re – utilizare pe exemple de hidrocarburi, alcooli, fenol, aldehide.

Tipuri de hidrocarburi, alcooli, fenoli, aldehide. Formule gene-rale, serii omoloage, izomeri, proprietăţi fizice şi chimice, ob-ţinere, utilizare.

2 Acizii carboxiliciO2 Să explice noţiunea de acizi carboxilici,

tipul legăturilor chimice în grupa COOH, formula generală a acizilor monocarboxi-lici saturaţi.

Acizi carboxilici, definiţie, gru-pa funcţională COOH, clasifi-carea, nomenclatura. Formula generală a acizilor monocarbo-xilici saturaţi.

O3 Să scrie formulele de structură şi denumi-rile istorice şi sistematice ale acizilor mo-nocarboxilici saturaţi (acizii formic, acetic, propionic, stearic).

Omologii (acizii formic, acetic, propionic, stearic).

O4 Să explice metodele de obţinere a acidului acetic.

Metode de obţinere: oxidarea etanalului şi etanolului.

O5 Să explice proprietăţile fizice şi chimiceale acizilor carboxilici saturaţi în compa-raţie cu cele ale acizilor anorganici.

Structura, proprietăţile chimice: ionizarea, interacţiunea cu me-talele, oxizii metalelor, bazele, sărurile acizilor mai slabi. Utilizarea acizilor monocarbo-xilici (formic, acetic, stearic)

O6 Să rezolve unele exerciţii, scheme proble-matizate, probleme care solicită utilizarea cunoştinţelor de omologie, nomenclatură, proprietăţile cimice, obţinerea şi utilizarea acizilor monocarboxilici saturaţi.

Rezolvarea problemelor şi exer-ciţiilor.

O7 Să deducă legătura genetică dintre hidro-carburi, alcooli, aldehide şi acizi.

Legătura genetică dintre hi-drocarburi, alcooli, aldehide şi acizi.

3 Esterii. GrăsimileO8 Să descrie structura esterilor, răspîndirea

în natură şi utilizarea lor.Structura esterilor. Răspîndirea în natură şi utilizarea esterilor

4848

O9 Să explice formulele de structură şi denu-mirile esterilor pe baza reacţiilor de esteri-ficare a metanolului /etanolului şi a acizilorformic /acetic şi de hidroliza a esterilor.

Reacţia de esterificare cu parti-ciparea acizilor formic şi acetic şi a alcoolilor metilic şi etilic. Hidroliza acestor esteri.

O10 Să descrie grăsimile conform algoritmului: definiţia, formula de structură, răspîndireaîn natură, clasificarea, obţinerea, proprie-tăţile fizice şi chimice: hidroliza, oxidareacompletă; rolul biologic.

Grăsimile ca esteri ai glicerinei şi acizilor graşi (acid stearic). Formula de structură, răspîndi-rea în natură, obţinerea grăsi-milor. Grăsimi solide şi lichide, vegetale şi animale; proprietă-ţile fizice şi chimice: hidroliza,oxidarea completă, utilizarea. Hidroliza esterilor.

O11 Să explice: noţiunile de săpun, detergenţi sintetici; obţinerea săpunului din grăsimi; importanţa protecţiei naturii contra poluă-rii cu detergenţi.

Noţiunea de săpun. Obţinerea săpunului din grăsimi. Noţiunea de detergenţi sintetici, rolul lor. Importanţa protecţiei mediului ambiant contra poluării cu de-tergenţi

O12 Să compare experimental proprietăţile să-punului şi a detergenţilor sintetici.

Lucrarea practică nr. 1. Stu-dierea proprietăţilor săpunului şi a detergenţilor sintetici.

O13 Să rezolve unele exerciţii şi probleme re-feritoare la proprietăţile fizice şi chimice,obţinerea şi utilizarea esterilor.

Rezolvarea problemelor şi exer-ciţiilor.

4 Hidraţii de carbon (zaharidele, glucidele)O14 Să clasifice hidraţii de carbon în: monoza-

haride, dizaharide, polizaharide.Hidraţii de carbon: monozaha-ride (glucoza, fructoza), diza-haride (zaharoza), polizaharide (amidonul, celuloza).

O15 Să explice compoziţia, structura liniară a glucozei şi fructozei, formarea şi răspîndi-rea glucozei în natură, proprietăţile ei fizi-ce şi chimice (reacţii de oxidare, reducere, fermentare alcoolică), reacţiile de identifi-care, domeniile de utilizare şi importanţa fiziologică.

Glucoza: formula moleculară, structura liniară a glucozei, for-marea şi răspîndirea ei în natură, proprietăţile fizice şi chimice,reacţiile de identificare, dome-niile de utilizare şi rolul în orga-nism: a) acumularea sub formă de rezervă a organismului; b) oxidarea în scopuri energetice. Fructoza, formula moleculară şi de structură (liniară), proprietăţi fizice.

4949

O16 Să descrie compoziţia zaharozei, răspîn-direa ei în natură, obţinerea, proprietăţile fizice şi chimice (hidroliza), utilizarea înindustria alimentară.

Dizaharidele. Zaharoza: răspîn-direa în natură, obţinerea, pro-prietăţile fizice şi chimice (hi-droliza), utilizarea în industria alimentară.

O17 Să descrie polizaharidele naturale - amido-nul şi celuloza, răspîndirea în natură, ob-ţinerea lor, proprietăţile fizice şi chimice,utilizarea, importanţa industrială.

Polizaharidele. Amidonul. Ce-luloza. Formula moleculară. Formarea în natură (fotosinte-za). Proprietăţile fizice şi chi-mice a amidonului (hidroliza şi identificarea cu iod). Rolulbiologic. Utilizarea. Importanţa industrială. Proprietăţile fiziceşi chimice ale celulozei: a) hi-droliza sub acţiunea acizilor, b) oxidarea (arderea), c) deshidra-tarea (carbonizarea).

O18 Să studieze experimental proprietăţile hi-draţilor de carbon: solubilitatea glucozei, zaharozei; reacţiile de identificare a gluco-zei, amidonului.

Experienţe de laborator (so-lubilitatea glucozei, zaharozei; reacţiile de identificare a gluco-zei, amidonului)

5 Aminele. Aminoacizii. ProteineleO19 Să definească noţiunile: amină, grupa

funcţională amină, alchilamine primare, anilină, aminoacizi.

Compuşii organici cu azot. Al-chilaminele. Compoziţia, struc-tura, nomenclatura. Clasifica-rea. Grupa amină (NH2-).

O20 Să explice compoziţia, structura sinteza, anilinei, utilizarea ei la producerea colo-ranţilor, preparatelor medicinale; legătura genetică cu alte clase de compuşi organi-ci.

Anilina. Sinteza anilinei. Uti-lizarea anilinei la producerea coloranţilor, preparatelor medi-cinale. Legătura genetică a ani-linei cu alte clase de compuşi organici: benzen-nitrobenzena-lină.

O21 Să explice structura α-aminoacizilor, pro-prietăţile fizice, policondensarea α-ami-noacizilor, importanţa vitală.

α-Aminoacizii (glicină, alani-nă). Proprietăţile fizice. Poli-condensarea α-aminoacizilor. Grupa peptidă. Importanţa vita-lă a aminoacizilor.

5050

O22 Să descrie compoziţia proteinelor, forma-rea proteinelor ca rezultat al reacţiei de sinteză a peptidelor, structura primară a proteinei, proprietăţile, transformarea pro-teinelor în organism.

Proteinele – compuşi macro-moleculari azotaţi. Formarea peptidelor prin reacţia de poli-condensare a doi α -aminoacizi. Structura primară a proteinei. Proprietăţile fizice. Proprietăţilechimice ale proteinelor: reac-ţiile de culoare cu acid azotic şi hidroxid de cupru, hidroliza proteinelor. Transformarea pro-teinelor în organism.

6 Compuşii macromoleculari sinteticiO23 Să definească noţiunile generale ale chimi-

ei compuşilor macromoleculari: monomer, polimer, reacţie de polimerizare (pe exem-plul etilenei), fragment structural, grad de polimerizare, masă moleculară medie.

Noţiuni generale ale chimiei compuşilor macromoleculari: monomer, polimer, fragment structural, grad de polimerizare, masă moleculară medie.

O24 Să explice structura liniară, ramificată şispaţială a polimerilor în corelaţie cu pro-prietăţile mecanice.

Structura liniară, ramificată şispaţială a polimerilor.

O25 Să clasifice compuşii macromoleculari şiproduselor pe baza lor.

Clasificarea produşilor şi mate-rialelor din compuşilor macro-moleculare în:1. naturali (amidon, celuloză,

cauciuc natural, proteine);2. artificiali (viscoză fibre acetat

fără formula de structură);3. sintetici (polietilenă, caciuc

butadienic şi izoprenic)O26 Să descrie masele plastice, fibrele sinteti-

ce şi naturale: lînă (polipeptidă), bumbac (celuloză).

Mase plastice. Fibre sintetice, artificiale, naturale.

O27 Să descrie proprietăţile cauciucului natural şi sintetic (butadienic), vulcanizarea cau-ciucului.

Cauciuc natural şi sintetic. Cau-ciucuri vulcanizate.

O28 Să enumere domeniile de utilizare a poli-merilor.

Utilizarea polimerilor.

O29 Să recunoască materialele formate din compuşi macromoleculari: mase plastice, fibre sintetice, artificiale şi naturale, cau-ciuc.

Lucrarea practică nr. 2: Recunoaşterea materialelor for-mate din compuşi macromole-culari.

5151

7 Generalizarea cunoştinţelor la chimia organică şi anorganică

O30 Să explice relaţia cauză-efect dintre struc-tura şi proprietăţile celor mai reprezentati-vi compuşi organici şi anorganici.

Relaţia dintre structura şi pro-prietăţile compuşilor organici şi anorganici.

O31 Să rezolve probleme experimentale la chi-mia organică.

Lucrarea practică nr. 3: Generalizarea cunoştinţelor la chimia organică.

O32 Să scrie ecuaţiile reacţiilor conform legă-turii genetice dintre clasele de compuşi or-ganici şi anorganici.

Legături genetice dintre diverse clase de compuşi organici şi an-organici

O33 Să prezinte lucrări de tip creativ la chimia organică şi anorganică, elaborate în mod individual sau prin colaborare în grup.

Chimia organică şi anorganică în creaţiile liceenilor

SUGESTII METODOLOGICE

Pentru asigurarea calităţii procesului educaţional la chimie în clasele licea-le profesorii vor elabora pentru fiecare profil proiecte didactice de lungă durată şi de scurtă durată, în conformitate cu curriculumul descongestionat. Planificarea,organizarea şi alegerea mijloacelor, tehnicilor şi formelor de desfăşurare a activităţii didactice trebuie să fie efectuată in vederea realizării sistemului de obiective stabilitepentru formarea atitudinilor, capacităţilor şi cunoştinţelor în mod integrat, contri-buind la formarea competenţelor şi dezvoltarea personalităţii elevului.

Structura proiectelor didactice anuale se axează pe corelaţia dintre obiective, conţinuturi, strategii de predare-învăţare-evaluare şi timpul alocat. Pentru planifi-care poate fi utilizată schema:

Nr.lecţiei

Subiectul lecţiei

Obiective de referinţă

Elevul va ficapabil:

Strategii didactice de preda-re-învăţare-evaluare Data

Metode di-dactice

Mijloace di-dactice

Deşi profesorii pot modifica consecutivitatea unor teme în procesul predării– învăţării – evaluării, e necesar să se acorde atenţie succesiunii acestora în con-formitate cu logica internă a disciplinei, corelarea cu conţinuturile altor obiecte de învăţămînt etc.

Proiectul didactic al lecţiei de chimie poate include următoarele componente: 1) Tema capitolului; 2) Subiectul lecţiei (titlul lecţiei care va fi predată-învăţată-evaluată); 3) Tipul lecţiei (conform obiectivelor predominante / sarcinii didactice fundamentale); 4) Scopul lecţiei; 5) Obiectivele operaţionale /concrete (deduse din scopul lecţiei şi din obiectivele de referinţă); 6) Conţinutul sarcinilor didactice de predare-învăţare-evaluare corelate cu obiectivele operaţionale; 7) Metodele de pre-dare-învăţare-evaluare stabilite în concordanţă cu obiectivele operaţionale şi sarci-

5252

nile didactice, mijloacele de învăţămînt (ustensile şi reactivi, portofolii informative la chimie, tabele, scheme, etc); 8) Scenariul didactic (evenimentele didactice cores-punzător tipului de lecţie: evocarea unor cunoştinţe, capacităţi, strategii cognitive; realizarea sensului prin crearea unor situaţii-problemă, dirijarea învăţării; evaluarea situaţiilor-problemă; stabilirea temelor pentru acasă (generale şi individualizate, cu caracter creativ; recomandări metodologice, bibliografice), reflecţia; 9) Concluzii.

O strategie dominantă în procesul de predare - învăţare – evaluare trebuie să de-vină problematizarea, prin care se declanşează activitatea independentă a liceenilor de rezolvare şi elaborare a problemelor. Liceenii trebuie să fie îndrumaţi să rezolve proble-mele propuse prin diverse metode, să-şi utilizeze imaginaţia şi să construiască strategii şi metode proprii de investigare a realităţii, să elaboreze produse noi în baza materiei de studiu. În diferite etape ale procesului de instruire la chimie problematizarea ca strate-gie include metoda experimentului, cercetării, proiectului, algoritmizării, demonstrării, modelării etc. Această varietate stimulează pe mai multe căi efortul de gîndire în direcţii divergente, contribuind la formarea capacităţilor creative ale liceenilor.

Pentru rezolvarea problemelor experimentale, liceenii pot elabora şi aplica al-goritmi de investigaţie, care implică capacitatea de a identifica, cu ajutorul reacţiilor caracteristice, substanţele necunoscute; de a proiecta şi a realiza eficient experienţele; de a observa cu atenţie schimbările produse şi a elabora concluzii; de a modela proce-sele care au avut loc; de a utiliza corect limbajul chimic. Dezvoltarea capacităţilor şi deprinderilor intelectuale şi practice ale liceenilor la chimie are loc în contextul unor activităţi experimentale de trei tipuri: demonstrări, experienţe de laborator şi lucrări practice. O atenţie deosebită liceenii trebuie se acorde cunoaşterii şi respectării nor-melor de protecţie a muncii, utilizării eficiente a reactivilor. Rezolvarea problemelorexperimentale activează capacităţile creative ale liceenilor ca răspuns la necesitatea de a alcătui schema cu modul de lucru, de a aplica independent algoritmii de acţiune cunoscuţi în condiţii noi. Pentru a stabili planul experimental, profesorul va organiza discutarea propunerilor făcute de elevi, oferindu-le informaţii asupra materialului dis-ponibil şi contribuind la excluderea experienţelor periculoase.

Cercetarea reprezintă o activitate în care liceenii primesc sarcini, pe care trebu-ie să le rezolve, aplicînd în mod creativ cunoştinţele si explorînd situaţii noi sau foarte puţin asemănătoare în raport cu experienţa anterioară. Rezolvarea situaţiilor-problemă şi a exerciţiilor creative în mod individualizat şi diferenţiat are un rol important pentru descoperirea unicităţii fiecărui elev. Pentru realizarea independentă a unor investigaţii la chimia organică liceenilor li se pot propune întrebări-problemă, de tipul:

1. Cum se obţin substanţele organice cu proprietăţi importante şi materia-lele valoroase pentru om?

2. Cum se aplică metodele chimice în rezolvarea unor probleme şi situaţii cotidiene?

3. Cum pot fi utilizate deşeurilor de substanţe organice de pe urma activită-ţii umane în diferite domenii (la alegere: industria chimică, alimentară, producerea materialelor de construcţie, a preparatelor medicinale şi far-maceutice, a detergenţilor, etc.)?

5353

Prin realizarea independentă a unor investigaţii liceenii pot acumula o ex-perienţă valoroasă de rezolvare a problemelor, care include formarea capacităţilor de a sesiza ceea ce este esenţial, general, repetabil; de a organiza şi structura rapid şi selectiv informaţia; de a combina şi stabili relaţii între idei, imagini, lucruri, sau fenomene, de a sintetiza pe baza lor un material nou.

Proiectul reprezintă o activitate mai amplă decît investigaţia, care începe în clasă prin definirea si înţelegerea sarcinii şi continuă în afara lecţiilor pe parcursul acîtorva zile sau săptămîni - timp în care elevul are permanente consultări cu profe-sorul. Proiectul poate fi individual sau de grup şi se încheie prin prezentarea în faţacolegilor a unui raport asupra rezultatelor obţinute sau a produsului realizat.

Activităţile de grup se bazează pe mai multe tehnici interactive, care pot servi pentru stimularea creativităţii şi dezvoltarea gîndirii critice: brainstormingul, sinec-tica, Phillips 6/6, 6/3/5, diagrama Venn, arborele genealogic, clustering-ul (ciorchi-ne), jocul didactic, tehnica De ce ? asociaţiile libere, graficul conceptual, etc.

În procesul educaţional la chimie cadrele didactice vor acorda atenţie siste-matizării şi continuităţii în crearea şi rezolvarea situaţiilor-problemă; individualiză-rii şi diferenţierii activităţii de realizare a sarcinilor; cooperării în activitatea de în-văţare; autoevaluării şi evaluării ghidate a produselor liceenilor; libertăţii în alegerea şi rezolvarea unor sarcini creative; stimulării motivaţiei creatoare.

SUGESTII DE INTERDISCIPLINARITATE

Interdisciplinaritatea reprezintă transferul de concepte şi metodologie dintr-o disciplină în alta pentru a permite abordarea mai adecvată a problemelor cercetate, relevante în planul formării – dezvoltării personalităţii elevului. Abordarea interdis-ciplinară a materiei orientează activitatea de învăţare a elevului în direcţia de dobîn-dire simultană a unor cunoştinţe – capacităţi - atitudini comune şi complementare mai multor materii şcolare.

De exemplu, soluţionarea problemelor ecologice în cadrul orelor de chimie poate fi corelată cu diverse aspecte ale biologiei, geografiei, fizicii, educaţiei econo-mice, educaţiei pentru sănătate şi ecologică, artă, pictură.

Pentru înţelegerea Legii conservării şi transformării energiei în procesele chimice, fizice şi biologice se pot oferi următoarele exemple:

Energia este necesară pentru a menţine temperatura corpului constantă. O persoană adultă, de talie medie are nevoie de aproximativ 3300 calorii / zi, dintre acestea 3000 sînt eliberate sub formă de căldură. Aceasta este dispersată în corp prin sînge şi menţine temperatura corpului în jurul valorii de 37°C . La efectuarea unui lucru mecanic asupra unui corp de către alt corp are loc schimbul de energie. Consumul energetic al unui jucător de baschet într-o repriză de 30 de minute este aproximativ 1255 Kj. Această energie poate fi acoperită prin consumul a 350 gramede cartofi sau 124 g de pîine albă. Un gram de hidraţi de carbon produce 4,1 calorii,iar un gram de lipide produce o energie de 9,2 calorii.

5454

Transferul metodelor matematice în domeniul chimiei creează analize şi so-luţii interesante în rezolvarea problemelor de chimie, iar metodele chimice de ana-liză se utilizează în diverse domenii: medicina sanitară, farmaceutică, agronomie, industrie alimentară, criminalistică etc.

Corelaţii interdisciplinare pot fi stabilite la generalizarea unor teme din chi-mia anorganică şi organică, de exemplu:

• Tipuri de legături chimice în substanţele anorganice şi organice. • Reacţii de oxido-reducere în chimia anorganică şi organică.

Astfel prin abordare interdisciplinară înţelegerea materiei studiate devine mai amplă. Imaginea de ansamblu, formată din studiul unei probleme, facilitează trans-ferul la altă problemă, dă naştere unor abordări originale şi motivează elevii să des-copere necesitatea cunoştinţelor, să le integreze în sistemul propriu.

SUGESTII DE EVALUARE

Evaluarea alături de predarea-învăţarea reprezintă o componentă a procesu-lui de învăţămînt.Evaluarea rezultatelor activităţilor instructiv-educative este un act strict necesar ce se află în strînsă legătură cu luarea deciziilor privind perfecţionareametodologiilor folosite de către profesor şi cu cît acesta este mai informat privind desfăşurarea activităţilor şi comportamentele elevilor săi cu atît îşi va da seama de eficacitatea şi eficienţa sau ineficienţa activităţii sale.Evaluarea mai are şi următorulscop:

- prevenirea rămînerilor în urmă la învăţătură;- stabilirea măsurilor pentru diminuarea rămînerilor în urmă la învăţătură pe

baza cauzelor depistate;- determinarea progresului fiecărui elev .

Profesorii vor pune accentul pe evalurea continuă ( formativă, de progres sau pe parcurs).Această formă de evaluare se realizează după parcurgerea unei sec-venţe de instruire folosind diverse modalităţi :

- probe de scurtă durată aplicate la sfîrşitul orei ;- probe de scurtă durată aplicate la începtul orei viitoare;- probe de evaluare a atingerii unui anumit obiectiv operaţional, după parcur-

gerea unei secvenţe de instruire;- probe cu durata mai mare la sfîrşitul unui capitol/modul.

Evaluarea continuă permite profesorului să adopte măsuri de recuperare sau ameliorare , ajută la monitorizarea progresului şcolar.La fel evaluarea formativă pre-supune cunoaşterea de către elevi a rezultatelor obţinute şi a gradului de îndeplinire a obiectivelor.

Evaluarea sumativă se realizează prin teze semestriale şi prin lucrări scrise anuale,lucrări practice,teste,examene naţionale la treptele de şcolaritate.

Un rol aparte în procesul de evaluare la chimie î-l are evaluarea prin probe practice.

5555

Acest tip de evaluare permite profesorilor să constate care este nivelul de-prinderilor practice, abilităţilor de realizare a activităţilor experimentale în cadrul procesului de instruire-învăţare pornind de la anumite criterii norme pedagogice pe care elevii trebuie să le cunoască încă de la începutul activităţii.

Importanţa ce se acordă examenelor a crescut semnificativ în ultimul timp.Examenele exercită o presiune asupra la ceea ce se întîmplă în clasă, dar mai ales asupra curriculum-ului.Examenele la chimie sînt prezente prin probe scrise - testele.Avantajele probelor scrise sînt că:

- acoperă o tematică mai largă , constituie un criteriu de apreciere şi ierarhiza-re mai corect decît tragerea la sorţi a unui bilet cu o tematică mai limitată ca conţunut;

- proba scrisă sub formă de test contribuie la înlăturarea stărilor tensionate la candidaţi.Pentru asigurarea unei pregătiri mai temeinice către examenele de chimie ,

profesorii vor utiliza testele în calitate de probe scrise în cadrul predări-învăţării-eva-luării.La formularea itemilor testelor se va ţine cont de următoarele recomandări:

a) orice întrebare se va începe printr-un verb( rezolvă , compară etc.) , ce indică la activitatea mintală pe care urmează să o realizeze elevul;

b) se va evita ambiguitatea,în aşa fel ca să fie o singură interpretare( se potface mici explicaţii în anumite situaţii);

c) să se evite negaţia şi mai ales dubla negaţie ;d) să nu se pună două întrebări într-una singură;e) itemii nu vor fi formulaţi prea lung;f) itemii mai puţini dificili sînt amplasaţi la începutul testului ,g) nu se vor utiliza întrebări, răspunsurile cărora pot fi deduse.

Modele de itemi şi teste pot fi examinate în programele de examene de ba-calaureat.

56

BIBLIOGRAFIE

1. Chimia. Curriculum şcolar pentru clasele a VII-a –IX-a. Iaşi: Editura Dosof-tei, 2000.

2. Matematică şi ştiinţe. Curriculum naţional. Programe pentru învăţămîntul liceal. Centrul educaţional Pro Didactica. Chişinău: Editura ARC, 1999.

3. Kudriţkaia S., Velişco N. Chimie: manual pentru clasa a X-a de liceu profilreal, profil umanist. Chişinău: Editura Arc, 2002.

4. Dragalina G. Chimie organică: manual pentru clasa a 11-a. Chişinău, Editu-ra Ştiinţa, 2001.

5. Butnaru M., Roman M. Chimie organică 11., Chişinău : Lumina, 2002.6. Revenco M., Bulmaga, P., Cupcinenco, V. Ursu, A., Chetruş, P. Bazele chi-

miei analitice (manual pentru clasa a 12-a). Chişinău: Editura ARC, 2002.7. Kudriţcaia S., Velişco N., Gulea A. Chimie 12.( partea a II-a). Chişinău : Editura

ARC, 2002.8. Ţapcov V., Velişco N., Caraivan, A. Godoroja, R. Culegere de probleme şi

aplicaţii la chimie: clasa a X-a. Chişinău: Editura Arc, 2004. -128 p.9. Hasnaş C., Dragalina G., Godoroja R., Velişco N. Subiecte de evaluare la

chimia organică: Culegere de itemi, probleme, teste pentru liceu, cl. 11-12. Chişinău: Editura Arc, 2004.

10. Hasnaş C., Velişco N., Chimia. Culegere de itemi şi teste pentru gimnaziu şi liceu. Chişinău: Epigraf S.R.L., 2003.

11. Guţu V. Dezvoltarea şi implementarea curriculumului în învăţămîntul gim-nazial: cadru conceptual. Chişinău: Grupul Editorial Litera, 2000.

CHIMIECurriculum

pentru învăţămîntul liceal(clasele a IX-a – a XII-a)

Tehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea Copertă: Andrei Danila

Tipografia Vite-Jesc.Comanda nr. . Tiraj 3000 ex.

Format 60x84 1/16. Coli de tipar 3.5“Univers Pedagogic”, Chişinău, str. Socoleni 16/1

tel. 45-98-33, fax 45-97-64