ECHILIBRE SOLID-LICHID. ECUATIA LUI SCHRODER VAN LAARAplicand conditiile de echilibru termodinamic: lisi= , ct = P , ct = Tsi utilizand modelele potentialelor chimice corespunzatoare conditiilor de comportament real, stare standard component pur )XP, (T,aln RT + P) (T, = )XP, (T,sisis 0isisi ) X P, (T,aln RT + P) (T, = )XP, (T,lilil 0ilili si ecuatia generala de echilibre intre faze, in mod asemanator ca pentru comportarea ideala ,rezulta ecuatia: T1-T1RH=aa0i0itopsili]]]

ln(1)care reprezinta ecuatiaSCHRDER van LAAR pentru sistemele cu comportare reala. O comparatie cu ecuatia similara pentru sistemele cu comportare ideala arata ca ecuatiile sunt asemanatoare si ca, in cazul sistemelor reale, concentratia a fost inlocuita cu activitatea termodinamica. Aceasta ecuatie este valabila laP = ctpentru un echilibru de tipul:]A+ ... +A+A[ ]A+ ... +A+A[lN 2 1sN 2 1 (miscibilitate totala in ambele faze)Daca X=a iii, ecuatia1devineecuatia2, incareseobservacaecuatiade echilibru s-l real reprezinta ecuatia de echilibru s-l ideal corectata cu un termen care contine coeficientii de activitate.sili0i0itopsili-T1-T1RH=XXln ln]]]

(2)Echilibre s-l in sisteme cu miscibilitate totala in ambele fazeDaca se aplica ecuatia (2) pentru un sistem cu doi componenti, N=2, se scriu ecuatii SCHRDER van LAAR pentru fiecare component si doua ecuatii de bilant demasacaredescriuechilibrul s-l, rezultand un sistemcu 4 ecuatii (3). Rezolvarea sistemului de ecuatii este posibila daca se cunosc functiile )X(T, si )X(T,sisilili . Deobicei diagramele de echilibrus-l, ca si cele de ech. L-v se obtin experimental.Prin rezolvare se obtine dependentaT - Xl Xs la P = ct, adica diagrama de faze de echilibru l-s la P=ct, formata din doua curbe, prezentata in figura 1.1 =X+X1 =X+Xs2s1l2l1s1l10101tops1l1-T1-T1RH=XXln ln]]]

(3)s2l20202tops2l2-T1-T1RH=XXln ln]]]

Diagramele corespunzatoare acestui sistem au aceeasi forma ca si cele pentru sistemele ideale, darcurbele sunt deplasate fata de curbele ideale, dupa cum sistemle prezinta abateri pozitive sau negative de la idealitate.Diagramele de acest tip dau substanteleasemanatoare intre ele prin compozitia lor chimica, structura lor cristalina, constitutia si dimensiunile ionilor sau moleculelor lor(in special pentru a prezenta solubilitate in faza solida).Exemple de sisteme care prezinta diagrame de acest tipsuntsistemele: Cu - Ni; Fe - Ni; Ag - Au; PbCl2 - PbBr2; AgCl -NaCl; FeO - MnO. Fig. 1.Diagrama de faze s - l, T - XlNi - XsNi laP = ct; componenti cumiscibilitate totala in faza lichida si solidaDaca abaterea de la idealitate este suficient de importanta, diagramele prezinta un punct exterm: maxim sau minim, numit azeotrop, ca si in cazul echilibrului l-v. In punctul (punctele) de azeotrop,cele doua faze au aceeasi compozitie:X=X;X=Xs2l2s1liExemple sisteme cu minim: Cu - Au; Mn - Cu; KCl - KBr; NaCl RbCl; sisteme cu maxim:Mn Mn3C.Echilibre s-l in sisteme cu miscibilitate totala in faza lichida si miscibilitate zero in faza soliza. Diagrama cu punct eutecticIn cazul unei miscibilitati nule in faza solida, ecuatiile 3 devin: 1 =X 1 =X , 1 =X+Xs2s1l2l1l11011topl1-T1-T1RHXln ln]]]

(4)l22022topl2-T1-T1RHXln ln]]]

Cuaceste ecuatii se poate calcula diagramacupunct eutectic, cu aceeasi forma ca cea pentru sistemele ideale, dar avand curbele deplasate, cu conditia sa se cunoasca functiile )X(T, si )X(T,sisilili . Deoarece acest lucru este dificil, de obicei diagramele se obtin prin metode experimentale (metoda curbelor de racire).Astfel de diagrame dau substantele cu structuri cristaline foarte diferite.Exemple: sistemele Pb - Ag; Si - Al; Cd - Bi; Au - Tl; LiCl - KCl; AgCl - KCl; CuO MgO.Echilibre s-l in sisteme cu compusi chimici definitiComponentii sistemului , nemiscibili infazasolida, pot formacombinatii chimice (compusi chimici definiti) care pot fi : - cupunct congruent de topire (fara descompunere)- cupunct incongruent de topire (compusul se descompune la topire)In figura 2 este prezentat un exemplu practic,pentru amestecul fenol-anilina, care prezintacompus chimic cu punct congruet de topire:Fig. 2.Diagrama de echilibru cu compus chimic, T - XAnl - XAns la P = ct Seobservacadiagramaesteformatadindouadiagrameeutecticesimple alaturate.Prezenta unuimaxim,punctul C, indica formarea unui compus cu punct de topire congruent (definit) deoarece,daca se incalzeste un solid cu comozitia C6H5OH - C6H5NH3la 31C, acesta se topeste dand nastere unui lichid cu aceeasi compozitie.Prezenta compusilor chimici cu punct de topire congruent se poate constata prin metodacurbelorderacire. (cunoscutadelasistemecucomportareideala) . Curba de racire a unui amestec cu compozitia compusului chimic este o curba similara cu cea a unui compus pur(cu palier).Exemple de sistemecare prezinta acest tip de comportament, cu compus definit: Au - Sn, CaCl2 - KCl; CuCl FeCl3.In anumite sisteme, compusii solizi care se formeaza nu formeaza prin topire un lichid cu aceeasi compozitie;din contra,se descompuninainte de a ajungela punctul de topire. In acest caz, topirea se numeste incongruenta, iar o diagrama tipica pentru acest caz este urmatoarea:Fig. 3 Diagrama de echilibru s-l cu punct peritectic, miscibilitate nula in faza solidaRemarca:cristobalitasi tridinitareprezintaformepolimorfedesilice, stabilepe domeniul de temperatura prezentat in diagrama.Sistemul silice-alumina formeaza compusul 3 Al2O3SiO2 numit mulita. Curba EP din figura corespunde solidificariicompusului. In punctulP mulita incepe sa se descompuna inainte de a atinge adevaratul punct de topire (care este temperatura corespunzatoare maximului curbei punctate). In punctul P are loc transformarea:) l ( solutie + ) s (O Al) s (SiO O Al33 2 2 3 2Daca se incalzeste o cantitate de mulit solid de-a lungul liniei XX', aceasta se descompune spre 1800Cin alumina si o solutie lichida avand compozitia punctului P. Compozitia lichidului difera de cea a solidului,din care cauza topirea estenumita incongruenta.P se numeste punctperitectic, (dintr-un cuvant grecesc care insemna in jurul (punctului) topirii).Exemple de sisteme cu compus chimic definit care prezinta punct peritectic: CuCl2 -KCl; H2O - Na2SO4; CaSiO3 BaSiO3.ECHILIBRE LICHID-LICHIDSisteme binareIn acest capitolse va discuta studiulsolubilitatiilichidelor in lichide. Similar se poate trata si solubilitatea reciproca asolidelor. Lichidele(solidele) la T si P constante, pot fi: - practic nemiscibile (apa-benzen, apa-mercur,etc);- total miscibile (apa-alcool metilic, benzen-toluen, etc);- partialmiscibile, avand o solubilitate reciproca limitata (apa-fenol, apa-anilina, alcool metilic - n-hexan, etc)Pentru mai multa rigurozitate, se precizeazaca nu exista lichide absolut insolubile uneleincelelalte, deoarecetoatelichidelesepot dizolvareciproc, dar intr-o masura foarte mica. De exemplu, solubilitatile reciproce aleapeisi benzenului la 25C in fractii molare sunt foarte mici, de ordinul a 10-4.Studiulunuisistem binar de lichide , la T siP constante, se poate face relativ simplu:Seconsideraunsistemoarecareincarecomponentii prezintaosolubilitate reciprocalimitata, deexempluapa-anilina. Intr-uncilindruprevazut cudop, se introduce o anumita cantitate din cei doi componenti si se agita energic pana cand cele doua straturi de lichid ating starea de echilibru, adica pana cand, prin agitare nu se mai modifica compozitia straturilor (temperatura si presiunea raman constante). Straturilereprezintafazelel1si l2inechilibru. Echilibrul poatefi simbolizat astfel:[A1 + A2]L1 [A1 + A2]L2La analiza fazelor in echilibru se observa ca fiecare dintre cele doua lichide contin cei doi componenti: stratul (faza) superioara este formata in principal din apa si contine o mica cantitate de anilinia (3,1% la 20C) pe cand stratul (faza) inferioara este format in principal din anilina si contine o cantitate relativ mica de apa (5% la 20C).Important! Daca se introduce in cilindru o cantitate suplimentara din unul dintre cei doi componenti si se repeta experienta la aceeasi temperatura si aceeasi presiune, se constata : compozitia fazelor in echilibru ramane invariabila.Darmodificarea conditiilor exterioare(T si P)conducelavariatia compozitiei fazelor in echilibru.Ingenereal (dar nuintotdeauna) solubilitateareciprocacrestecutemperatura; cresterea energiei termice tinde sa invinga rezistenta la amestecare a celor doi constituenti. Daza se fac cateva amestecuri apa-anilina la diferite temperaturi, se face analiza fazelor in echilibru si se reprezinta grafic compozitia fazelor in functie de temperatura, obtinem diagrama din figura 4 (curba se poate obtine si prin metoda determinarii temperaturii dedisparitie/ aparitieafazelor inechilibru- lucrare efectuatalalaborator pt sistemul fenol- apa ): Fig. 4 Diagrama de echilibru l-l,T - XAnL1 - XAnL2, la P = ct Punctele de pe curba caracterizeza compozitia fazelor in echilibru; de exemplu, la 100Ccompozitiilefazelorinechilibrusunt reprezentateprinpuncteleA' si A. Dreptelecareunesccompozitiilefazelor inechilibru, precumdreaptaA'A se numesc drepte de legatura. Fazele in echilibru, L1, L2 se numesc faze conjugate.S-a observat ca, in majoritatea sistemelor media aritmetica a compozitiilor fazelor in echilibru este functie liniara de temperatura, iar punctul de intersectie al acestei drepte cu curba de echilibru corespunde maximului curbei care reprezinta temperatura critica de solubilitate. Aceasta este regula diametrului rectiliniu.Astfel toate punctele dreptei BC unescmijloaceledreptelor de legatura de tip A'A care areca mijloc puncte de tipA0).Curba astfelobtinuta delimiteaza regiunea monofazica (in afara curbei) de cea bifazica (in interiorul curbei).Lacrestereatemperaturii solubilitateareciprocaalichidelor crestesi infinal, compozitiile celor doua faze devin identice, iar la o temperaturi superioare punctuluiTC , nu mai exista decat o singura faza. Aceasta disparitie progresiva a uneia dintre faze pentru toate compozitiile in afara deuna, careestecompozitiacorespunzatoaremaximului curbei temperatura-compozitie (punctul C din figura) este caracteristica sistemelor studiate. Temperaturacorespunzatoareacestui maximreprezintatemperaturacriticaa sistemului, incazul defata-temperaturacriticasuperioaradesolubilitate, iar compozitia corespunzatoare compozitia critica.In anumite sisteme, precumsistemul apa-trietilamina, solubilitatea reciproca cresteodatacuscadereatemperaturii. Sistemul prezintaotemperaturacritica inferioara de solubilitate sub care sistemul este omogen pentru orice compozitie (sistemul este miscibil in orice proportie).Desemenea, s-auobservat sistemecareprezintadouatemperaturi criticede solubilitate,minima si maxima, de exemplu sistemul apa-nicotina. Aceasta comportare este mai frecventa la presiuni inalte. In figura urmatoare se prezinta trei exemple tipice pentru cele trei cazuri discutate.Fig. 5. Diagrame de echilibru l-l,T-compozitia fazelor, P=cta). sistemul fenol-apa cuT critica superioara;b). Sistemul trietilamina-apa cu T critica inferioara;c). Sistemul nicotina-apa cu T critica superioara si inferioara Aplicand conditia de echilibru termodinamic intre faze: lili2 1= , ct = P , ct = T si utilizand expresia potentialului chimic uzuala pentru amestecuri de lichide reale (stare standard component pur),se obtine:aln RT + =aln RT +lil 0ilil 0i2211 Deoarece l 0il 0i2 1=conditia de echilibru la T si P constante, ramane ca fiind egalitatea activitatilor termodinamice:1,2.. = i )XP, (T,a= )XP, (T,alililili2 2 1 1(5) sau utilizand coeficientii de activitate si aplicandpentru un sistem cu N=2:)XP, (T,X= )XP, (T,Xl1l1l1l1l1l1222 111 )XP, (T,X= )XP, (T,Xl1l2l2l1l2l2222 111 (6)1 =X+X; 1 =X+Xl2l1l2l12 2 1 1Acest sistem exprima comportamentul fazelor in echilibrusi poate fi utilizat pentru calculul echilibrelor l-l daca se cunosc functiile )XP, (T,ii.Sisteme ternare Intr-un sistemcu trei constituenti independenti (ternar), regula fazelor impune ca varianta (numarul de grade de libertate) sa fie: l = N - F + 2 = 3 - F + 2 = 5 - FDeci, se pot intalni urmatoarele cazuri:F = 1, l = 4;F = 2,l = 3; F = 3,l = 2; F = 4, l = 1;F = 5,l = 0Pentruunsistemcuosingurafaza, celepatrugradedelibertatesunt, de exemplu: T, P si doua concentratii. Reprezentarea completapentru odiagrama in acest caz necesita un grafic cu patru dimensiuni.Dacaconsideramsistemelelapresiuneconstanta,l =4-Fsi pentruF=1, trebuie sa determinam trei variabile: T si doua concentratii. Frecvent, seutilizeazagraficetriunghiulare, mai ales triunghiuri echilaterale (figura 6), de reprezentare a compozitiilor componentilor la T si P constante.Fig. 6Triunghiuri reprezentative pentru compozitia sistemelor ternare:a). triunghiul lui GIBBS; b). Triunghiul lui ROOZEBOOMIn cazul triunghiului lui GIBBS,se traseaza o retea de drepte paralele la laturile triunghiului. Compozitiaunui sistemternar oarecaresereprezintademaniera univoca cu ajutorulacesteiretele. Pentru aceasta, se presupune ca cele trei varfuri ale triunghiului corespund copunentilor puri A, B si C si ca fiecare latura corespunde sistemului binar format din componentii virfurilor ce le unesc.Interiorul triunghjiului reprezinta compozitiile sistemelor ternare.Cand se merge de lao anumita latura spre farful opus, cantitatea de component corespunzatoare creste proportional. Trecerea de la o paralela la alta, mergand de la latura opusa catre varf, reprezinta o imbogatiere in acel compus cu 10%(in figura, s-au trasat valorile din fiecare component pe inaltimile triunghiului corespunzator. Deexemplu, punctul Parecompozitiaurmatoare: 50%A, 30%B, 20%C. Compozitia poate fi exprimata in fractii molare, in fractii volumetrice sau in fractii masice.Un procedeu putin diferit propune marcarea concentratieicomponentilor direct pe laturiletriunghiului (triunghiul lui ROOZEBOOM). Astfel, compozitiasistemului este determinata prin trei segmente ale laturilor acestui triunghi: compozitia in punctul P este reprezentata prin segmentele AM=BR (20% C), MN=AQ (30% B) et CN (50% A). Ea se obtine ducand prin punctul P dreptele paralele la laturile triunghiului. Este evident ca suma celor trei segmente este intotdeauna egala cu 100%.AQ + BR + CN = MN + AM + CN = AC = 100% Conform proprietatilor triunghiului echilateral, rezulta inca doua reguli importante: punctele situate pe oricedreapta care trece printr-un varf (corespunzator unui component)al triunghiului corespundunoramestecuri ternarecarecontin ceilalti 2 componenti intr-un raport constant; astfel, dreapta BD (fig.a) corespundeunor amestecuri ternare ce contin componentiiA si C in raportul constant de 3/7; punctele situate pe o paralela la o latura au acelasi continut in componentul pur, reprezentat prin varful triunghiului opus acestei paralele.Regula parghieise aplica si sistemelor ternare, ca si celor binare. Astfel, cand un punct R (fig.b) reprezinta compozitia totala a sistemuluiternar sicand sistemul contine doua faze de compozitie S si T, raportul cantitatilor celor doua faze este invers proportional cu raportul segmentelor ce unescpunctul R si punctele S si T.Vom considera cazul unui sistem ternar in care un constituent (acetona) este total miscibilcu ceilalti doi (apa si cloroformul), care sunt total nemiscibili. Se considera un amestec apa-cloroform, care este bifazic.Cand se adauga treptat acetona in sistemul apa-cloroformcudouafaze, solubilitateareciprocaaacestoracreste pana la obtinerea unui amestec omogen. Compozitiile fazelor in echilibru devin dinceincemai apropiatepanaseegalizeaza; punctul Kcorespundeacestei egalizari a compozitiilor, adica formarii unui sistem omogen (fig. 7).Fig 7. Diagrama de echilibru l-l pentru unsistem ternar care contine doi componenti total nemiscibili. T = ct, P = ctPunctul Ksenumestepunct critic. DrepteleAA', BB"unesccompozitiilecelor doua faze in echilibru. Acestea se numesc, ca si in cazul sistemelor binare, drepte delegatura.Daca acetona serepartizeaza in modegal intrecloroform siapa, dreptele de legatura se vor dispune paralel fata de baza triunghiului. Deoarece concentratia sa in stratul de cloroform este mai mare la echilibru decat in stratul de apa, dreptelesedispunoblicinacest sistem. Curbanumitacurbabinodala, delimiteazadomeniul monofazic (inafaracurbei) decel bifazic (ininteriorul curbei). Cresterea temperaturii duce la cresterea domeniul monofazic pentru sistemele in care temperatura favorizeaza miscibilitatea reciproca a componentilor. Influenta presiunii este mai putin importanta deoarece este vorba de sisteme condensate. In figura urmatoare se prezinta curbele de miscibilitate la diferite temperaturi: T3 < T2 < T1.Fig .8. Diagrame de echilibru l-l la diferite temperaturi, P=ct intr-unsistem ternar cu solubilitate reciproca limitata adoi componentiIncazul incaredouaperechi decomponenti prezintaomiscibilitatereciproca limitata, diagramaprezintadouacurbe binodale,iarcand toti componentiisunt sunt partial miscibili, diagrama prezinta trei curbe binodale, ca in figura 9a:a) b)Fig. 9. Diagrama de echilibru l-l,P = ct, T = ct; sistem ternar cu trei componenti partial miscibiliIn cazul diagramei b) se prezinta un sistem ternar la o temperatura la care curbele de solubilitate se intersecteaza, obtinandu-se un domeniu trifazic: triunghiul DEF in care coexista trei faze lichide de compozitie constanta data de punctele D, E si F. Triunghiul este invariabil (l=0)deaorece:l = N - F = 3 - 3 = 0Domeniile II sunt bifazice simonovariante(l=1):l = 3 - 2 = 1iar regiunile I sunt monofazice si bivariante(l=2):l = 3 - 1 = 2Dinaplicareaconditiilor deechilibru, egalitateapotentialelor chimicelaTsi P constante, rezulta conditia de echilibru termodinamic in sisteme l-l:1,2,3 = i , )X,XP, (T,a= )X,XP, (T,al2l1lil2l1li2 1 2 2 1 1(7)Sauutilizand coeficientii de activitate (stare standard componentpur, concentratii exprimate in fractii molare):1,2,3 = i)X,XP, (T,X= )X,XP, (T,Xl2l1lilil2l1lili2 222 1 111 (8)1 =X+X+X ;1 =X+X+Xl3l2l1l3l2l12 2 2 1 1 1Carereprezintaunsistemdeecuatii neliniare, carepoatefi rezolvatdacase cunosc valorile coeficientilor de activitate. Legea distributiei lui NERNSTDaca la un sistem cu doicomponentipartialmiscibili(sau nemiscibili) se adauga o mica cantitate dintr-un al treilea component, acesta se va regasi in o oarecare proportie in cele doua faze dupa stabilirea echilibrului. Se spune ca al treilea constituent serepartizeaza intre cele doua faze. Daca se scrieconditia de echilibru intre faze pentru constituentul nr. 3, rezulta:2 1l3l3 Utilizandmodelul potentialului chimic, stareadereferintadilutieinfinita, scara fractiilor molare, vom scrie:

aln RT + =aln RT +l *3l *3l *3l *32211 l *3l *3l *3l *31 221- =aaln RTP) (T,K=RT-exp =aa 123l *3l *3l *3l *31 221

,`

.| (9)Ecuatia 9 reprezinta legea de distributie (sau de repartitie) a lui NERNST.K312este constanta de repartitie a componentului 3 in fazele l-l ce contin componentii 1 si 2. Valoarea sa depinde de T, P si de natura componentilor. In cazul solutiilor ideale, se poate scrie:P) (T,K=XX123l3l321(10)In anumite sisteme , moleculelesubstantei repartizatepotdisociasau asocia . In aceste cazuri, se aplica ecuatia generala:P) (T,K=X)X(123l3ml321(11)in carem este o constanta, caracteristicaunuisistem dat, la T=ct.ECHILIBRE SOLID-SOLID SI SOLID-SOLID-LICHID Pana acum s-au studiat cazurilede echilibru s-l de miscibilitate totala reciproca si de miscibilitate nula a componentilor in faza colida. In general, aceste cazuri sunt extreme. Existasistemeai caror componenti prezintaunul fatadecelalalt o miscibilitate partiala in faza solida . Este vorba despre echilibrele s-s si s-s-l. Deoareceechilibreles-snusepot puneinevidentapecaleexperimentala, acestea sunt studiate de obicei odata cu echilibrele s-l, ca echilibre s-s-l. In acest scop se utilizeaza metoda curbelor de racire. Din acesta categorie de sisteme se dau ca exemple diagramele cu punt eutectic si cu punt peritectic, si diagrama cu compus chimic.Sistemele care prezinta diagrama cu punt eutectic simpla sunt rare. Cazurile cele mai probabile sunt cele in care componentii prezinta unul in celalalt o miscibilitate partialainfazasolida. Diagramaplumb-staniuesteunexemplutipicinacest sens:Fig. 10Diagramadeechilibrus-s-l . Temperaturafunctiedecompozitiile componentilor la P=1 atm; sistemPb Sn cumiscibilitate partiala reciproca in faza solida. Domeniile din partea dreapta sistanga pe scara abciselor reprezinta regiunile solutiilorsolidealeStaniului inPlumb()respectivalePbinSn(). Fiecare regiune este limita de curbele AB si CD care indica solubilitatea maxima a unui component in celalalt in faza solida. Amesteculeutectic va fi, deasemenea, un amestec din aceste solutii solide saturate ( + ). CurbaTsn0ETPb0reprezintacurbalichidului, iar curba Tsn0BECTPb0,curba solidului. Regiunea care se afla sub curba solidului este domeniul de echilibru s-s, similar celui de echilibrul-l(cazulcu punctcritic superior). CurbeleABsi CD reprezinta variatia solubilitatii cu temperatura, a Pb in Sn, respectiv a Sn in Pb.

Curbele TSn0B si TPb0C reprezinta variatia solubilitatii solutiilor solide , respectiv ,in lichid.In punctul E (eutectic) coexista trei faze l, si ; in acest punct varianta sistemului este zero(punctul eutectic este un punct invariant):l = N - F + 1 = 2 - 3 + 1 = 0Domeniile bifazice l + , l + suntmonovariante iar domeniul lichidului, bivariant.Exemple: sistemele Cu-Ag, Zn-Cd, NaNO3-KNO3.Oaltadiagramaestediagramacupunct peritectic pentruunsistemcudoi componenti careprezintamiscibilitatepartialareciprocainfazasolida. Figura urmatoare reprezinta schema diagramei obtinuta prin metoda curbelor de racire.Fig. 11. Diagrama de echilibru s-s-l cu punct peritectic;Curbe de racireL domeniul lichiduluiL + -lichid + solutie solida ;L + -lichid + solutie solida ; + - domeniu bifazic al solutiilor solide + .P reprezinta punctul peritectic ( in care are loc transfomarea peritectica). Regiunea care se afla sub curba solidului T02BCPCT01(curba solidus) reprezinta domeniul de echilibru s-s , iarcea de deasupra , echilibrul s-l.T02PT01 este curba lichidului(liquidus)AB, CD curbele de variatie a solubilitatii reciproce a componentilor cu temperatura.Exemple: sistemele Pt-Ag, Hg-Cd, AgNO3-NaNO3, AgCl-LiCl.Deasemenea, sistemele continand un compus definit pot prezenta diagrame cu solubilitatelimitainfazasolida. Infiguraurmatoareseprezintaschemaunei diagrame de acest tip: Fig. 12 Diagrama de echilibru s-s-l; se observa formarea unui compus definit si solubilitatea sa partiala in faza solidaIn acest caz exista trei solutii solide: solutia compusului definit (corespunzator maximului pecurba) cucomponentul 1, solutiacompusului definit cu componentul2 si , solutia solida de component 1 si 2 in compusul definit.CUVINTE CHEIELegea lui RAOULT generalizata Legea lui HENRY generalizataEchilibre lichid-lichid Echilibre solid-solid-lichidPunct eutectic Punct peritecticTopire congruenta Topire incongruentaTemperatura critica de miscibilitate