In zilele noastre majoritatea populatie isi dau intrbari de felul cit de importante sunt grasimile pentru organismal uman? Sau este bine sa le consumam sau este rau? Care ar fi acele grasimi pe care ar trebui sa le consumam? Si multe intrebari de acest gen.

In prezentarea mea voi vorbi despre Grasimi si voi incerca pe parcurs sa raspund la aceste intrebari.

O1 : Voi incepe cu simpla intrebare : Ce sunt grasimile ?(parerea fiecaruia, adica personala) apoi voi da explicatie.

Grasimile sint esteri ai glicerolului si ai acizilor superiori.De asemenea sint principala sursa energetica a oragnismului.

Mentin constanta temperature corpului.Sunt reserve de energie.

Solvent pentru vitaminele liposolubile (A,D,K,E).

O2: Tipuri de grasimi:

Saturate: Grasimile saturate se gasesc in carne rosie, oua, lapte, uleiurile de cocos si palmier.Acestea sunt grasimile care tind sa se solidifice la temperature camerei.

Nesaturate: Grasimile nesaturate se gasesc in uleiuri vegetale de floarea soarelui, porumb si in peste.Ele ne dau acizii linoleic si linolenic, absolut necesari pentru organism .De asemenea se gasesc in uleiuri de masline si arahide, din care se formeaza acizii grasi esentiali omega 3s si omega 6s, care ajuta la mentinerea sanatatii pielii, parului , incheieturilor.De asemenea ei regleaza nivelul hormonilor.

O3: Exemple ale grasimilor din ambele tipuri.Rolul lor pentru organismal uman.

Saturate:

Grasimile saturate sunt principala cauza a colesterolului ridicat in sange. Acestea se gasesc in principal in produse de origine animala, cum ar fi carnea de vita, de miel, de pasare, de porc sau de vitel, iar intr-o proportie de 2% in produse lactate, unt si oua. Alimentele din plante care contin grasimi saturate contin ulei de nuca de cocos, ulei de palmier si unt de cacao. Aceste grasimi cresc colesterolul din sange

Grasimile din ou:

Grasimile din ou sunt concentrate in galbenus sub forma de emulsie.

reprezinta unul din cele mai pretioase alimente ale omului, datorita unor insusiri specifice: digestibilitate (la galbenus 100%, iar la albus 97%), conser-bilitate vitaminelor in ou, atat prin fierbere cat si prin depozitare indelungata in spatii frigorifice; continut ridicat de proteine |(13,3% pentru oul intreg, reprezentate de ovovitelina si ovo-Tvetina] si de lipide(11.6%)pntre care, glicerjde, fosfolipide (lecitina),steroli, cerebrozide, ovolecitine etcj[glucidele din ou sunt reprezentate de glucoza, manoza si galactozajj continut bogat in vitamine (A, D, B2, B6, E; prezenta unor cantitati mari de saruri minerale cu fosfor, fier, calciu; loare calorica mare (91 Cal/ou, oul de gaina; 131 Cal/ou, cel de curca; 131 Cal/ou, cel de rata si 286 Cal/ou, cel de gasca).

Ouale prezinta si o serie de dezantaje in alimentatie. Astfel, daca se abuzeaza, maresc excesul de proteine; se putrifica repede in tubul digestiv; poate fi sursa de alergie; favorizeaza dezvoltarea germenilor microbieni; pot transmite unele maladii animale. Trebuie tinut seama ca numai galbenusul poate provoca tulburari digestive sau meolice. Albusul este inofensiv.

Grasimile din lapte:

Laptele este un aliment practic complet, lipsindu-i numai fierul. Proteinele din lapte aduc aminoacizii necesari cresterii, lipidele sunt suficiente si contin vitaminele A si D, calciul este abundent.Din punct de vedere al digestibilitatii este indiferent daca se consuma cald sau rece. Trebuie absorbit in doze mici (un adult 100-200 g o data), baut incet. Se spune ca laptele este un aliment care se mananca, nu se bea. Trebuie avut in vedere ca in stomac, cazeina coaguleaza facand corp comun cu alte alimente si impiedicand atacul sucului gastric. Dupa ce se consuma lapte, trebuie sa se clateasca gura.Dezantajele laptelui in alimentatie sunt: proliferare bacter-iana importanta, aport posibil de maladii animale, exces de colesterol, da constipatie, fiind si sursa de alergie. nimic nu poate inlocui laptele ca sursa de calciu pentru organism. Desi exista calciu in cantitate crescuta si in alte alimente (legume, fructe oleaginoase, cereale), numai din lapte acest mineral poate fi absorbit si utilizat eficient. In lapte exista raportul optim calciu/fosfor = 1/3, absorbtia intestinala este de 40% (fata de 5% din vegetale), iar continutul de calciu este

semnificativ (125 mg calciu/100 ml, fata de 21 mg calciu/ 100g in soia).

Stiati ca:

pasta de dinti cea mai eficienta in lupta cu cariile este… branza si laptele. Mineralele (mai ales calciul si fosforul), proteinele si grasimea din lapte sunt factori de protectie extrem de eficienti impotriva cariilor. Laptele neutralizeaza pH-ul acid din gura, impiedica aderarea bacteriilor la smaltul dintilor si favorizeaza remineralizarea smaltului, acolo unde acesta a fost deja afectat de carii sau tartru.

Untul sau Margarina:

Diferente:

< Amundoua au acelasi numar de calorii.

< Untul are ceva mai multe grasimi saturate 8g comparativ cu 5g.

<Untul faciliteaza absorbtia multor alte nutrient provenite din celelalte alimente pe care le consumam.

<Este bogat in valori nutritive.

<Untul este mult mai gustos ca margarina si da un gust mai bun mincarurilor in care este adaugat.

<Untul exista de secole.

>Margarina este foarte saraca in valori nutritive , singurele valori pe care le are sunt adaugate.

>Margarina a aparut in ultimii 100 de ani.

>Margarina este foarte bogata in acizi grasi trans- TRIPLU RISC PENTRU BOLILE CORONARE DE INIMA.

>Margarina mareste valoarea colesterolului rau (LDL) si a colesterolului total.

>Margarina mareste riscul de cancer cu pina la 5 ori.

>Margarina scade cantitatea laptelui in sîn.

>Scade raspunsul imunitar si raspunsul insulinei.

Nesaturate:Grasimile nesaturate sunt acele grasimi care contin acizii grasi esentiali Omega 3 si Omega 6.

Exemple de grasimi nesaturate.

Un avocado conţine la fel de multe grăsimi precum un cheesburger. Marea diferenţă dintre cele două alimente este calitatea grăsimilor. Potrivit nutriţioniştilor, avocado este bogat în grăsimi "bune", spre deosebire de cheeseburger care are un conţinut ridicat de grăsimi "rele". Fructul conţine grăsimi mononesaturate, responsabile cu scădea considerabilă a nivelului de colesterol din sânge.

Nucile, alunele şi seminţele au un conţinut ridicat de grăsimi "bune". Dacă sunt mâncate corect, aceste fructe pot scădea nivelul de colesterol din sânge. Mai mult, studiile de specialitate au demonstrat că nucile protejează împotriva bolilor de inimă şi sunt o sursă bună de acizi graşi Omega 3. Un dezavantaj al fructelor oleaginoase este că au un conţinut ridicat de kilocalorii, astfel că medicii recomandă să fie mâncate în cantităţi limitate. Potrivit nutriţioniştilor, nucile tebuie mâncate proaspete, imediat după ce sunt scoase din coajă, pentru că râncezesc foarte repede.

Măslinele pot ajuta la prevenirea obezităţii, datorită conţinutului ridicat de acizi Omega 6. Alimentul este bogat în acizi graşi monosaturaţi, cunoscuţi şi sub numele de grăsimi "bune", care ajută la prevenirea bolilor de inimă, deoarece scade nivelul colesterolului din organism. Potrivit studiilor, o dietă bogată în grăsimi mononesaturate reduce acumularea de grăsime în regiunea abdominală şi îmbunătăţeşte sensibilitatea la insulină.

Peştele şi fructele de mare au un conţinut ridicat de acizi graşi Omega 3 şi Omega 6, nutrienţi esenţiali pentru buna funcţionare a inimii. Deşi fac parte din categoria grăsimilor, aceşti acizi graşi sunt responsabili cu scăderea nivelului de colesterol din sânge şi prevenirea bolilor

cardiovasculare. Nutriţioniştii recomandă ca peştele să fie mâncat de trei ori pe săptămână, în special somonul, macroul, tonul, heringul, scrumbia şi sardinele.

Uleiul de masline:

Cea mai bogata sursa de grasimi mononesaturate este uleiul de masline; din acest motiv acesta este componentul principal in dieta mediteraneana. Uleiul de masline este un suc natural care pastreaza gustul, aroma, vitaminele si proprietatile curative ale maslinelor. Totodata, acesta este singurul ulei vegetal care poate fi consumat neprocesat - proaspat presat din masline.

Uleiul de masline este foarte bine tolerat de catre stomac; potrivit studiilor, acesta previne aparitia ulcerului gastroduodenal si gastrita, si, totodata, stimuleaza secretia bilei si a hormonilor pancreatici intr-un mod mai natural si mai eficient decat medicamentele prescrise. Prin urmare, acest ulei scade incidenta aparitiei calculilor biliari.

O3:Cum ne hranim?

Ce grasimi sa mancam?

De preferat peste gras (sardine, hering, somon, macrou), ficat (de ierbivore, de cod, de pasari crescute pe pamant, fara chimicale), creier si maduva de ierbivore hranite cu

iarba proaspata, oua de la gaini de tara (galbenusul e partea valoroasa), seminte(in, canepa, dovleac, chia), nuci, alune de padure, avocado (greu de gasit bio dar merita), carne grasa (oaie, porc), lactate grase fermentate din lapte crud (iaurt, branza), icre, nuca de cocos. Paradoxal, una dintre cele mai sanatoase surse de grasimi sunt fructele de padure, prin samburii lor.

Pentru ca e foarte greu sa asiguri grasimile sanatoase doar din dieta exista si suplimente nutritive care o pot completa, in functie de obiectivele tale: Omega 3, Omega 3-6-9, CLA, Lecitina, MCT Oil, Ulei de germeni de grau, Ulei de nuca macadamia, Ulei de seminte de in organic. Pot fi comandate pe suplimente.ro, in categoria Grasimi Sanatoase.

Ce grasimi sa mancam cu masura (ocazional)?

De mancat cu masura: slanina, carnati, unt, omleta, masline, uleiuri vegetale sanatoase, lapte de cocos si orice alte grasimi altminteri sanatose, dar care vin procesate, la borcan, la cutie sau in forme diferite de cele naturale.

De ce grasimi sa ne ferim?

De evitat tot ce inseamna grasimi procesate, rafinate, denaturate, arse: prajeli (inclusiv nuci, alune, seminte prajite fara ulei), margarine, mezeluri, “gratare”, dulciuri,

produse de patiserie, inghetata, pizza, sosuri (contin si multi aditivi cu potential toxic), O serie de uleiuri vegetale sunt promovate drept “grasimi sanatoase”, dar as recomanda ca uleiurile sa fie cea mai mica parte din dieta, selectate atent si pastrate la rece si la intuneric. Includ aici si grasimile/uleiurile ascunse prin alte alimente, cititi cu atentie etichetele!

Un aport crescut de grasimi (si proteinele care vin cu ele) se contrabalanseaza cu un aport crescut de vegetale crude, alcalinizante, bogate in vitamine, minerale, antioxidanti. Hidratarea este esentiala, masticatia de asemenea (chiar si digestia grasimilor incepe in gura). La nevoie te poti ajuta cu lecitina, enzime digestive, taurina (ajuta eliminarea toxinelor).

Boli:Obezitatea nu este numai o problema estetica ci in primul rand o tulburare de nutritie caracterizata prin sporirea greutatii corporale mult peste nivelul greutatii ideale, cu ample consecinte asupra starii de sanatate. Aparitia obezitatii influenteaza aspectul fizic al persoanei dar si starea ei psihica. Excesul ponderal genereaza numeroase complicatii: diabet zaharat, afectiuni cardiace

si cerebro-vasculare, hipertensiune arteriala, apnee de somn, tulburari locomotorii. Desi obezitatea este considerata o afectiune complexa nutritional-metabolica exista numeroase modalitati de tratament.

Cauze

Foarte multi factori contribuie la instalarea obezitatii, care apare atunci cand echilibrul energetic este dezechilibrat, adica energia acumulata (numarul de calorii) prin alimentatie este mai mare decit energia cheltuita.

Colesterolul:

Deseori auzim vorbindu-se de colesterol si de influenta pe care el il poate avea asupra organismului. Vedem persoane care urmeaza un regim alimentar strict si care traiesc cu permanenta grija de a masura nivelul lui. Vom avea oare si noi in viitor astfel de probleme? Ce reprezinta de fapt?

Colesterolul este un alcool policiclic de care se leaga acizii grasi, devenind astfel o grasime care se intalneste in aproape toate alimentele de origine animala. El este transportat prin intermediul sangelui in asociatii moleculare cu proteinele (lipoproteine).

Cantitatea totala de colesterol din organism este de aproximativ 145 de gr.

Majoritatea se gaseste in membranele celulare, unde actioneaza ca un agent stabilizant. Aproximativ o treime se gaseste in membranele sistemului nervos - creier, maduva spinarii. Restul participa la formarea acizilor biliari, produe hormoni sexuali si ajuta la formarea vitaminei D.

Organismul isi fabrica singur colesterolul necesar si nu are nevoie de nici un aport alimentar de acest fel. Daca alimentele mancate contin o cantitate prea mare de grasimi colesterolul incepe sa se depuna pe vasele de sange, ceea ce duce la ingustarea arterelor. In final se poate ajunge pana la anghina pectorala sau infarct miocardic.

Colesterolul crescut peste valorile normale este un factor de risc important care anunta, uneori cu ani inainte, dezvoltarea unor boli cardiovasculare si cerebrale. Colesterolul se depune pe interiorul peretilor vaselor de sange formand placi de aterom si ingusteaza vasul, scazand astfel debitul de sange in teritoriul irigat de respectivul vas. De aceea nu mai ajunge suficient oxigen la tesuturi, fenomen cunoscut sub numele de ischemie.

Acest lucru se intampla cu precadere tesuturilor mari consumatoare de oxigen, cum sunt creierul si inima. De aceea, colesterolul crescut este factor de risc mai ales pentru accidentul cerebral vascular si pentru cardiopatia ischemica, dar si pentru alte numeroase afectiuni.

Nivelul optim de lipoproteine cu densitate mica este de 160 mg/dl pentru un adult tanar. Este bine ca aceste lipoproteine sa se gaseasca in cantitate cat mai mica.Nivelul optim de lipoproteine cu densitate marea este de 45 mg/dl pentru barbati si in jur de 55 mg/dl pentru femei. Este bine ca aceste lipoproteine sa se gaseasca in cantitate cat mai mare.

Ce influenteaza colesterolul

In realitate, lucrurile sunt putin mai complicate, pentru ca exista un "colesterol bun" (numit HDL-colesterol) si un "colesterol rau" (numit LDL-colesterol). Riscul de aparitie al placilor de aterom dep

inde mai ales de raportul dintre colesterolul bun si cel rau.

De ce creste colesterolul? Exista doua mari cauze: o predispozitie mostenita genetic si alimentatia nesanatoasa. De foarte multe ori cele doua cauze

coexista, adica nu numai ca exista predispozitia mostenita, dar se mostenesc si proastele obiceiuri alimentare, fapt cu grave urmari mai ales in conditiile epocii moderne, caracterizata mai degraba de sedentarism, desi isi spune "a vitezei". Celor care imi spun ca "Bunica manca in fiecare dimineata o halca de slana si a trait 90 de ani", eu le amintesc ca bunica respectiva, dupa acest mic dejun mergea cu furca in spinare la camp, nu mergea cu masina la birou.

Trebuie spus ca nici un aliment vegetal nu are nici un pic de colesterol. De aceea la vegetarieni riscul de crestere al colesterolului este neglijabil. Colesterol gasim numai in alimente de origine animala si cu precadere in urmatoarele trei: carnea grasa, galbenusurile de ou si smantana. Cele care se stiu predispuse sau care deja au colesterol crescut ar face bine sa elimine aceste produse din alimentatie. olesterolul alimentar provine in exclusivitate din produse animale: galbenusul de ou, produse lactate nedegresate, carne, untura si slanina.

Colesterolul depinde si de echilibrul energetic, reflectat de greutatea corporala, de varsta, de activitatea fizica, de nivelul hormonului estrogen (femei). Activitatea fizica sustinuta consuma acizii grasi si previne acumularea lor in ficat.

Colesterolul devine din ce in ce mai periculos pe masura ce inaintam in varsta. Acest lucru nu depinde neaparat de greutatea corporala pe care o luam, desi la persoanele grase metabolismul este alterat si, prin urmare, riscul este mai mare.

La femeile aflate la menopauza cantitatea de colesterol creste datorita lipsei hormonului estrogen.

Foarte mult (aproape 50% din cazuri) conteaza si mostenirea genetica.

Tratament

Respectarea unui regim alimentar strict. Acesta este recomandat de medic si consta in principal in reducerea alimentelor care contin colesterol. Aste vorba in primul rand de produsele animale.

Doua plante folosite mult drept condimente au proprietatea de a scadea semnificativ colesterolul: usturoiul si cimbrul. Dintre fructe, cel mai mult merele au acesta proprietate (un proverb englez spune: "An apple a day keeps the doctor away".) In cazul in care regimul

singur, respectat timp de trei luni, nu este suficient pentru mentinerea sub control a valorilor colesterolului este necesara prezentarea la medic pentru un consult. Dintre metodele naturiste, cel mai mare succes il are fitoterapia in aceasta privinta.O problema neasteptat de complicata o constituie notiunea de "colesterol normal". Potrivit conceptiei clasice, limita maxima admisa a colesterolului in sange este de 280 mg /100 ml, cu mentiunea ca intre valorile de 260 si 280 este "intervalul de atentie": chiar daca inca nu putem vorbi de hipercolesterolemie, persoana respectiva ar face bine sa tina o dieta sanatoasa si sa repete dozarea o data la 6 luni. In ultimii ani, ca urmare a presiunii unor firme de medicamente (care vand medicamente care scad colesterolul, de regula scumpe si cu numeroase reactii adverse) s-a ajuns sa se coboare valoarea colesterolului considerata normala, astfel incat un mai mare numar de persoane sa fie invitate sa cumpere aceste pastile.

Poate cel mai important aliment care scade riscul aparitiei placilor de aterom, mai important chiar decat regimul vegetarian, este pestele. In Romania se mananca mult prea putin peste fata de cat ar trebui si fata de alte tari cu care facem mereu comparatie. Nimic nu este mai important decat consumul regulat de peste (minimum 2

kg pe saptamana) pentru mentinerea unor valori adecvate ale colesterolului. Aceasta deoarece pestele contine "colesterol bun", care se opune asimilarii "colesterolului rau". De aceea in materie de colesterol avem paradoxul pestelui: cu cat este mai gras (somn, somon etc) cu atat este mai sanatos. Rar am intalnit persoane carora cu adevarat sa nu le placa pestele. De obicei, principala obiectie este legata de cantitatea mare de manopera necesara prepararii. Eu imi sfatuiesc pacientii ca, de cate ori ies la un restaurant, sa deschida meniul la capitolul "preparate din peste".

Alimente recomandate:- Alimente cu continut scazut in grasimi saturate: uleiuri vegetale, fructe, legume, cereale, produse lactate cu continut scazut in grasimi.- Alimente cu grasimi nesaturate: ulei de masline, ulei de soia si de floarea soarelui.- Alimente cu cantitate scazuta de colesterol: orice alimente de origine vegetala.

Alimente nerecomandate:- carne rosie, organe, mezeluri, oua , maioneze, creme, dulciuri rafinate.- alimente cu continut crescut de grasimi saturate: unt, grasime, frisca, smantana, slanina

Sustinerea unei activitati fizice regulate, dar nu una care sa duca la epuizare fizica. S-ar putea face in fiecare zi o plimbare de jumatate de ora.

Reducerea greutatii corporale atunci cand colesterolul crescut este insotit si de o greutate mai mare decat cea normala. Se poate obtine prin exercitii fizice si printr-o alimentatie saraca in calorii.

Controlarea altor factori care cresc riscul cardiovascular, cum ar fi fumatul.

In concluzie, un regim bazat pe cat mai multe vegetale este binevenit, incat sfatuim pe oricine are colesterol crescut sa tina cat mai multe zile de post. Cu dezlegare la peste.

CONCLUZIE:Ca concluzie: dupa cercetarile ce leam facut am ajuns la concluzia ca Grasimile sunt si dusmani si prieteni ai omului.Am inteles ca grasimile sunt atit bune pentru organism cit si nefavorabile.

De asemenea am desprin concluzia ca trebuie sa avem limita in ceea ce mincam mai ales cu grasimile, adica sa fim atenti cita cantitate de grasimi ar trebui sa mincam.Sa fim atenti la ceea ce cumparam deoarece conteaza ceea ce mincam.

Noi suntem ceea ce mincam.!