IMPORTANŢA PH-ULUI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI

MEDICINA

Autor: Fortuna ValeriaClasa: a X-a ,,C,,

Liceul Teoretic ,,Mihail Sadoveanu,,

CUPRINS

- Noţiuni generale de pH- Măsurarea pH-ului - pH-ul în practică- pH-ul si corpul omenesc- pH-ul şi viaţa sănătoasă- Aplicaţii ale pH-ului

CE ESTE PH-UL?

În anul 1909 Söre Peter Lauritz Sörensen (1868-1939) Prin definiţie potenţialul de hidrogen (pH)

a introdus noţiunea de pH sub denumirea este pH=-logCH+ unde CH+ este

de potenţial de hidrogen. activitatea ionilor de hidrogen.

Soluţiile acide au pH cuprins între 0-7. Soluţiile bazice au pH cuprins între 7-14.Soluţiile cu pH=7 nu sunt nici acide nici bazice, sunt neutre. Apa pură la temperatura de 250°C are pH=7.

NOŢIUNI GENERALE DE PH

- pH-ul este o valoare numerică pe o scală de la 0 la 14 care arată din punct de vedere chimic gradul de aciditate sau de alcalinitate a unei soluţii. Valoarea 7 a pH-ului indica o soluţie neutră, pH-ul cu valoarea sub 7 indica o soluţie acidă, iar cel peste 7 reprezintă o soluţie bazică.

- Din punct de vedere matematic, pH-ul este egal cu logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentraţiei molare al ionilor de hidroniu, H3O+ si se numeşte potenţial de hidrogen.

pH= -lg[H3O+ ] sau pH= -lg[H+]

PH-UL ÎN PRACTICĂ

În practică, pH-ul se determină cu ajutorul indicatorilor acido-bazici. Indicatorii acido-bazici sunt substanțe care își modifică culoarea într-un interval foarte mic de pH. Zona în care un indicator își schimbă culoarea se numește zonă de viraj.

Exemple:

Fenolftaleina:

zona de viraj: pH = 8 – 10

Metiloranj :

Zona de viraj: pH = 3 - 4

• Zonele de viraj ale indicatorilor

MĂSURAREA PH-ULUI

Măsurarea pH-ului se poate realiza prin 2 metode: a) Metoda colorimetricab) Metoda electromagnetică

a) Prima metoda constă în introducerea hîrtiei indicatoare in soluţia al cărei pH dorim să-l aflam. Hîrtia de pH este poroasă si îmbibata cu o soluţie ce conţine un amestec de indicatori coloraţi. O picatură de substanţă cu pH necunoscut colorează hîrtia, iar culoarea obţinută se compară cu o scală de culori caracteristice pentru diferite valori ale pH-ului.

MĂSURAREA PH-ULUI

- b) A doua metodă constă în utilizarea unui pH-metru şi se bazează pe existenţa a doi electrolizi: un electrod de lucru (indicator) şi un electrod de referinţă.

- - Există variante de pH-metre cu un singur electrod ce poate îndeplini ambele funcţii. Măsurarea pH-ului se realizează atunci cînd potenţialul electrodului de lucru variază, în timp ce potenţialul electrodului de referinţă ramîne constant.

-

pH – metru cu 2 electrozi

pH – metru cu un electrod

SET COMPLET DE MĂSURARE A PH-ULUI

PH-UL ÎN CORPUL OMENESCToate procesele vitale din organism se

desfăşoară la valori exacte ale pH-ului.

Sîngele uman are pH-ul între 7,38 si ,52. De aceea, el este uşor bazic şi în aceste condiţii celulele sîngelui îşi pot îndeplini funcţiile lor.

Dacă pH-ul sîngelui îşi modifică valoarea, există riscul morţii:

- prin comă, dacă pH-ul este mai mic de 7;

- - prin tetanizare, dacă pH-ul este mai mare de 7,8;

(tetanie- contracţie puternică involuntară a muşchilor)

ROLUL PH-ULUI ÎN ALIMENTAŢIE

Pentru a ne menţine starea de sănătate , avem nevoie de alimente care să conţină cele trei categorii de macronutrienţi: proteine de origine vegetală si animală, carbohidraţi şi lipide .

În plus, organismul nostru mai are nevoie de vitamine şi minerale.Necesarul zilnic din aceste substanţe îl obţinem printr-o dietă foarte diversificată ,compusă din carne, legume, cereale, lactate, fructe,dulciuri

Sucul gastric, sîngele, vinul, carnea, legumele sau fructele, într-un cuvînt, orice substanţă din mediul intern sau extern poate fi calificată din punct de vedere chimic drept alcalină sau acidă.

PH-UL IN ALIMENTATIE Există alimente acidogene, care scad pH-ul.Citricele sunt acide, dar după

ce sunt digerate au un efect alcalin asupra mediului intern. Nu sunt acidogene, ci din contra, alcaline.Lamîile şi portocalele scad aciditatea mediului intern.

Produsele de origine animală au un efect acid asupra organismului din cauza proteinelor pe care le conţin. Unele grăsimi au de asemenea efect acidifiant asupra mediului intern.

Foarte multe băuturi carbogazoase(de tip cola) conţin acid fosforic şi de aceea , consumate în cantităţi mari, de peste doi litri zilnic, au efecte puternic acidifiante asupra mediului intern al organismului. O altă categorie de alimente acidogene sunt carbohidraţii rafinaţi, prelucraţi în exces, de tipul zaharozei sau glucozei.

SĂNĂTATEA NU ESTE TOTUL, DAR FĂRĂ SĂNĂTATE TOTUL ESTE NIMIC!

Dacă pH-ul devine acid, apar bolile şi demineralizarea, deoarece neutralizarea acizilor se face cu epuizarea rezervelor de minerale din organism. Aciditatea mărită este o consecinţă a consumului exagerat de carne, făină albă, zahăr, ulei rafinat, cereale modificate.

Soluţia: consumul de legume crude şi fierte, sucuri naturale, supe, cartofi, migdale, suplimente cu calciu şi magneziu, detoxifierea organismului de cel puţin doua ori pe an, exerciţii fizice. Printr-o bună oxigenare putem trăi mai mult, mai activ, mai sănătos!

APLICAŢII ALE PH-ULUI

Un număr important de procese tehnologice, în diferite domenii ale industriei, sunt influenţate de valoarea pH-ului mediului de reacţie.

Industria cosmetică : creme, şampoane, săpunuri cu pH inferior valorii 7; Industria berii : pH are valoarea 5,1 numai aşa bere este limpede; În agricultură : măsurarea pH-ului solurilor este adeseori foarte utilă în

practică şi în cercetările agrochimice; Identificarea ploii acide : Ploaia acidă este o formă de poluare atît

a aerului cît şi a apei definită ca fiind orice tip de precipitaţie ce are un nivel al acidităţii mai ridicat decît cel al unei precipitaţii nepoluate. În general, pH-ul de 5,6 a fost folosit drept bază de referinţă în identificarea ploii acide, deşi această valoare nu a fost acceptată de mulţi cu usurinţă. Interesant este faptul ca 5,6 este valoarea pH-ului dioxidului de carbon în raport cu apa distilată. Deci, orice precipitaţie care are o valoare a pH-ului mai mică decît 5,6 este considerată precipitaţie acida.

În industria farmaceutică : ex. aspirina tamponată ce are pH = 8;

,,REŢETA PENTRU STĂPÎNIREA CHIMIEI,,

► Denumirea experimentului: studierea chimiei.

► Substanţe folosite: 50 ml noţiuni de chimie, 70 g bunăvoinţă, o panglică de conştiinţa, hărnicie pentru eprubetă, catalizatorul "determinare".

► Ustensile folosite: mojar, cristalizor, eprubetă, spatulă, bec Teclu.

► Mod de lucru: Se spală eprubeta cu "hărnicie". Se adaugă în eprubetă, peste resturile de hărnicie jumatate din bunăvoinţă şi 40 ml de noţiuni de chimie. Soluţia obţinută se încălzeşte la flacară mică. Într-un mojar se mărunţeşte foarte bine restul de bunăvoinţă. Panglica de conştiinţă se arde în flacără albastră şi substanţa rezultată se pune în cristalizor. Peste aceasta se pune restul de 10 ml noţiuni. Se adaugă catalizatorul şi se aşteaptă mult și bine până să reacționeze. Peste "produsul" de reacție se pune bunăvoință mojarată și se amestecă încet până când se obține o pastă.    Observații: Este indicat să consumați de trei ori pe săptămână pasta obținută unsă pe pâine arsă și să înghițiți câte o picătură din soluția fierbinte în fiecare weekend.