7/23/2019 Chiar aşa

http://slidepdf.com/reader/full/chiar-asa 1/3

Chiar aşa, de ce îşi dau oamenii cadouri unii altora? În fond, cum e vorba populară, „dacă dai, n-ai”. Ai dat ceva dintr-al tău - rămâi tu cu mai puin! prin urmare, „a da” - cel puin dintr-o per"pectivăeconomică - pare ceva contraproductiv. #i totuşi, oamenii continuă "ă „dea”. Au tot dreptul "ă "e

 întrebe cercetătorii ştiinifici$ la ce folo"eşte "peciei umane ace"t obicei, atât de ră"pândit, atât devechi şi de bine înrădăcinat? Ce rol a avut el la începuturi, în copilăria omenirii, de ce a apărut şi "-a

meninut, cum a a%utat el "upravieuirii, luptei pentru e&i"tenă? '&i"tă a"upra "ubiectului opinii alemai multor cercetători, care încearcă "ă lămurea"că tainele ace"tui comportament cultural.

(nul dintre cei mai cuno"cui cercetători care au anali)at e&ten"iv ace"t fenomen e"te un "ociolo*,antropolo* şi etnolo* france), +arcel +au"" /0-1234, con"iderat de conaionalii "ăi „părinteleantropolo*iei france)e”. 'l a dedicat ace"tui a"pect un amplu articol mono*rafic$ Essai sur le

donEseu despre dar 4, apărut în 105.

Marea contribuţie a lui Mauss la dezvoltarea ştiinţelor sociale este reprezentată, în

primul rând, de conceptul inovator - elaborat de el - de fapt social total: Maussconsidera că un fapt social este întotdeauna pluridimensional (având dimensiuni

economice, culturale, religioase, simbolice, juridice etc! şi nu poate " niciodată redus la

unul singur dintre aceste aspecte #ra preocupat să înţeleagă realităţile în totalitatea

lor$ de aici, acest concept al faptului social total - deci o viziune integrată, de ansamblu

Cum e"te vă)ut din acea"tă per"pectivă faptul "ocial al oferirii de daruri? 6er"pectiva lui +arcel+au"" "e "pri%ină pe opo)iia dar7contra-dar.

Cu a%utorul unor e&emple referitoare la diver"e culturi, +arcel +au"" "u"ine că darul contra-darulcreea)ă, în *rupurile umane, o "tare de dependenă reciprocă, iar ace"ta permite meninerea - "au

re-crearea permanentă - a le*ăturii "ociale.

Cu acea"tă vi)iune, +au"" "-a îndepărtat de ideolo*ia dominantă a vremii - anii 103 - când începuturile mondiali)ării comerului şi tran"porturilor "u"inu"eră ră"pândirea unei orientări caretindea "ă e&plice multe fenomene comple&e pe ba)e pur economice. +au"" "u"inea că fenomeneleeconomice nu pot fi di"ociate de alte a"pecte ale vieii "ociale, iar din ace"t punct de vedere, nicioferirea şi primirea de daruri nu puteau fi redu"e la un "implu troc "au comportament calculat, dictatde intere"e materiale. 'conomiile "ocietăilor aşa-)i" primitive nu erau doar economii de "ub)i"tenă"au ver"iuni "impli"te ale economiei de piaă, iar oferirea şi primirea de daruri nu erau doar fapteeconomice, ci aveau dimen"iuni multiple, îmbrăcând a"tfel a"pectul de fapt "ocial total. 8arul şi

contra-darul deveneau elementele unei le*ături comple&e, care permite "ocietăilor re"pective "ăe&i"te. 9chimbul de daruri nu e"te o "implă operaie economică, ci o materiali)are a relaiilor "ociale.

:ar ace"te relaii, cel puin în formele lor tradiionale, "unt *uvernate de un cod foarte "trict de re*ulicare "tabile"c detaliile actelor de a da, de a primi şi de a da înapoi. ;efu)ul de a da "au de a primiori e"chivarea de la îndeplinirea obli*aiei de reciprocitate "ă dai la rândul tău4 repre)entau încălcări*rave ale re*ulilor, putând determina o alterare "au rupere a raporturilor "ociale.

7/23/2019 Chiar aşa

http://slidepdf.com/reader/full/chiar-asa 2/3

(n a"pect important di"cutat de cercetătorii fenomenului e"te relaia de dependenă şi „raportul defore” dintre cel ce dă şi cel care primeşte. A da e&primă întotdeauna o "uperioritate a donatorului şicreea)ă o obli*aie, o „îndatorare” a celui care primeşte. 8arul şi contra-darul creea)ă întotdeauna ole*ătură "ocială şi, totodată, marchea)ă o diferenă "ocială. 6oate că aici îşi are ori*inea tendinaunor per"oane - tendină contraproductivă în condiiile "ocietăii de a)i - de a oferi întotdeauna, ca

ră"pun" la un cadou primit, unul mai co"ti"itor. '"te nu numai o încercare de a „"tin*e” datoriare"imită p"iholo*ic, ci şi de a căpăta, măcar temporar, un fel de "uperioritate a"upra celui care le-adăruit cadoul iniial.4

#i ali cercetători au "tudiat ace"t comportament, fa"cinai de fenomenul oferirii de daruri ca fapt"ocial! printre aceştia - <roni"=a> a"per +alino>"@i -104, antrolopo*, etnolo* şi "ociolo*en*le) de ori*ine polone)ă, şi Bran) <oa" 2-104, antropolo* american de ori*ine *ermană.9pre deo"ebire de +arcel +au"", aceşti doi "pecialişti au întreprin" "tudii inten"e pe teren,

cercetând la faa locului diferite fenomene "ociale în "ocietăile tradiionale şi anali)ând, printrealtele, darul.

• %n obicei studiat mult de antropologi a fost aşa-numitul  potlatch, un obicei

practicat de nativii americani de pe coasta de vest a &tatelor %nite şi

'anadei Potlatch era un ceremonial marcat de dansuri, cântece, ospeţe şi de

oferirea de daruri, ce avea ca scop redistribuirea posesiunilor materiale dar,

 încă şi mai mult, obţinerea de prestigiu social #venimentul era găzduit de un

membru avut şi marcant al unui trib (o căpetenie!, care invita un număr mare

de oaspeţi, pe care nu numai că îi rănea în timpul celor câteva zile de

bencetuială, ci le oferea şi daruri 'u cât erau mai numeroase şi maivaloroase acestea, cu atât sporea prestigiul celui care le oferea )nainte de

venirea europenilor în *merica, darurile constau mai ales din produse

comestibile, ambarcaţiuni (tip canoe!, uneori sclavi$ ulterior, au început să "e

oferite şi pături, obiecte de aramă şi alte bunuri manufacturate #ra un mod

de a menţine relaţiile ieraice în cadrul clanului sau între diferite clanuri, sate

ori triburi +a sfîrşitul secolului la -lea, potlatch a fost interzis prin lege în

'anada şi &tatele %nite ale *mericii, la presiunea agenţilor guvernamentali şi

a misionarilor creştini, care îl considerau un obicei contraproductiv, generator

de risipă şi contrar valorilor civilizaţiei de tip occidental *bia în anii ./01

interdicţia a fost ridicată 2uţinii reprezentanţi ai nativilor americani care maitrăiesc azi în *merica de 3ord mai celebrează uneori potlatch ca un semn de

ataşament faţă de tradiţiile lor

 

• 4 altă tradiţie mult studiată este Kula, un sistem ceremonial de scimb de

bunuri întâlnit la unele populaţii din 3oua 5uinee şi descris pentru prima oară

de Malino6s7i la începutul secolului .8 comunităţi insulare (cuprinzând

7/23/2019 Chiar aşa

http://slidepdf.com/reader/full/chiar-asa 3/3

mii de persoane! participă la 9cercul ula;, care implică oferirea<primirea

anumitor obiecte între conducători ai unor populaţii de pe diferite insule, ceea

ce presupune călătorii pe mare pentru înmânarea lor # vorba despre lucruri

fără utilitate practică (brăţări şi coliere!, dar cărora li se acordă o valoare

simbolică şi ceremonială =aptul că e vorba despre lucruri care nu sunt de

interes practic arată că semni"caţia simbolică şi cea socială sunt cele carecontează )ntregul sistem e foarte comple>, guvernat de reguli e>trem de

stricte, sub toate aspectele: cine are voie să dea şi ce anume, cui i se dă,

după cât timp, în ce fel poate cineva să ajungă să participe la Kula, ce

atitudine trebuie să aibă cel ce dă şi cel care primeşte în momentul înmânării

darului etc 3imic nu este lăsat la voia întâmplării, deoarece miza este foarte

mare: întărirea statutului şi a autorităţii liderilor, menţinerea unui sistem de

alianţe, a reţelei de relaţii sociale comple>e, care asigură la nevoie

supravieţuirea Kulaeste un e>emplu care ilustrează foarte bine diferenţa

dintre oferirea<primirea de daruri şi un scimb de bunuri cu scop strict

economic (troc! * oferi şi a primi daruri nu ţine de împlinirea unor nevoimateriale, este ceva mult mai vast şi mai complicat, ţinând de natura omului

ca "inţă socială

+au"" a fo"t intri*at de comple&itatea şi mai ale" de ri*oarea ace"tor coduri "ociale carere*lementea)ă "i"temul darurilor în "ocietăile „primitive” "tudiate de el. 8e e&emplu, ce anumealimentea)ă obli*aia de reciprocitate? 8acă a primit un dar de la D, de ce trebuia D "ără"pundă şi el printr-un dar oferit lui ? În fond, nu e&i"ta nicio le*e "cri"ă, niciun contract formal,toate ace"te re*uli erau tacite şi totuşi obli*aia de reciprocitate era re"imită de toi cei implicai.:pote)a e&plicativă propu"ă de el "e lea*ă ceea ce populaia maori din Eoua Feelandă, unde e&i"tăun obicei tradiional a"emănător, numit koha, centrat pe oferirea de daruri4 numea hau - „"piritul

lucrurilor”. Ace"t „"pirit al lucrurilor” e"te cel care obli*ă pe primitor "ă ră"pundă, la rândul lui, printr-un dar. 6entru că, în ace"t "i"tem de credine, un dar, chiar dacă e un obiect, nu e"te un "implulucru neîn"ufleit, ci poartă în el un anumit tip de ener*ie ce provine de la cel care l-a dăruit. Chiar date, lucrurile continuă, totuşi, într-un fel, "ă-i aparină celui care le-a dăruit. #i a"tfel, e&plicăantropolo*ul france), a dărui cuiva ceva în"eamnă a-i dărui, într-un fel, o fărâmă din tine în"ui. :ar *ândind aşa, obli*aia de a ră"punde darului cu un dar devine într-adevăr pre"antă.' o ipote)ă. 8ar e&plică într-un mod intere"ant - şi chiar emoionant - de ce continuăm "ă facemdaruri, de ce acordăm o atât de mare importană ace"tui fapt, de ce cadourile ne bucură chiar dacănu aveam nevoie de lucrul re"pectiv şi de ce dăm atâta în"emnătate inteniei „intenia contea)ă”4,chiar dacă darul nu ne place în mod deo"ebit. ' o "trăveche şi e"enială tră"ătură a omului dorina

de a "trân*e şi con"olida le*ăturile cu cei din %urul "ău, dând ceva de la el - iar darul, fie el material"au imaterial, e"te impre*nat de ace"t "pirit şi e"te e&pre"ia ace"tei „dăruiri” a propriei per"oane.