ACADEMIA NATIONALA DE INFORMATIISTUDII UNIVERSITARE DE MASTERATManagementul informatiilor in combaterea terorismuluiTRANDAFIR LENUTA – COD 086SERIA 2008 -2010- I.STEFANUT -

CHESTIONAR

1. Deşi există numeroase definiţii ale terorismului, niciuna nu este universal acceptată.a) Care anume consideraţi a fi principala cauză? Dar, efectul?b) Credeţi că este posibil să se obţină "unanimitate"? Dacă da, în ce condiţii?

a) Deşi aflat de multă vreme în atenţia juriştilor, terorismul nu a putut căpăta totuşi o definiţie juridică universal valabilă. Dificultatea provine în primul rând din faptul că terorismul nu s-a putut defini ca fenomen în esenţa sa. Dificultatea definirii terorismului este o problemă de percepţie culturală, politică şi socială a actului de violenţă şi a scopului politic urmărit prin teroare.Încercările de a înlocui doar cuvântul teroare prin alte cuvinte ca: spaimă, intimidare, teamă, groază, nu exprimă întotdeauna acelaşi lucru, nu au fost şi nu vor fi niciodată suficiente pentru a contura o noţiune cât mai ilustrativă a definiţiei. Apoi este de observat că terorismul este în primul rând o metodă de acţiune, o modalitate de punere în execuţie a unei activităţi infracţionale prin teroare, violenţă, intimidare, metodă adesea confundată cu însăşi infracţiunea. În vremurile noastre, în limbajul curent, numim terorist un partizan al violenţei, ca metodă, fie într-o luptă politică, fie pentru alte scopuri. Amânarea, temporizarea noţiunii de terorism se datorează, în principal, punctelor de vedere diferite şi, mai ales, al imixtiunii politicului în resortul dreptului, existând opinanţi influenţi care susţin lupta pentru eliberare naţională şi anticolonială, drept acţiune cu caracter terorist.

b) Nu, deoarece terorismul nu este un fenomen uşor de definit, mult mai uşor este să-l descrii. Modul în care este perceput depinde foarte mult de cel la care ajung informaţiile şi de modul cum este privit în comunitatea din care face parte, de modul în care este prezentat de mass-media. Diversitatea formelor sub care apare îl face şi mai dificil de catalogat.

2. Potrivit legislaţiei comunitare1, scopurile teroriste vizează: Intimidarea gravă a populaţiei; forţarea în mod ilegal a unui guvern sau organism internaţional să acţioneze sau să se abţină de la a acţiona într-un anumit sens; destabilizarea gravă sau distrugerea structurilor fundamentale politice, constituţionale, economice sau sociale ale unei ţări sau organizaţii internaţionale. Pornind de la acestea:

a) "Intimidarea gravă a populaţiei" poate fi doar scop sau poate deveni şi un mijloc de realizare a scopului terorist? în ce situaţie?

b) Cum aţi putea descrie, pe scurt, "mecanismul" prin care se urmăreşte "destabilizarea gravă (...) a structurilor fundamentale politice, constituţionale, economice sau sociale ale unei ţări (...)"prin "intimidarea gravă a populaţiei"?

a)"Intimidarea gravă a populaţiei" poate fi şi scop şi mijloc cel mai concret exemplu fiind faptul că a devenit un mijloc şi o metodă de acţiune chiar şi pentru organizaţiile şi grupările ce pretind a avea un caracter religios. Multiplicarea fără precedent a sectelor de diferite orientări, care, sub mantiile mistice în care se înconjoară, se dedau în fapt la comerţul cu droguri, speculaţii financiare şi imobiliare este însoţită de acte de răfuieli şi concurenţă între acestea, violenţa şi terorismul fiind metodele cel mai adesea utilizate. Practic oamenii sunt influenţaţi să acţioneze astfel fiind convinşi că acţionează în numele credinţei.

b)„Mecanismul” cred că este unul simplu şi anume se recurge la diferite practici motivaţionale şi manipulative în special cu oameni care trăiesc la limita posibilităţilor şi a oamenilor cu un nivel de pregătire mai puţin ridicat deoarece sunt cel mai uşor de influenţat fiindu-le promise diferite recompense băneşti şi materiale. În esenţă, terorismul este neîndoielnic şi un război psihologic, dar realitatea lui este mult mai complexă, el este rezultatul unui summum de factori care nu pot fi în mod simplist separaţi. El este expresia radicală a unui conflict.

3. În abordarea subiectului legat de atacurile teroriste din afara Uniunii Europene în care interesele UE au fost afectate, în Raportul privind Situaţia şi Tendinţele Terorismului din Uniunea Europeană (TE-SAT 20072) se menţionează că ”deosebirile dintre atacurile legate de insurgenţă, terorism şi chiar crimă organizată devin din ce în ce mai puţin vizibile în Afganistan şi Irak".

-în raport cu aceasta, cum interpretaţi definiţia inclusă în acelaşi document, potrivit căreia "Terorismul nu este o ideologie sau o mişcare, ci o metodă sau tactică folosită pentru realizarea unor scopuri politice"?

Datorită complexităţi terorismului, a formelor sale de manifestare, creşterea numărului grupărilor şi organizaţiilor teroriste, diversitatea orientărilor acestora presupune, implicit, şi o evoluţie corespunzătoare a scopurilor urmărite. Dintre acestea sunt şi cele care urmăresc realizarea unor scopuri politice, cum ar fi: soluţionarea problemelor legate de supravieţuirea şi afirmarea unor etnii sau naţionalităţi; determinarea unor schimbări în viaţa politică a unui stat mergând până la destabilizarea gravă a sistemului şi înlocuirea conducerii politice; încetinirea sau stoparea unor procese politice (cum sunt, de exemplu, negocierile de pace dintre Israel şi O.E.P.); încordarea relaţiilor dintre state etc.; Iar cei care conduc acţiunile teroriste nu se mai dau în lături de la nimic pentru îndeplinirea acestora fapt pentru care nici numai există diferenţe de la un tip de acţiune la alta atât timp cât scopul este îndeplinit.

4. În legislaţia naţională (Legea nr.S35/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului), actele de terorism sunt de natură transnaţională, dacă: a) sunt săvârşite pe teritoriul a cel puţin două state; b) sunt săvârşite pe teritoriul unui stat, dar o parte a planificării, pregătirii, conducerii sau a controlului acestora are loc pe teritoriul altui stat; c) sunt săvârşite pe teritoriul unui stat, dar implică o entitate teroristă care desfăşoară activităţi pe teritoriul altui stat; d) sunt săvârşite pe teritoriul unui stat, dar au efecte substanţiale pe teritoriul altui stat.Pornind de la acestea:

a) Actele teroriste atribuite AL QAIDA pot fi definite prin această formulă"? Explicaţi.

b) Cum s-ar putea descrie actul terorist săvârşit pe teritoriul unui stat, care are efect substanţial pe teritoriul altui stat?

a)Actele desăvârşite de Al Qaida se pot în totalitate încadra în acte de terorism de natura transnaţională deorece gruparea este una multinaţional extremistă cu sediul în Afganistan deşfăşurând acte teroriste pe mai multe teritorii(S.U.A, Spania, Franţa etc.) inclusive pe teritoriul unde îşi are sediul efectele sau urmările fiind vizibile pe toate teritoriile unde au deşfăşurat actiuni teroriste.

b_)Actele de terorism reprezintă diferite acţiuni de violenţă, iar dacă asemenea acte sunt îndreptate sau desfăşurate pe teritoriul altui stat atunci ele pun în pericol relaţiile internaţionale, constituind o ameninţare directă împotriva păcii, putând crea tensiuni şi înrăutăţi relaţiile dintre state, produc instabilitate într-o anumită zonă geografică ori situaţii de confruntări. Scopul urmărit, prin aceste acte, este clar să atragă atenţia lumii asupra obiectivelor lor ori să tragă foloase materiale.De asemenea aceste acte sunt considerate infracţiuni internaţionale.

În perioada care a trecut, au fost comise acţiuni teroriste, îndreptate împotriva şefilor de stat, de guvern sau a altor oameni politici, instituţii ori împotriva unor grupuri de persoane refugiate pe teritoriul unor state străine; dacă asemenea acţiuni sunt săvâşsite cu ajutorul, încuviinţarea sau ştiinţa altor state, aceste acte constituie terorism de stat. Conducerile statelor care practica terorismul, poartă o gravă răspundere, nu numai pentru victimele pe care le fac şi pentru consecinţele care se pot declansa, dar se fac vinovate şi de violarea dreptului internţtional. Juriştii consideră ca acţiunile teroriste sunt îndreptate împotriva ordinii juridice interne din statele respective, dar ele constituie, în acelaşi timp, şi o infracţiune internaţională.

5. Paragraful 2 al articolului 2 din Decizia cadru a Consiliului UE nr. 2002/475/JHA obligă Statele membre să ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate acţiunile de coordonare a unei grupări teroriste, participare la activităţile sale - inclusiv prin furnizarea de informaţii sau resurse materiale sau prin finanţarea activităţilor sale - se pedepseşte prin lege.Cum sunt definite in legislaţia naţională:

a) Terorismulb) teroristul

a) Cel mai important act normativ special de reglementare a activităţiiantiteroriste o constituie Legea nr. 535 din 25 noiembrie 2004 privindprevenirea şi combaterea terorismului, publicată în Monitorul Oficial nr. 161 din 8 decembrie 2004. De asemenea, pentru o încadrare cât mai precisă a fenomenului terorist, prin actul normativ menţionat, Parlamentul României reglementează termenii şi expresiile uzitate în corpul actului normativ, definiind cadrul în care o acţiune, activitate sau intenţie poate fi încadrată, din punct de vedere juridic, în categoria fenomenului terorist: terorismul reprezintă ansamblul de acţiuni şi/sau ameninţări care prezintă pericol public şi afectează securitatea naţională, având următoarele caracteristici:

a) sunt săvârşite premeditat de entităţi teroriste, motivate de concepţii şi atitudini extremiste, ostile faţă de alte entităţi, împotriva cărora acţionează prin modalităţi violente şi/sau distructive;

b) au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natură politică;c) vizează factori umani şi/sau factori materiali din cadrul autorităţilor şi

instituţiilor publice, populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinând acestora;

d) produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei, menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite.

b) teroristul - persoana care a săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege ori intenţionează să pregătească, să comită, să faciliteze sau săinstige la acte de terorism;

6. Care sunt condiţiile în care sunt sancţionate faptele de terorism, conform prevederilor Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului?

Art. 2 - Faptele săvârşite de entităţile teroriste sunt sancţionatepotrivit prevederilor prezentei legi, dacă îndeplinesc una din următoarelecondiţii:

a) sunt săvârşite, de regulă, cu violenţă şi produc stări de nelinişte, nesiguranţă, teamă, panică sau teroare în rândul populaţiei;

b) atentează grav asupra factorilor umani specifici şi nespecifici, a factorilor materiali;

c) urmăresc realizarea unor obiective specifice, de natură politică, prin determinarea autorităţilor statului sau a unei organizaţii internaţionale să dispună, să renunţe sau să influenţeze luarea unor decizii în favoarea entităţii teroriste.

7. Articolul 4, lit.c din Legea nr.535/2004 defineşte entitatea teroristă ca fiind persoana, gruparea, grupul structurat sau organizaţia care promovează sau încurajează terorismul.Sub ce forme apreciaţi că se manifestă promovarea sau încurajarea terorismului?

- terorismul de azi este promovat prin extensia organizaţiilor teroriste la nivel global, graţie mijloacelor moderne de comunicaţie şi mobilităţii

resurselor financiare, prin obiective mai difuze şi prin creşterea importanţei sprijinului din partea unor persoane private, de multe ori greu de identificat. - conlucrarea grupărilor teroriste- creare imaginii unor organizaţii care sunt de partea oamenilor săraci şi a celor care au un anumit crez convingândui că ei sunt alături de aceştia şi îi înţeleg.- suţinerea unor cauze precum lupta pentru eliberare, emancipare şi obţinerea puterii politice.- Răzbunare şi pedepsire: înţeleasă ca o acţiune de „a pricinui unui ofensator aceluiaşi prejudiciu pe care el l-a cauzat altuia”.- Fanatismul religios.- declaraţiile conform cărora acţionează pentru a asigura protejarea şi respectarea drepturilor omului.

8. Ce tip de abordare consideraţi că ar trebui să aibă autorităţile române cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, în relaţia cu societatea civilă, pentru a atenua/elimina efectele unei percepţii greşite asupra unor evenimente ce ţin de forme de manifestare a fenomenului terorist? (vezi impactul în mass-media a cazului LESCH - "teroristul în şlapi" - versus cazul LONDRA 2007, dispozitive explozive improvizate, amplasate în autoturisme)

- Pentru succesul în lupta împotriva terorismului, statele lumii trebuie să lucreze împreună pentru armonizarea percepţiilor înţelesului noţiunii de terorism şi pentru identificarea corectă şi contracararea factorilor favorizanţi ai terorismului.

- În urma evenimentelor din septembrie 2001, România s-a angajat ferm în lupta de combatere a ameninţărilor teroriste, atât prin participarea la eforturile comunităţii internaţionale cât şi prin măsurile interne luate. Poziţia de principiu, exprimată constant de autorităţile române, a fost de respingere a terorismului ca formă de promovare a obiectivelor politice în relaţiile internaţionale sau a unor revendicări pe plan intern, în diferite state.

În acest sens, România a demonstrat susţinerea necondiţionată a eforturilor ONU pentru prevenirea şi combaterea terorismului, adoptând în regim de urgenţă o serie de acte normative vizând implementarea în legislaţia internă a rezoluţiilor ONU în materie. Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. 153/2001 pentru aplicarea Rezoluţiei 1373/2001 a Consiliului de Securitate al ONU, privind combaterea terorismului internaţional, şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 159/2001, pentru

prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării actelor de terorism.

Totodată, a fost înfiinţat Consiliul Interministerial pentru urmărirea aplicării Rezoluţiei 1373 a ONU, ce funcţionează sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe şi prezintă periodic rapoarte Guvernului.

-legea 535/2004 Art. 10 - Atribuţiile specifice, potrivit art. 7, pe linia prevenirii terorismului constau în:

a) activităţi informativ-operative;b) activităţi împotriva fluxurilor de alimentare cu resurse umane a

entităţilor teroriste,desfăşurate în interiorul şi/sau în exteriorul teritoriului naţional;c) activităţi împotriva fluxurilor de alimentare cu mijloace specifice

de acţiune, precumşi cu resurse financiare, logistice sau informaţionale a entităţilor

teroriste, desfăşurate în interiorul şi/sau în exteriorul teritoriului naţional;d) activităţi de pază, protecţie şi alte forme speciale de descurajare

realizate de forţele unor autorităţi şi instituţii publice din componenţa SNPCT, pentru asigurarea securităţii principalelor categorii de factori umani şi de obiective autohtone ori străine de pe teritoriul naţional, precum şi a principalelor obiective româneşti din străinătate, potenţial vizate de entităţi teroriste;

e) activităţi de pregătire a intervenţiei în urgenţe civile, generate de acţiuni teroriste, în vederea limitării şi combaterii efectelor acestora;

f) activităţi de informare şi relaţii publice;g) activităţi de cooperare internaţională;h) activităţi de instruire şi perfecţionare profesională;i) activităţi destinate optimizării continue a cadrului legislativ

aplicabil categoriilor de misiuni ce revin SNPCT, inclusiv sub aspect penal şi procesual-penal.