Chemati_la_indelunga_rabdare_-_Transcriere_-_1534.pdf

8/19/2019 Chemati_la_indelunga_rabdare_-_Transcriere_-_1534.pdf

1/8

23 ianuarie 2011, Biserica Iris, Cluj Vorbitor: Cristian Petrişor

Pentru varianta audio a acestui mesaj (şi alte mesaje din serie) vă rugăm accesaţi www.ib -ro.org saucontactaţi Fundaţia Istoria Binecuvântării, tel. 0264-439669, e-mail: [email protected]

- 1 -

Data: 23 ianuarie 2011Text: Iacov 5: 7 – 12Titlu: Chemaţi la îndelungă răbdare Vorbitor: Cristian Petrişor

I. Introducere

Epistola lui Iacov, cap.5:7-12:

Fiţi dar îndelung răbdători, fraţilor, până la venirea Domnului. Iată că plugarul aşteaptă roada scumpă a pământului şi o aşteaptă cu răbdare până primeşte ploaie timpurie şi târzie. Fiţi şi voiîndelung răbdători, î ntăriţi-vă inimile , căci venirea Domnului este aproa pe. Nu vă plângeţi uniiîmpotriva altora, fraţilor, ca să nu fiţi judecaţi: iată că Judecătorul este chiar la uşă.

Fraţii mei, luaţi ca pildă de suferinţă şi de îndelungă răbdare pe prorocii care au vorbit în Numele

Domnului. Iată, noi numim fericiţi pe cei ce au răbdat . Aţi auzit vorbindu- se despre răbdarea lui Iov şi aţi văzut ce sfârşit i-a dat Domnul, şi cum Domnul este plin de milă şi de îndurare. Mai presus de toate , fraţii mei, să nu vă juraţi nici pe cer, nici pe pământ, nici cu vreun altfel de jurământ. Ci „da” al vostru să fie „da” , şi „nu” să fie „nu” , ca să nu cădeţi sub judecată.

Doamne, ne oprim şi în această dimineaţă înaintea Ta, şi pentru că ştim că vei veni curând, Terugăm, Doamne, ca în orice vreme să ne dai înţelepciunea de a ne asuma îndelunga răbdare.Doamne, dorim ca ziua venirii Tale să aducă nu osândirea sufletelor noastre, ci mântuirea sufletelornoastre. De aceea, Doamne, dă-ne puterea de a ne asuma această îndelungă răbdare astăzi, prinDuhul Tău cel Sfânt, Te rugăm. Amin

În loc de introducere în această dimineaţă, îngăduiţi-mi trei observaţii. Prima este legată desecţiunea finală a cărţii în care intrăm astăzi. Cea de-a doua observaţie este legată de tema în careintrăm astăzi, iar cea de-a treia observaţie este legată de textul în care intrăm astăzi. Primaobservaţie: intrăm astăzi în ultima secţiune a cărţii, adică Iacov cap.5:7-20, şi o primă întrebare carese ridică este: cum ar trebui să privim la aceste 14 versete care sunt în încheierea acestei epistole aEpistolei lui Iacov?

De la o primă citire descoperim o sumă de îndemnuri pastorale, pe care Duhul Sfânt al luiDumnezeu le adresează prin Iacov celor 12 seminţii care sunt împrăştiate. Adică: îndemn laîndelungă răbdare – v.7, v.9 – îndemn cu privire la plângeri, v.12 – îndemn cu privire la vorbire,v.13 – îndemn cu privire la suferinţă, îndemn cu privire la cei cu inimă bună, îndemn cu privire la

cei bolnavi, şi lista continuă.

Întrebarea este însă dacă aceste îndemnuri nu au ceva în comun? În momentul în care ne adâncim înaceste 14 versete, descoperim că această sumă de îndemnuri este ţesută laolaltă în două tematicimajore. Prima, de la v.7-11 cel puţin, vorbeşti despre răbdare sau îndelungă răbdare. Cea de-a douatematică o descoperim de la v.13-18 cel puţin, şi vorbeşte despre rugăciune sau mijlocire. Aşadaravem două tematici în încheierea acestei epistole. În această dimineaţă ne oprim în dreptul primeitematici – răbdare sau îndelungă răbdare – chemaţi la îndelungă răbdare.

Cea de-a doua observaţie legată de tema noastră. Cei care am fost împreună de la începutulEpistolei lui Iacov am descoperit că această tematică a mai fost întâlnită undeva în carte: tema

răbdării. De fapt am întâlnit-o chiar la început în v.2-4 ale capitolului 1, atunci când Dumnezeu


2/8



- 2 -

rostea prin Iacov: Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări , ca uniicare ştiţi că... şi pe urmă e primul pas – testarea credinţei.

Dar testarea credinţei lucrează cel de-al doilea pas: ...ca unii care ştiţi că testarea credinţei voastrelucrează răbdare. Dar, răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşită lucrarea sau să-şi facă lucrarea pânăla capăt; sau, în termenii noştri, răbdarea trebuie să fie îndelungă răbdare, pentru ca – cel de-al

treilea pas – să fiţi desăvârşiţi, întregi şi să nu duceţi lipsă de nimic – toate, am văzut noi, sinonime pentru aceeaşi desăvârşire.

Aşadar, putem trage o concluzie împreună: Răbdarea sau îndelunga răbdare are un rol crucial în procesul desăvârşirii. Nu este de mirare faptul că Iacov în încheierea epistolei revine la aceeaşitematică a răbdării sau a îndelungei răbdări. Dar dacă la începutul cărţii răbdarea a fost enunţată, laîncheierea cărţii răbdarea este aplicată la viaţa credincioşilor .

Cea de-a treia observaţie legată de textul în care intrăm, v.7-12: cum să privim la acest text sau careeste structura lui? Cred că este destul de evidentă. Prima parte a v.7 prezintă tema: îndemn laîndelungă răbdare. După care cea de-a doua parte a v.7 până în v.11 aduce trei exemple de răbdare:

cea de-a doua parte a v.7 – exemplul plugarului, pe urmă v.10 – exemplul prorocilor, iar v.11 –exemplul lui Iov – toate exemple de răbdare sau îndelungă răbdare. După care am anexat noi înaceastă dimineaţă şi v.12 – un îndemn cu privire la jurăminte.

Întrebarea care se naşte este aceasta: Ce legătură există între impulsul de-aţi da frâu liber vorbirii şichemarea de a-ţi asuma îndelunga răbdare. Vom reveni la această întrebare în încheierea acesteidimineţi.

II. Soluţia lui Dumnezeu: îndelunga răbdare

Haideţi să ne oprim în dreptul v.7: Fiţi dar îndelung răbdători fraţilor până la venir ea Domnului.În momentul în care începi cu – fiţi dar – înseamnă că tragi o concluzie sau prezinţi consecinţele aceea ce a fost până acum: fiţi dar îndelung răbdători . În momentul în care chemi pe cineva larăbdare sau îndelungă răbdare, înseamnă că trebuie să rabzi ceva. Oare despre ce să fie vorba? Cetrebuia răbdat? În mod evident răspunsurile sunt mai multe.

Mă voi opri doar în dreptul unui singur răspuns care este şi cel mai apropiat de noi ca text. Aşadar,dacă ne aducem aminte de textul discutat dumineca trecută – Iacov cap.5:1-6, am văzut că cele şaseversete ne-au prezentat o categorie de oameni care au comis nedreptate, ne-a prezentat vinovaţii,adică bogaţii nedrepţi. Astfel, când am privit la v.4 al cap.5, v.4 spune astfel: I ată că plata

lucrătorilor care v-au secerat câmpiile şi pe care le-aţi oprit -o prin înşelăciune, strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştirilor . În loc să le daţi plata cuvenită, le-aţi oprit-o prin nedreptate, prin înşelăciune. Versetul 6 aduce un exemplu şi mai grav: A ţi osândit, aţi omorât pe cel neprihănit care nu vi se împotrivea; adică aţi ajuns să vindeţi până şi viaţa semenilor voştri, afraţilor voştri.

De data aceasta ne mutăm într -un text care este adresat celor care au suferit nedreptatea sauvictimelor . Imaginaţi-vă că aceşti oameni au fost nedreptăţiţi prin faptul că nu au primit plata.Probabil din familia lor sau din cercul lor de prieteni erau aceşti oameni care au fost osândiţi şi daţila moarte. Cuvântul lui Dumnezeu prin Iacov este acesta: F iţi dar îndelung răbdători fraţilor , pînăla venirea Domnului. O soluţie destul de ciudată: cum să fii îndelung răbdător când ţi s-a comis o

gravă nedreptate? Cum să fii îndelung răbdător?


3/8



- 3 -

Cred că trebuie să mai aducem o precizare. Iacov vorbeşte unei comunităţi într -o vreme şi într-uncontext în care cei bogaţi, bogaţii nedrepţi, aveau întotdeauna dreptate. Era o vreme în care nu maiaveai pârghii ale dreptăţii. Întrebarea este: ce faci? S-ar putea să avem impresia că asta era logicacum 2000 de ani şi lesne de înţeles, dar astăzi, astăzi am rezolvat aceste probleme. Oare?

Aş da doar două exemple, primul dintre cele mai banale posibile: cineva ţi-a spus un cuvânt, a

schiţat un simplu gest, dar gestul sau cuvântul lui te-au rănit atât de adânc încât nu mai ai linişte, numai poţi dormi, şi realmente te îmbolnăveşti. Ce faci? Aş da un al doilea exemplu care este extrem,dar deşi extrem – adevărat: viaţa celui pe care-l iubeşti sau a celui care-ţi este aproape este luată.Însă autorul moral al crimei scapă printre degetele justiţiei şi nu poate păţi absolut nimic, nu poate fitras la răspundere. Ce faci? Toate sunt exemple adevărate şi actuale.

Soluţia lui Dumnezeu într -o lume care-ţi propune gustul dulceag al răzbunării este aceasta: F iţi darîndelung răbdători, fraţilor, până la venirea Domnului. Într-o lume în care-ţi spune că lucruriletrebuie să se rezolve instant, soluţia lui Dumnezeu este îndelunga răbdare.

Dar cum să las aceste lucruri din mână, pentru că trebuie să fac ceva în consecinţă? Însă îţi dai

seama că singura soluţie care-ţi rămâne este soluţia lumii – răzbunarea – şi porneşti pe acest drum; dar odată ce ai pornit pe acest drum te trezeşti gol şi rămâi pustiu. Soluţia lui Dumnezeu este dată

pentru că Dumnezeu te iubeşte şi mă iubeşte, şi ne vrea binele, chiar dacă nu suntem conştienţi deaceasta. Soluţia lui Dumnezeu este aceasta: fii dar îndelung răbdător, pentru că din victimă poţideveni foarte uşor vinovat.

III. Manifestarea îndelungei răbdări

Tocmai de aceea, eşti chemat şi sunt chemat să-mi asum soluţia lui Dumnezeu în astfel de situaţii:

îndelunga răbdare. Dar cum să vorbeşti de îndelungă răbdare într -o astfel de vreme? Şi Iacov îicheamă pe ei şi le spune: haideţi să privim la societatea de zi cu zi, la viaţa cotidiană. Priviţi la plugar – v.7, partea a doua: I ată că plugarul aşteaptă roada scumpă a pământului şi o aşteaptă cuîndelungă răbdare până primeşte ploaie timpurie şi târzie. Fiţi şi voi îndelung răbdători, întăriţi-văinimile, căci venirea Domnului este apr oape.

Iată că plugarul aşteaptă acest rod preţios – roada scumpă a pământului, acel rod de care probabilatârnă viaţa lui şi a familiei lui, dar îşi dă seama că el poate plămădi pământul, îşi dă seama că el

poate semăna, îşi dă seama că el poate săpa pământul, dar la un moment dat ajunge într-un momentîn care trebuie să-şi declare şi să-şi asume dependenţa de Dumnezeu. Ajunge într -un moment încare trebuie să pună evoluţia lucrurilor – rodul scump al pământului – în mâna lui Dumnezeu.

Aşteaptă roada scumpă a pământului şi o aşteaptă cu îndelungă răbdare – este termenul – până primeşte ploaie timpurie, pe care n-o poate controla, şi târzie – asupra căreia nu deţine control, darse încrede într-un Dumnezeu care îi vrea binele.

La fel sunt chemat să pun nedreptatea, situaţia grea cu care mă confrunt, în mâna lui Dumnezeuştiind că El va lucra. Dar în tot acest proces să-mi asum îndelunga răbdare. Dar cum arată aceastăîndelungă răbdare? Oare este o pasivitate în care intru? Un moment în care-mi încrucişez braţele şistau liniştit? Nu, îndelunga r ăbdare niciodată în Epistola lui Iacov nu înseamnă pasivitate, răbdareanu înseamnă inactivitate. Ci întotdeauna în Epistola lui Iacov, şi nu numai, înseamnă perseverenţă,acea rămânere în supunere faţă de Dumnezeu, în credincioşie faţă de Dumnezeu, acea asumare asoluţiilor şi a tratamentului pe care-l are Dumnezeu.


4/8



- 4 -

Tocmai de aceea Cuvântul lui Dumnezeu continuă şi le spune: răbdarea, îndelunga răbdare, semanifestă, dar nu aşa, v.9: N u vă plângeţi unii împotriva altora, fraţilor, ca să nu fiţi judecaţi: iatăcă Judecătorul este chiar la uşă. Nu pornind pe acel drum pe care, dacă n-ai rezolvat de la primadiscuţie, de la prima observaţie, te duci mai departe şi nu te poţi opri, şi-ţi trebuie comitete pestecomitete, concilii peste concilii, edicte peste edicte, şi de fiecare dată când trebuie să vorbeştitrebuie să scoţi în evidenţă nedreptatea care ţi s-a comis, ca nu cumva cineva să uite acest lucru.

Nu vă plângeţi unii împotriva altora, fraţilor, pentru că acest sistem, această soluţie, este soluţialumii. Nu vă plângeţi unii împotriva altora, fraţilor, pentru că în momentul în care apuci aceastăsoluţie ai vândut soluţia lui Dumnezeu; şi în momentul în care am apucat această soluţie, dinvictimă devin vinovat.

Tocmai de aceea linişteşte-ţi inima. Deasupra a ceea ce se întâmplă sub ceruri este un Dumnezeucare cunoaşte detaliile problemei, este un Dumnezeu care stăpâneşte evenimentele. Tocmai deaceea, prima persoană cu care trebuie să rezolvi lucrurile este Dumnezeu însuşi. Şi într -o astfel desituaţie să spui: Doamne, mai degrabă vreau să-mi abandonez cazul meu în mâna Ta ca să lucrezi.Dar în tot acest proces dă-mi înţelepciunea să-mi asum îndelunga răbdare, şi manifestarea

îndelungei răbdări să fie compatibilă cu Cuvântul Tău pe care-l rosteşti pentru mine. Dă-mi,Doamne, această înţelepciune!

Lucrurile nu sunt atât de simple, pentru că sunt situaţii în care-ţi dai seama că-i reputaţia ta în joc.Dacă nu spui nimic, ce vor zice oamenii? Dacă taci, oamenii vor interpreta că tăcerea ta e oîncuviinţare a acuzelor. Cum să nu-ţi faci dreptate? Şi este momentul în care te ridici şi-ţi daiseama: nu pot! Momentul în care este în joc dreptatea ta. Dacă nu strigi şi tu ca ei, dacă nu înalţi şitu tonul ca ei, dacă nu începi războiul, atunci oamenii vor avea impresia că tu de fapt nu ai dreptateşi de aceea te-ai liniştit şi ai dat înapoi.

Nu la întâmplare Iacov aduce al doilea exemplu. Însă al doilea exemplu este un nor întreg demartori, este o categorie întreagă de oameni, v.10: Fraţii mei, luaţi ca pildă de suferinţă şi derăbdare pe prorocii care au vorbit în Numele Domnului. Priveşte la această categorie de oameni;oameni care în timp ce au trăit pe acest pământ demnitatea lor şi dreptatea lor au fost puse subsemnul întrebării de semenii lor. Dar cu toate acestea, aceşti oameni au înţeles că mai mare decâtdemnitatea lor şi dreptatea lor, mai importantă decât demnitatea şi dreptatea lor, este demnitatea şidreptatea lui Dumnezeu. Şi de aceea au ţinut cu tot dinadinsul să apere această demnitate şi dreptatea lui Dumnezeu.

Iau un singur exemplu, exemplul lui Ieremia. Dumnezeu îl întâlneşte pe Ieremia şi-i spune: Înainteca să te fi întocmit tu în pântecele mamei tale Eu te cunoşteam, şi înainte ca să fi ieşit tu din

pântecele ei, Eu te pusesem deoparte ca să fii proroc al neamurilor . Şi imediat vezi gradele luiIeremia, demnitatea lui, proroc al neamurilor trimis de Dumnezeu. După care Dumnezeu îi

încredinţează adevărul. Citeşti doar 20 de capitole, şi în cap.20 la un moment dat Ieremia spune: În fiecare zi sunt luat în râs de toţi. Toţi oamenii îşi bat joc de mine. Demnitatea şi dreptatea mea esteterfelită şi călcată în picioare. Oamenii mă privesc, societatea în care umblu şi pentru care m-aitrimis, sunt acei oameni care privesc, îmi râd în nas şi-mi spun: dacă ai fi tu proroc al luiDumnezeu, dar nu eşti! O, dacă ai promova tu adevărul lui Dumnezeu, dar tu nu rosteşti adevărullui Dumnezeu.

Dimpotrivă, toţi ceilalţi... şi nu la întâmplare priveşti la tratamentul de care are parte Ieremia: tottimpul este în curtea împăratului, numai că nu e la masa împăratului, ci în temniţa împăratului . În

acea groapă fără apă în care aruncat acolo se afunda în noroi. O astfel de viaţă? Ieremia şi prorociiau înţeles că mai importantă decât demnitatea lor, decât modul în care sunt ei evaluaţi de oameni,


5/8



- 5 -

decât modul în care sunt apreciaţi de ceilalţi din jur, este în joc demnitatea şi dreptatea luiDumnezeu. Şi de acea au fost dispuşi să lase demnitatea lor în mâna lui Dumnezeu, pentru cademnitatea lor să fie reabilitată de Dumnezeu însuşi, dar în tot acest proces au apărat demnitatea luiDumnezeu.

Oare nu putea Ieremia la un moment dat să spună: Doamne, decât un astfel de tratament mai bine

ţine-ţi lucrarea Ta şi fă-ţi-o fără mine? Atât sacrificiu, de ce? Ca să-ţi rămân Ţie credincios şiAdevărului Tău? Luaţi ca pildă de suferinţă şi de îndelungă răbdare pe prorocii care au vorbit în Numele Domnului. S-ar putea să am impresia că dacă am dreptate nu am cum să sufăr, pentru că amdreptate, dar nu pe pământ. Dreptatea va străluci în ziua aceea glorioasă, în ceruri. Însă până acolo îispun: Doamne, dă-mi înţelepciunea ca pe acest pământ, prin situaţiile delicate prin care trec, dă-miînţelepciunea să preţuiesc şi să apăr mai întâi demnitatea şi dreptatea Ta, chiar dacă este în joc demnitatea şi dreptatea mea. Dă-mi această putere, Te rog! Amin

Iacov nu se opreşte, mai aduce un exemplu. Însă acest exemplu este parcă şi mai frumos, pentru că prin acest exemplu te invită să te desprinzi de perspectiva de acum şi să priveşti la secvenţa vieţiidin perspectiva de atunci. Iată, v.11, noi numim fericiţi pe cei ce au răbdat. Aţi auzit vorbindu-se

despre răbdarea lui Iov şi aţi văzut ce sfârşit i-a dat Domnul , şi cum Domnul e ste plin de milă şi deîndurare.

Eşti chemat şi sunt chemat să leapăd perspectiva oamenilor , perspectiva de acum, şi să privesc lasituaţia în care mă aflu din perspectiva lui Dumnezeu. Ce har i-a făcut Dumnezeu lui Ioan în CarteaApocalipsei, să-l ia în ceruri şi să-l ajute să privească la secvenţele istoriei din perspectiva luiDumnezeu. Dar acelaşi har ni-l face Dumnezeu şi nouă astăzi, să ne cheme să privim la Iov, la acestom care a trecut prin atâtea nedreptăţi, prin atâtea acuze, prin atâta suferinţă, dar să priveşti lafinalitatea acestor secvenţe, la sfârşitul pe care Dumnezeu i l-a dat lui Iov. Dar care să fie sfârşitul?

Ultimul capitol al cărţii lui Iov ni-l prezintă pe acest om parcă reabilitat. A primit de două ori maimult decât tot ce avusese înainte, şi a primit din nou acelaşi număr de fii şi de fiice. Însă se naşte oîntrebare: Oare asta să fie finalitatea? Sau asta să fie esenţa finalităţii? Dacă Dumnezeu mi-ar

propune astăzi un astfel de târg: dublez tot ce ai, dar trebuie să stai la capul sicriului copiilor tăi. I-aşspune: Doamne, mai bine sărac lipit pământului, nu mulţumesc! Nu cred că aceasta-i finalitatea.

Finalitatea este a lui Iov, ce sfârşit i-a dat Dumnezeu lui Iov, nu evenimentelor din jurul lui, nufamiliei, nu casei lui. Adică nu lucrurilor care s-au petrecut în jurul lui Iov, ci lucrurilor care s-au

petrecut în Iov. În acel om care a plecat de la o religie, dar a sfârşit cu o relaţie; acel om care a plecat de la o aproximare a lui Dumnezeu, a unui Dumnezeu îndepărtat, dar a sfârşit în prezenţa binecuvântată a lui Dumnezeu: Până acum urechea mea auzise vorbindu-se despre Tine, dar acumochiul meu Te-a văzut

.

IV. Perspectiva lui Dumnezeu

Nu pot îndura situaţia prezentă decât dacă mă mut în perspectiva lui Dumnezeu şi privesc la sumaevenimentelor care alcătuiesc existenţa, sau cum o numim noi - viaţa. Dar privesc la această sumădin perspectiva lui Dumnezeu, din perspectiva finalităţii, a sfârşitului, a ceea ce Dumnezeu lucreazăîn ciuda nedreptăţilor, în ciuda evenimentelor dureroase şi a suferinţei prin care trecem. În ciudatuturor acestora, Dumnezeu care este stăpânul întregului Univers are puterea să-ţi facă bine şi să-mifacă bine, însă acel bine etern şi veşnic, acel bine suprem, indiferent de ceea ce au în plan oamenii.


6/8



- 6 -

Oare nu acesta este adevărul pe care-l rosteşte şi Pavel în epistola pe care o adresează romanilorcând le spune în cap.8:28: Pe de altă parte ştim că toate lucrurile, toate secvenţele, toateevenimentele, lucrează împreună spre binele celor ce-l iubesc pe Dumnezeu... Şi noi ne oprim aici,dar Pavel nu se opreşte aici pentru că vrea să ne ajute să înţelegem – şi anume spre binele celor ce

sunt chemaţi după planul Său. Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte i-a şi hotărât maidinainte să fie asemenea chipului Fiului Său.

Priveşti la Iov, un om în viaţa căruia deja întrezăreşti trăsăturile caracterului lui Dumnezeu, priveştila atâţia oameni, la acest nor de martori, care au îndurat nedreptatea şi suferinţa de dragul luiDumnezeu, a căror demnitate a fost călcată în picioare. Dar când priveşti la sfârşitul alergării lor –sunt oameni pe chipul cărora găseşti chipul lui Dumnezeu. În ciuda evenimentelor nedrepte, înmomentul în care şi-au asumat soluţia lui Dumnezeu, Dumnezeu le-a făcut parte de acest bine etern,slăvit să fie Numele Său.

Dacă nu pornesc să privesc la evenimente din perspectiva sfârşitului, dacă nu accept perspectiva luiDumnezeu, finalitatea lucrurilor, nu voi avea putere să merg mai departe. Tocmai de aceeaDumnezeu îmi spune: îndură, îndură nedreptatea! Îndură această suferinţă de o clipă, pentru că în

acest proces dacă îţi asumi soluţia Mea, spune Dumnezeu, îndelunga răbdare, sunt liber să frământacest pământ până în momentul în care aşez în el chipul Meu.

În timp ce călătoream prin acest text la un moment dat mi-am pus o întrebare: oare ilustraţiaaceasta, a plugarului, nu rezonează puternic cu un alt Plugar? Un Plugar care aşteaptă şi El rodulscump al pământului, şi-l aşteaptă cu îndelungă răbdare? Un Plugar divin, care-şi seamănă sămânţaCuvântului Său în acest pământ, adică în viaţa ta şi în viaţa mea. Deşi viaţa este în sămânţă, rodulscump al pământului atârnă de pământ.

Nu la întâmplare, în bunătatea Sa cea mare, Dumnezeu începe să deschidă cerurile şi să aducă ploaie timpurie şi târzie. Oare este posibil ca astfel de evenimente nedrepte prin care trecem să fieaceastă ploaie a lui Dumnezeu care sfarmă şi înmoaie glia împietrită a pământului nostru? Oare este

posibil ca astfel de evenimente de fapt să fie încercările prin care Dumnezeu începe să frământeţărâna pentru ca să intre în relaţie cu pământul şi să aducă rodire?

Dar, dacă astfel de evenimente sunt de fapt ploaia binefăcătoare a lui Dumnezeu? Şi în mijloculacestor evenimente eu nu pot să rabd, eu nu mă pot opri, eu trebuie să-mi impun punctul de vedere.Oamenii trebuie să ştie că am dreptate şi nu contează; n-am alte instrumente, n-am alte pârghii, darîncep să-mi dau drumul vorbirii, v.12, încep să rostesc lucrurile, şi încep să ridic tonul ca şi ei, şiîncep să pornesc pe acelaşi drum şi să folosesc aceleaşi strategii ca şi ei. Încep să aduc jurăminteleşi blestemele în cele din urmă.

În loc să mă opresc, să-i spun: Doamne, eu vreau să-mi asum îndelunga răbdare. Doamne, dă-miaceastă înţelepciune ca să pot beneficia de demnitatea şi dreptatea pe care Tu o vei da. Oare nurostea chiar Iacov din partea lui Dumnezeu la începutul epistolei: mânia omului nu lucreazădreptatea lui Dumnezeu? Nu uita, este mai importantă demnitatea şi dreptatea lui Dumnezeu; estemai importantă finalitatea a ceea ce Dumnezeu lucrează în tine, în ciuda vitregiilor din jurul tău.Doamne, cum să-mi asum această îndelungă răbdare? N u vă plângeţi unii împotriva altora, nu aşa!Dar cum ar trebui să fac?

V-aş invita să întoarceţi împreună cu mine în Epistola lui Pavel către Romani, cap.12:17: Nuîntoarceţi nimănui rău pentru rău. Urmăriţi ce este bine înaintea tuturor oamenilor. Dacă este cu

putinţă, întrucât atârnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii. Preaiubiţilor, nu vă răzbunaţi singuri,ci lăsaţi să se răzbune mânia lui Dumnezeu, căci este scris: „Răzbunar ea este a Mea, Eu voi


7/8



- 7 -

răsplăti”, zice Domnul. Dimpotrivă, dacă îi este foame vrăjmaşului tău, dă-i să mănânce, dacă îieste sete, dă-i să bea. Căci dacă vei face astfel, vei grămădi cărbuni aprinşi pe capul lui. Nu te lăsabiruit de rău.

Este trist să fii victimă, dar este tragic să fii şi victimă şi vinovat. Şi atât de uşor devii vinovat înmomentul în care nu-ţi asumi şi nu-mi asum soluţia lui Dumnezeu: îndelunga răbdare. Tocmai de

aceea Pavel continuă şi spune: N u te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul prin bine.

Cu toţii cred că am observat că Е pistola lui Iacov rezonează atât de puternic cu vorbirea DomnuluiIsus Hristos din Evanghelia după Matei, Predica de pe Munte. Şi v-aş invita să întoarcem împreunăîn cap.5, Evanghelia după Matei, v.38: A ţi auzit că s-a zis: „Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”.

Dar Eu vă spun: Să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău, ci oricui te loveşte peste obrazul dreptîntoarce-i şi pe celălalt. Oricui vrea să se judece cu tine şi să- ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa. Dacă te

sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două. C elui ce- ţi cere dă-i, şi nu întoarcespatele celui ce vrea să se împrumute de la tine.

Cum să se împr umute, pentru că prin abuz îmi ia aceste lucruri? Va veni ziua în care Judecătorul cel

drept va cere înapoi ceea ce ai luat sau am luat cu împrumut . Şi nu la întâmplare, Habacuc, cel carese frământă cu problema nedreptăţii, este cel care primeşte şi răspunsul din partea lui Dumnezeu:

Nu se vor ridica deodată toţi cei care te-au împrumutat? Dar se vor ridica în acea zi în care judecătorul va aduce sentinţa adevărată.

Aţi auzit că s-a zis, v.43, „Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău”, dar Eu vă spun: Iubiţi pe vr ăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă bleastămă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc, ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este înceruri. Căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni , şi dă ploaie peste ceidrepţi şi peste cei nedrepţi. Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi. Nu facaşa şi vameşii? Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobişnuit faceţi?Oare păgânii nu fac la fel? Voi fiţi dar desăvârşiţi după cum şi Tatăl vostru cel ceresc estedesăvârşit.

V. Concluzii

Iacov a adus soluţia lui Dumnezeu: răbdarea, îndelunga răbdare. Matei şi Pavel au adusmanifestarea ei, a îndelungii răbdări, dar vedem că amândouă au acest rol crucial în procesuldesăvârşirii noastre. Ce tragic ar fi să vând tocmai această şansă pe care ne-o dă Dumnezeu ca sădesăvârşească şi mai mult în mine chipul Fiului Său.

Doamne, ce am putea să spunem în încheiere, decât dă-ne înţelepciune să fim îndelung răbdători.Îndelung răbdători încredinţaţi că Tu vei lucra, dar îndelung răbdători asumându-ne soluţia Ta,această soluţie care se manifestă într-un mod compatibil cu învăţătura Ta pe care o vedem înSfintele Scripturi.

Întotdeauna m-a impresionat exemplul părinţilor noştri sau a celor care au trăit poate doar cu câţivaani înaintea noastră. Şi un astfel de om spunea în timp ce era nedre ptăţit, în timp ce demnitatea luiera terfelită şi călcată în picioare, un astfel de om şi-a asumat îndelunga răbdare. Dar înmanifestarea ei rostea următoarele: „O, creşte-mi iubirea în inima mea, spunea Traian Dorz, Isuse,Isuse, mereu Te-aş ruga. Îmi umple cu harul pe care-l aştept şi ochii şi graiul şi inima-n piept. O,

creşte-mi iubirea cu rodu-i sfinţit, chiar numai cu ură de-aş fi răsplătit. Să nu pot Isuse, trăi fără ea,o, creşte-mi iubirea în inima mea”.


8/8



- 8 -

Cum ar fi dacă în această dimineaţă am încheia amintindu-ne de acei oameni care ne-au făcutnedreptate, acei oameni care ne-au rănit, acei oameni care probabil poartă ecusoane de fraţi, dar îninima noastră sunt vrăjmaşi. Cum ar fi să mă opresc, să spun: Doamne, cât de uşor îl condamn, daroare cine-i cel condamnat în ochii Tăi? Şi Dumnezeu îmi răspunde: este condamnat şi vinovatul şi victima, deopotrivă, dacă nu-şi asumă soluţia Mea. Eşti vinovat chiar şi tu, chiar şi eu, cel care am

impresia că sunt victimă, atunci când vând îndelunga răbdare, şi în loc s-o manifest după tiparele luiDumnezeu, îmi iau dreptatea în mâini, pricina mea în mâini, şi-mi fac dreptate şi-mi reabilitezdemnitatea, uitând soluţia lui Dumnezeu.

Doamne, iartă-ne, Te rugăm, pe noi victimele, dar iartă, Te rugăm, şi vinovaţii. Şi în aceastădimineaţă, Doamne, dă-ne puterea să ne asumăm îndelunga răbdare, acea îndelungă răbdare care semanifestă prin iubire. De ce? Pentru că Domnul Isus, Judecătorul, este la uşă. Ziua dreptăţii esteaproape.

Doamne, pentru că eşti atât de aproape, aş vrea să închei cu această rugăciune: în timp ce suntvictimă nu mă lăsa să apuc soluţia lumii. În timp ce sunt victimă, Te rog, nu pleca de la mine

Doamne, ci revarsă mila ta în inima mea şi puterea de a răspunde în virtutea dragostei şi a iubirii.Doamne, vin la tronul îndurării căci sunt îndurerat; stau cu căinţă să pot fi umplut de această puterede a trăi consumat de îndelunga răbdare şi manifestarea ei să fie iubirea. Amin

Chemati_la_indelunga_rabdare_-_Transcriere_-_1534.pdf

Documents

Transcript of Chemati_la_indelunga_rabdare_-_Transcriere_-_1534.pdf