CHEIA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70498/1/... · Tratatul de la...

4
s m 111 S u ü 15 ftmatt&rul r;%«4MW I Bom ineoISS lMiitif 1889' l 1 ... . . m m ^^-^mmmmţUijt * 1 -1• . -~ em eiatô ,a 1838 de G eorge JRariţiu Cu tot dispreţ«] pentru popor, aristocraţi! şl oligarhii nici 24 de ore n-ar fi fost In stare sâ susţină singuri statul (Istoria Transilvaniei) G. BARIŢIU Braşov, itr. Prundului 15 Bucureşti, ss. Voevczl 50 Redacţia A ft I Br*9°v> str. Prundului 15 AOimDlStr»|ia « Bucureşti, g. Ionică 6 APARE SEARA IN FIECARE ZI DE LUCRU Concesiunea anunţurilor gl abonamentelor: Prima Română de publicitate GH. 1LIESCU Bucureştii i. Ionici 1, ABONAMENTUL Trei laai Şase luni Un an România: 16 30 60 Lai Strein ăta te : 30 60 90 Lei Telefon Braşov 2M . adunare a Societăţii NafftiBăljHf i fost convocată la Parts. în pragul unor a- dâşc| fleniulţumiri şi unor pro- fugile deziluzii, convocarea con- silffcfui Societăţii Naţiunilor este toţtşî un pas mai departe, pen- tru desfegarea pe calea paşnică a arbitrajului, a problemelor aşa det multiple; care constitue tot atfiea zăgazuri pentru înţele- gerea sinceră şi trainică dintre popoare. Tratatul de la Versailes a nemulţumit multe popoare. II a nemulţumit înaintede toate pe~»rfinţa şî Italia, fără să mai ^ de celelalte ţări mai aceasta însă nu însemnează că "însăşi baza înţelegerii vii- toare dintre popoare s’a distrus $i că urmează ca fiecare stat să se închidă în carapacea intere- selor sale materiale imediate, desînteresându-se de o operă 4 care a fost obiectul neclintit al * vizionarilor şi care începe să fie condiţie neapărată a propăşirei «eatângenite a lumii. Pacea lu- mii e o necesitate imperioasă; o necesitate impusă nu numai de actuala situaţie economică şi politică, urmarea firească a lun- jufau 2 boiu care a secătuit toate forţele vii ale popoarelor, dar o necesitate impusă de raţiuni cu mult mai înalte, cu- ' pi inse în noua ordine a moralei internaţionale. Neparticiparea Statelor-Unite m primele desbaterl nu va pre* ’dicia, de sigur, desbaterea chestiunilor şi găsirea soluţiilor şi faerâbrii consiliului vor şti să dovedească destulă obiectivitate pentru ea printr'o înţelegere comu nă, iniţiată numai de dreptatea pe care trebue s*o facă, să rezolve problemele pe care tratatul de pace f le-a lăsat în suspenză şi să netezească asperităţile năs- cute din hotărârile [Consiliului Suprem. Credem că întârzierea Americei nu va fi de lungă du- rată şi că, dacă opoziţia america- nă * a făcut din tratatul cu Ger- mania o armă de luptă politică internă contra preşedintelui Wil- n, ta se va convinge în sfâr- it #ă In tratatul dela Versailles ^aranţa eă el se va executa o pre- miată America, singurul stat a cărfij J$eutge atârnă aşa mult !m rivalitatea popoarelor de pe continentul european, şi că dacă păftă la un punct se pot între- buinţării politică mijloace ne- îngăduite, e un atentat contra umanHăţii atunci, când se zădăr- niceşte Ifiteptitul unei opere în care şynt puse nu ambiţiile unui om, nifi interesele unui popor, dar comiţiile de desvoltare ale Na|iunilor omenirei întregi, care crede că progresul se poate continua şi fără nenumăratele pierderi de vieţi omeneşti, fără distrugerile neînchipuite şi fără durerea nemărginită care Ie însoţeşte. Statele nedreptăţite de hotă- rârile Consiliului Suprem au, prin Constituirea Societăţei Na- ţiunilor, o undă de speranţă, căci ea se va ccupa nu numai de chestiunile rămase neresol- vate de tratatul delà Versailles sau de chestiunile care se vor ivi de acum înainte, ci va căuta să facă dreptate şi în chestiunile pe care cei patru potenţi ai lumii le-au discutat, dând so- luţii ne sprijinite pe legătura ri- guroasă a faptelor. Avem convingerea că Socie- tatea Naţiunilor nu va fi o simplă ficţiune sau un mijloc de apă- rare a unor anumite interese, ci că din contră, fiind vomţa ho- tărâtă şi nestrămutată a tuturor popoarelor, ea va şti să armo- nizeze interesele şi să creeze o bază solidă de înţelegere reci- procă a naţiunilor. Dacă prin constituirea Consi- liului Societăţei s’a comis aceeaşi greşeală care s’a făptuit prin cre- area Coosiliului Suprem, acesta nu e un motiv de totală dezi- luzia care să ne zdruncine în- crederea In necesitatea existentei ei $i în posibilitatea unei în- dreptări a greşelelor. Nevoia unei păci trainice, în haosul economic de azi, se vă- deşte zi de zi. Şi această nevoie actuală şi urgentă va ajuta de- sigur ca existenţa reală şi ac- tivă a Societăţii Naţiunilor să nu fie obiectul unor simple şi jos- nice interese particulare, ci va fi sinteza năzuinţelor spre pacea lumii a tuturor naţiunilor care au suferit prea mult şi prea crud realitatea mizeriilor, pentru a nu vedea, alături de drumul drept şi neted pe care-1 au de străbătut, animozităţile cărăruilor pe care le pun la cale marii exploatatori ai situaţiei econo- mice actuale. Nemţii despre Deschaneil Berlin. întreaga pressă se ocupă cu alegerea lui Deschaneil afirmând că atât Deschaneil cât şi viitcrul prim-ministru Millerand sunt vechi câtori bolşevici. La Burgas a fost a- restat Parduîov, şeful comuniştilor din acel ţinut. Proiectul pentrn unflcarea pes- tei. Au fost chemat telegrafic direc- torii poştali din Basarabia, Bucovina şi Ardeal, în vederea olaborărei proiectului de lege pentru unificarea poştei pe tot cupiinsul României- Mari. Cercetări literare G. Asachi si O. Minzoni Lui George Asachi nu i s’a fâcut încă onoarea de a fi studiat în com- paraţie cu isvoarele sale literare. întâmplător am dat de-o urmă pe care de mnlt doriam să o aflu : Îmi făcuse impresiune concepţia din so- netul Moaitea lui Isus, pe care Asa- chi însuşi îl calificase ca „fmitatie*. .Imitaţie* in înţelesul epoceî 1830 — 1850 însemna, la noi, şi traducere. După cine? Să cetim întâia sonetul grandios . îa fond, nătâag tu formă, ei lui A- i sachl. munte; Cufundat în cugetare, de mirare, spaimă pMn, Din a uncbrelor tuneiic rădicând gene cărunte, Vede-un înger şi-l întreabă: Cfne i cununat de spin, Ce pe cruce-aratâ lumei coasta ş*a lui tâmple crunte? Când află că urzitorul <*e luceferi, d© putere, învăţând, dând mângăere, fesre bând, capu-au plecat. Revărsă amar* oftare, d u o^hi lacrimi de durere. Şi'nturnSndu-se spre Eva, zise-i: Ia<*a triunifat P/este ’ntunecata boltâ, din a ceriurilor sfere, Celce pentru noi murit-au, învleze azi ni-a dat. *) Intr’o colecţie de sonete comentate, traduse in limba germană de Cajetan Ceiri poetul dela care M. £mi- nescu s’a inspirat în sonetul Vene - ţiei care uu mai învie*— am desco- perit şi sonetul lui O. Asachi şi pe autorul lui: Onofrio Mtmoni, mort la 1817 în Ferrara. Am căutat origi- nalul; dar fncă nu l-am putut găsi. De «ceea pentru a mijloci o impresie n ai puţ n turburată decât cea lăsată de formele lui Asachi, 11 citez în tra- ducerea germană a iui Cerri:*) Financiarii noştri Ais lesus mit der letzten Sterbemkjage Den Berg erschüttert, Grab und Gruft erschlossen, Fuhr Adam auf, und hob in steh'nder L^ge Das Haupt empor, schiaftrankea und verdrossen. Den Bück getrübt von inn’ien Schteckens Plage Liess schweifen er um sich zu de® Genossen Und fragte bebend, wer dort oben rage Am Kreuze, tot, von Blut ganz übergossen? Als er’s vernahm, tat er, der spfit bereute. Am grauen Haar, an der durchfurchten Wange Viel Leids sich an ln wildem Schmerzensdrange. Dann schrie dem Weid er zu an seicer Seite, Laut, dass es donnernd scholl dem Fels entgegen : Zum Gottesmörder ward ich deinetwegen ! Cerri adaoge Ia traducerea sa un comentar, o caracteristică, din' care scot câteva idei : Minzoni este unul dintre cei mai diatinşi sonetişti ai Italiei; iar sonetul citai, ^Deşteptarea lui Aclam, cu grandiositatea lui sculp- turală se numără printre cele mai ce- lebre ale poetului. Poetul Foscolo a eonsacrat acestui unic sonet un stu- diu amănunţit, analizându-1 rână în cele mai mici detalii. In acel timp sonetiştii Filicaja 4) şi Frugoni aveau încă mulţi adoratori; totuşi, Minzoni obţinu marele succes arătat. Esteticii, care găseau în el concepţii mai mult decât sculpturale, îi numiseră, din cauza co’oritului său clar-obscur, un Rembrandt al poesiei şi ,un rival al lui Cassiani. Afară de aceasta, re- marcabil mal este şi măduvosul, con- eisul stil al lui Minzoni. Acostă are meritul de a fi evitat imitarea lui Petrarca şi tipicul Arcadienilor. *) Minzoni are încă un merit mare : Ver- surile iui căzură în mănile lui Monti, care, mai târziu a studiat, cu Min- zoni, estetica ; versurile acestea i-a ajutat Iul Monti, să se decidă a merge maiibine pe drumurile largi ale lui Virgii şi Dacte, decât pe cele îngust© ale Arcadienilor. A:esta a fost un mare mer t pentru a doua eră de aur a literaturii italieneşti. G. Asachi alesese, deci de astă- datâ bine modelul. Rămâne de cer- cetat : Ce îi mai datoreşte poetul ro- mân lui O. Minzoni ? Răspunsul îl aşteptăm dela cine se va grăbi să caute şi să găsească mai repede o- perele complete ale lui . Minzoni, asu- pra căruia eu am atras aici, aten- ţia cercetătorilor. Quj, Ianuarie, 1920. G. Bogdan-Dnică. 1) An os, anoa*ă, dela an. Derivaţiile de adjceUv» In m le practicase şi apărase Eliade. Alţii 11 imitară. 2) JPoesii, ediţia II, 1854, p. 78. 3) C. Cerii, Dos SoncU in ît&lien stit mmm Jahrîtunderi; în Du Dioskuren, Wien, 1882. 4) Din acesta Asachi a tradus AlVLalim, In Patria din 1858, p 213. 5) Cu care G, Asachi se lăuda excesiT. Nu v^zez decât pe aceia, cari şi-au dat osteneala *ă studieze marile pro- bleme economice actuale si ş?-au luat curajul să şMe expue în mod ptbli<% discuţiei. Desigur avem şi noi o mulţime de savanţi în cspul cărora zac cele mai perfecte ?oiyţiunî; sub impresia condeiului horii* rămâne vecinic aîbă, sunt tovarăşi somit? ţ lor dela „Terasă* în frunte cu autorul proectului podulti peste Oaep*nui A- tisntic Primul articol semnat de unul d^n financiarii noştri esput^a un mijloc miraculos şi foarte stmp’u de-a re- veni la eft'nâtatea din^nte de război prin scoaterea din circulaţie a can~ titat'i de bani ce trfce peste suma de baai de atunci. I s'a m puns aşa cum se cuvine unui scriitor de fo*j2 tgalâ, arăîându-i că pu;.îîM sporirea producţii fcdul:e ameliorarea. A tăcut, s ’a lăsat con/ins. . A doua manifestare originală pe 8cest teren a fost ecea crdinaţiune seromată de „Noi secretarul g eneral al Finanie or V. Vlaicu*, ?rin care se or- donă să nu ie rr-ai dea curs nîc unei cereri fără o dovadă prealabilă de plâ- tir^a birului. A fost repti. dusă io in trezim? cu titlu de <mioz tate ru sin- giiTul adai s „Ex Ardt-alo lux“. Sti! hm deşt«1 da arzător, dar a rămas far» ripostă. Acum cetcsc un art;col şl mai in- teresant, adecă coroana va trebui schimbată nu al-pari cu leui, ci ceva mai mult. De ce? Fi ndtă Ardealul are zestre mare. Desigur nu i se va răspunde, nici eu nu mă voi încumeta poieni zez eu autorul, care pare prea tare în materie financiară; mi-aşi permite: însă o întrebare. Cine o să su- porte diferenţa dela preţul de azi pană 1a cifra preconizată? Statul ....săracul. Unde eşti maedre Caragiale.... ne vezi. O mică lămurire totuş sunt dator. Dacă preţul de răscumpărare al co- roanei ar fi pcs’bil să f e nu al pari ci jumătate, ar fl scontat la bursă şi ar avea o influenţă, din ce în ce mai favorabilă asupra cursului, or acei ce se interesează de această chestiune văd tocmai contrariul în cotarea zil- nică. Putem spune că e o necesitate un schimb mai favorabil şi de sigur această chestiune va face obiectul unei munci grozave ca soiuţiuaea să fie echitabilă* x Sa lăsăm deci în grija şi la patrio- tismul acelora cari pricep chest unea şi sunt şi In măsură a o rezolvă. Dacă numitul articol ar fi apărut îa acea Revistă economică ce dâ roata Resoartclor cu deviza „întărirea si- tuaţiilor*, desigur ar fi fost aplaudat mai cu seamă că gutorul ooupă mi se pare o importantă funcţie; atunci când apare pe arena discuţiti publ ce şi în un ziar cu greutate, trebui bine chibzuit, sâ nu se prejudicieze greu- tatea ce o prezintă un Dr. s u Ing. aşezat înaintea numelui precum şi vaza z<<nu ui respectiv. Trebue să recunosc că e îmbucu- rător acest început, ca oamenii noştri să se ocupe şi de chestiuni de ordin general, nu numai de interese parti- culare; ar fi de dorit însă ca fiecare să rămână în domeniul meseriei pro- prii. Dacă această chestiune Tar fi preocupat pe autor dela început ar fi trebuit eă îa toate măsurile ca să nu ajungem în trista situaţie de azi, mai cu seamă că se găsea şi îa si-, tuaţla de a putea face totul. Trebuii îndemnat pub’icul şă-şi plaso*® u®" merariul, trebuiau luate măsuri st* vere pentru împiedecare« contraban- dei de coroane precum şl nereguleit stampiiarea. Aii o caraghios s i cu m »i dai soluţii când timp de u» «J a» avut puterea să fac* totul Ş» ujM făcut nimic. Văicărelile »unt de on- sos. Sunt şi astăzi o mulţime de che- stiuni a căror urgentă şi importa fi e la fel de mare; cum autorul e una d-n f gurile importante a Consiliul« D'Wgent să ia măsurile ce ar »»ivâ situaţia barem ac um la sfârşi .JVI când vom fi dădăciţi —V trebu fim că aşâ nu mai merge s* t putem spune că n*am avat o^az a ară'ăm ce putem. # Trebuesc deci luate măsuri c01?. * indolenţei ce există a*i la * nsrul pubîle — mare $1 mic - 3 '■ * s'a arătat mărinimos cu el şi el datoria mai cu suflet, . c fancţîonaîilor unguri c -şi bft i o formal de noi ş de int resela a0„ str^, măguri de deparazitai 2 or ş lor, căc! vine sxsntema+î,*ul dJa-f U contra măriei iîalf* hatârul ş bacşlşu**'* mHjurî ca iinerii patrioti ungur* nu piece iu mai singuri si ^â ne 1*^ nouă baîakiui guri ae hrănit ct să ne fiiă plăcerea sft, plece căţ 1 şi purcel, măsuri contra «pecu. lanţ lor luate d e # administratorii nonciari secondaţi de consilierii naociari cu.cualtticaţil prea înalte m sâ nu se msi ofere caraghioasă t u tuaţle să ni se mai râdă de orice s p e - culant, când plăteşte impozitele dup| facturile ce el vrea să le arate. Sunt multe de fâcut precum se vede şi eu îaţtleg că numai după ce mi-am isprăvit lucrul — datoria — să m ţ amestec Hi domeniul vecinului, altfel rifc cam mult. * Bucureşti, 14 Ianuarie 1920« _____ 0 d > n. Declaraţiile d-lui ministru Vlad asupra situaţiei financiare Ziarul #Dicla* publică" declaraţiile mioiitrului de finanţe asupra situaţii financiare. Bugetul pe 1920 va fi de ^u* din vreme, neîntârziat, pe brOilC>merti pentru a fi stud at în amănunt. Sa vor mnjora v-nlturile Statului în Ardeal, Bucovina şt Basarabii — âlcătuiudu<se un buget central pentru întreaga ţară. împrumutul intern nu s-a hotărât încă defin tiv, se va face în*ă tn cu- rând. Consfătuirile cu directorii de băuvi vor avea loc săptămâna ur« ma toaie. Pentru îmbunătăţirea situaţiei fi- nanciare a statului se vor reorganiza impozitele. Froiectul e p© terminare, i opozitele nu vor putea fî unificate, deocamdată; vor fl îusă cât mai mult egalizate. Unificarea se va face treptat. Resortul finanţelor se desfiinţează. Administraţia va trebui unificată cen- tralizată. „Părere mea — a spus d l Vlad — este că ar fi o curată neghiobie si CHEIA O cheie mi-a ajuns în mână, O cheie făurită pentru temniţi, par’că.. Am simţit cum carnea mi se’ncarcă, De neguri grele ţg de reci viziun1 ’, Când cheia ferraeeată mi-a ajuns în mână .. Undeva’n noaptea surdă-o clădire’naltă, înalţă ziduri mute, fioroase — Către ea, Un dur imbold prin neguri ţnă mâna Şi ale mele erau uliţele toatei Cum n’or mai fi nici când d<e%uma poate... Mut strângeam în mână cheia ftrmecată Şi simţiam c’a mea e lumea toatjC. Şi ’ntr’o clipă, ca ’nt^un vis, Ca ’ntr’un greu şi enigmatic vis, Pierdut, Am vSzut Uriaşa temniţă în care, Fură ’nebişi ca nişte fiare, Cei mal luminoşi nebuni dintre nebuni... Şi văzut-am sub un vast şi bolnav cer, Drugi măestriţi, enormi de fier Puşi cruce peste geamuri colorate, Bupâ care Adevărul zace ’nchis, Ca un monstru ce furat-a <«-» Şi-am căzut pe gânduri... Era grea, ciudată, rece cheia Şi-am văzut în clipa ceea, Pe.-acel meşter diabolic şi bizar, Ce-a lucrat-o pentru noi, Pentru noi, Ce-am pornit să cucerim tărâmuri, zări şi gânduri noui. Văd o poartă ’n noaptea mută, undeva, Ce se cască ’ncet încetişor, Ca’n poveste, înaintea mea Şi mă cHeamă, Cu dorinţi şi farmece mortale... O cheie fermecată mi-a ajuns în mână, Cheia neguroaselor secrete, Ce deslegarea pentru veci şi-amână... Era rece, grea, ciudată cheia Şi din clipa ceea, Am simţit prin trup cum mi s’a ’ntins, Ca un roiu de pui de şerpi» răceala ei.. Şi de frământarea grea, După rătăciri şi nopţi nebune, Hărţuit de oboseală. Am intrat în carcera fatală Intre mii desombrii condamnaţi Ce-din prima clipă-mi păreau fraţi, ’ Şi pe-o clipă m’am simţit acasă... M’am oprit halucinat şi mut La un colţ al unei mese largi de fier; Trist îmi scrisei numele în faţa Unei grele farfurii de aur; Trist îmi scrisei numele Şi-apoi, Ca un oaspe, plin de praf şi de noroi, Am căzut îotr’o visare grea, Amintindu-mi de viaţa mea... Artă, La un colţ din uriaşa-ţi masă, Mi-ai făcut odinioară loc, Intr’o zi de greu disgust şi nenoroc... Artă, Ca o grea cupolă, craniul mi-1 apasă, Cerul ăsta ce-i al tuturor... Voi putea cândva, uitând de rău, de bine, In lumea asta să mă simt acasă?... Putea-voi oar’ sonda In adâncimea nopţii fără de hotare, In inima, In zarea creerului meu Necunoscutul zdrobitor de mare. Spre care sânger de-ani şi ani, mereu?... •V )... A. eiàmk

Transcript of CHEIA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70498/1/... · Tratatul de la...

Page 1: CHEIA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70498/1/... · Tratatul de la Versailes a nemulţumit multe popoare. II a nemulţumit înaintede toate pe~»rfinţa

s m 111 S u ü 1 5 f t m a t t & r u lr;%«4MW

I

BomineoISS lMiitif 1889'l 1 ... . . m m ^ ^ - ^ mmmmţUijt ■ *

1-1 •. -~

e m e i a t ô ,a 1 8 3 8 d e G e o r g e J R a r i ţ i uCu tot dispreţ«] pentru popor, aristocraţi! şl oligarhii nici 24 de ore n-ar fi

fost In stare sâ susţină singuri statul (Istoria Transilvaniei) G. BARIŢIU

Braşov, itr. Prundului 15 Bucureşti, ss. Voevczl 50Redacţia

A ft I Br*9°v> str. Prundului 15A O i m D l S t r » | i a « Bucureşti, g. Ionică 6

APARE SEARA IN FIECARE ZI DE LUCRU

Concesiunea anunţurilor gl abonamentelor: Prima Română de publicitate GH. 1LIESCU Bucureştii i . Ionici 1 ,

A B O N A M E N T U LTrei laai Şase luni Un an

România: 16 30 60 Lai Strein ăta te : 30 60 90 Lei

T elefon B raşov 2M .

adunare a Societăţii NafftiBăljHf i fost convocată la Parts. în pragul unor a- dâşc| fleniulţumiri şi unor pro- fugile deziluzii, convocarea con- silffcfui Societăţii Naţiunilor este toţtşî un pas mai departe, pen­tru desfegarea pe calea paşnică a arbitrajului, a problemelor aşa det multiple; care constitue tot atfiea zăgazuri pentru înţele­gerea sinceră şi trainică dintre popoare. Tratatul de la Versailes a nemulţumit multe popoare.II a nemulţumit înaintede toate pe~»rfinţa şî Italia, fără să mai

^ de celelalte ţări mai aceasta însă nu însemnează

că "însăşi baza înţelegerii vii­toare dintre popoare s’a distrus $i că urmează ca fiecare stat să se închidă în carapacea intere­selor sale materiale imediate, desînteresându-se de o operă

4 care a fost obiectul neclintit al* vizionarilor şi care începe să fie

condiţie neapărată a propăşirei «eatângenite a lumii. Pacea lu­mii e o necesitate imperioasă; o necesitate impusă nu numai de actuala situaţie economică şi politică, urmarea firească a lun- jufau râ2boiu care a secătuit toate forţele vii ale popoarelor,— dar o necesitate impusă de raţiuni cu mult mai înalte, cu-

' pi inse în noua ordine a moralei internaţionale.

Neparticiparea Statelor-Unite m primele desbaterl nu va pre* ’dicia, de sigur, desbaterea

chestiunilor şi găsirea soluţiilor şi faerâbrii consiliului vor şti să dovedească destulă obiectivitate pentru ea printr'o înţelegere comu nă, iniţiată numai de dreptatea pe care trebue s*o facă, să rezolve problemele pe care tratatul de pace f le-a lăsat în suspenză şi să netezească asperităţile năs­cute din hotărârile [Consiliului Suprem. Credem că întârzierea Americei nu va fi de lungă du- rată şi că, dacă opoziţia america­nă * a făcut din tratatul cu Ger­mania o armă de luptă politică internă contra preşedintelui Wil-

n, ta se va convinge în sfâr- it #ă In tratatul dela Versailles

^aranţa eă el se va executa o pre­miată America, singurul stat a cărfij J$ eu tg e atârnă aşa mult !m rivalitatea popoarelor de pe continentul european, şi că dacă păftă la un punct se pot între­buinţării politică mijloace ne- îngăduite, e un atentat contra umanHăţii atunci, când se zădăr­niceşte Ifiteptitul unei opere în care şynt puse nu ambiţiile unui om, nifi interesele unui popor, dar comiţiile de desvoltare ale

Na|iuniloromenirei întregi, care crede că progresul se poate continua şi fără nenumăratele pierderi de vieţi omeneşti, fără distrugerile neînchipuite şi fără durerea nemărginită care Ie însoţeşte.

Statele nedreptăţite de hotă­rârile Consiliului Suprem au, prin Constituirea Societăţei Na­ţiunilor, o undă de speranţă, căci ea se va ccupa nu numai de chestiunile rămase neresol- vate de tratatul delà Versailles sau de chestiunile care se vor ivi de acum înainte, ci va căuta să facă dreptate şi în chestiunile pe care cei patru potenţi ai lumii le-au discutat, dând so­luţii ne sprijinite pe legătura ri­guroasă a faptelor.

Avem convingerea că Socie­tatea Naţiunilor nu va fi o simplă ficţiune sau un mijloc de apă­rare a unor anumite interese, ci că din contră, fiind vomţa ho­tărâtă şi nestrămutată a tuturor popoarelor, ea va şti să armo­nizeze interesele şi să creeze o bază solidă de înţelegere reci­procă a naţiunilor.

Dacă prin constituirea Consi­liului Societăţei s’a comis aceeaşi greşeală care s’a făptuit prin cre­area Coosiliului Suprem, acesta nu e un motiv de totală dezi­luzia care să ne zdruncine în­crederea In necesitatea existentei ei $i în posibilitatea unei în­dreptări a greşelelor.

Nevoia unei păci trainice, în haosul economic de azi, se vă­deşte zi de zi. Şi această nevoie actuală şi urgentă va ajuta de­sigur ca existenţa reală şi ac­tivă a Societăţii Naţiunilor să nu fie obiectul unor simple şi jos­nice interese particulare, ci va fi sinteza năzuinţelor spre pacea lumii a tuturor naţiunilor care au suferit prea mult şi prea crud realitatea mizeriilor, pentru a nu vedea, alături de drumul drept şi neted pe care-1 au de străbătut, animozităţile cărăruilor pe care le pun la cale marii exploatatori ai situaţiei econo­mice actuale.

Nemţii despre DeschaneilBerlin. întreaga pressă se ocupă

cu alegerea lui Deschaneil afirmând că atât Deschaneil cât şi viitcrul prim-ministru Millerand sunt vechi câtori bolşevici. La Burgas a fost a- restat Parduîov, şeful comuniştilor din acel ţinut.

P ro iectu l pentrn u n f lc a r e a p e s ­tei. Au fost chemat telegrafic direc­torii poştali din Basarabia, Bucovina şi Ardeal, în vederea olaborărei proiectului de lege pentru unificarea poştei pe tot cupiinsul României- Mari.

Cercetări literare

G. Asachi si O. MinzoniLui George Asachi nu i s’a fâcut

încă onoarea de a fi studiat în com­paraţie cu isvoarele sale literare.

întâmplător am dat de-o urmă pe care de mnlt doriam să o aflu : Îmi făcuse impresiune concepţia din so­netul Moaitea lui Isus, pe care Asa­

chi însuşi îl calificase ca „fmitatie*..Imitaţie* in înţelesul epoceî 1830

— 1850 însemna, la noi, şi traducere. După cine?Să cetim întâia sonetul grandios

. îa fond, nătâag tu formă, ei lui A-i sachl.

munte;

Cufundat în cugetare, de mirare, spaimă pMn,Din a uncbrelor tuneiic rădicând gene cărunte, Vede-un înger şi-l întreabă: Cfne i cununat de spin, Ce pe cruce-aratâ lumei coasta ş*a lui tâmple crunte?

Când află că urzitorul <*e luceferi, d© putere, învăţând, dând mângăere, fesre bând, capu-au plecat. Revărsă amar* oftare, d u o^hi lacrimi de durere.

Şi'nturnSndu-se spre Eva, z ise - i: Ia<*a triunifat P/este ’ntunecata boltâ, din a ceriurilor sfere,Celce pentru noi murit-au, învleze azi ni-a dat. *)

Intr’o colecţie de sonete comentate, traduse in limba germană de Cajetan Ceiri poetul dela care M. £ m i- nescu s’a inspirat în sonetul Vene ­ţiei care uu mai învie*— am desco­perit şi sonetul lui O. Asachi şi pe autorul lui: Onofrio Mtmoni, mort

la 1817 în Ferrara. Am căutat origi­nalul; dar fncă nu l-am putut găsi. De «ceea pentru a mijloci o impresie n ai puţ n turburată decât cea lăsată de formele lui Asachi, 11 citez în tra­ducerea germană a iui Cerri:*)

Financiarii noştri

Ais lesus mit der letzten Sterbemkjage Den Berg erschüttert, Grab und Gruft erschlossen, Fuhr Adam auf, und hob in steh'nder L^ge Das Haupt empor, schiaftrankea und verdrossen.

Den Bück getrübt von inn’ien Schteckens Plage Liess schweifen er um sich zu de® Genossen Und fragte bebend, wer dort oben rage Am Kreuze, tot, von Blut ganz übergossen?

Als er’s vernahm, tat er, der spfit bereute.Am grauen Haar, an der durchfurchten Wange Viel Leids sich an ln wildem Schmerzensdrange.

Dann schrie dem Weid er zu an seicer Seite,Laut, dass es donnernd scholl dem Fels entgegen : Zum Gottesmörder ward ich deinetwegen !

Cerri adaoge Ia traducerea sa un comentar, o caracteristică, din' care scot câteva idei : Minzoni este unul dintre cei mai diatinşi sonetişti ai Italiei; iar sonetul citai, ^Deşteptarea lui Aclam, cu grandiositatea lui sculp­turală se numără printre cele mai ce­lebre ale poetului. Poetul Foscolo a eonsacrat acestui unic sonet un stu­diu amănunţit, analizându-1 rână în cele mai mici detalii. In acel timp sonetiştii Filicaja 4) şi Frugoni aveau încă mulţi adoratori; totuşi, Minzoni obţinu marele succes arătat. Esteticii, care găseau în el concepţii mai mult decât sculpturale, îi numiseră, din cauza co’oritului său clar-obscur, un Rembrandt al poesiei şi ,un rival al lui Cassiani. Afară de aceasta, re­marcabil mal este şi măduvosul, con- eisul stil al lui Minzoni. Acostă are meritul de a fi evitat imitarea lui Petrarca şi tipicul Arcadienilor. *)

Minzoni are încă un merit mare : Ver­surile iui căzură în mănile lui Monti, care, mai târziu a studiat, cu Min­zoni, estetica ; versurile acestea i-a ajutat Iul Monti, să se decidă a merge maiibine pe drumurile largi ale lui Virgii şi Dacte, decât pe cele îngust© ale Arcadienilor. A:esta a fost un mare mer t pentru a doua eră de aur a literaturii italieneşti.

G. Asachi alesese, deci de astă- datâ bine modelul. Rămâne de cer­cetat : Ce îi mai datoreşte poetul ro­mân lui O. Minzoni ? Răspunsul îl aşteptăm dela cine se va grăbi să caute şi să găsească mai repede o- perele complete ale lui . Minzoni, asu­pra căruia eu am atras aici, aten­ţia cercetătorilor.

Quj, Ianuarie, 1920.

G. Bogdan-Dnică.

1) An os, anoa*ă, dela an. Derivaţiile de adjceUv» In m le practicase şi apărase Eliade. Alţii 11 imitară.

2) JPoesii, ediţia II, 1854, p. 78.3) C. Cerii, Dos SoncU in ît&lien stit mmm Jahrîtunderi; în D u Dioskuren,

Wien, 1882.4) Din acesta Asachi a tradus AlVLalim, In Patria din 1858, p 213.5) Cu care G, Asachi se lăuda excesiT.

Nu v^zez decât pe aceia, cari şi-au dat osteneala *ă studieze marile pro­bleme economice actuale si ş?-au luat curajul să şMe expue în mod ptbli<% discuţiei. Desigur avem şi noio mulţime de savanţi în cspul cărora zac cele mai perfecte ?oiyţiunî; sub impresia condeiului horii* rămâne vecinic aîbă, sunt tovarăşi somit? ţ lor dela „Terasă* în frunte cu autorul proectului podulti peste Oaep*nui A - tisntic

Primul articol semnat de unul d n financiarii n o ş tr i esput^a un mijloc miraculos şi foarte stmp’u de-a re­veni la eft'nâtatea din^nte de război prin scoaterea din circulaţie a can~ titat'i de bani ce trfce peste suma de baai de atunci. I s'a m p u n s aşa cum se cuvine unui scriitor de fo*j2 tgalâ, arăîându-i că pu;.îîM sporirea producţii fcdul:e ameliorarea. A tăcut, s ’a lăsa t con/ins. .

A doua manifestare originală pe 8cest teren a fost ecea crdinaţiune seromată de „Noi secretarul g eneral al Finanie or V. Vlaicu*, ?rin care se or­donă să nu ie rr-ai dea curs nîc unei cereri fără o dovadă prealabilă de plâ- tir^a birului. A fost repti. dusă io in trezim? cu titlu de < mioz tate ru sin- giiTul adai s „Ex Ardt-alo lux“. Sti! hm deşt« 1 da arzător, dar a rămas far» ripostă.

Acum cetcsc un art;col şl mai in­teresant, adecă coroana va trebui schimbată nu al-pari cu leui, ci ceva mai mult. De ce? Fi ndtă Ardealul are zestre mare. Desigur nu i se va răspunde, nici eu nu mă voi încumeta să poieni zez eu autorul, care pare prea tare în materie financiară; mi-aşi permite: însă o întrebare. Cine o să su­porte diferenţa dela preţul de azi pană 1a cifra preconizată? Statul....săracul. Unde eşti maedre Caragiale.... să ne vezi.

O mică lămurire totuş sunt dator. Dacă preţul de răscumpărare al co­roanei ar fi pcs’bil să f e nu al pari ci jumătate, ar fl scontat la bursă şi ar avea o influenţă, din ce în ce mai favorabilă asupra cursului, or acei ce se interesează de această chestiune văd tocmai contrariul în cotarea zil­nică. Putem spune că e o necesitate un schimb mai favorabil şi de sigur această chestiune va face obiectul unei munci grozave ca soiuţiuaea să fie echitabilă* x

Sa lăsăm deci în grija şi la patrio­tism ul acelora cari pricep chest unea şi sunt şi In măsură a o rezolvă.

Dacă numitul articol ar fi apărut îa acea Revistă economică ce dâ roata Resoartclor cu deviza „întărirea si­tuaţiilor*, desigur ar fi fost aplaudat mai cu seamă că gutorul ooupă mi se pare o importantă funcţie; atunci când apare pe arena discuţiti publ ce şi în un ziar cu greutate, trebui bine chibzuit, sâ nu se prejudicieze greu­tatea ce o prezintă un Dr. s u Ing. aşezat înaintea numelui precum şi vaza z<<nu ui respectiv.

Trebue să recunosc că e îmbucu­rător acest început, ca oamenii noştri să se ocupe şi de chestiuni de ordin general, nu numai de interese parti­culare; ar fi de dorit însă ca fiecare să rămână în domeniul meseriei pro­prii. Dacă această chestiune Tar fi preocupat pe autor dela început ar fi trebuit eă îa toate măsurile ca să nu ajungem în trista situaţie de azi, mai cu seamă că se găsea şi îa si-,

tuaţla de a putea face totul. Trebuii îndemnat pub’icul şă-şi plaso*® u®" merariul, trebuiau luate măsuri st* vere pentru împiedecare« contraban­dei de coroane precum şl nereguleit

stampiiarea. Aii o caraghios s icum »i dai soluţii când timp de u» «J a» avut puterea să fac* totul Ş» ujM făcut nimic. Văicărelile »unt de o n - sos. Sunt şi astăzi o mulţime de che­stiuni a căror urgentă şi importa f i e la fel de mare; cum autorul e una d-n f gurile importante a Consiliul« D'Wgent să ia măsurile ce ar »»ivâ situaţia barem ac um la sfârşi .JVI când vom fi dădăciţi — V trebu fim că aşâ nu mai merge s* t putem spune că n*am avat o^az a ară'ăm ce putem. #

Trebuesc deci luate măsuri c01?. * indolenţei ce există a*i la *nsrul pubîle — mare $1 mic - 3 '■ * s'a arătat mărinimos cu el şi el datoria mai cu suflet, . c fancţîonaîilor unguri c -şi bft io formal de noi ş de int resela a0„ str , măguri de deparazitai 2 or ş lor, căc! vine sxsntema+î,*ul dJa-fU contra măriei iîalf* hatârul ş bacşlşu**'* mHjurî ca iinerii patrioti ungur* nu piece iu mai singuri si â ne 1*^ nouă baîakiui guri ae hrănit ct să ne f i iă plăcerea sft, plece căţ 1 şi purcel, măsuri contra «pecu. lanţ lor luate d e # administratorii nonciari secondaţi de consilierii naociari cu.cualtticaţil prea înalte m sâ nu se msi ofere caraghioasă t u tuaţle să ni se mai râdă de orice s p e ­culant, când plăteşte impozitele dup| facturile ce el vrea să le arate.

Sunt multe de fâcut precum se vedeşi eu îaţtleg că numai după ce mi-am isprăvit lucrul — datoria — să m ţ amestec Hi domeniul vecinului, altfel rifc cam mult. *

Bucureşti, 14 Ianuarie 1920«

_____0 d > n .

Declaraţiile d-lui ministru Vlad asupra situaţiei

financiareZiarul #Dicla* publică" declaraţiile

mioiitrului de finanţe asupra situaţii financiare.

Bugetul pe 1920 va fi de u* din vreme, neîntârziat, pe brOilC>merti pentru a fi stud at în amănunt.

Sa vor mnjora v-nlturile Statului în Ardeal, Bucovina şt Basarabii — âlcătuiudu<se un buget central pentru întreaga ţară.

împrumutul intern nu s-a hotărât încă defin tiv, se va face în*ă tn cu­rând. Consfătuirile cu directorii de băuvi vor avea loc săptămâna ur« ma toaie.

Pentru îmbunătăţirea situaţiei fi­nanciare a statului se vor reorganiza impozitele. Froiectul e p© terminare,i opozitele nu vor putea fî unificate, deocamdată; vor fl îusă cât mai mult egalizate. Unificarea se va face treptat.

•Resortul finanţelor se desfiinţează.

Administraţia va trebui unificată cen­tralizată.

„Părere mea — a spus d l Vlad — este că ar fi o curată neghiobie s i

CHEIAO cheie mi-a ajuns în mână,O cheie făurită pentru temniţi, par’că ..Am simţit cum carnea mi se’ncarcă,De neguri grele ţg de reci viziun1’,Când cheia ferraeeată mi-a ajuns în mână ..

Undeva’n noaptea surdă-o clădire’naltă, înalţă ziduri mute, fioroase —Către ea,Un dur imbold prin neguri ţnă mâna Şi ale mele erau uliţele toatei Cum n’or mai fi nici când d<e%uma poate... Mut strângeam în mână cheia ftrmecată Şi simţiam c’a mea e lumea toatjC.

Şi ’ntr’o clipă, ca ’nt^un vis,Ca ’ntr’un greu şi enigmatic vis,Pierdut,Am vSzutUriaşa temniţă în care,Fură ’nebişi ca nişte fiare,Cei mal luminoşi nebuni dintre nebuni...

Şi văzut-am sub un vast şi bolnav cer, Drugi măestriţi, enormi de fier Puşi cruce peste geamuri colorate,Bupâ care Adevărul zace ’nchis,Ca un monstru ce furat-a <«-»

Şi-am căzut pe gânduri...

Era grea, ciudată, rece cheia Şi-am văzut în clipa ceea,Pe.-acel meşter diabolic şi bizar,Ce-a lucrat-o pentru noi,Pentru noi,Ce-am pornit să cucerim tărâmuri, zări şi gânduri noui.

Văd o poartă ’n noaptea mută, undeva,Ce se cască ’ncet încetişor,Ca’n poveste, înaintea mea Şi mă cHeamă,Cu dorinţi şi farmece mortale...

O cheie fermecată mi-a ajuns în mână, Cheia neguroaselor secrete,Ce deslegarea pentru veci şi-amână... Era rece, grea, ciudată cheia Şi din clipa ceea,Am simţit prin trup cum mi s’a ’ntins, Ca un roiu de pui de şerpi» răceala ei..

Şi de frământarea grea,După rătăciri şi nopţi nebune,Hărţuit de oboseală.Am intrat în carcera fatală Intre mii desombrii condamnaţi Ce-din prima clipă-mi păreau fraţi, ’

Şi pe-o clipă m’am simţit acasă...M’am oprit halucinat şi mut La un colţ al unei mese largi de fier; Trist îmi scrisei numele în faţa Unei grele farfurii de aur;Trist îmi scrisei numele Şi-apoi, Ca un oaspe, plin de praf şi de noroi, Am căzut îotr’o visare grea, Amintindu-mi de viaţa mea...

Artă,La un colţ din uriaşa-ţi masă, Mi-ai făcut odinioară loc, Intr’o zi de greu disgust şi nenoroc...Artă,Ca o grea cupolă, craniul mi-1 apasă, Cerul ăsta ce-i al tuturor...

Voi putea cândva, uitând de rău, de bine, In lumea asta să mă simt acasă?... Putea-voi oar’ sonda In adâncimea nopţii fără de hotare,In inima,In zarea creerului meu Necunoscutul zdrobitor de mare.Spre care sânger de-ani şi ani, mereu?... •V

)... A. eiàmk

Page 2: CHEIA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70498/1/... · Tratatul de la Versailes a nemulţumit multe popoare. II a nemulţumit înaintede toate pe~»rfinţa

â S S X Î I T I A M S Í l V & WI i I r>. u ~ \ m

se continue, încă mult timp, să se administreze ţara cu patru guverne şi cn patru administraţii*.

*Cursul ]( ului scfdf: &u trecut mulţi

lei îa Budipesfa şi Viena; Leii erau căi'taţi rcoîo.N Acesta e secretul 8'ild-rei.

Când se vor Jua măsuri pertru re­ducerea circuîa(iunei financiare, va­luta se va ridica în mod firesc, au ­tomatic.

*Scosterea din circulaţie n rublelor

si foroaneîor va întârzia cât va timp. Hârtia monedă întmz:e din America; comisia rea română o îîco’o.

Pană atunci, minisferiul finanţelor au mai schimbă ruble şi coroane 1» Jet

împrumutul extern se va face in vsicere m art, ni ni ai dufă ce se va întocmi bugetul şi pe baza lui.

Bezcrtoi !iBsn|eI©? '»a desîi n- f e s z â . — Din dt ciar^ţtiie d-lui Vlad:

—• Resoriuî finanţelor din Tiansil- vanla e*te în tegijura cu soarta Con­siliului dirigent.

»Pfireiefi mea e.i>te că administra i a în toată Româuia Ţa trobui uni- f.cată, centralizat?.

„Ar fi o curată negh'obie să se continue, încă mu t timp, să se a d ­ministreze tara cu patru guverne, $i cu patru administraţii,

„N'avem personal suficient pen- îju administraţii; umf.csrfia es'e ne­cesară şl pentru consolidarea unirii şi apoi, este mai bine să avem un organism unic şt bun, decât patru şi...“

»in administraţi« din vechiul regat fifcbue neapărat o deacemiralizare.

»Toate fleacurile trec astSzi prin mana ministrului. Aşa nu se poate iucra*.

D-l M m Maniup reşed ’ntele Consiliului Diri­gent c ă t r e tinerii Diviziei 19-a

Dîriîe de seamă asupra recrutări­lor din Banat arată cum Voi toţi aţi înţeles, că ziua chemâre! la arme, pentru tot românul este o sfântă săr ­bătoare. Avântnl cu care toii va- ţf ÎTîŞirîit sub drapel» dovedeşte lumei întrebi, cu câtă dragoste de neam ştiţi Vot să Vă rupeţi din sânul fa­miliei Voastre. Să uitaţi d-e toate ne ­ajunsurile de acasă când conducăto­rii Vă cbîamă să servei noua şi mân­dra Voastră patrie. Dragostea şi je r t ­fele ce aduceţi neamului vă vor f- răsplătite din belşug Noca stăpânire românească susţinută prin braţel? Voastre, va face ca neamul românesc şi graiul românesc, mărit sâ fie, ca dreptate şi ordine să se facă pretu­tindeni şi ra între oameni pace şi buna învoire sâ domnească. Vitejia Voastră va înfrânge toată puterea duşmanului, care a r cuteza sâ se în­drepte ta contra Voastră. Nepoţi ş» strănepoţi vor binecuvânta patriotis­mul Vostru, ţi lumea întreagă se va

j înclina înaintea faptelor Voastre, ro­mâneşti. Conducătorii neamului sunt

I mândri de faptele Voastre, mândri că îi înţelegeţi, (ă sunteţi un suflet cu ei cand neamul are nevoe de Vot. Primiţi recunoştinţa noastră pentru gândul Vostru românesc şi fapta Voastră patriotică, urmând ordinu­lui de chemare şi vă rog, tineri b ă ­năţeni şl d n judeţul Ardeal, lui să strigaţi cn toţii jurând pe veci cre­dinţă: Ura, tr£i?f*că Mrjestatea Sa Re gete Ferdinand 1. Sâ trăiască scumpa noastră Ţară Român a-Mare.

Cluj, la 1 Ianuarie 19‘i(X

lulai Mamu, preş* d ntele Consiliului Dirigent

Inspectorate igienice

Convertire cu d-l N. IcrgaP r e ş e d i n t e Camerei a re\enit zi- ţ

le ie liecuic din Ai deal, unde a asis- iat la seibsrea „Asociaţiei* de h Sibilu, la invest rea $i insiaiarea mi f rc poli tu Îl i gr -catolic re mân V. Su- ciu deja fîhj şi a \iz tat şi pe pr n- ţ i l Car ol ia Bistj ij». Cu acest piiiej, d-sa a avut ineie convcrb ri pohtice şi au reprezentanţii minorităţilor.Am ţ>nut sâ avem pentru cetitorii noştri anele lămuriri cu privire la aceasta călătorie pe care d. p ro t N. lorga ni le-a dat. lată-le:

— Ştim, d-le profesor, că aţi avut mai multe convorbiri pol t ce cu re­prezentanţii minorităţi or din Ardea), cu prilejul călătoriei d-v peste munţt Cari sunt încheerile )a care aţi ajunt?

— Se pet vt dea d n articc Iile l i t ­rului »Deutsche Tagespobt* din Sibiu. Rezultatele erau ce prestpus, dată fiind situaţia pe care nimic n ’o poate schimba, precum şi pun.tul de v e ­dere naţional *i faţă de alţii, cere este ai mleu. N ’am mmic de propus, nu ml s-a propus nimic, dar ne-am Inţeler, ca oameni cuminţ’, dela cele dintâi cuvinte. Noi sântem cum tâu - tem, ei &ânt cum sânt; ne vom in­fluenţa reciproc ?1 cine euie mal mult, poate mai mult. Acessta şi în ce priveşte numărul, dar şi in ce pri­veşte alte calităţi pe care t re b u e să le avem în măsura ambiţiei (nocstre, fârâ cure pretenţiile rămân goale.

— Ce Impresii i ţ i cuks din călă­toria în Arde a i?

— După loc, oameni şi împre­jurări. In general impresia unui mare şi.vrednio popor care cere numai a ti condus cum i-se envino pentru ca să ajungă stăpân în Cfcsa lui.

— Ce puteţi spune despre Prin­ţul Carol ?

— Relativ la Prinţul Carol, eu n’am afaeeriecât cu moştenitorul tronului pe Ci ie i-am legâsltaţa cum îl ştiam.

S/.snd&luri'e ctnoscutei prese bu- cureşteLe de ie J? r ră şi intrigă nu pu ie .u £ă lase oct xpîca at ace:t is- ^or de uneiliri şi u s t i g pa care cre­deau a*l r* găsit înti un domeniu în care nimeni n ’are drep tul nici să se smeitece, nici să dea to lu ţ i dacă lu tace parie d n îo^ă-î dinattia pe carei semene a î ic ru ri o privesc esclusiv.

Aiâ) pot eâ adaug că a? fi buca- ios o r ic ine să aiba un fia sau un fiate aşa de frumos, de cinstit şi de bun cutn e principele Carol.

— Care este credii ţ î d-v. cu pri- vlie îa cele două bis-iiici ron âneşti greco orientală şi gr^co-catolică. Sunt unele curente pentru contopirea lor inir o s i gură biserică naţionali. C’im vedfţi dv. aeeastâ posibilitate?

— Nu văd In ideia contopirii de­cât una din acele îlnsii d n care se hrăneşte confuzia ziiel de astăzi,O.ice iormâ în care am ^pus ceva d.n sufietul nostru are dreptul de a tcai, şi am pus n:uit din fcufietul na­ţional şi in biserica vnitâ. E i ne dă, ae ahîel, încă un m jioc de comuni­caţie cu Apusul. Sântem prea mult datori să ne ocupăm de chestiile de asiăzi ca să trebuiască să ne încur căni cu acelea care de acum in o sută de ani vor îi Lduale. Chestia viitorului celor două Biserici o vor hotărî nu ciaseîe conducătoare care sânt dispuse a se ceita pe dogme şi a tâ nari ierarhice, ci marele înţelept ai naţiunii, care e ţăranul nostru creştin f^ră deosebiri confesionale.

Am mulţumit d4ui N* lorga pentru cuvinteie ae lămurire date.

— eni, e, —

F O IL E T O N U L G A Z E T E I T R A N S IL V A N IE I

Cultura românească

Inspeclor. tele igienice sunt o in­stituţie rouă la noi şt, duplcum se întâmplă îa început cu cri si ce in­stituţie nonă, astfel nici rostul şi sco­pul acestor inspectorate igiemee nu este înţeles de oublîe, ba dună cum am putut observa nu e*te înfelf« pe d^-p' n n ci chiar de unii medici. Pen­tru o fe r ta rea atât a publicului, cât şi a m e d ic i lo r cnri ar fi nedumfriţi despre rostul ir »pectoralelor igienice şi ca răspuns h întrebarea mai rnul- toia oilu de necesare urmâioarele iSmuriri:

fn preocupările reoîmeîor maghiare întrau tot felul de lucruri * oribile şi neposibile, dar mal puţ;n se îndrep­tau preocupările lor către lucruri, cari avesn să servească binele co­mun. binele tuturor cetăţenilor ţSrei. Astfel vedem în ţinuturile, c ă re i re­vin acum Româiî:eî, casa^me spa­ţioase şi frumoase, a câror baionete avei.u să se îndrepte către România, aflăm şcol 1 în abitndanţă, de unde a- vea să se lăţească evanghelia ma­ghiară, ved^m pretutindeni edificii splendide, aproape luxurioase pentru tr.bimaie şi judecător;?, cari ave an să~şt spună cuvântul şi judf-cat:*, a- supra Românilor. Aces’ea toate şi a te multe încă erau făcute cu sco­pul pentru fericirea unei pârţi ş! pentru asuprirea celeilalte pferţi a cetăţi n: lor.

Zadarnic vom c<*uta însă după sst- fel do instituţii, c?ri ?r avea ca scop binele tuturor cetăţenilor: instituţii cari fii' avea ea scop numai îndrep­tarea sânătâţei publice, ne lipsesc cu totul; spiiulele sunt foarte puţine şi multe dintre cari sunt, ar putea servi pentru cri şi ce ai;ceva numai fa .«pitaie ru , ostiei se explică transa publicului la noi de spitale, o leamă aşadar în cele mai n uite cazuri în­dreptăţită. Ne l’psesc cu desăvârşire sanaîoare, unde şi-ar p i tea aila adă­postul cel puţin o părticică mică din miile yi mi le de tub; rcnloşi, pe care îi are ţara şl ne lipsesc aproape cu totul instituţii de ocrotire, iar ici şi colea, unde este câte uw adăpost pentiu bătrâni şi neputincioşi, aces­tea au mai multă a?emânare cu tem* aii ele pentru cri mi nai J, decât cu un adăpost pentru neputincioşi.

Pe hârtie aveau ş-i magharii lu ­cruri frumoase. Ei înţelegeau foarte bine, cum trebuia orbită lumea. Era bine ocrotit d. e. copilul, instituţia medicilor şcolari pe hârtie era In­trodusă în Ungaria înaintea aproape a tuturor ţărilor, in realitate însă tn- stitcţîiie e r tu tăcute pentru persoane. Nu binale comun era pe planul în­tâie, cl persoanele lor, cărora trebuia să It să dee o n odalifate bună de tr«iu. Ia felul acesta stăteau Maghiarii bine 1na,;ntea strfciuătiţei cu multe lucruri fn moaşe pe hârtie. Un medic şcolar în Elveţia la întrebarea mea despre activitatea medicilor şcolari de acolo, auzind, că sunt din Trau- siivanfa, îmi spunea: Ce voiţi să în­văţaţi dvoastră dela noi ? instituţia meciicilor şcolari în Ungaria e cu mult mai veche, ca ' i noi. I am răs­puns da, pe kâriitt o avem de mult,, ba medicii de ş cală erau chiar şi în realitate, cât despre activitatea lor in ş i , vă pot spune atâta că pe mine, cât timp am fost îa liceu, nu m-a t xawinat medic şcolar.

Organizare conştientă pentru îm bunătâţirea ssnaiăţei publice lipsea în Uogaria aproi pe cu totul. Nu e prin urmare d® mirat, că cu toate că Ungaria era un stat a- grar, în privinţa sănătăţii astfel mal favorabil, ca statele industriale, totuşi pe Ungar a o puteam vedea, cum conduce în mortalitatea copiilor şi mortalitatea de tuberculoză.

L'psurile acestea s’au văzut îndată după preluarea regimului d^n partea Consilii Iul Dirigent, şi astfel sa îuat îndată iniţiativa p*nfru o înbunătăţlre în această direcţie. Sa văzut Indntă înfra altele, eă ne lipseşte cu totul o organizaţie conştientă pentru com­baterea boalelor contagioase, atât a- cute cât şi chrooice.

Aítfcl sa ajuns în curând îa ideTa lrfspectcrttelor igieoîce. Na era o f- deie nou 'i, in alîe s tate, mai eu scâ­rnă în Germania, eran a si fel de in- spectorate, cu un cerc de acUvitite mai mu't «an mai pufin asâmănătoa- ie celor instituite ac u » la noi, deja de. t 'mp îndelungat. Ideia era să se înfiinţeze ]a noi, în întreg teritoriu! românesc dia fosta Ungarie inspec­torate igienice prin cari să re în­ceapă o iurtă conştientă contra boa- lelet contagioase acute şl chrenico şi prin cari shtul fă organizeze în­treg sistemul de ocrotire socială.

Din idee sa făcut în scurt timp fspt. Astăzi întreg tei toriul rom â­nesc din fosta Ungar-e ette împijr- tit în 'şase inspectorate l^tejnice. (De inspectoratul igienic Brh-şov se ţin judeţele Braşov, Făgăraş, Târnava mare ?i Tre scaune). Acestor Inspec­torate igienice ’! sa d^t tot sprjtnul necesar ca să ooată fi provăzute cu toi-te mijloacele pretinse de ştiinţa medicală pent-u coinbsterea boalelor contagioase. Attfel îl stă la d spozi- ţia fiecărui inspectorat igienic un la­borator bacteorologic, provSznt cu toate cele necesare pentru cri ^i ce cercetare, care stă îa legătură eu om * baterea bodeîor contagioase. Aceste i&boraloare vor putea sta in ajuto- [ rul nu numai âl medicilor, cari stau îa serv'c ul sănătaţei publice, ci tuturor medicilor, cari p ină acum de toarte multe ori trebuiau să simtă lipsa

unei astfel de instituţii. De aici in- co'o în aceste laboratoare — numai in aceste — vor trebui sa se facă toate cercetările, cari c a i în cadrele igienei pubjee şi între aceste cad şl cercetârde serologice.

Pi-in inspectorate!» igianice se în­ţelege cu ajutorai tuturor organelor competente, se Inîeiţioneczi, ca să se crgSDizez© îutreaga luptă contra celor două plăgi sociale: contra tu­berculozei şi contra s-hilisului.

Tot prim inspectoratele igienice se intenţionează organizarea întregului sistem de ocrotire. Era lucru natu­ral, ca aceste încă să se iee ca un scop al inspectoratelor. O .rotirea so­ci a!â nn se mai posta mărgini nu­mai la adăpostirea câtorva orfani, la ajutorarea cătarva văduva de cSţiva oameni de inimă. Ocrotirea moder­nă stă îu strânsă legătură cu activi­tatea igienistuiul: apără copilul din leagăn până când ajunge î i viaţă de relele vleţei, prin aceasta îi apără şi contra tuberculozei şi astfel îl da să­nătos şl tere vieţei, fie îngrijeşte de mama tuberculoasă, prin aceasta a- părâ şi copiiul micuţ do tuberculoză etc. Ocrotirea nu va mai putea lă mânea ca până acum mal mult nu­mai o operă de caritate a puţinilor oameni darnici, nu va mai put^a ră­mânea o operă de caritate mai mult numai a femeeî, cum era până acnm, ci statul va trebui deasemeaea să-şl ia partea lui la această oper3, prin care vor trebui înbuKăiăţite atât de multe lipsuri. Nu vom mai putea parcurge d;nmuî lung cu î»cercâri de ocrotire de caritate, prin care cu foarte multă munca să ajunge, ce • drept, la îndreptarea unor rele, la mici îmbunătăţiri, nici decum iasă ia rezultatele dorite. Exemplul cel m«d bun în această p;ivinţă ni-l dă Elveţia. Acolo se depune din partea

miilor de societăţi, cari sunt înfiinţa­te cu scop de ocrotire socială, o mun­că colosală, pria care se îmbunătă­ţesc multe rele sociale, lipsindu le însă acestor societăţi comunitatea, le­gătura strânsă a uneia cu cealaltă, lipsindu-le condacăîorul comun în munca pentru acela,? scop: ocrotirea contra boalelor^ sociale, astfel să şl pierde foarte multă muncă înzadar şi rezultatele spre care tiad, nu sunt nici decum în proporţie cn munca depusă de ele. Statul va trebui să ia în această operă de c-cratire rolul de conducere. Ei cu ajutorul întregei societăţi, şi nu num i ca ajutorul c â ­torva societăţi de temei, va trebui s t ducă opera de ocrotire la un bun sfârşit Societatea singură nu poate lucra Cu deetal aucce*, fiindcî-i l p* somc îu cele mal multe cezuri nrjloa- cele materiala ne cesare, îneurcând a* cesiea mai mult din o cerşitorie în stil mai ma:e, statul singur dease- menea nu poate, f.incă-i lipsesc mun­citorii neceS ri, tm^reucâ însă s ;gyr vor putea dace la bu» sfirş t opeta de ocrotire. Astfel sz iateaţione^ză ca inspectorul igienic în o^ganixarea sistemului de ocrotite sâ fie oarecum iiiermediatorul îatr« societate şi stat.

Acestea !e ţineam ds lipsă, ca să se ştîe înainte de a-şi începe inspec­toratul igienic din Braşov ori si ca activitate.

Celor inter« saţ! îe aduc totdeodată la cunoştinţă, că laboratcrluî biete#- rolog'C în s :urt timp va fi pe de­plin stabilit .şi-şi va putea încep® ac­tivitatea, Începerea funcţionăreî va fi anunţată.

Dr. M, Câllmaninspector igienic

Permisele deimport-ezport

— Comunicat- —Resortul de Comerţ face cunoscut

cetor interesaţi ca prin decisul Mr. 90265 al mlDi*iteruIui de lnd':'stne şi Comerţ (art. 8) sa luat hotărârea ca circulaţia trăiturilor pe teriioriui ;d miaistrat de Consiliul Dirigent pana la nivelarea preţurilor îotre vechiul regat şi Transilvania să se facă con ­form normelor legale luate d î către Consiliul D'rigent; de i, peutru în- ftâuarea speculei ş eliminarea ele­mentelor cari nu au lojc îa comerţul cinstit 89 susţine dispeziti^nea con­form căruia comercianţii cari aduc ori duc mărfuri dia v?< hicl regat ori streinătate sâ ceară autorizaţia resor­tului de Comerţ. Această autor zaţie ţlnându-se cont ds legea industrială şi comercială va aproba-o namai a- celor eomerclauţi cari au brevet de meserie pentru articole cu car« do­resc a face ucgof, şi cari au f rma înreg»&trată, deoaiece conform li gei comerciale, conursanţi afară de mici uegustoraşi (szaiac?-) trebue să-şi în- reg'streze firmele.

Uda'ă aceste condiţiuni îndeplinite se vor elibera de urge.r,ţă «utoriza- ţiile cerute fără nici-o interveLţie re zoivâadu-se cererile în baza actelor aiăturate cererilor. Art. J, a suscita- tului decii dispune instituirea unei direcţiuni regionale sub conducerea autorităţilor locale. Rezortui de Co­merţ care a primit deiegsţiunea să semneze în numele Ministrului eie In- dastr.e şi Comerţ. Această direcţiune va r-proba exportul mărfuiiior ne prohibite la export însă numai con­tra ccmpensaţmnei cri depunându se valoarea mărfurilor în Iei.

(Biuioul Fresei Claj.)

Nevoile ţăranilor— O scrisoare —*

Domnule Director,

Trecând prin faţa Primăriei zăre&c pe perete afişată o ordonanţă dată de Oaor. Jandarmărie. Mă opresc şicitesc :

Ţăran ni sâ muncească şi sâ samene pămâatul iar aceia cari cu au, sâ caute a lua cu arândâ de la pro­prietari căci altfel © mare petiuol pentrn noi etc.

Toate bune, dar se întâmplă ca­zuri, cn toată bunâ-voinţa care o are ţăranul, şi care e omul aceia care nu ar semăna şi nu ar mon^i, dacă ar avea unde şi cu ce?

Pildă despre mina : O ţâră de pă­mânt am, dar sunt şi mulţi eari nu au şi aşteaptă dupăpromisiuai să li se dea. Ce fac eu cu pământul ? Pe lângă pământ mai trebne multe al­tele. Suat demobilizat de nu an, fa­milia mea abea s*a întreţinut în timp de răshoitî de pe o zi pe alta. Fiind odată aca«ă ara luptat !n dreapta şi stânca, am mai plătit penira arat, pentru iucru, am mal Împrumutat chiar şi vitele cu cam de pe la con­săteni; cu chiu cu vai dia 18 jegâre ce am, jumătate am semănat.

Ce se întâmplă ?Prin Iulie vine o ghiaţă şi distruge

toată recelte, cucoiuz, struguri, nu a rămas nimic.

Ce mă fac eu acnma?Nu am nici un bob de vacurv«

pentru hrană, grâu aserne ea, t* mâne cu familia încă de aici lo7 luni pAnă ia secere?

Să samăn, n’am de unde si .'ar cur grâul necesar când o * î V costă 80 ae cor. de und< bani ? Solda care am primit- pul campanii am cheitult-o !

Un «n m’am împrumuţi; m uau şl altu, acuma cine ’m tii* căci bucate nu am avut si' - o achita datoriile?

Azi o pereche de vite )>* se r ;■ t pune in jug coţtă cinci v cel puţin; ca sâ iei pe uc &re trebue îă plăteşti 160 cor. ai ; cum poţi face faţS el i*‘ £ af*t de mari? Intru’ «dev şdin acela eari au şi cari t r i -r ■<* răsboiului s’au îmbogăţit ( |i asta cea mii m^re paitej dar sunt şi dm a- ceia cari au *©urta mea.

De aceia ar fi hiae ca până la împărţirea pământului, guvernul s’ar puîei interesa puţ n fi fără msîiă ostenefcla de soarta celor reÎDtor*i dm râsbolu şi cari îndură m zerii procurândii-le dacă nu gratis, totuşi cu un preţ mai convenabil hrana de ioate ziieie şl sămânţa necesară fie­căruia.

Dm bucatele cari se recvireazi s’ar putea da mai întâi acolo unde se simte mai de grabă lipsa pe urmă să S'} irimeată prin alte păi ţi. Tot asemeuea ar trebui .ajutaţi şi aceia cari ar vrea să ia cu ^arândă şi ar avea dela cine.

Numai aşa am putea înainta şi în­lătura pericolul de care scrie sua- numita ordonanţă.

lu speranţă că veţi binevoi a pu­blica aceste puţ*ne rânduri în pre­ţiosul Domnlei-Vosstre ziar,

Vă salut cu toată stima Cin fâran .

Proşten m&rey 15,4 1920,F3 . Ce se mai zică aceia ai căror

averi, case, ie-a distrus armele şi taxiurile?

Se caută funcţionar de birou şi un om de serviciu« A se adresa la Administra­ţia ziarului.

de

şi

Mlnorităjile naţionale din Transilvaniade

ION MATEIU(Fiu*)

Gâoi toate aca&ts şcoli, au funcţionat pe un teritoriu etnic curat româ­nesc (ou excepţia Saculmi:)* nu urmărind nevoile sufleteşti ale m m o r iu ţ i tu - ranioe, ci unzând spre deznaţionalizarea noastră prin cultura ungare1 Boa ne mijlocit ootrostă.

Deci sutei« de grldini de copii şi de şcoli primare maghiare săteşti vor înceta de a mai purta eticheta statului d i iuri, dia simplul motiv, că p e ro ­raţia rurală este total «au în maie part« românească.

Ci ci de igur era o nedreptate ca grădinile noastre de copii sfc fie cer­cetate numai de 549 Români, pe când m aoelaş timp cele maghiare s iuiau aproape 12,000 de copilaşi de-ai aoştri; asemenea găsim că 68.597 elevi ro­mani erau împinşi îu şcolile primare engureşti, iar cele române,ti nu aveau mai a nit de 1613.000.

Statul românesc e dator să reintegreze neamulnostan în drepturile sale culturale, şi aoe&stă obligaţiune nu implică numai elaborarea x nai pian sis­tematic de acţiune proteoto&re, lipsit de orice nuanţă agresivă faţade mino­rităţi, ci în aoelaş timp şi o concepţie nouă relativ la şcoala sătească.

Păstrând şi in viitor ideea şcoalei de stat, pe care puterea politii a o impr.ne statului ca un corectiv legal al anaîfabeticii, suntem siguri, Câ învă- ţămăntnl popular va rămânea to t o problemă pur oficială, c re nu va in­teresa în mod direot societatea.

Şcoala prim&ră trebuie să răsară din sufletul satului şi pentru nevoile ini, căci numai o instituţie creată şi susţinută din iniţiativă şi sacrificii pro­prii, are viaţă, îufăţHând o realitate socială. O adevărată culturalizare a masselor nu poale fi_îndeplinită prin acţiunea m ila t rală şi quaîi forjată a statului, ci numai prin colaborarea înţelegătoare a statuiui iji s&tului, având acesta o deplină libertate şcola ă pe care statul o va educa, ajutând'o în biruinţă cu mijloacele saie materiale. Vom menţinea şi vom dezvolta, prii urmare, spiritul de jertfă pentru cultură al ceaaauluî nostru dia Trafl ilvania rezervând intervenţia statului numai acolo unde ea este reoUmală de acor­darea sprijinului sau de combaterea remitenţei izvorîte din ignoranţă.

Aşa dar susţinem cu toată convingerea, că la biza şcualei săteşti *i in

meze şi concep(ia de stat a viitorilor cârmuituri politici, în vedere* strvirii marilor interese l ternaţie nalt*.

Cum însă regatei românesa se găseşte aaum intr'tm stadiu denauăfor- maţitme, e limpede că ob’ugaţ'unile ici sunt «şa de mari şi multiple încât trebuie să le împartă cu Eocietatea, spre a putea rezolvi in chip mulţumitor problemele capitale ce ati* g însăşi existenţa Iui.

Fără a-i cere totul, statul va căuta d-ci şi p^ ter«oul învăţământului secundar, superior şi profesi.nal, *ă rec ifice eistemnl de opresiune, care punea populaţia covârşitoare într'o ruşinoasă degradaţie culturală faţă de minoiitiiţi.

în privinţa aseasta rom aplica dispoziţiile soelei legi de naţionalităţi, pe care Ungurii totdeauna, au refuzat s'o execute, deşi le-o ceream neconte­nit ca un minim naţional al revendicărilor noastre.

In înţelesul ei şo iile secundare şi superioare, tre baie să a bă ca limbi de predare limba majorităţii etnice din judeţul oii ţinutul respectiv,S *b Un- guri/trnă n 'a exi«‘at în Trans Ivauia o singură şcoală secunda ă de stat, care potrivit legii do naţionalităţi, tk ii avut limba de predare româneaseft. Apli­când acum aoe&stă dispoziţie îa mod sincer, aproape toa'e şcolile secundare şi superioare de stat, vor deveni româneşti.

Prin măsura aceasta minorităţile nu se pot simţi nedr ptăţite, de oare ­ce nevoile lor culturale î^i geseso sat1 «facerea în şcolile conlesionale ma­ghiare, cari sunt destui de numeroase şi-şi ţ.ăstrează dreptul de ex stenţâ în 'baza au onomiei bisericeşti, garentatâ prin actul dela Alba-Ialia. In ţi­nut urile cura t maghiare, unde nu s’ar găsi a^tr'el de şcoli confesionale şi populaţia n’ar fi în stare să ie creeze, statul poate înfiinţa 8s.u ajuta el în­suşi ş?eli de stat cu limba de preiare maghiară avâcd aici şi dreptul de-a introduce ca studiu obligator limba iomână.

Fireşte că îu toate ţ col de secundari şi superioare iimfca de stat for­mează obiect de studia obligator, fiindcă o admite atât pedagogia mo­dernă cât şi interesele da ttat ale minorităţilor.

Din principiul libertăţii culturale recunoscJt de noi pe seama minorită­ţilor, derivi îndreptăţirea lor şi la învăţământ superior în limba naţională. Astfel e j a s t ca statul s i introducă ia unele facultăţi universitare cursuri papalele lu limbile minorităţilor, pentruea profesorii #ă-şi câştige pregătirea îa patrie şi să înlăturăm in 'aceia# timp anomalia aşa de pen uloasă d e a to­lera doctori suspecţi trimişi de Budlapesta ori Berlin.

Pe lângă o astfel do interpretare şi aplicare practică a libeitaţii naţio­nale, cure nu j :gne>te, c» din potrivă acordă toate posibilităţile de desvolfare sufletească, fracţiunile etnice ce aUă limbi vor fi pacificate prin mijloace frreştij primind convingerea că an ajuns sub ocrotirea unui i tat de drept, în care umanitatea stă mai presus de forţă.

Pi iu aceasta poporul românesc îşi câştigi f acultatea de a se întoarce în toată liniştea spre siae, îmbraţişind voios şi sistematic marea problemă a înălţării sa?e culturale.

iSoi nu nu putem mărgini numai ia o acţiune de egalizare ou nivelul ...... ~ -«».fam datori, oentru justificarea hegemoniei

temelia ctlor două princip i fundamentale ala isilelor noastre: libertatea democraţia. Ele sunt cadrele moderne, în al căror cuprins sufletul român««« va fi dcsvoltat după tradiţia lui istorică şi purificat în lumina civilizaţiei la­tine, surghiunită atâta timp de improvizaţia silnică evreo maghiară.

Şcoala culturii româneşti nu poate fi concepută decât pe activarea iu­bitoare a cultului muncei şi caracterului, cele două note de sinteză oari i lu - st eaaă în oiice timp adevăratele personalităţi reprezentative.

Prin «herxiarea ia viaţa spirituală a masselor Băteşti, se desohid acele uriaşe rezerve sufleteşti, oari, favorizare in desfăşurarea lor naţională de pro- teoţiuuea legală a statului, ne vor da marile valorii literare, artistice şi şti­inţifice, rhemate aă revoluţioneze cugetarea românească.

Reformele politice şi sociale decretate în sens democratic, vor contri­bui prin aplicare» Ier obiectivă la o surprinzătoare seoialîzare a energiilor populare, cari sub îndrumarea spiritelor de elită, ajung *ă înţelesgă şi să creeze naţiunea în formaţiunea ei de s ta t

Trecerea poporului nostru dia stadiul etnic la categoria politică de na­ţiune reclamă în mod imperativ o schimbare fundamenta ă de mentalitate pe care n’o poate săvârşi decât cel mai inter siv proces cultural şi economie iofiltrat conştient în toate manifestările vie;ii româneşti.

Dnpăce caracterisdca statului modern se afirmă c i deo3^b re îa bogăţia lui industrială şi corner ială, e firesc ca no:, aşa de modest reprezentaţi, să desfăşurăm o energie titanică, pentru irdustrializarea vieţii româneşti care prin desvoltirea ei necontenită, să cucerească deplm şi industriile streine.

Poporul româueso are calitâţi suficiente pentruea, luminat Kt*toruic de o înaltă înţelegere a vieţii, să creeze prin munca lui socială pe pământul Daciei reînviate, C VilîZaţia rOfflâneasCS, super oară prin strălucirea sa etioă şi cuceritoare prin universalitatea concepţiei sal?.

Abia atunci — peite un veac probabil — câid această civilizaţie va domni fără concurentă în toată expansiunaa ei în egra'ă peste România în ­tregită se va putea vorbi şi de asimilarea minorităţilor ca de un proces n a ­tural, pe care-1 va îndeplini puterea ameţitoare a civilizaţiei româneşti.

Acea ta e-îe unica formă d i asimilare, pe oara o pute n primi şi spre care avem îndreptăţirea să râvnim, caei r a rezultă de o parte din respectul legi or eterne ale umanităţii, iar de a-ta din iecunoa?terea voluntară a supa- riorităjii sufletului românesc.

lată cum privim noi problema minorităţilor din Transilvania in rspcrfc cu viaţa şi cultura românească-

Expe ienţa noastră politică şi exe«piele evoluţiei universele, ne daa siguranţa să creJem că această cenoepţi^ — elaborată îu lumina ştiinţei so« ecologice — este cea mai corespunzătoare pentru îndrumarea reală şt efeo- tivă a Statului românesc jp re adevărata unitate naţională.

De aceea vom şi continui cu metodică stăiuinţă noua politică de stat, car^ nu esfe pentru poporul romine^c din Transilvania numai o obli­gaţiune de onoare naţ onaîă, oi in aeelaş timp şi o marş faptă de Înţelep­ciune istorică. Sfârşit.

c ’hihţ Uni 1919.

Page 3: CHEIA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70498/1/... · Tratatul de la Versailes a nemulţumit multe popoare. II a nemulţumit înaintede toate pe~»rfinţa

F«gtaa »

Problem ele zilei

PERICOLUL BOLŞEVIST— Opinia generalului Hoifman —

Com entariile ziarului TLa P resse de P a r is“

Dăm, după ,La Pregge de Paris/’ în tra­ducere exactă părerile generalului Hoffman (caro a tratat cu Trotzki la pacea din Brest- litovKk> şi comentariile po cari le face zi- a ic l párisiin. Părerea lui Koffjnan a dat-o

fiarol „Viitorul-’ fără comentariile ziara* iul francez, r„

;în{ormaflunile pi imite la Londra, menţionând eventuslitatea onor per­tractări de pace între Rusia bolşe- vi8lă şi Aliaţi este o adevărată dessmă- gţfe şi se regretă unanim această capitulare »ub?fă faţă de intmicni în ­tregii îuroi civilizate, capitulare care de altcum ar putea s i aibă conse­cinţe de o gravitate deosebită pen­tru ţăr le vecine cu Rusia, pentru Germania, Polonia gi în spéciiül pen­tru Ceh o Slovacia fără a vorbi de Rcmânja şi mai târZ;U de Franţa şl Italia. In cercurile germane bine în- formate,pa domneşte de loc păre­rea acfîij câ pcricoiul bolşevic nu pretinde o attnţiune deosebită şi c i nişte s mple negocieri de pace ar Îi în tiare s i pună capăt existenţei acestui ‘Jflfcgeî, care continuă să e-xercit*?111 asupra situaţiunei politico-ecoimWpt a lumei întregi o influenţădezastr» âiă.

La Biéür iu, se ştie că sovietele dela Mose ia, Îşi îndoiesc sforţările în propaganda lor şi că ei inundează, aşa zicaiîii; cccfdentuî cu agenţi de tot felul. Propria lor situaţie nu este W ce nefavorabil cnm se crede t* f*neral şl stnt dovezi publice căpro iiî'Vf "»««ifi «I

m ulţum i«triiKu? «.ruseşti ; dfc boiTi)ti e genafedeaţ! csuia n* 1«' cont ţ vh rit» e^i;rly t care on f drejara ÿevismul

n *

In chestiunea ştampilăm Coroanelor— Schiîrbu! de coroane efectua! la Viena. - -

~~ Ce spune d. ministru A . Vlad. ■—

pentru ga^da ro- ood considerabil, inilor aplicate in-

uzineîe electrice germanilor, aduşi

de comisarul popo­ieniţe cercuri mili-

■ e intotdeaunn se tă nervos tate din mltevlsf, au avut cari s ’a discutat

operaţiuni mi îtare> şuiui Moscva, şi în

;• e u germán cu renume , y P ntru a nimici bol- moscovit şl a cu rá ţi Ru­

s a de el, ar trebui sâ se punâ po plc or de război o armată de cel pu­ţin 40 de divizii, prevăzute cu uu armament modern; tan, uri, trenuri şi automobile blindtte, fără a nu­măra parcurile de aviaţie. Este d* remărcat că in toate eşecurile 3or re­petate, germanii n’tu pierdut încă speranţa că Aliaţii vor apela la co­laborarea lor în lupta contra a- sârbei.

Generalul Hoffmann este pensionat.

La Berlin, situaţia este privită cu mult pesim'sm şi pentru aceia, co­respondentul ziarului „La Presse de Paris- s’a adresat unui cunoscător perfect al Rusie1, generalului Hoffman, rngâtdu 1 să-i explice cauzele a- cestul pesimism. Iată ce-a răspuns generalul Hofiman:

, Toate acţiunile militare întreprinse contra bolşevicilor, nu par a lua o întorsituii favorabilă. Atacul lui Ju- denitch contra oraşului Petrograd, s’a terminat prin înfrângerea armatei sale. Nu este nici un indiciu că Kolt- chak va avea mai mult succes în viitor. Stuaţia iui Denikin de-ase­menea s’a înrăutăţit. El nu mai îoa Intaazi şi se pare că aripele armatei sala sufit ameninţate. Este greu sâ ţi faci o idee exactă despre situcţlunea j sa, • posibil Inşi, ca această sine- \ ninţare a aripelor armatei lui Demkla să-î conducă la o catastrofă.

Toate acţiunile, ca i au fost între- prinse contra bolşevicilor, nu sunt decât tentative particulare, fâră le­gături organice speciale şl cari ni­se bazsază pe nici un plan strategic general. S 3 pare de-asemenea, că toate trupfle aatiboişevtce n’au forţele numerice trebuincioase pentru a lupta cu succes contra armatei joşii. Nu trebue sâ utâm că spatele şi aripele armatelor gntibolşevlste trebue să fie puternic apărate. Dacă generalul Jitdenici ar îi dispus, pentru protecţia aripelor armatei sale şi asi­gurarea comunicării ca rezervele, de-o armată tota<ât de puternică ca aceia ds care dispunea în momentul atacului, ar fi avut iărâ'ndoială mai mult succes. N ci chiar atunci însă n’ar fi fost deitul de puternic pentru a reporta o victorie decisivă contra foiţelor ar­matei ruseşti cari îi opuneau rezis­tenţă.

Aceste eşecuri provoacă ade­seori impresia că lupta contra bolşe­vicilor este foarte grea. In realitate n’ar fi nimica mai uşor decât în­frângerea lor printr’o acţîuae militari proporţională. N’am putea spune â- cuma, dacă generalii ruşi vor reuşi, într’un timp limitat, să nimicească bolşevismul; de nu ver reuşi de loc, vom vedea armatele bolşevice înain­tând ele însăşi ca succes. Ua echi­libru de forţe între cele două armate nu poşte obţ^iîe şi întotdeauna se întâmplă ca unui sau altul din cei doct adversari sâ fie bătuţi. Daca armata roşie nu slâbe^to, forţele antibolşevisic vor fi acelea, cari vor fi învinse.

Atuacia bolşe vicii nu se vor opr* la frontierele rase, căci scopul lor eşte de a revoluţiona lumea şi pen­tru aceea caută sâ infiitreze în el ideia de ofensivă. Pentru a realiza această idee de ofensivă, bolşevicii se servesc de regulă de trei mijloace principale de luptă, cari sunt:

1) Propagandei boişevjstă, care mi­nează terouul in ţările streine pre- pirâudu-le pentru revoluţie,

2) Concluzia păcei. în acest scop bolşevicii acceptează d nainte toate condiţiunile, cu fctât mai uşor, că sunt ferm decişi să nu îndeplinească nici una din acestea. Ei se servesc de itarea de pace pentru a deschide mai uşor căi nou! pemru propa­ganda lor.

3) Armata roşie însă şi. Trebuie nimicit rnfti întâi acest mijloc, lup ă relativ puţin importantă, înainte dc a putea n*m d propaganda bolşevicilor, | căci cenuul m ie r ia ! ş ; sp rstual ai * acestei proiragande e«*te Moscova, protejată armata roşie. Afară de câie-va excepţii rare, şefii bolşpvici nu sunt înjplr<ţ! t*ici un ideal. Ei nu exploatează doctrinele fiGCia- liste decât pentru a pune mâna pe putere şi pentru a guverna !n- să'şi,

E bine să amintim, cn afuncia câ«?d s’a încheie'ttratatul cuTroîzky ia Brest- Lifowsk generalul Hoffmann nu acordă pericolului bolsevik de .â t un dispreţ suveran. Numai cu câte va sărtământ mai târz*u îşi dădu cont de eroarea enorma şi de c r ina abominabilă p ; care a comis-o Germania implantând bo şev?ismul jn Rusia. In prim^v^ra anului 1918, câie-va săptămâni tua.’n- tea ofensivei Iul Lndendorf, Hyff- m^on încearcă de-a îndupleca guver­nul imperial, cu deosebire pe Hert- îing şi von Hintze, sâ intervină pe lângă împărat, pentru ca acesta să renunţe ia o ofer sivă co itra Franţti. Armatele germane trebuiau să mână în defensiv*, pe cârd o 2Hă armată, con-1 tuiîă cu üjutóiul forţe­lor eliberate pe írómul o cident*!, Va pătrunde în Rusia, ocupâod oraşul Petrograd şi Moscva, pentru a alunga pe maxlmalişîi. Proectui gen trau ui Hoffraenn nu obţ'nn aprobarra lui Witheim şi L; den doi f, pen ir j a exe­cuta marea lovitură, care so termină prin prăbuşirea paterei miiiiare ger­mane.

Chestiunea teatrului „Apollo“

O cotida tunabi'ă neglijenţă.Cititorii ziarului nostru au puiuţ

afla răspunsul dlul prefect la între­barea pusă de noi in chestiunea tea ­trului „ Apolló*.

D l prefect va conveni d itrp reunâ cu noi, că raportul îoaintat la 30 Iu­nie, deci 6 luni dupâ instalarea dsale, &’a făcut cam târziu.

A doua constatare tristă pe care trebue s’o facem, e, că deia 30 Iunie până azi sunt aproape 7 luni şi — după informaţiile, po care le avem — acţiunea de contestaţie nu s’a primitÎDCH.

Na şfm , care din ceîe două re­sorturi poartă vina acestei întârzieri; fapt e însă, că ne »fiăm în faţa unei coudamuabile neglijenţe.

De un an de zile A exandru Roz- ner, propiietaul ilegal al teatralul .A- pollo^ îuCâsează \eaiturf, tuxând cu sume considerabile ori-ce reprezen­taţie românească, sau refuzânda-ne scurt localul, căci d-sa a instalat în edlficuî teatrului uü aparat de cine- matrgr&f.

Nu \rem să ?ducem acuzafitml gratuite Dimânul; der se prea poete, că afacerea teatrului ar fi râmas şi mai departe învăluită de misterioasa tăcere, dacă ziarul nostru n’ar fi scor­monit o.

Asigur fim -nsâ opinia publică cin­stită, că vom urmâri d-aproape ches­tiunea; nu vom uita că avem o poliţă scadentă la 19 Febiuaiiei

DaruriDirecţiunea şcoa’ei primare naţio­

nale .General Moşoiu* din Bran, ne încunostiinţează câ dl profesor îonn Clmciu, deputatul carcului Bran, a b nevoit a trimite pe seama şeoalei primar© naţionale „General Moşoiu“ din Bran, c:-re în decursul războiu­lui a tos* complect devastată, urmă­toarele obiecte: 4 iabiouri ale M. M, L. L. Regele şi Regina. 2 tablouri din ştiinţele naturale. 1 hartă a R o ­mâniei Mari. 1 ha?tâ a Europei. 1 calculator (maşină de socotit), iar cu oriîeju! reprezentaţiunei teatrale din 8 lonaarie a. c. a binevoit a tri­mită suma de 100 (una sutâ) Co­roane.

Domnul General Tramn Moşoiu, comandantul Grupului Tisa, a bine­voit a trimite suma de 2000 (două mii) Coroane, cu menirea, ca, cu a* ceşti bani să se procure cărţi şi re­chizite şcolare copiilor silitori, dyr lipsiţi de mijloace, cari frecuentesză actualmente şcoala primară naţiona­lă de aici.

Numiţilor domni le exprim ceîe mai simţite mulţumite pentru jertfa adusă. Dzeu să i ţină în deplină să» nătate, ca să ne ajute şl în viitor. Emil Reit dir. şcol.

In ^Viitorul* şi în gnexele Ini, au apărut ştiri în sensul că în Ardeal s’ar fi ştampilat bancnote em?se de Bela Kuhn, cu învoirea Consiliului Dirigent.

Pe de altă parte, anume înşl, cari nu sunt străini de cercurile hberaie, lansează fel de fel de zvonuri, lăsând sâ se înţeleagă, că s ’ar fi petre :ut iocorect?tudioi cu prilejul ştampilărei coroanelor. D. ministru de fnonţe A Viad ţinând fă răspundă la toate aceste calomnii, ne-a declarat urmă­toarele:

„Rog p* „eroii din tufă“ să preci­zeze aceste acuzat^uni cjrtî deocamdată plutesc în vag In Ardeal nu «’au ştampilat, bancnote erifise de Bria Kuhn. Chestiunea se prezintă În mod atât de complex, în cât nu strică s’c expun cunoştinţei marelui public. In Transilvania se găsea o mare canti­tate de bancnote emise de Banca Austro-Ungară, şi tipărite pe o sin­gură fr*ţă

După izbucnirea revoluţ'ef în Bu- d?p -s’a, Bela Kuhn a pus nrâoa pe clişeele Băncii Austro-Ungare; con­tinuând şi el tîppnrea bancnotelor pe o singură faţă, punând îo circulaţie o mare cantitate ele harţ e, care însă nu era garantată, cura fusese ga­rantată hârtia de batn slmMară ernfsă de Banca Austro IT g-râ

Nepuiâudu-se face deosebirea între bancnotele false bolşevice şi ceîe autentice, garantate de B nea Austro- Ungară, resortul de f n ‘ai,a d'n Ardeal, Li’a admis în circulaţe biletele albe, primindu le numai ia \ la^a impozi­telor. Prin acest miji o :f în casieriile statului au intrat 60 milioane ban­cnote albe, tipărite pe o singuri f^ţ^-

Când armata română a tre* ut lima demarcaţîonală şi a ocupat teritoriile din Cr.'şana ş' A-'aramurâş, s’a cons­tatat o mare a! uenţă de bilete albe.

Populaţia erg foarte neliniştită, de- oar« cb «ceste bilete nu erau cJclmi^e fn circulaţie. Pertru f^ricir^a popu­laţiei de p:erdefi costiş toare, s 'a îo - mat un <onsorţ u de cinci banei mari,

cu învoirea resortului de finanţe, ca să adune biletele albe dela populaţie pentru a le schimba la centrala B?.nce^ Ausfro Ungare din Vîena, luând in schimb bilete vinete.

Cu spr | nul comanda mentalul tru­pelor, s ’a transportat :a Viena 240 milioane bancnote, pe cari ba tea Austro Ungară le a schimbat cu ban­cnote vsriete.

Conform tratatului de pa *?, statul româa era dasor să pt.;,mp ieze toiite bancnotele băncei austro ungere, cari ie afiau în circulaţie la Arde;)!., f ,;ră deosebire dacă sunt v n t îe sau t Ibe.

Prin s 'h im b Jl de bancnote ce 1 am ficut la Vi “na, statul român n’a pil- gubit. ci dfii potrivă a realizat un < âţt g, p en tu că aUfel «’a** fi putut stampila şi b> le te em se de Bela Kuha fund neînsemnată deo*eb rea dintre <?le şi cele h n ato de banca ausiro ungară.

la Transilvania a» pătruns de altfelfoarte puţine bancnote bolşevice.

Dac« cei dela »Viitorul* cunosc vre’o parte necurată a acestei afa­ceri, să &tbe curajul v de a o da în vileag'4, înebre d. Vlad.

„Rensştciea Română*,

Dela Consiliulde m in iş t r i »

Bucureşti, — Consiliul c’e miniştri a dezbătut chestiunea prezentării decrete or Rg', ciiri vor fi prezen­tate iep^ra? ce fiecare ministru.

A aorob^t apoi ceeirea guver u- îui polon d-i a trece rrin Romfeni-, cu trenuri d recte spre Pcloria cu refugiaţii poloni d n Ru^ia. Pentru această tre.ere co.:siliui a I x i t pune tul Tira-poUConsil'u* a discutat apoi chest'unea dtS'i;uţâ»ii ConăUi'iiut Dirigent fără a aduce hotărâri def.n'tive. UI mi­nistru Vlaa i s e p ntru dtfcfirţaiea Cousi.iuiui Diligent. (Ag. „D>cia“)

Convocare.Societatea Păjişteailor .Crucea

Dreptăţii* convoacă adunarea gene­rală care se va ţinea în şcoala din Prund (din deal) Duminecă în 25 Ianuarie după prânz la 2 ore.

Ordinea zilei : Dare de seamă a Comitetului.Fior ea Măielat, Nsdelcu Răi bea,

preşedinte. secretar*

C oncar iu l a-fistula« Ciercbe-ade «seaiă a avut un succes pe care nu nM puteam închipui. Fluerui, a;el simplu instrument de muzică, cavalul ÿi coaia de mesteacăn, ajunse în mâna artistului Ciorobea au fost îa stare să reproducă arii din opere clasice, doine şi a te bucăţi de mu­zica naţională, cari au dat publicu­lui braşovean prilejul de a crede ceea-ce-i părea imposibil

O dare mai amănunţită asupra con­certului o vom aduce în numărul de mane.

Ce pesat« a d u e S a s I p r o b le m a Or en tu lu i René d’Aral în „Le Gau­lois“ semnalează pericoleie ce ar putea fi aduse de o rezolvare prea repede a chest ei orientale. Dacă se ia Constantinopolui Turciei, aceasta va provoca îu Turcia o miscfcre co- niun’siă cu caracter naţional, care este cea mai gravă formă a bo !şe- vismuîuî, de aci ar rezuUa o alianţă cu arabii, deci o întărire 2 armatei turceşti cu ioate bandele risipite alo arabilor, cari s’ar uni sub aceteş Hteag.

La acea^t* se adaugă alianţa între Turiîi astfel întăriţi şi bolşevicii Ici Lenin. Corespondentul dm Constan- îinopol al lui „Journal des D éba ts“ vorbeşte tocma* da acest spirit nou cate se vede în Turcia şi care s ’ar putea chema b o işe v s n u t musulman. Lloyd George să-şi dea seama de pericolele expulzării Turcilor din Conatdntinopo!.

Bulgaria refuză s i dea tacerac- tlvele. Biroul de presă sârb pubiicăo notă în care spune c , contrariu dis )Oz;ţiunllort Conferinţei d 3» pace, Bulgaria refu>:ă să dea Serb ei loco­motivele luate în timpul ocupaţ-ei. Ziarele spun că Bulgarii ca sâ nu dea locomotivele au organizat o grevă a foch ştilor, care va dura atâîa câto va dori guvernul Bulgar.

M n iş t rU B u lga r i . Le Temps a- flă din Sofia că dl. Denef şi dl. Stan-ciof vor reprezenta Bulgaria provi­zoriu la Paris şi la Roma.

Perz<stă s v o n u l d e s p r e a s a s i ­n a r e a lai T ro ik z y . S-a anunţat, a- poî s-a desmimit că Trofzky ar fi fost omorât de generalul Bortzof. Telegrame din Copenhaga şi d n Siokholrn ccntinuă să anunţe moartea dictatorului,

U21 f ră d â to i a a r m a t a lai Be-a k o . Le Journal din 5 ian, publ căo telegramă din Zfl-ich după c?r^ s& arestat în Crima au fost comisar bolşevic Rueinsky, care putuse să pătrunzi în statul major al lui Deni* kin şi făcea propagandă priutre trupe.

R e o rş fa a îz a re a f a n d a r m e r e l r ural©. Ministrul internelor d i Dr. Lupu a declarat ziariştilor despre re­organizarea jadarmeriei rurale urm ă­toarele : Vom reduce numărul astfel ca în viitor să nu mai fie decât sim­pli auxiliari administrativi la reşe­dinţele de plâ'd iară nu prin comune ca azi, unde enervează populaţiunea. Caracterul militar al jandarmilor tre ­buie sâ dispară ; vor f* puşi direct în serviciul şi sub controlui exclusiv al autorităţ ior civile.

I a L g a F o p a u h r s’au înscris 26, foştii fiiipscani.

Inau^urafca crarsur lor Univer- s t ă ţ i 5« I te re . Er; s’a inaugurat în 8aia Ateneului cursurile Univ rsî- tâţei de liUTe, de fata fund M S. Ftegina, P n u c ’pesai E l l^be ta , minis­trul cultelor d l Br'rcea, d-nil Iorga şî Go'diş, mulţi cie* uifţi şi ofiţeri su­periori. M t'opolitul Primat, făcând feştania, a ţinut o mişcătoare cu^ vSntgrc. Au vorbit apoi d ni) Borcea Go'diş şi Dragomirescu, dedarându-se deschise cursurile Universităţei da litere dela 26 Ianuarie. (A. D.)

S m plifica:rea Io rm aM tă |iIc r la p o s tă . Direcţiunea g tnera !â a p e s ­telor lucrează la simplificarea forma­lităţilor serviciului de postă. Coletele nu se maî cântărcs- ia poştă, ci de cătră expeditor. C-:ne face declara­ţi uni falşe pierde dreptul de-a e x ­pedia colete şi va fi amendat până la 10000 ie!.

Tr«ais?ile I sc ă r c s te c b ma- şiBilQ îa oa-p s r i , cari au stat blocate în Predeal vor fi aduse în capitală pentru descărcare. Repartiţia a- cestoi stoc de maşini care con- tribue Sa refacerea industriei se face de-o comisiane formată din delegaţii tuturor ministerelor şi al industrierilor.

P r e s a Ir^Beezft şi ^ Ic ta r l a fesl- ş e v s iu u lu i . Lt. Colonelul Rousset scrie în wPetit P^risien“ din 5 ian. Japonezii nu vor face altceva decât sâ apere Siberia orientală de maxi- malism. Care va fi s i tua ta în Estul Europei ? Antanta să ajute ccordo- narea forţelor prea împrsşMate ale Poloniei, ţărilor baltice şi Finlandei Şi de sită parte a Româncei şt Ceho­slovaciei. Un z u r rusesc snbbolştvîc „Russky Llver55 spune *că dacă al aţii nu vor ajuta pentiu reconstulr^a Ra- si« i, Germania o va putea face. — Aliaţ i deci să şi orienteze politica în coiisecicţă.

C n r toa r o ş i e a u s t r ia c ă ş i Si- Iinski* Cartea ro^io austriacă spune că la consiliu! d? miniştrii din 31 Tube a luat pyrte şi actualul minîstru polon Bilinskl şi îl face responzabil pentru atitudinea sa de atunci. Bi- linski răspunde ia aceste învinuiri prin ziarul „Neue Frcie Presse“. El spune, că treb* ia să fie pentru răz­boiul contra Serbiei, alifel ar fi fsst ameninţată situaţia Bosniei şî H rţe- govinei. Ziarul wCorrie<e delia Sera“ adaugă acesrei declaraţii următorul comeutar: „Pentru a l scuza d n punct de vedere patriotic, toţi spun că au voit războiul mondial, pen- trucă numai pe aceasta cale putea spera libertatea Po!oniei. BUinski este singurul, care zice că o festfel de in­terpretare a faptelor sale este ridi- culă. El aduce, uumai scuzi, că d e ­ţinui a voit aşa şi că în Iulie 1914 n ’oaeni nu a prevăzut ca!asîrofa cea mare Aoeasta este fals, că:i toţi cari au fost surprinşi de uuimatul Aus- striei către SerWa, Anglia, Italia ş! Rfgele României, au văzut imediat complicaţiunile mondiale,

R e a e !u n e a de cântări d<a Hor. m a n invita pe toţi biaevo to ii şl sprtj nltorii Reuniunii la petrecerea ce o va aranja Dumiieca viitoare i t sala cotriuna’â dio loc. După teatru urmează daas,

B ănc i le u n g u r e ş t i d ia D obr i ţ îa S acearâă s â f r a u d e z e s ta tu l . Atuncicând arm aia iomanească a înaintat r â n ă la T<sa se a^iau pe acest teri- tor o mulţ me de bancnote a be, e- mlse de B la Kun, pe cari Statul ro ­mân nu i'Uîea să le recunoască de 8-e sale. Pentru ca populaţia însă s3 nu sufere din această cauzi, s-a for- mnt, cu autorizaţia Comandamentului român, un consorţiu ăl băncilor din accste teritorii cu seop de a strânge aceşti bnui şi a-i duco sp^e s hlm- baro la Banca austro-ungarăd n Viena.

In ioc însă na băm:i!e ungureştii ă- i facă d îtoria conform înţelesului cu co nan da meatul român, ele au în­cercat o mare contrabandă v o n d să fraudeze stătu!.

i-a succes adecă Serviciului de S i ­guranţă $i Pol’ţi el m litsre să desco­pere, !f». punciul de trecere Sajoî, la comisia îrs irc inată cu ducerea ba­nilor la V i e r : p p lángol su na de3 h mb de 15,000.000 coroane alb^, t n mare număr de iei şî altă valută strei ■■•ă cu cari voiau să fa vă contra­bandă şi pe lângă «ţ easta o mulţime de scrisori necensurate, compromiţă­toare pentru Stalul rom^n.

V gon 1 pus la dispoz^ia conrs'ei a fos* poiat la Dobritin, iar infrac­tori, după c>\ îi s*a luat interogatorul ş* su fost constatate delictele, a j fost predaţ: Cur ţ i Marţiale.

C izul e o dovadă orea vorbitoare a cinstei ungureşti, despre care ne-am putut convinge nu uumai odată p3n i acum.

Cursul pentru moaşa la S b îuDirecţiunea in&uţu'ului obstetric din Sibitu anunţă cá in 1 F< brea le 1920 începe cursul pentru instruarea moa şelor. Informaţi uni mai de-r>própe se pot primi 1» p ihicui or^^enesc. B ra• şov, în 14 ian latie 1920. Consiliui o- rí şe ac sc..

O s e r b a r e üe düris m a sca t deeină a îood«biiuiut „Soort Cuio Bm- şovia“ se va ţinea su cerc inti.n î ; scopul acooerirü spuselor pentr ; spor urile de lari S în z ua d * 31 h nuar>e n. a. c. ?n Sabanele R.ouu i Preţul oe i r t are cor. 20'— P«> 'on cor. 25‘— luct-puiul la o a 8 . D e s .h - de Ci ca «si»! s u a )?< o-a 7. pUi te s^ capiUii înainte i? fi m le d (>i C u ^ î . H emcí'Ch şt S uu y S u r a ^ h i r i se primesc Cu muiţu .«fi ş> ,-.e vor ade­veri prm z'ar. Invttăî;li servesc n mai adr. saţitor ?i ia cerere se vor prezenta.

P lă ţ i le f u n c ţ io n a r i* - s e v o r U oqcoroane. C nsiiiul D r gernîa so

d'Uţd dtu i2 lanuatie 1920 a decis t a retrtbi ţ unife angf jaţlior p- bhci ş pensio u'fti sâ f<e plătite îr» Coroane, începând dela 1 Februári« 1920, lu­ând în considerare cursul Leului s ’a torit oficial. Br*şov. la 19 Ianuarie 1920. — Cipu, director financiar.

Pentru serbării© de inaugurare aî© U a iv e r s t ă f i i CîuJ c^rî vor avea loc în z lele de 1 — 3 Frbr. a fost numit corn sar general d n pa'tea Consiliului Dirigent d-1 prof. Dr. N. Mi novici.

informafiuni asupra serbărilor se pot lua de«a d ! comisar general (Sír. Rt g na Măria 2. Eta] I. 2 C uj.

lusrei.f^r al nmzeeior d n Tran­silvania. Profesorul conferenţiar pen­tru istoria artelor la Universitatea din Cluj Dr. Coriolan Pet an a fost numit inspector al tuturor muzeelor şi a! artelor plastice din Transil /ania.

Ni se spune câ d-sa a fost sef de secţie la institutul de arte d n Vieaa, ş; mat îârziu a fost aplicat pe lângă muzeul de be leai te din Budapesta. (Pat'uu)-* In torm aţîunt m e d i a l e . Dr. M rcea Siiciu Sib anu fiind demobilizat ş ;-a preluat pri;xa medicală î i Str. Eca- U rinei Nr. A (edificiul spitalului de ochi) dela 2 - 4 d a. Nr. telef. 327.

Concertul artistului Cio­robea î n Făgăraş

După succesele oe cari îe-a avut în Braşov, artistul Ciorob a va aran­ja do iă conerne în Făgăraş în zâe- le de Marţi 27 şi M.ercurl 28 Ia ncarie.

îndemni p atât publicul făgărăşan cât ş» d’n jur să au piardă ocazia de a gukta din farmecul pe care ştie hă-i răspâodiască fiuerul şi c a ­valul ajuns îa mâna altistului Cio­robea.

Serbarea şcolară, din Zerneşti

La îndemnul d-lui protopop Ham«, z ’a şi al corpului didactic, îu aiua de Sf. Ioao, fiind patronul şfoa’el din loc, a avut loc o mare ierbare şco­lară.

1a legătură cu această festivitate s’a serbat şi memor a regretatuluimetropolit Ioan Meţianu niseut în Zerneşti, ca/e ca dreot recunoşt^nţi p ’iitru serviciile adu-?e comunei aale naia e — s’a pus numele Lui ea pa* tron al numerái şcoli.

Dup3 oficianta unui parastas de către orotop. Hamrea, publicul a'a adiinst îa sala festivă aşcoale’, unde di protrpoo prîntr’o cuvântare fru* moaşă arată rostul acestei festivităţi*

Corul elev lor intonează Imnul Re­gal, pe care publicul îi ascultă în pi* cioarei

Domnul director al şcoalel Ioan Metianu a ţinut un discurs comemo­rativ despre Metropolitul Meţianu.

Sâ reciteazâ de către elevi şl eleve mal multe poezii şi ]corul execuţi „Hora Unirii*.

Serbarea s’a încheiat cu o vorbire educativă — din partea D-lui prot# Hamzea — şi s’a cântat în fine mar­şul patriotic „Pe al Nostru Steag t după caro publicul s’a împriştiat.

*Ţin să amintesc absenţa majorîti-

|m publicului inteligent şi mai ales a autorităţ lor. M’a surprins însă mmt lipsa familiei D-lui senator Meţianu, care îa prima linie moralmente era obligată sa asiste la festivitate.

Un asistent

Daruri dp C r ă c i n n şi M a i ţ i U i i i t ă p ' l c â

La ş ’oila primară de stat Nr. 2, d n «rr^ida Ec^terinei Nr. 2 ;1h, s a înrăiţii, cu o .£Z:a substor l r ,Ni1-

terei Domnului," ia coou săraci’ d -ui- zeci ţji şa-e '26) perech; gbtv'* CU s !rnă de 4760 'oroaue. < inci mc i te oe 11ânf 11 ţ 1. in valoare de 210 co.' a C-t* d-- ş.‘ual» ia 17 levî N rrt de 520 cor., şt şapte 7) Kgramw, b om Pot ne Î11 valoare de ‘ 01 ce»*.

Aî .rá de acestea a ma. binevoit a oă ui cinsprez«»ce (15) perechi de> ghe e cunos-v ţ* şi de noi bine apre- c»Htii conersanţi Dumitru ş< R du> Orghdin şi una ( 1) perecbe d« gbe- te „Tu âraşia. pantofarilor din Bra- ŞO'/ “ A** ca s a in áltat pentru a- aceast.î iarnă, tnlesnindu-H se astfeL cercetarea prelegerilor patruzeci şl: doi eievi ai a estti şcoli.

Banii necesari pentru procum e* acestor daruri s-au adunat prin co­lecte şi aoel, către inimele nobile a - U următorilor donatori, cărora direc­ţiunea şcoalel primare de stat Nr. 8; le aduce şî pe această cale cele mai adânci mulţumite.

La colecta iniţiată de diracţiune au binevoit a contnbui :

Va ilie Voina, funcţionar superiorC. F R. 100 cor. Ioan Bidu, comer- sant 50 cor, Virgil Gr. Popescu, funcţionar 50 eor. G. Giuvelcă 50 cor. Dumitru şi R. Orghidan 2 0 0 cor. S- B. Nedogides 106 cor. R. Făgiri- $rn 10 cor. S. Roxenfeld 100 cor. Ş tz comersant 500 cor. Székely

| Lász ő 300 cor Albertfi ii soţii 400 | cor. Periele D. Monogheni 60 cor.: Buchis t l ia s 200 cor. Emil Bologa | comer>ant 200 »or. Segul Max co j merr-ant 200 cor. Sohul losif 100

cer. Darco et comp. 200 cor Gheor- ghe G Orwhidan comersant 200 cor/ G Gross 50 cor. Petru Pavel croitor 100 cor. Muntean et camp. comer- sa >t 100 cor. Valeriu Jcbelean co­mersant 200 cor. Colectă prin elevii clasei a ll~a 134 cor. colecta prin copii clasei a 111-a 129 cor. colecta prin copd clasei a îV 398 cor., din colecta Epitropiei şcolare primare de stat 1775 cor.

In total 5906 cor.Din această sumă dupâ achitarea

preţului darurilor a rămas 155 co- roaue, care sumă s a depus, ca baza unui fond, pentru procurarea de cărţi copiilor săraci dela această şcoală.

Direcţiune*

orai1

E s p s s e a i d i s i dU IF a e v o d .Lyon. ■— Consiliul Suprem a

ascultat expozeul dlui Vaida- Voevod.

F e i i s i t& r ! Itii D a c h a a o l .Masarik preşedintele Cehoslovaciei

| a t rna^ felicitări lui Dechanei.Lisabona, — Senatul p j r t ghez a

felicitat pe Dechanei. D a l a g a ţ i a i c g o - s U v ^ n n a c c e p t ă propnnerila coissil ului suprem

Consiliul suprem îa u rn » unei dis­cuţii cu deW^îii iu^o shvi a dat g u ­vernului di a Bîlgrad râgaz de 4 zise pentru arceot-uea fără rezerve a pro- iectului asupra chestiunei Adriaticel. In *az d i n< a v-pptare, tratatul f in Londra d*la 16 Aorîl 1915 primeşte executarea iufegra^ă şi i n»di ’tă. U l t im a i& t r u a i r o a G osslii& lu i

Sîsp^e?n Consiliul suprem s’a întrun t M r

curi pentru u bma osâ, p n ru <\ d cuta lorma vutouelor îutm iri.

Cu începere de Luui Conţii ul su­prem va fi ia ociiit prin conferinţa ambasadorilor aliaţi.

Grevă In Italia.Sa.vpa.olo. — O mică parte din

personalul căilor ferate a proclamat greva în Italia, 3 0 ^ din personal au încetat lu;rul. Greva e desaprobati de partidul so:iUist.

Malmedy şi Eupon aparţin Belgiei.

C i începere din 10 hnuarie 1920 districte e Malmedy. E pen au trecut sub suveranitatea Beţie i .

Profesori francezi In Ceho­slovacia.

Prâgo. — Profesori francezi au fo.t t imişi la uoi-ersitaţiie şi hceele Ceh >slo/,iCtei pentru predarda limbel franceze.

Tam l pe sub MontblaooLyon — Ing n-. ri fraoc^z' şi ita-

Hem a i sosit la C h u n o n x pentru s<ud ar^a terenului pentm cons ru-i ea tun lutui Moatbia c, < arev* ieg< d re.t Franţa cu Pal a. P- ntru u- cră o se ne esare F a iţa a votrft u c-t d t prelimina" de 45 tn uo^ue 1 - ' Ita i 40 mii Oane.

Cenzurat de K Brote »

Page 4: CHEIA - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70498/1/... · Tratatul de la Versailes a nemulţumit multe popoare. II a nemulţumit înaintede toate pe~»rfinţa

ö A Z E Î A f ii A 5 í L V * M á & i á t.. 14 ■ i tfíO

t&r*

„FORESTIERA ROMANA”ifitieprináere pentru exsleatare ás păduri, s. p. în Cluj

«W»

t; JtnfV,'-,'« TKfwt-t,

Domnii acţionari xi ^Furesilsrti'ftamân«*, Întreprindere psn*ru exploatare d® păduri s, p. i în Clnj; «unt invitaţi ia '

Adunarea generală da constituire a „Foresteriei Eomlne *i s i e ya ţinea tn ziua de iS Febr^sne 1320 st. n. îa ora 11 a, m, în sala festivă deia Resortul d* Industrie din Cluj.

Tot atunci domnii fondatori sunt îuvitaţi la o consfătuire anterioară 1a ora £ a. m. tot acolo.

Ordinea de z i:JL Constituirea biroulml aduaărll şl constatarea acţionarilor prezenţi.2» Raportul membrilor fondatori şi constatarea «ă •ipHalul social e prin subscrierile efee-

tuite deplin vărsat.3. Stabilirea statutelor şi constituirea societăţii.4. Prezantarea listei membrilor în consiliul de administraţie şi alegerea cenaorilor.6. Descâroirea ^membrilor fondatori pentru gestiu/iea lor.6, Încredinţarea consiiului de administraţie ou îndeplinirea formelor d© înregistrare,

Pentru fondatnrii „Forestierei Române*.

Pablioaţiune.Comitetul parohial aî Bisericei

Sf. Nicoîae din Braşov-Scheiu dă în arendă prin îic taţiune cu oferte închise păşunatul din Mun­tele Sf. Ilie, aflător în Judeţul Prahova, pe timp de 3 ani.

Ofertele, la cari se va alătura vadiul de 10 & dela suma ofe­rită, se vor înainta în cancelaria Comitetului parohial (curtea Bi- sericei Sf. Nicolao) până la 15 Februarie n. 1920.

Comitetul îşi rezervă dreptul a accepta ori care din ofertele intrate, fără corîs derare la suma oferită, eventual să nu aceepteze nici una din oferte.

Braşov, din şedinţa Comitetu­lui parohial, ţinută la 10 Ianu­arie Î920.Va sile lordache Dr. V. Saftu

secretar, preşedinte.3 - 3

No, 40/920

Dr, Octavian Rassa na. p*<It, prǤ*dinU.

Eugen Vanca m. p.iirig: f i i „Albia*“, Tg, Murlş,

K X X X X X X X X X X X X X

Publicaţiune.Comitetul parohial al Bisericei

Sf. Nicoîae din Braşov-Scheiu dă în chirie prin licitaţiune cu oferte închise, casa din Pjaţa Prundului Nr. 3, constătătoare din 5 camere, 2 bucătării, poduri şi pivniţe.

închirierea se face pe timp de 1 an.

Ofertele, la care se va alătura vadiul de 107* dela suma oferită, se vor înainta în cancelaria Co­mitetului parohial (curtea Bise­ricei Sf. Nicoîae) până ia 31 Ia­nuarie n. 1920.

Comitetul îşi rezervă dreptul a accepta ori care dintre ofeitel8 intrate, fără considerare la suma oferită, eventual să ma accepteze jiici una din ele.

Braşov, din şedinţa comitetu­lui parohial, ţinută la 10 Ianu­arie 1920.Vas. lordache D r V. Saftu

Secretar, preşedinte.2 - 3

caţiunede vânzare de lemne.Primăria Comunei Bacifalu

aduce 13 cunoştinţa publică că vinde în localul Primăriei în

ziua de Duminică 1 februarie 19 0 ora 9 dimineaţa prin lici­taţie publică şi cu oferte închise circa 3468 rn, c. brazi şi 97 m. c. stejar împărţit în 9 par­cele din pădurea comunei la locul numit drumul Pietri-mari- Bnturuga de ulm (Sziifa efiutak- Havasut) la un cbiiometru depăr­tare de soseaua naţională.

Ofertele se fac pe fiecare par­celă în parte.

Licitaţia orală începe pentru Brazi 120 cor, m. c. şi la Stejar 200 cor. m. c,

Garanţia provizorie 1 0 * a- supra sumei dela care începe licitaţia.

Ofertele închise însoţite de garanţia prevăzută se vor depune Înainte de începerea licitaţiei în manele d-lui secretar al comunei.

Termenul de exploatare este până la 31 Decembrie anul 1920.

Ofertele ne complecte sau nele- gibil lor scrise nu se vor lua în consideraţie.

CondtţiuneJe detailate se pot vedea 1a ocolul Silvic Săcele în eornuna Satulung sau la sub­semnatul Consiliul Comunal în orele de serviciu,

Consiliul Comunei Bacifalu.2 —3

Âmmţtiri mici.—y—r » hw|' «g-yyrg ****** ■ ■***■■■■. «m

Şerbet şi dulceaţăveritabilă est8 de1 vânzare sau de comandat şi în cantitate mai mare in Târgul Grâului Nr. 5 etaj EL 4*^8

Regimentul 97 Sighişoara caută b u c ă t ă r e a s ă pen­tru popota ofiţerilor. Reflec­tanţii se adresează regi­mentului. 1—6

Mobilă. Se vinde cu pre­ţuri convenabile:

Un salon, o sufragerie, un dor­mitor şi bucătărie, în str. Vămii Nr. G. Etaj. 2 - 3

ÂYtnVftf Cumpăr dormitor bun A U U U ţ şi lingerie fină de dame/Atiresa la Gazeta Transilvaniei.

6 — 6

X X X X K X K X X K H X X X

Industria Chimică Română.SOCIETATE ANGNIMA — CAPITAL &0C AL LE! 10.000 000

P R O S P E C Tînainte de răsboiu se it* portan ín vechiul Reg? t, tn special

din Germania, Austria şi Anglia, produse chimice diverse pent;U suma de lei 14»/.-, mi/ioane, ceeace după actuala valoare ar repre­zenta apioziti ativ 140 milioane. intre aceste predase chimice se cuprind: culori şi derivate dîn gudronul de hui:e, lacuri şi uleiuri, sturi şi grăsijii industriale, diverge colori mint ra’e, (olofociu uitiuri minerale lichide, cieme peofru ghete; celuloză, acid suüum», acid cblorhidrie, săruri amoniaeale şi aUe săruri diverse; produse de cauciuc, ete. fâră să rnai vorbim de produsele chimicefarmaceutice, specialităţi, parfumuri, etc.

Cea mai mare parte din aceste produse, astăzi se pot fabrica şi la noi cu materiile prime caii mai toate se pot £ăsi în ţară, iar ia ce priveşte debuşeuiile, e>e sunt acum incontestabil mult mai impoitante decât înaintea războiului, prîn fapt ui sporirei teri­toriului şi populaţmnei Ron âniei întregite, precum şi graţie loiuiui ce revine tarei noastre în crientul Europei.

In afară de aceste produse menţionate n a i sus, se pot astăzi fabrica prin procedee eşite la iveală în timpnl şi din cauza războ­iului, produse speciale ca: Aleolul absolut fabricat din lemn, pro­duse pyrogenate, celuloză şi o mulţime de alte fabricate în special produse farmaceutice şi muierii colorate, cari pot avea ca n aterie primă rezdiurila rafinărilor noastre de petrol.

Am răspuns dar nnei reale necesităţi a timpului de faţă, prin înfiinţarea Societăţei Industria Ciairrîcă Bofl&âafi.

Pentru o bună parte din fabricatele menţior a: e mai sus, Socie­tatea I&tfnstria Cbimi că R g m â să şi a achiziţionat o fabrică în

j Eucureşti, care astăzi } osedâ maşinile $i instaiaţsanile necesare, ( astfel ca va putea începe imediat fabricaţia, sub conducerea un ii ţ personal cu experienţă şi adânc cunoscător a toi ce s’a făcut p$nă

acum In ţările sttăine, unde industria chimică este în floare.Vom înfiinţa in scurt timp o fabrică ce rtccol absolut din

lemn, şi rând pe rând secţiuni speciale pentru toato ramurile indus­triei chimice, pei tru care există materie prm ă în ţara noastră.

Societatea I&tinsiHa CSiimică E om ână îşi are în plus asigu­rate noui brevete speciale, graţie cărora o mulţime de produse, cari pâcă acum se importau din străinătate, se vor putea iab ica de îndată în ţară.

Pentru 3calmarea acestui program de activitate, Societatea la - gustF 'â Chimică E cc?â«ă ţî-a fixet deocamdafă capitalul la lei ÎO.OOO.CCO îmiârlit n 20.000 aiţiuni rominative sau la pi rtător de câte lei 500 liecare bucată.

In dorinţa ta publuul Fă joatĂ fariicipa cât u ai mult I» afa­cerile Sceietăţei, se oleia pentru sibsciiere acţiuni îu valoarea de Ici 6.0- 0 000 \.e valoarea ronjinală de ifi 600 acţiunea deosebit o U xă f xă de emiriute pentru chehu^li, etc., de iei 20 de flecare acţiune.

La subscriere se va achita 30^ din va-otire sau la dorinţă în­tre £ ga valoare a acţiunilor subscrise, mmând ca dividtn^nl anului sâ se p'ftfea&că propor(:onil ca văriânnntele făcuse.

Ccusi itl ce idministratie îşi rc^eivâ de a cere la timp efec- tuâîea iestului ărsâmimeb r şi de ? face e\entual repartiţia acţi- ucilor subscrise, fu n t ireductibile acţiunile nominative.

S u b s e r t a r e a pyfeSică via s îm d e s c h i s ă dsSa 9 1 pâsiă la S f fanirarîe 1920. de Admmis-Ir^ţie p© ele închide şi mai înafnle de a c e s t 4cr- it&en s u b s c r ie r e a »

Subscrierile te jrm o sc Ia Banca Naţiucei B-dul Carol No. 11, Bucureşti, iar sumele sul scrise din provincie se pet trimite la ?dre«s Bâncei Najiunei prin Banca Naţională a Român?«! sau prin principalele bănci din localitate.

CO NSILIUL DE ASCTSiSlSTRIIŢiE P r e ş fd Î R ^ e s î ref Dr. Ştefan Minovici, Prcfcsor de chlmi© ană-

liîicâ la Universitatfa din Bucurtşti,â d m i m s t r a t c r i ^ d e l e g a t j s Inginer Jac quesL Cat?, mare in­dustriaş. k n O. Stoian, Director generfi ai Fâncei Naţianei, fost deputat.2$eitfbri»: ND.Ghika, rrare proprietar, deputat, festministru,Prof. Dr. A'. Dânăiiâ, profesor de chimie industrială la Univer­sitatea dm Bucuseşti Prinţul Sebastian Mof uri, mai e proprietar, foit deputat, Piof. Dr. L Vintilescu, profesor de chimie alimen­ta ă U Universitatea din Bucureşti Al. Mareş, ioginer iuspecior general, fosidirtctir general al C.F.R , AL Dinopol, inginer admi­nistratorul delegat al Bâncei de>Petro), Mi^e şi Industrie, C. R. Mircea, Inginer de min?, profesor de industrie pebcbierăi la Şcoala de Poduri şi Şosele, Gr. Cerkez, Artitect, N. Păunescu, «dvocat fost debutat, Petre Polizer, fost deputat, Eu eu iu Zimfiroin. Director al Eăncei Nsţiumi, iott Prefect şi Director îa Ministerul Don.eniiîor.

C e n z o r i E AL Gheorghiade, Inginer, Directorul minelor din Minis­terul de Industrie, Rernns Ilieacu. Arhitect; Dr. N. I. Nestor-

1— 3

A t« i m f Aducem Ia cunoş- 21111111!« tinţa Onor. public din oraş şi împrejurime, că am

D E S C H I Sî» Strada Hirscher Nr. ,

0 COFETĂRIE.Garantăm pentru marfă bună,

preţuri, m o d e r a t e şi servlcim prompt. îe

Rog Onoratnl public ţa t% concursul binevoitor,1—2 losif BuchMzer*— —«»' .... - ■—» ....... ..... ' V*!.-! !■■■■ mm

înştiinţare-D-na Flora S â “mână prezice ori ce chestia * în mod sigur şi serios D«SCf 6$raitatâ. Dosirişcare, ioaai , \ licgate fie sărace, se pot *&■ tori î i tim pi cei mai se r ' dor?Eţa îftimei sa i i w ntia.Prezicerile dându-se; spiri* tisra, persoanele dc f?vox ti-imite într’un plic onotă, scrisă de mâna sar^ |inal, luna, ziua şi locul naşterei şi toate punctele la care doreşte rezultat, împreună cu taxa de 60 cor. Se recomandă ca după rezultat să vie personal a tre'a zL D-na Flora. Str. Fabrtcei No. 2.

4 - 4 5 Braşov.

Curs de limba francezăStr. Castelului 76 etaj

începe Luni 56 Ianuarie ora 3*-5 p. m. D*na Lucia L. Ursuleţ ca licenţiată în fii modernă^ cu studiul special la Sorbona Paris şi profesoară de stat la şcoala, comercială superioară de fet© Braşov. 6 ore pe săptămână pentru începători lunar 300 cor. 4 ore pe săptămână pentru i- niţiaţi 200 cor. lunar. 5—7

vHftestanrantQl st CafeneauaR e d o u t e

DE P B m U L «A îlî©

Recunoscută în mâncări şi beuturi bune şl eftine, serviciu prompt. Se dă în abonamente de mâncări.

Cel mai vechiu l ia p rom ânesc G a z e t a T r a n s i l v a n i e i39

dapâ 8 0 tis ani de ex isten ţă , ap are reorgan izat cu ultim ele ş tir i ş i te legram e. O r g a n n a ţ i o n a l , n eob osit în lupta pentru ap ărarea drepturilor rom ân eşti,

■ * a„ G a z e ta T r a n s i l v a n i e ifsc© a s lâ z i e&$ns§ epiitiei puifeil©© româneşti^ peniâ*u sa fieoar© sâ -ş i îm plinească datoriap

ajutând a s tfe l la form area earactereiai? ş i prâigh ind cu sewer cants*nî 8a a c te le publice.Ziarul nostru a fo s t şi va fi totdeauna in terpm tui cald al in terese lor ţâpănisncii şco a le ij b iser ice i şi m isncitorim ei naţionale«

Gazeta Transilvaniei în ţelege , odată înfăptuită Unirea tu turor montanilor, să continue lupta pentru cu ­cer irea drepturilor n o a stre econ om ice

*in Ardeal, sprijinind pe toţi cei car i vor să s n u n c e a s c ă c i n s t i t In aoeastă direcţiune»

££££££ „Gazeta T ransilvaniei SS care va Iaca toate sacrificiile

pentru ca s e rivalizeze, in c o n d iţ iu n i z i a r i s t i c e s i t e h n ic e , cm celela lte mari ziare»

Redacţia ş i Administraţia S tr . Prundului ü r . 15

Telefon 228 Telefon 228

A B O N A i E H T U L p e n t r u R o m â n i i d e p r e t u t i n d e n i i

P e un an - - - » Pe un jum ătate an Pe un s fe r t an - »

Lei 60» 30

18

I n a e r ţ iu n i şi rec lam e, ia adm inistraţia ziarului,

după tarif«

m

Tipografia A, Muresian üranisca & Comp BţaşoT.