Popoare Si Spatii Istorice0

download Popoare Si Spatii Istorice0

of 40

Transcript of Popoare Si Spatii Istorice0

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    1/40

    Popoare si spatii istorice.-Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor-

    I. Etnogeneza:

    Etnogeneza romanilor se inscrie in procesul de constituire a popoarelor romanice. Cemai indepartati stramosi ai nostri sunt tracii , un neam indo-european , conturat in mil. i.Hr.

    Acestia se vor aseza in spatiul limitat de :

    N – Carpatii Padurosi

    – !untii Haemus

    " – #unarea !i$locie si raul ava

    E – !.Neagra si Nipru

     %racii traiau organizati in uniuni de tri&uri , 'ind condusi de &asilei , capetenii politicomilitare si religioase. %racii au (ost realizatorii metalurgiei &ronzului. )a mi$locul mil. I i.Hr.se vor contura tracii nordici , numiti in izvoarele istorice grecesti su& numele de – *E%I.

    *etii au (ost realizatorii metalurgiei 'erului, acestia 'ind in+uentati de catre greccare , in sec. "II-"I i.Hr. , si-au intemeiat pe tarmul de vest al !.Negre mai multe coloncentre economice , politice si culturale : l&ia , %omis , Histria , Calatis , !essem&ria . #la greci, getii vor prelua : roata olarului , moneda , al(a&etul si te/nici de prelucrare 'erului.

    Primele mentionari istorice despre geti apar in lucrearea lui Herodot–0Istorii1 , undeste amintit episodul din 234 i.Hr. cand regele persan #arius, a+at intr-o campanie militar

    la nord de #unare, impotriva scitilor , va ' intampinat de geti. Herodot (ace re(erire lreligia politeista a getilor, care-l aveau ca si element central pe 5amol6ez, zeu al nemuririi

    *etii erau organizati in uniuni de tri&uri , iar 'ecare ast(el de uniune importanta iavea centrul intr-o asezare (orti'cata , a carei denumire purta su'6ul 0-dava1.

    In sec. I i.Hr. , in izvoarele istorice romane , apare etnonimul 0dac1 , ce desemnpopulatia ce locuia in spatiul intra-carpatic. *etii erau de acelasi neam cu dacii , avanaceeasi religie si vor&ind aceeasi lim&a.

    I.a Primul stat geto-dac:

    Primul stat geto-dac a aparut in conte6tul apropierii pericolului roman , in timpdomniei lui 7ure&ista89i.Hr. – 44i.Hr.. Acesta a uni'cat tri&urile geto-dace si a supucoloniile grecesti , dar si tri&urile celtice ale &oiilor si teuriscilor.

    Centrul statului dac era localizat in !untii rastiei , la armisegetusa Regia. Capitala eraprote$ata de un sistem de(ensiv (ormat din mai multe cetati :

    Pugir

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    2/40

    Capalna

    7lidarul

    Piatra Rosie

     %ilisca

    tatul geto-dac su& 7ure&ista era limitat de :

    N – Carpatii Padurosi

    – !untii Haemus

    " – #unarea !i$locie si parti din lovacia

    E – !area Neagra si gurile +uviului 7ug

    7ure&ista se va implica in politica interna romana , in raz&oiul civil4i.Hr.-48i.Hr.dintre Pompeius si Caesar . Pompeius va ' in(rant , iar Caesar se va proclama 0dictator1 siva planui o campanie militara impotriva dacilor, insa va ' asasinat in 44i.Hr. , aceeasisoarta avand-o si 7ure&ista.

    #upa 44i.Hr. , regatul se va imparti in 4-2 regate mai mici , cel mai important avandcentrul la armisegetusa Regia. #acii vor ' in+uentati de catre romani , 'ind preluate

    elemente de te/nica romana, vestimentatia, arme , ceramica, iar in plan cultural , al(a&etulatin.

    In perioada sec. I i.Hr. – sec I d.Hr. , la armisegetusa Regia se vor succeda 4 regi :

    #eceneu

    Comosicus

    corilos

    #uras

    )umea geto-daca se va restrange pe &aza cuceririlor romane:

    Anul Cuceriri romane-3; Romanii pun &azele provinciei Panonia32 Apare la sud de #unare provincia !oesiea4< #o&rogea este ane6ata !oesiei

    I.& Al doilea stat geto-dac:

    Pericolul roman a gra&it re(acerea statului geto-dac. In timpul lui #omnitianuromanii au organizat o campanie la nord de #unare, trupele sale inaintand prin 7anat , su

    conducerea generalului Cornelius =uscus , dacii castigand in 8> lupta de la %apae. Iaceasta lupta se va a'rma un tara&ostes din -" %ransilvaniei , #iurpaneus #ece&alus8>3;

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    3/40

    N – Carpatii Padurosi

    – #unare

    " – %isa

    E – iret

    I.c Raz&oaiele daco-romane:

    Imparatul %raian8-33> va pregati cucerirea #aciei, cauzele primului raz&oi daco-roman 'ind:

    3. Incalcarea pacii din 8 de catre #ece&al9. Intarirea aliantelor cu &ar&arii de catre #ece&al?. Cresterea puterii regatului dac4. Resursele economice ale regatului dac

    2. Pozitia geo-strategica a #aciei la gurile #unarii

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    4/40

    9. Columna lui %raian?. Podul de la #ro&eta

    33aug 3;< – Con(orm unei diplome militare, descoperite la Porolissum , #acia esteatestata drept Provincie Romana

    II. Romanizarea:

    Romanizarea este un proces de asimiliare etnolingvistica intre romani si populatcucerita. Aceastareprezinta un proces indelunga, ce presupune insusirea de catre locuitori a traditiiloo&iceiurilor, normelor $uridice , religie, culminand cu insusirea lim&ii latine.

    In spatiul romanesc, romanizarea s-a des(asurat in 9 etape distince:

    3. Etapa preliminara – sec. I i.Hr.-@ sec. I d.Hr – lumea daca resimtin+uente romane

    9. Etapa propriu-zisa – 3;4 – cand actioneaza o serie de (actori

    II.a =actori ai romanizarii:

    =actori Caracteristici

    Administratia

    1. provincia romana Dacia isi avea resedinta Ulpia Traiana Sarmisegetusa

    2. avea statut imperial , fiind controlata de udelegat al imparatului , denumit legatuaugusti pro-praetor 

    3. a suferit reforme administrative :I. 118-119-> Dacia Superior Transilvania

    "anat#  Dacia Inferior S. $oldovei ! %ltenia#

    II. 1&&-1&'-> Hadrian  creea(a Dac)orolisensis

    III. 1*8 -> Marcus Aurelius redenumesaceste unitati :

    Dacia $alvensis $alval#  Dacia +pulensis +pulum#  Dacia )orolisensis)orolissum#

    Armata -in provincia Dacia erau pre(ente & legiuni Legiunea XII Gemina +pulum# si Legiunea Macedonica)otaissa#-aceste legiuni erau alcatuite si din trupe auiliar

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    5/40

    formate din localnici : cohorte si alae

    "eterani

    -dupa satisfacerea serviciului militar & de ani#veteranii erau lasati la vatra, primind cetatenromana si dreptul de a intemeia o familie, aparanastfel familiile mite

    Colonistii

    -adusi pentru eploatarea economica din (onele)anonia , aetia, /alia, +sia $ica, 0ispagna-au introdus mai multe tipuri de ase(are umana:

    a. Cannaae  ase(area de langa castre b. Vicus   ase(are rurala cu retea strada

    fara incinta de apararec. Villa !ustica   proprietatea rurala, c

    locuinta si aneele saled. "agus  ase(are rurala , rasfirata

    r&anizarea

    -eistenta a & tipuri de orasea. Municipia   orase cu autonomie propr

    Dierna %rsoa# , Ti2iscum 3upa# )orolissum#

    2. Colonia  orase ce copiau modelul omUlpia Traiana Sarmisegetusa , +pullum)otaissa , 4apoca , Dro2eta

    -asociatiile de tip collegia   grupau localnicii p2a(a religioasa , profesionala sau de provenienta

    Religia

    -se vor manifesta & procese in plan spiritual:a. #incretismul religios   im2inarea intr

    singura divintate a trasaturilor a doua samai multe divinitati

     b. Inerpretatie !omane   adoraredivinitatilor romane su2 identitatedivinitatilor locale

    Cultura

    -lim2a latina-scoli particulare sau pu2lice 5etsel, 6am#-ta2li cerate si stiri +l2urus $aior#

    #reptul roman

    -in provincia romana Dacia au actionat edicteimperiale ,cel mai important fiind $dictul lCaracala &1 -> primeau cetatenie romana tolocuitorii de conditie li2era

    Economia -incadrarea vietii economice din provincie in cadrImperului oman

    III. Retragerea aureliana:

    Imparatul Aurelian 9>;-9>2 a pre(erat sa a&andoneze provincia #acia, pentru a '6apararea pe #unare, datorita presiunii migratorilor. Retragerea aureliana 9>3-9>4 presupus procesul de retrage a autoritatilor, armatei, administratiei la . de #unare.

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    6/40

    #upa 9>4, dacii li&eri patrund in teritoriul (ostei provnicii , unde vor ' supuromanizarii de catre populatia daco-romana , ramasa la N. #e #unare.

    I". Romanitatea romanilor in sec. 38 , in viziuneistoricilor:

    A. Teoria Imigrationista – a (ost sustinuta de istoricii austrieci si mag/iari , pentru argumenta drepturile istorice in privinta stapanirii asupra %ransilvaniei atat perioada domniei /a&s&urgice cat si in timpul regimului dualist instaurat in 38

    7. Istoria dacilor transalpini – 3>83 – lucrare ela&orata de istoricul austriac =ranz Bosep/ ulzer , ce sustinea (aptul ca romanii s-au (ormat ca popor in 7alcani si matarziu au migrat la N. de #unare , gasindu-i sta&iliti aici pe mag/iari.

    C. Supplex Libellus Valahorum – 3>3 – primul program politic al romanilotransilvaneni

    #. Studii Romanesti: Cercetari asupra istoriei vechi a romanilor – 38>3 – 0%eorRoesleriana1 , realizata de istoricul Ro&ert Roesler, lucrare in care acest

    im&unatatea ideile lui ulzer

    Ideile de baza ale teoriei erau:

    3 #acii au (ost e6terminati in timpul raz&oaielor daco romane. Ideea era preluata dinto lucrare scrisa in sec. I" de Eutrarius : 0A& r&e Condita1

    9 #acia nu s-ar ' putut reorganiza in 34 s-a retras la de #unare toata populatia

    5) Poporul roman s-a (ormat in Pen. 7alcanica , in prezenta slavilor , datorita :a. prezentei ad-stratului slav&. in l&. Romana si al&aneza e6ista cuvinte comunec. a&senta din l&. Romana a ad-stratului germanicd. con(esiunea ortodo6a , asemeni slavilor

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    7/40

    &. Hidronime : #anu&ius , PDertus , Alutus, omus? Perioada de 3

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    8/40

    1&&-1&'  + doua reforma administrativa a Daciei

    1*8 $arcus +urelis a treia reforma adm a Daciei

    &1& dictul lui aracala?onstitutia +ntoniana

    &;-&; Imparatul +urelian

    &;1-&;7 etragerea +ureliana

    '*-''; onstantin cel $are

    &;-* Iustinian

    ''-'7 dictele anti-crestine emise de Diocletianus

    '1' dictul de la $ediolanum onstantin cel $are

    '9& dictul lui Teodosius cel $are crestinismul erareligia oficiala a imperiului

    ';* 5i(igotii impinsi la S de Dunare de uni

    '9 Divi(area Imperiului oman

    *& Slavii se vor sta2ili la S de Dunare

    18*; Instaurarea egimului Dualist +ustro-Ungar 

    1;91 Supple

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    9/40

    E6istenta statului de dreptPluralismul politic

    Principala pro&lema in perioada inter&elica a (ost disputa dintre democratie totalitarism. In statele nou-(ormate se vor instaura in cele din urma regimurile totalitariste

    Polonia 39<

    Iugoslavia 39

    Austria 3??

    *recia 3?<

    Romania 3?8

    In statele occidentale , democratia s-a mentinut in perioada inter&elica si dupa 342 =ranta, Anglia, tatele Nordice , iar in centrul Europei , democratia s-a mentinut doar iCe/o-lovacia, care va ' insa dezmem&rata de nazisti in 3?8.

    I.a Particularitatile principalelor regimuri democratice

    Italia )ana in 197 a fost monarie constitutionala, fiincompromisa datorita neimplicarii politice pe duraregimului fascist

    Dupa al doilea ra(2oi mondial, se va desfasu!e%erendumul din 21 iunie 1&'(  , prin care sopta pt. epu2lica 7@#, )merto al 2-leparasind tara

    epu2lica italiana s-a organi(at dupa Constitutdin 1&'*

    Separarea puterilor in stat:1# )uterea legislativa )arlament 2icameral

    5U )resedintele mandat de ; ani r

    repre(entativ'# )uterea eecutiva /uvern7# )uterea Audecatoreasca Instante

    3udecatoresti

    )erioada inter2elica a fost caracteri(ata dinsta2ilitate guvernamentala, cel mai sustinut part

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    10/40

      "artidul +emocrat Crestin

    *ermania

    Dupa 1918 , Imperiul /erman a fost inlocuit cu epu2lica )arlamentara Democrata, 2a(ata pConstitutia de la ,eimat  august 1&1&

    )artid "icameral1# !eichstag  desemnat prin 5U !eichsrat  consiliu al landurilor 

    )resedinteele desemna cancelarul . -> 1&2

    "aul on HindenurghIn 19'' aAung la putere na(istii

    In perioada post-2elica /ermania se va divi(a1) "artea rasariteana  rusi2) "artea occidentala  ' (one de ocupatii

    SU+ , $area "ritanie , =ranta, unite in 197;

    %rgani(area /ermaniei post-2elice a fost sta2iliin cadrul Con%erintei de la "otsdam - 1* iunie 20 august 10'  . Dena(ificarea, demilitari(are/ermaniei

    1# =unctionarea politica a =/ se va face p

    2a(a Constitutiei de la on  8 mai 197oct 1979 apare =/#.

    =/ este organi(ata pe a 7-a repu2lica , ce vdura pana in 198

    )arlamentul 2icameral alcatuit din16 Adunarea 7ationala26 Consiliul !epulicii

    1# Un repre(entant al =rantei post-2elice a foCharles de Gaulle care va formAdunarea pentru !epulica , s i se vafirma pentru cresterea prerogativelpre(identiale

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    11/40

    In 1&(8 va ela2ora o noua constitutie , prcare marea mandatul pre(idential la ; ancu posi2ilitatea de & mandate

    '# + fost presedinte al =rantei intre 199-19*9

    19*& un amendament constitutional prin capresedintele era ales de catre cetateni , prin vot, nu de catre colegiul electoral

    Coaitarea   presedintele repre(inta o orienta

    politica iar guvernul este sustinut de alt partid1&8( , presedintele =rancoise $ierau ). Soci=rance(# , iar prim ministru 3acBue iraBuerepre(entand o grupate de stanga

    !area 7ritanie

    $onarie constitutionala in care parlamentul esinstitutia fundamentala.

     +. )arlamentul "icameral1) Camera Lor5ilor  ereditari sau desemna

    de rege2) Camera Comunelor  desemnati prin 5U

    ". /uvernul este puterea eecutiva:

    1# a2inet format de partidul cu cemai multe voturi si condus dpresedintele sau

    /uvernare responsa2ila'#

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    12/40

    Regimul %otalitar

     %rasaturi

    E6istenta unui singur partid ideologiCetatenii sunt su&ordonati statuluiIncalcarea drepturilor si li&ertatilocetatenestiActiunea propagandei in raspandire

    ideologieiIne6istenta pluripartidismuluiPuterea controlata de partidul unic sde dictatorCultul personalitatii dictatoruluiAnti-parlamentismul F anti-li&eralismuControlul asupra populatiei prin politipolitica

    Puterea deplina a sistemului se &azeaza pe mass#media si propaganda. In stattotalitar, statul controleaza aspectele vietii umane, individul 'ind su&ordonat statului.

    #upa 338 , di(erentele economice ma$ore , soma$ul , in+atia , nemultumirile socialeau alimentat si accelerat procesul de instaurare al regimurilor totalitare. e va consolidconvingerea ca regimurile democratice nu sunt capa&ile sa redreseze situatia.

    Regimuri %otalitare

    tanga #reapta

    U..S.S. comunism/ermania na(ism

    Italia - =ascismII.a Regimul Comunist – R:

    Rusia se con(runta cu o criza economica, politica si militara, datorata in(rangerilosu(erite pe (rontul din primul raz&oi mondial

    A. Revolutia "urgheza – 9?(e&ruare 8 martie 33> – declansata Petters&urg si in marile orase, a implicat mem&rii Partidului Constitutiona#emocrat si $elsevicii . In urma Congresului de la )ondra si 7ru6elles , di3;? , revolutionarii se vor scinda ast(el:

    3. !elsevicii – minoritari , sustineau mar6ismul traditional , optand pentru re(orme pcale parlamentara

    9. 7olsevicii – ma$oritari , erau condusi de )enin , sustinand preluarea puterii prrevolutie si teoria marxismleninismului.

    )a 3 martie 33> , puterea era preluata de un guvern provizoriu , condus de print)vov, care va decide re(ormele : 0)i&ertatea presei1 si 0 5iua de lucru de opt ore1 , iar pe martie 33> , tarul Nicolae al II-lea a&dica.

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    13/40

    e vor constitui sovietele – consilii (ormate din muncitori si soldati, care tre&uiau sasigure controlul populatiei. Acestea vor ' in+uentate de partidul &olsevic. )enin va lansdin e6il 0Tezele din Aprilie% , in care preciza necesitatea preluarii puterii prin revolutie instaurarea proletariatului.

    7. Revolutia "olsevica – 92 octom&rie > noem&rie 33> – &olsevicii vospecula nemultumirile sociale, promitand scoaterea din raz&oi a RusieControland sovietele din marile orase, vor pregati lovitura de stat, guvernu

    'ind rasturnat.

    "a ' realizat un nou guvern , numit Consiliul Comisarilor Popoarelor din Rusia F errecunoscut dreptul popoarelor din Imperiul %arist la auto#determinare. In decem&r33>, decretul asupra pacii sta&ilea masurile pentru pacea cu Puterile Centrale. Pacea sinc/eia la ? martie 338 la "rest#Litovs& .

    7olsevicii isi vor consolida puterea prin politia politica creeata in decem&rie 33> d)ev %rotsGi. In iulie 338 tarul Nicolae al II-lea era inc/is la EGaterin&urg, proclamandu-sRR Republica Sovietica Socialista Rusa '.

    338 – 39; -@ are locraz&oiul civil dintre &olsevici si adeptii tarului, spri$initi dAntanta. 7olsevicii vor castiga aceasta lupta. "or ' des'intate celelalte partide politicecon'scate propietatile private, va ' instaurata cenzura, iar liderii opozitiei inc/isi sau ucisi.

    )a ?; decem&rie 399, prin alaturarea %ranscaucaziei , crainei si 7ielorusiei la RRse puneau &azele R-ului niunea Repu&licilor ocilaiste ovietice , organizatcon(orm Constitutiei din 394. In 394 moare )enin , puterea 'ind e6ercitata de catrbiroul politic , talin reusind sa acapareze puterea.

    %A)INI!)

    #upa 394 , liderii marcanti ai partidului &olsevic au (ost:

    StalinTrot&iToms&i"uharin

    Ri&ov(nioviev)amenev

    #isputa dintre talin si %rotGi pe marginea directiei politice %rotGi sustinea teorirevolutiei permanente * exportul de revolutie F talin sustinea ideea comunismuluintr-o singura tara, spri$init si de ceilalti mem&rii , va duce la inlaturarea lui %rotGi di

    (unctia de comisar de raz&oi 392 , in 39 va aduce e6ilarea acestuia, pentru ca acestsa 'e asasinat in 34; in !e6ic

    In decem&rie 39> , de&uta Regimul talinist 39439> – 32?. A (ost lansaconceptul de dusman al poporului – orice persoana ce dovedea sustineri impotrivsistemului era acuzat si condamnat la moarte sau dus in lagarele de munca.

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    14/40

    !asuri ale regimului talinist39439> – 32?

    Plan Economic

    3 Nationalizarea ramuriloeconomice

    9 +lanurile cincinale  – primu

    plan 398 – 3?? , presupunecentralizarea tuturor resurseloeconomice si organizareproductiei pe 2 ani .

    ? =ortarea industrializarii R industria 'ind vazuta ca solutipentru eradicarea inapoiereconomice

    Agricultura

    Colectivizare – 39 -@ con'scare

    pamanturilor si comansarea lor igospodarii agricole sau col/ozuri

    Plan Cultural

    +roletcultismul – o cultura noua crupea legaturile cu perioadanterioara, considerata decadentaEra o cultura ce avea ca elementcentrale munca si muncitorul

    Plan Ideologic

    Stahanovismul – miscare ce vizcresterea concurentei dintre muncito

    pentru a mari normele de productieAcest concept vine de la muncitoruAle6ei ta/anov, miner ucrainian, carar ' depasit norma de lucru dcar&une e6tras cu 34 ore.

    Plan Politic 3 pozantii erau trimis in gulagsisteme de lagare si puscarii alR , soldata cu moartea a milioane de victime.

    9 $area teroare – epurareampla , vizand mem&rpartidului considerati potentiarivali generali si maresali aarmatei rosii – 3mil 2;; victime

    ? Cultul personalitatii dus lapogeu

    4 +olitia politica – la &azsistemului constituit de catr

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    15/40

    stalin , politia politica a stat l&aza controlului populatiei aceasta poarta denumirea dC,)A*)VD*)-"

    #upa 342, comunismul se va e6tine pe &aza evolutiei politico-militare.

    II.& =ascismul:

     %otalitarismul de dreapta, (ascimul italian si nazismul german , au aparut ca o reactila consolidarea comunismului, pe un (ond de umilinta nationala : *ermania pierdusraz&oiul si considera ca i s-a impus un dictat , iar Italia considera ca a pierdut paceaAm&ele regimuri au pus accent pe ideea de restaurare a onoarei, am&ele 'ind statnationaliste : &aza (ascista – natiunea F &aza nazista – poporul.

    Criza italiei de dupa 338 a (ost accentuata de miscarile socialiste din 33-39;. mare parte a &urg/eziei vor sustine e6trema dreapta ca o garantie in (ata amenintarii distanga.

    Primele grupari (asciste au aparut la !ilano , creeate de "enitto $ussolini in 33ce reuneau veteranii de raz&oi   .ascii de combatimento'! Aveau ca sim&ol 0(ascia1 sim&ol roman din timpul repu&licii.

    Ideologica (ascista – 0statul natiune este elementul primordial si era vazut ca o 'intadistinca de cea a indivizilor , care sunt su&ordonati statului1

    In 399 se (onda +artidul ational /ascist . )a 98 octom&rie 399, in urm$arsului Asupra Romei , "ictor Emanuel al II-lea de avoia ii acorda lui !ussolini (unctide prim-ministru.

    !asuri Ale Regimului =ascist

    Plan Economic

    3 392-39< : erau des'intatsindicatele , si inlocuite cSistemul Corporatist  ,structuce grupau muncitori si patroni.

    9 Economia era controlata d

    sistmeul (ascist, impunandu-sautar/ia – limitarea importurilor

    Plan Ideologic

     %inerii erau educati in cultul Partidulu=ascist , denumiti Avangardisti 7alillasPopulatia adulta constituia 0camasilnegre%.

    Plan Politic Politica interna0' Impunerea cenzurii

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    16/40

    1' Interzicerea celorlaltor partide2'Cultul personalitatii – Il Duc

    !ussolini3'+uterlie Lui $ussolini In sta

    – )ege adoptata de parlament i392, prin care acestuia i sacordau puteri nelimitate

    4'Politia politica – 5VRA!Politica e6terna

    39? - Prin +acea de la Lousagnane6a ar/ipelargul #odecanez Insula Cor(u39 - +rin Concordatul de lLuterano  era recunoscuta e6istent"aticanului3?2-3?< – trupele italiene pronin

    din omalia vor cuceri Etiopianov 3?> – se puneau &azele axeRoma 6 "erlin 6 To&7o3?

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    17/40

    • Anti-li&eralism

    • Anti-parlamentarism

    • Puritatea rasiala

    • Redo&andirea onoarei nationale

    Ideile de &aza ale doctrinei naziste vor ' regasite in cartea lui Hitle – !ein amp)upta !ea , scrisa in 392 .Criza economica din 39 va o(eri partidului nazist sansa de

    se a'rma. Acesta va o&tine la alegerile din 3?9 cele mai multe voturi, iar presedintel+aul von 9indenburgh il va desemna pe Hitler cancelar al *ermaniei la ?; ianuarie 3??

    Principiile (undamentale ale doctrinei naziste sunt:

    • Teoria spatiului vital – se impunea ruperea lanturilor de la "ersailles si o&tinereunoi noi teritorii de locuit pe seama vecinilor

    • Teoria rasei ariene  – lumea este impartita in 9 categorii : rasele superioare s

    in(erioare F rasa germana reprezentand rasa ariana prin de'nitie, menita sa conduclumea

    • ,vreii – acestia reprezinta plaga societatii germane , 'ind sortiti ani/ilari

    Hitler va reusi sa controleze Partidul Nazist, *uvernul si Institutiile statului.

    ,tapele consolidarii puterii:

    • 1#1; .ebruarie 0

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    18/40

    • 9itler>ugend – regimul nazist a pus &azele unei structuri ce inregimenta tinerieducandu-i in spiritul atasamentului (ata de tara si de =u/rer

    !asuri ale Regimului Nazist

    Plan Economic

    "a ' eradicat soma$ul .

    3?4 – soma$ul atinsese cote inalte, mil. someri3?< – su& 3 mil. someri3?8 – nevoia de (orta de muncstraina

    Eradicarea s-a realizat prin atingereunor o&iective de interes pu&lic Autostrazi, Plat(orme , zine .

    Plan Politic

    !asurile in plan politic au vizat incalcare

    tratatelor de la "ersailles.0

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    19/40

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    20/40

    & nov 191; Declaratia )opoarelor din usia

    ' martie 1918 )acea de la "rest-

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    21/40

    istemul politic al Romaniei , la inceput de sec. , s-a &azat pe Constitutia di0;??. Aceasta a sta&ilit un regim li&eral. Constitutia era structurata pe 8 titluri , capitole sectiuni, precizand ca principatele unite reprezinta un singur stat – R!ANIA.

    +rincipiile moderne ale constitutiei erau:

    separarea puterilor in stat

    suveranitatea nationala

    monar/ia constitutionala si ereditara guvernarea reprezentativa si responsa&ila

    garantarea drepturilor si li&ertatilor cetatenesti

    !onar/ul era un (actor de ec/ili&ru al scenei politice. Reprezentantul monar/ieiCarol I , a continuat programul de modernizare a Romaniei , incepute de Al.I.Cuza. Asustinut lupta nationala a romanilor de peste granita, domnia sa garantad sta&ilitatpolitica

    Prima realizare a (ost conducerea Romaniei spre independenta, proclamata la < ma

    0; si recunoscuta de !arile Puteri prin Congresul de +ace de la "erlin – 0*02 iunie0*02 iulie 0;;.

    Consolidarea dinastiei in 0;;#0;;0:

    septem&rie 38> – Carol primea titlul de 0alteta regala1

    34 martie 3883 – Parlamentul proclama Romania ca regat

    3; mai 3883 – Carol si Elisa&eta erau incoronati ca regi

    38 mai 3883 – Pactul de =amilie – =erdinand este proclamat print mostenitor

    istemul politic intemeiat la 38

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    22/40

    Partidul National )i&eral

    !em&rii !arcanti

    !em&rii =ondatori: I!C! "ratianuC!A!Rosseti- se vor separa in 3884 , 7ratian

    conducand pana in 389 -#upa 3; s-au succedat la putere :

    0'Ionel I!C!"ratianu @1'Vintila "ratianu @2'I!-h!Duca @3'Constantin "ratianu

    Categoria ReprezentataReprezentau interesele politico-

    economice ale &urg/eziei industrialesi 'nanciare

    #eviza +rin oi Insine%

    Ideologia

    e dorea valori'carea tuturorresurselor nationale in vederea

    dezvoltarii societatii romanesti. epronuntau pentru dezvoltarea

    accentuata dupa model occidental.

    Partidul conservator – PC – ? (e&ruarie 388;

    Partidul Conservator

    !em&rii !arcanti

    A (ost condus de0'Lascar Catargiu @1'Titu $aiorescu @2'+!+!Carp@3'-h -rigore Cantacuzin

    80;;

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    23/40

    occidentale, pe masura ce populatiaromana este pregatita sa le asimileze

    PN) si PC se vor a+a succesiv la guvernare datorita principiului rotative guvernamentaledin 382.

    II. Ideologii si practici politice dupa 338:

    #upa 338 , Romania a cunoscut sc/im&ari radicale in cadrul supra(etei 3?>.;;; -@92.;4 Gm si populatiei. Apar minoritatile nationale:

    Romanii – >3,K

    !ag/iarii – >,K

    *ermanii – 4,3K

    Evreii – 4K

    Concretizarea Romaniei $ari a impus necesitatea realizarii unor re.ormample :

    Re(ormele din 338-39<

    Re(orma #ata E6plicatie

    5otul Universal 0? noembrie 0

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    24/40

     $umatate se aloca tuturorpartidelor ce depaseau

    pragul electoral de 9K , iordine descrescatoare,incepand cu partidul

    invingator

    R!ARI #isparea marea proprietate (unciara

    #isparea puterea economica a mosierilor

    #isparea PC

    e consolideaza PN)

    Creste importanta muncitoril industriali si a taranimii

    #iversi'carea pectrului Politic

    In perioada inter&elica au e6ista doua ideologic : eo#Liberalismul si Taranismul

    II.a Neo-)i&eralismul:

    A (ost teoretizat de "intila 7ratianu, !i/ail !anoilescu si te(an 5eletin. 5eletin aratca 0viitorul nostru tine de o pro&lema (undamentalaF ne tre&uie o mare independenta15eletin insista pe principiul ca independenta politica tre&uie completata de una economicaustinea nationalizarea capitalului si constituirea unui capitalist auto/ton

    Era sustinuta ideea limtarii (olosrii capitalului strain si emanciparea de su& 'nantstraina.

    II.& %aranismul. Partidul National %aranesc

    Partidul National %aranesc – PN% – 3; oct. 39<

    !em&rii !arcanti!em&rii (ondatori : Ion !i/alac/e si

    Constantin tere

    Categoria reprezentata Reprezentau interesele taranimii

    #eviza +ortile Deschise%

    Ideologia ustineau ideea ca Romania tre&uiesa se edi'ca ca stat taranesc. e

    punea accentul pe agriculturamodernizata, iar in plan industrial

    urmau sa 'e sustinute ramurile avannecesarul de resurse asigurat in tara

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    25/40

    A$unsi la guvernare in perioada 0, domnia sa pana in 3?a+andu-se su& tutela unei regente regale (ormate din:

    i. !iron Cristeaii. */. 7uzdugan – se(ul $ustitieiiii. Principele Nicolae

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    26/40

    Pe (ondul crizei dinastice apare curentul ce sustinea readucerea printului Carol pentrre(acerea ordinii dinastice, sustinut de (runatsii +T. Carol va reveni in tara in iunie, pt cla 8 iunie3?; sa 'e recunoscut ca rege, iar !i/ai sa redevina print mostenitor , su& titlu$are Voievod de Alba#Iulia.

    Carol al II#lea – 3?;-34; – a realizat mai multe actiuni care au vizat inlaturareregimului democratic si instaurarea unui regim totalitar, autoritar. e va concretizcamarila regala% pe langa Elena )upescu.

    Regele a incura$at guvernul sa conduca prin decrete legi, 'ind compromisautoritatea Parlamentului. A spri$init (ormatiunile e6tremiste pentru a lovi in sistemudemocratic. %otusi, in perioada lui Carol al II-lea, economia Romaniei a atins cele mai inaltcote, "ec/iul Regat cunoscand in plan cultural o perioada clasica.

    )a alegerile din 9; decem&rie 3?> , nici un partid nu a totalizat procenta$ul de 4;K

    a. PN) – ?2,K&. PN% – 9;Kc. %P% – 32,28K %otul Pentru %ara

    d. PNC – ,32K - ctavian *oga va ' desemnat se( al *uvernuluiCarol a pregatit in spatele acestui guvern instaurarea unui regim propriu, autoritaconcretizat prin numirea in (unctia de prim-ministru a lui !iron Cristea la 3; (e&ruar3?8.

    !asurile ce vor consolida regimul autoritar sunt:

    Re(ormele Regimului lui Carol al II-lea

    Re(orma #ata E6plicatie

    Introducerea starii de asedusi a cen(urii

    00 .ebruarie 0

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    27/40

    StraAa Tarii Decembrie 0-93 ani ,

    educandu-i in spiritulatasamentului (ata de rege

    eforma +dministrativa 0

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    28/40

    &7 mai 18; )4<

    ' fe2ruarie 188 )

    1889-19; antacu(ino lider )

    189 )rincipiul rotative guvernamentale

    1 decem2rie 1918 $area Unire

    1* noem2rie 1918 5otul Universal

    1 decem2rie 1918

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    29/40

    Oamenii, societatea si lumea ideilor-Constitutiile Romaniei-

    I. Regulamentele organice:

    Inca din timpul inc/eierii conventiei de la A&&erman – octom&rie 39

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    30/40

    In timpul acestei ocupatii s-au ela&orat Regulamentele 5rganice. anc/eta rusa constituit o&iectul unui raport general, la care s-au adaugat sugestiile generalilor rusi de lIasi si 7ucuresti, propunerile si principiile din memoriile &oieresti.

    +rotectoratul Rusiei viza ane6area 7asara&iei. Regulamentele 5rganice  aintrat in vigoare la :

    3 3 iulie 38?3 – %ara Romaneasca9 3 ianuare 38?9 – %ara !oldovei

    #upa ela&orarea lor de catre cele doua comisii &oieresti conduse de consulul genera$incio&i, au (ost apro&ate de catre cele doua adunari o&stesti , iar in 38?? con'rmate dcatre sultan.Acestea aduceau pentru prima datai n istoria principatelor principiusepararii puterilor in stat si elemente de modernizare institutionala.

    Regulamentele rganice

    Puterea E6ecutiva

    #etinuta de domn ales pe viatde Adunarea 5bsteasc(ormata din marii &oieri

    • #omnul numea si revoca ministr

    • #omnul avea drept de initiativ

    legislativa si de sanctionare legilor

    • #omnul era a$uutat de un S.aAdministrativ ,xtraordina

    compus din

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    31/40

    • au uni(ormizat sistemul 'scalF s-a sta&ilit un impozit unic numit Capitatie, &urg/ezplatint patenta

    • apare conceptul modern de &uget

    • este rein'intata armata

    • s-ar pre'gurat in'intarea unei &anci nationale

    • se intemeiaza ar/ivele nationale

    • in $ustitie apar corpuri de avocati si procuratura

    Aspectele negative ale Regulamentelor 5rganice :

    • se mentin privilegiile si scutirile de ta6e de care &ene'ciau &oierimea si clerul

    • nu era rezolvata pro&lema taraneasca: continuau sa e6iste clacasi, numarul de zide lucru 'ind marit

    • 3? din mosie proprietatea (unciara era considerata proprietatea e6clusiva &oierilor

    • prin intermediul Regulamentelor 5rganice  se consolida controlul Rusiei ca putere protectoare

    Ast(el , in %ara Romaneasca, documetul revolutiei ela&orat la < iunie 0;3; Proclamatia de la Islaz solicita:

    • deplina independenta administrativa si legislativa a tarii cu inlaturarea oricaruamestec strain – autonomia

    • domn responsa&il

    • des'intarea rangurilor si privilegiilor &oieresti : egalitatea in (ata legii

    • li&ertatea cuvantului si a tiparului

    • *arda nationala si drapelul tricolor

    • Emanciparea evreilor si a tiganilor

    • Impropietarirea clacasilor, cu despagu&ire

    II. Conventia de la Paris:

    Intre 382?-382< se des(asoara Raz&oiul Crimeei, ce a (acut ca pro&lema romaneascsa devina o c/estiune de interes european. -a convenit de catre cele > puteri garante. PriCongresul de +ace de la +aris , martie 382<

    • Protectoratul tarist era inlaturat

    • *arantia celor > puteri garante Anglia Austria =ranta, Imperiu

    toman, Piemont,Prusia, Rusia• Convocarea in principate a 9 adunari ad#hoc la Iasi si 7ucurest

    prin care sa 'e consultata vointa romanilor

    )a >-8 octom&rie 382> au (ost ela&orate la Iasi si 7ucuresti 9 rezolutii identice in puncte:

    • unirea statelor intr-un singur stat – Romania

    • recunoasterea autonomiei principatelor

    • aducerea pe tron a unui principe strain dintr-o dinastie europeana

    • Adunare 5bsteasca reprezentativa si guvernare responsa&ila

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    32/40

    • Recunoasterea neutralitatii tarii

    Reprezentantii puterilor au intocmit un raport ce va (ace dez&atut in cadrCon.erintei de la +aris mai-august 3828. In cadrul acesteia s-a ela&orat Conventia dla +aris – viitoarea constitutie a Romaniei, ce '6a statutul international si organizareinterna.

    tatul 0+rincipatele nite ale $oldovei si Valahiei% era proclamat la puteri. Ersta&ilit principiul separarii puterilor in stat. =iecare principat avea cate un domn ales pviata de o Adunare ,lectiva cu un mandat > ani Adunarea 5bsteasca in %arRomaneasca aleasa pe 2 ani.

    Conventia de la Paris

    #omnul

    0'Are initiativa legislativa1'anctioneaza legile

    2'#izolva Adunarea ,lectiva3'#esemna ministrii4'#etinea puterea e6ecutiva

    spri$init de Consiliul d$inistrii

    Puterea )egislativa

    • Este detinuta de domn

    Adunarea ,lectivaComisia Centrala=ocsani

    • Au rolul ela&orar

    proiectelor comune

    Puterea Budecatoreasca

    • #etinuta de instantel

     $udecatoresti si de Inalta Curtde Casatie si ustitiesediul l=ocsani

    • entintele erau pronuntate i

    numele domnului

    Neprevazand ca domnii tre&uie sa 'e persoana distinca, romanii vor realiza du&lalegere a lui Al.I.Cuza, la 2 ianuare 382 %ara Romaneasca si 94 ianuarie 382 %ar!oldovei.In timpul domniei lui Cuza, 382-38

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    33/40

    adoptarea unei noi constitutii validata printr-un ple&iscit la 3;-34 mai 38< –  StatutuDezvoltator al Conventiei de la +aris.

    #CP a (ost solutionata de nevoia impunerii unor re(orme ample, impunand o domnautoritara

    #omnul are drept de initiativa legislativa, drept de veto, pe timpul vacanteparlamentare putea emite decrete. Puterea legislativa era detinuta de el si Parlamentu

    &icameral 6 Adunarea ,lectiva si Corpul +onderatorF presedintele camerei era numde domn, iar L din Corpul Ponderator era desemnat tot de domn. Puterea e6ecutiva erdetinuta de el si *uvern.

    istemul de vot era censitar , insa nivelul de cens era mai mic. E6istau doua categorde alegatori:

    • alegatorii directi care votau individual

    • alegatorii primare care votau prin delegati 3;; alegatori desemnatu 3 delegat

    I". Constitutia din 38

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    34/40

    #omnul

    • e(ul tatului

    • e(ul armatei

    • Numeste si revoca ministrii

    • Numeste in toate (unctiil

    pu&lice

    • Convoaca si amana , sau dizolv

    Parlamentul• 7ate moneda

    • Coordoneaza politica e6terna

    • Acorda distinctii si decoratii

    • Are drept de veto absolut

    • anctioneaza si promulga legi

    • Amnistiaza si gratiaza

    • Poate emite regulamente

    instructiuni pentru aplicarea legi

    Puterea )egislativa

    • #etinuta de Parlamentu

    &icameral–(or de control pe6ecutiv

    • Camera #eputatilor adopt

    &ugetul

    • Parlamentarii au drept d

    interpelare-cer socotealministrilor

     

    ". Constitutia din 39?:

    Adoptarea unei noi constitutii a (ost necesara datorita realizarii tatului Nationain338 si datorita adoptarii noilor re(orme precum votul universal sau re(orma agrara.

    Constitutia din39? a stat la &aza edi'ciului politic si institutional al Romaniei !ari iperioada inter&elica, reprezentand o adaptare a celei din38

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    35/40

    in componenta enatului intrau si senatorii de drept – patriar/ul, mitropolitmostenitorul tronului.

    Constitutia din 39?

    Puterea e6ecutiva

    Incredintata regelui si e6ercitatprin intermediul *uvernului

    • !inistrii erau numiti revocati d

    monar/

    • *uvernare responsa&ila

    • Nici un act al regelui nu er

    vala&il daca nu era semnat de uministru de resort, care isi asumraspunderea ast(el

    !instrii aveau tripla raspundere:3. poltica – (ata de Corpurillegiuitoare Parlament

    9. penala – in (ata Inaltei Curde Casatie si Bustitie

    ?. civila – in (ata oricare parvatamate

    Puterea )egislativa

    • Parlamentul &icamera

    – Senat si CamerDeputatilor

    • Regele si Parlamentul avea

    initiativa legislativa

    • #upa apro&area legilor i

    Parlament urma sanctionarea spromulgarea lor de catre rege

    • #eputatii si enatorii avea

    drept de ancheta*interpelare

    • Parlamentul acorda *uvernulu

    votul de incredere saneincredere

    • Camera #eputatilor adopt

    &ugetul

    • Ela&oreaza la s(arsitul sesiun

    parlamentare Raspunsul l$esa>ul Tronului

    • Parlamentul era ales prin vo

    universal

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    36/40

    Puterea Budecatoreasca

    • Inalta Curte de Casatie s ustitie  putea sa $udecconstitutionalitatea legilodeclarandu-le inaplica&ile pe celcare erau contrare Constitutiei

    • Instantele  pronuntau /otararil

    in virtutea legii, sentintele 'indate in numele regelui

    •  udecatorii erau inamovibili

    ,lemente noi introduse de Constitutia din 0

    0#eose&irile de credinte religioassi con(esiuni, de origini de lim&a sorigine etnica nu constituie iRomania o piedica pentrdo&andirea drepturilor politice scivile si pentru a le e6ercita.

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    37/40

    Articolul 32

    0Romanii, (ara deose&irede origineetnica, de lim&a$ sau religie, se &ucurde li&eratea constiintei, de li&ertatea

    invatamantului, de li&ertatea presei, intrunirilor, de li&ertatea de asociatie

    si de toate li&ertatile si drepturilesta&ilite prin legi1

    Constitutia din 39? a (ost inlocuita de Carol al II-lea cu cea din 3?8 , a (ost repusa partiadupa 9? august 344, pentru a ' a&rogata de'nitiv la ?; decem&rie 34>.

    "I. Constitutia din 3?8:

    Regele Carol al II-lea 3?;-34; a urmarit instaurarea unui regim autoritar. Ast(ela 3;-33 (e&ruarie 3?8, guvernul ctavian *oga a (ost inlocuit cu un 0guvern consultativcondus de patriar/ul !iron Cristea, inlocuind regimul democratic cu regimul autoritamonar/ic.

    )a 9; (e&ruarie 3?8 a (ost pu&licata noua Constitutie, aceasta 'ind supusa apro&arde catre popuatie printr-un ple&iscit. %e6tul Constitutiei , promulgate la 9> (e&ruarie a (osela&orat de catre $uristul Istrate $icescu. Constitutia pornea de la &lamarea partidelopolitice pentru dezordinea nationala intr-un moment in care !iscarea )egionara devenetot mai evidenta.

    Noua constitutie ii permitea lui Carol sa devina un (actor politic activ si sa participe(ectiv si legal la activitatea de guvernare.!onar/ul era implicat in toate domeniileprerogativele acestuia crescand (oarte mult, a$ungand practic sa conduca singur tara.

    Articole !arcante ale Constitutiei din 3?8

    Articolul ?; Regele este capul statului

    Articolul ?3   • 0Puterea legislativa se e6ercitde rege , prin Reprezentantationala (ormata din cele douAdunari : enatul si Adunare

    #eputatilor1• Regele sanctioneaza si promulg

    legi, nici o lege (ara sanctiuneregala ne'ind vala&ila

    • #oar regele avea initiativrevizuirii Constitutiei

    • Cele doua adunari putea

    propune proiecte de legi i

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    38/40

    interesul o&stesc al statului

    Articolul ?9

    0Puterea e6ecutiva este incredintataregelui si e6ercitata de guvernul sau

    minstrii 'ind raspunzatori doar in (ataregelui1

    Articolul ??

    0Puterea $udecatoreasca se e6ercitade organele ei, in numele

    Regelui.Hotararile $udecatoresti se iain virtutea legii si se pronunta in

    numele Regelui.1

    Persoana regelui este inviola&ila, se(ul statului avand prerogativaconvocarii Adunarilor )egiuitoare. Regele numeste si revoca

    ministrii. Regele avea dreptul de a emite decrete-legi ce urmau sa'e supuse Adunarilor pentru rati'care, la cea mai apropiata sesiune

    #reptul de vot pentru Adunarea deputatilor era ridicat la ?; de ani, iar preotii naveau voie sa (aca politica. =emeile primeau drept de vot , desi in legea din 3? , acestenu erau eligi&ile. In Adunarea #eputatilor puteau ' alesi doar cei care practicau o munccuprinsa in agricultura sau munca manuala comert sau industrie munca intelectuala.

    #repturile cetatenesti erau restranse."otul niversal era des'intat deoarece doar cecare stiau carte puteau vota. Partidele poltice au (ost des'intate la ?; martie 3?8. )a 3decem&rie 3?8 , printr-un decret-lege, lua nastere /rontul Renasterii ationale, primpartid unic al Romaniei, devenit in 34; +artidul atiunii!

    A (ost anulat dreptul de control reciproc , si au (ost eliminate garantiile care prote$ali&ertatile individuale.

    Caderea regimului autoritar al lui Carol al II-lea a avut ca premisa cedarile teritorialdin anii 34;. Regele a considerat ca singura solutie in aceasta situatie comple6a estreprezentata de persoana generalului Ion Antonescu. )a 4 septem&rie 34; Carol al II-leil desemna pe acesta prim-ministru.

    Carol al 9-lea a suspendat Constitutia si a dizolvat Parlamentul. )a 2 septem&rie 34, Antonescu i-a cerut acestuia sa a&dice si sa paraseasca tara, iar la < septme&rie 34;

    Carol al II-lea a renuntat la tron in (avoarea 'ului sau !i/ai34;-34>. Noul rege va emitin aceeasi zi un decret prin care ii acorda lui Antonesc puteri depline in (unctia dConducator al statului!

    )a 9? august 344, in urma unei lovituri de stat, maresalul Ion Antonescu erinlaturat de la putere, aceasta 'ind preluata de comunisti odata cu intrarea in tara trupelor sovietice.

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    39/40

    )a ?; decem&rie 34> regele !i/ai a (ost nevoit sa a&dice, proclamandu-sRepublica +opulara Romana! #e la un regim autoritar se (ace trecerea ast(el la uregim totalitar – regimul comunist.

    Cronologia

    #ata Eveniment18&*

    onventia de la +CCerman dintre Imperiul %tomasi usia

    aprilie 18&8a(2oi ruso-otoman inceiat prin infrangerea

    otomanilor 

    & septem2rie 18&9 )acea de la +drianopol

    18&9-18'7%cupatia militara rusa in )rincipate, aceasta

    devenind putere protectoare

    1 iulie 18'1Intrarea in vigoare a egulamentelor %rganice in

    Tara omaneasca

    1 ianurie 18'& Intrarea in vigoare a egulamentelor %rganice inTara $oldovei

    18'' onfirmarea egulamentelor %rganice de sultan

    9 iunie 1878 )roclamatia de la Isla(

    18'-18* a(2oiul rimeei

    martie 18* ongresul de )ace de la )aris

    ;-8 octom2rie 18;la2orarea la Iasi si "ucuresti a & re(olutii identic

    in puncte

    mai-august 188onferinta de la )aris unde se va ela2ora :

    Conentia de la "aris

    *?19 august 188 Se proclama noul stat : F)rincipatele Unite ale$oldovei si 5alaiei ianuarie 189  +legerea lui +l.I.u(a in Tara omaneasca

    &7 ianuarie 189  +legerea lui +l.I.u(a in Tara $oldovei

    189-18**  +l.I.u(a

    & mai 18*7 Di(olvarea +dunarii lective de catre u(a

    1-17 mai 18*7)le2iscitul pentru validarea #tatutului +e5oltato

    al Conentiei de la "aris

    & martie 18**I.. "ratianu comunica in tara aducerea ca princi

    a lui arol de 0oen(oler Sigmarigen

    & aprilie 18** arol primea acceptul de a veni in omania&-8 aprilie 18**

    )le2iscitul pentru validarea aducerii lui arol intara

    1 mai 18** arol depune Auramant in fata )arlamentului

    1?1' mai 18**Tetul noii onstitutii de(2atut in +dunarea

    onstituanta

    1 iulie 18** )romulgarea onstitutiei din 18**

    18'1 onstitutia 2elgiana

    18;9 evi(uit art. ; - evreii puteau o2tine cetatenie

    1887 4umarul de colegii diminuat de la 7 la '

  • 8/18/2019 Popoare Si Spatii Istorice0

    40/40

    191; $odificate articolele privind garantarea proprietati

    &' ianuarie 19&& Decretul regal privind di(olvarea )arlamentului

    &8 martie 19&' )romulagea noii onstitutii de regele =erdinand

    19&7