Charles Handy

A DffiUACU RB

diferitdespre viitor

Traducere din englezi deDiana Dorobantu

SE gtndim

I PUBLTcA

Cuprins

Mullumiri

Introducere

9

11

23

37

47

59

71

83

95

ra7

119

133

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

L2.

13.

L4.

15.

16.

Pia[a

A doua curbi

Societatea a utointrepri nz5toa re

Noua perturbare

Locul de munci

Dilemele cretterii

Turnurile de sticli ale capitalismului

Orga nizalia cetileneasci

Noul management

Societatea Ponzi

Societatea corecti

Seminlele de aur

$colile viitorului

Provocirile democraliei

Nevoia de ceila.lli

Contractul cu noi insine

r43

r57

169

183

r97

209

A doua curb5CE ESTE? CUM O DESCOPERIM?

Gdndindu-md la ce s-a petrecutin urmi, cred ci am fost un so! foarteenervantin mai multe rinduri, firi indoialS, dar mai ales pentru cd imitot schimbam slujba tocmai cind lucrurile mergeau bine. Dupi zece ani

la Shell, ajunsesem la nivelul de managerintr-o !ari rnici, primul pas

citre lucruri mai importante, cind am decis ci viala unui director dindomeniul petrolier nu era pentru mine, cd rnai degrab& a; fi instruitmanagerii decit s5 fiu unul. Cel mai probabil mi se aplica vechiul proverb

,,DacE nu poli s-o faci, inval;-i pe allii s-o fac5", daci e si flu sincer. Spre

surpriza, poate chiar dezamigirea conducerii Shell, am refuzat postul ;imi-am dat demisia.

Dupi doi ani de readaptare si reconversie profesionali,m-am aliturat celor de la London Business School: gase ani maitArziu am ajuns la inaltul rang de profesor titular cu o primicarte publicati gi cu Sffintul Graal al mandatului (angajaregarantat[ pAni la pensionare) acordat, doar ca si decid ci nuaga doream si-mi petrec viafa. Voiam sd fiu un scriitor cunormiintreagi. Am avutnevoie de patruaniin alti slujbipen-tru a cipita curajul de a tiia cordonul ombilical care mi legade pAntecul unei organiza{ii. Doar atunci am simiit ci imi intra-sem in rol. $i chiar la timp sau ag fi sfirgit in Dar,y's Bar.

Deseori, de-a lungul timpului, mi-am spus povestea dru-mului citre Davy's Bar, iar imaginile sale, impreuni cu impli-caliile sale, mi bAntuie inci. Aceasta este povestea lucrurilorcare s-au intimplat atunci, deoarece Davy's Bar nu mai existi:

Adoua curbS Adouacurbi I ,t

conduceam prin Munfii Wicklow, colinele golage, dar frumoa-se din imprejurirnile Dublinului, cAnd m-am riticit. Am vizutun om care igi plimba ciinele, aga ci m-am oprit lAngI el qil-am intrebat dacl putea si imi arate drumul citre Avoca, undemd duceam

- Sigur, mi-a zis el. E foarte simplu. Mergi drept inainte peacest deal, apoi cobori aproximativ un kilometru jumitatep6ni ce ajungi la un pArflu cu un pod peste el; pe cealalti partea lur vei vedea Davy's Barl n-ai cum si-l ratezireste rogu-aprins.Ai infeles?

- Cred ci da, am rispuns eu. in sus, apoi in jos, pAni ceajung la Davy's Bar.

- Minunat; ei bine, cam cu un kilometru inainte sd ajungiacolo, ia-o la dreapta pe deal gi aqa ajungi la Avoca.

I-am mullumit gi am plecat mai departe inainte sd.realizezlogica irlandezi stranie a indicafiilor sale. Dar mesajul sdumi-a rimas in minte pAnd ce am inceput si vorbesc despreprovocdrile celei de-a doua curbe, care intorc la dreapta in vAr-fnl dealului gi deseori le poli ratafird si gtii cd acolo ar fi tre-buit si ajungi. Am intAlnit prea multe organizafii (gi,intr-adevir, indivizi) blocate in punctul Davy's Bar, care aurcalizat prea tirziu ci au ratat intoarcerea citre viitor 9i potdoar si se uite in urmi cu regret gi s5-gi inece amarul cu o biu-turi sau doui, in timp ce igi pling sfhrgitul gi sunt coplegili dearnintiri despre vremurile bune gi ceea ce ar fi putut si fie.

Firi si vreau, in cariera mea am condus pe o serie de dru-muri in sus pe deal, intorcAnd de fiecare datd inainte de a ajun-ge in punctul echivalent acelui Davy's Bar. Atunci cind amdesenat curbele, traiectoria mea de urcug gi coborAg a inceputsi aibi sens. De atunci, curbele au influentat cea mai mareparte a gAndirii despre schimbare gi, in general, despre viitor.ldeea curbelor sigmoidale, asa cum sunt ele corect denumite,

24 | a doua curba A doua curbi

este o metaforl. Metaforele sunt de mare ajutor pentru inlele-

gere 9i nu trebuie respinse, deoarece nu sunt strict gtiinfifice'

Sunt concepte simple, imprecise in detalir-1, dar neagteptat de

revelatoare in privinla perspectivei pe eare o avem asupra

lumii. Vor exista mult mai multe in aceast[ carte.

Curba signnoidald este o curbi in formi de S culcat, care

arati cam asa:

Curba sigmoidali este un concept matematic. Folositi ca

rnetafori, aceasta reprezint[ o expresie familiari pentru multe

concepte. Expresiile ,,curbi de invilare" gi,,inaintea curbei"

fac referire la aceasti curbi sigmoidall qi multe afaceri o folo-

sesc atunci cAnd fac proieclii despre viitor. insi nu este mereu

luat in calcul faptul ci reprezinti mult mai mult decit acest

lucru. Reprezintd linia tuturor lucrurilor umane, a propriilor

noastre viefi, a organizafilor gi a afacerilor, a guvernelor,

imperiilor 9i aliangelor, a democragiei efective Ei a multelor 9i

variatelor sale institulii. in fiecare caz existi sau a existat o

perioadi iniliali de investilii - fie c[ au fost financiare, educa-

fionale (in cazul propriilor noastre viefi) sau de incercare 9i

experimentare -, o perioadi in care eforturile depuse depigesc

rezultatele, atunci cAnd linia S-ului merge in ios. Mai multe

investifii decit profituri. Apoi, pe misuri ce rezultatele incep

si iasi la suprafagi, iar indiciile de progres apar' linia urc6'

Daci totul merge bine, atunci linia continui si urce, dar vine

vremea cAnd in mod inevitabil curba ajunge in vArf gi'incepe

si coboare. Coborirea poate fi prelungit[ 9i, de multe ori, aga

este, dar uitarea agteaptfl la finalul acesteia.

AdouacurbE AdouacurbE I ,t

$e pare ci nu existfl vreun mod de a scipa de curba sigmo_idalf,. singura variabili este rungimea curbei. ImperiurRoman a durat 4oo de ani, dar, in cele din urmi, a ajuns laun sfhrsit. Alte imperii au rezistat cu mult mai pufin inaintede a se scufunda, precum Imperiul Britanic, ceea ce se vaintAmpla cu siguranfi gi in cazul Imperiului American.Guvernele gi dictaturile igi ating, in cele din urm6, sfArgitul.La o scari mai mici, afacerile rezistau in medie 4o de ani ina_inte de a se pribugi sau a fi preluate; acum durata medie deviali pare si fi scizut pini la doar paisprezece ani. Vitezacurbei pare si se md.reasci, degi noi am reuqit si ne intindemcurbele viefilor personare pdni la 9o de ani sau mai mult.Totugi existd un fel de uitare la final. S-ar putea s[ fie o per_spective deprimanti.

Dar nu ar trebui si fie aga. intotdeauna poate exista o adoua curbi, care arati cam asa:

imi veli da dreptate, dar imi vefi sernnala o problemi.Aspectul neplicut gi, de multe ori, fatar al acestei a doua curbeeste c[ ea trebuie si inceapd inainte ca prima curbi si ajungiin vflrf. Doar atunci existi suficiente resurse - de bani, ti*pJienergie - pentru a acoperi acea cidere iniliali, perioada deinvestiSi. Dac{ incerci si desene zi a douacurbi ca una caredebuteazi dupi atingerea vArfului, atunci cAnd acea primicurbi incepe sd. coboare, planul nu va func{iona pe hirtie sauin realitate; a doua curbi nu ajunge niciodati suficient de sus,daci nu ii oferigi un impuls serios gi ferm. Totugi problema

26 j laouacurtr Adouacurb5

constl ln a depista cind prima curbi se pregitegte si atingd

virful. Psihologic vorbind, atunci cAnd totul merge bine, este

logic si te agtepli ci acest parcurs favorabil va continua, cele-

lalte aspecte rlminAnd constante. De ce s[ nu proiectezipre'zentul in viitor cind i1i este favorabil intr-un mod atit de

evident? Cu toate acestea, succesul ne pune ochelari de cal,

descurajeazi indoiala gi se consolideazd". Doar in retrospectiviputem si ne uitim in urmi 9i si spunem: ,,Asta a fost tot, acela

a fost vArful, atunci trebuia si incepem si gAndim altfel". Dinnefericire, daci egti intelept dupi ce un eveniment s-a inche-iat, este prea tirziupentru a mai schimba ceva.

Succesul primelor curbe te poate orbi in ceea ce privegte

posibilitilile unei noi tehnologii sau ale unei noi pie;e, permi-

lAndu-le altora si preia iniliativa. Clayton Christensen de laHarvard Business School a denumit aceasti problemi dreptinovafia disruptivi, prezentAnd, printre multe altele, cazul

Kodak, care a ignorat posibilitifle fotografiei digitale pin& ce

a fost prea tirziu. A permis persoanelor din afara cornpanieisi intervini 9i si creeze, in opinia mea, o curbi noui in locul

lor. Tehnologia noui oferi in fiecare zi gansa acelor noi curbe.

Identificarea gi valorificarea lor reprezinti noua provocare

strategic[ pentru educafie, sinitate gi guvern, precum gi pen-

tru afaceri.Cu toate acestea, atunci cind venitul, productivitatea sau

reputalia voastri se pribugesc, este dificil si vi gAndili la ceva

nou. Oricine a trecut prin gomaj igi va aminti cAt de greu a fost

si-gi recapete increderea sau energia, ca si nu mai vorbimdespre mijloacele necesare pentru a face o investilie in ceva

cu potenlial riscant. Guvernele consideri acest lucru la fel de

dificil ca gi indivizii, de aceea sfatul keynesian de a investipentru a iegi din recesiune este in mod intuitiv destul de dificilde aplicat. Atunci cAnd banii sunt putini este contraintuitiv si

Adouacurb5 Adouacu6! I ,,

cheltuiegti mai mult. GSndirea de tip a doua curbi apare greuatunci cind vremurile sunt dificile. in afaceri, ar putea presu*pune si intrafi in competifie cu voi ingivi, chiar sd vicanibalizati produsul existent. Aplicafi aceasti metodi cAndvremurile sunt bunel inainte de declin.

Unele institugii gi unii oameni se lupti pini la o doua linieplecAnd de la o curbi descendentd, dar numai cu un efortimens si cu un sacrificiu mare care si genereze necesarul pen-tru a acoperi acea coborAre iniqiali a curbei. in cazul organi-zalillor, presupune reducerea personalului si a cheltuieliloradministrative, regruparea organizatiei, care deseori impliciinlocuirea conducerii si, cel mai dureros lucru dintre toate,renuntarea la o parte dintre produsele gi piefele preferate. inpractici, acest lucru are loc doar atunci cAnd problema estepreluati de o altd afacere cu mai pufine mustriri in privinfaintervenfiei,,chirurgicale" necesare. Companiile private arputea justifica remodelarea afacerilor pe care le cumpiri,argumentAnd ci doar aqa respectivele afaceri identifici a douacurbi proprie.

UitAndu-mi in urmi la cariera mea, firi a-mi da seama,am ficut lucrul corect la momentul potrivit. De fiecare datimi-am p[risit slujba inainte de a ajunge la apogeu. Apoi nouamea curbi a coborAt, din punct de vedere frnanciar, pentrucAliva ani, cAt am investit in invilare, pAni ce curba noui ainceput si urce, pentru ca gi aceasta, in timp, si ajungi in vArf.Presupun ci o curbi ulterioari se pregfltegte si apari. S-arputea ca mulgi si fi avut o experienfi similari in propriilevieli, trecAnd de la o slujbi la alta, cilitorind necunoscdtoripe curbele sigmoidale, dar gAndirea de tip a doua curbi depi-gegte cu mult domeniul carierelor personale.

Steve Jobs de laApple a fost, dupd toate declaratiile, un omcu care se colabora greu, dar era expertul in identificarea celei

I

28 i Adoua curbi A doua curb5

tle-a doua curbe. Pini ce calculatorul Macintosh si ajungi un

succes dovedit, lobs gi echipa sa creativi pllnuiau deia si intre

in afacerile cu muzica prin intermediul iPod-ului. Atunci cand

produsul a inceput s[ domine piala, ]obs avea deja schilele de

clesign al iPhone-ului, un produs nou pentru o afacere foarte

diferiti, care a fost urmat, odati ce a avut succesr de iPad'

Fiecare curbl noui a fost conceputi inainte ca precedenta siajungi in vArf. Fiecare curbi noui a crescut din ultima, dar a

vizat opiali foarte diferiti - la prima vedere, era un risc mare,

dar pentru fobs era o noui curbi logici. Astizi, produsele Apple

par si fie o familie continuu interconectati, dar acest lucru nu

era nici inevitabil, nici previzibil. Va continua Apple si aplice

gAndirea de tip a doua curbi? Timpul ne va spune, deoarece

aceasti mentalitate nu este ugor de aplicat. Necesiti imagina-

gie, intuigie gi instinct mai rnult decAt analizi ralionali' Apoi,

pentru a acliona in baza ei, avefi nevoie de curaj pentru a plgi

in necunoscut atunci cind toate semnalele qi togi cei din jurul

vostru vi spun ci nu trebuie s-o facefi.

intr-un alt domeniu qi intr-un alt joc, Alex Ferguson, legen-

darul manager al Clubului de Fotbal Manchester United, a

avut griji si aduci noi talente inainte ca jucltorii actuali de

top si treaca de virf chiar dacl ocazional acest lucru a insem-

nat si piardi staruri care mai aveau ceva timp de jucat' Din

nefericire, va fi rnereu dificil si-i menlii implicali pe creatorii

primei curbe in timp ce construiegti viitorul sub ei' Rlspunsul

evident este si-i ajuli s5-gi creeze.ei ingigi inceputurile unei a

doua curbe proprii, dar nu lnainte ca propria voastri a doua

curbi si fi fost stabiliti. Temporizarea reprezinti totul' O

mare parte din succesul prelungit al lui Alex Ferguson s-a

datorat temporizflrii corecte a celei de-a doua curbe' Nu ar fi

putut si ridice clubul in topurile lumii fotbalului 9i nici s5-l fi

menlinut acolo z7 de ani, daci nu ar fi condus curbele sigmo-

Adouacurbi Adouaculbi I ,t

idale, degi, bineinteles, nu cunogtea acest concept. La fel curnMonsieur lourdain al lui Molidre a aflat ci vorbea in prozi de

4o de ani f6ri si gtie, tot atat de mulli oameni de succes s-au

reinventat pe ei sau organiza$ile lor firi si cunoascl acest

concept" Din nef'ericire, privind in retrospectivi, Alex Fergirsona efuat la final. $i-a dat demisia atunci cAnd clubul ajunsese

deja in vArfi lisindu-si succesorul sd construiasci o nouicurbi atunci cflnd precedenta incepuse deja si coboare. DaciFerguson ar fi plecat cu doi ani inainte, atunci progresul inre-gistrat de club la acel moment i-ar fi putut oferi timpul necesar

pentnr a construi credibilitatea noului lider gi qansa de a ince-pe o curb{ noui.

Facegi o comparagie intre aceste cazuri gi exernplele mele gi

polestea unui om pe care l-am intilnit la o petrecere locali.St$tea de snul singur, intr-un colg, in timp ce petrecerea se

desf$gura in lurul lui" Evident, era pulin mai in v$rsti, dar era

qi pu$in pierdut, aga ci m-arn dus s{ vorbesc cu el.* [.oeui4i de rnult aici? l-am intrebat.* Da, nri-a r5spun$. $tii, am 93 de ani, degi nu-l intrebasem.

-- Da?, am zis eu" Atunci irebuie si fi avut o viat[ fascinan-tX. - povesti{i-mi.

*- Ei trine, atunei cAnd a izbucnit rilzboiul, aveam 19 ani.Anr inccrrq:at sfr mi lnrclez, dar mi-au zis cE pl6m&nii mei nuar fi fhcut fag& gi c* in sehimb trebuie si fac o munci industri-al&. kIi-as ciferit ocazia si aleg intre doui fabrici, una la nordde Tamisa, iar alta,la sud. Din ryroment ce locuiam in nord,am sles-o pe aceea. Acolo am rSmas pentru urmitorii 4o de

ani, urc$ncl c*teva trepte in acea perioadi. Apoi m-am pensi-

on*t gi am orenit sf; locuiesc aici.

-- gi ap*i.."?, l-am intrebat eu.* Asta-i tot, rni-a r$spuns el.Apci, dupd o lungl pauzil, a adiugat:

t

30 | Adouacurbi Adouacurbi

* Cflteodati, cred cil trebuia si fac mai multe in via1i.0 viafi de succes moderat, urmati de un declin incet inde-

Iungat citre uitarea finali. Nu este nimic in nereguli cu acest

Iucru, sunt obignuit, cu exceplia a ce ar fi putut si fie. De ce era

o poveste atAt de familiari? De ce imi amintea de atdt de mullioameni pe care ii cunogteam, care adunaserd muiti ani de

oxperien{i intr-un CV care acum pirea irelevant, de la atit de

multe afaceri gi de la alte instituliil intr-adevir din cea maimare parte a lirii in care locuiam, mulli dintre acegtia - mi se

pirea mie - eguaseri in a gdsi cel mai potrivit drurn citre unviitor diferit gi, in schimb, se mulEumiseri cu ce aveau, mer-gAnd cu spatele c[tre viitor, agilindu-se cAt de mult puteau de

ce era valabil in trecut, sfArgind cu o biuturi in fafi la Davy'sBar in timp ce se lisau coplegili de amintiri.

Probabil, nu este de mirare ci mentalitatea de tip a douacurbi - qi aciiunile bazate pe aceasta - este mai rarf, decit artrebui si fie, in viegile noastre sau in cele ale instituliilor.CAteodatfr, este nevoie de un declangator. Afaceriie pot sesiza

necesitatea unei noi mentalitlgi de funclionare, lu$nd in con-siderare reducerea rnarjelor de profit sau a prefului acgiunilorlistate" Atlefii qtin ci vArsta impune propriile limite, deseorilntr-o fazi extrern de timpurie, gi ci o noufi carieri trebuie sifie planificati c&t timp succesul i1i perrurite si apari lnc[ lagtiri. Managerul clubului de rugby Wigan mi-a spus cAndvae6 cea rnai mare problemi a sa era s5 conving[ un atlet rotrustde :5 de anin care se afla la apogeul puterilor sale, c5. avea

nevaie sE adopte un alt pnod de via;i in trei sau patru ani.Pensionarea, redundanfa sau divorpl pot sil reprezinte

deciagatorul pentru unii indivizi, degi daci amAnali s[ o facegi

p$ni c$nd se intimpli, atunci s-ar putea s{ fie prea tArzirl.C$teodati, este plictiseala care apare de pe urrna succesului.Am trecut prin asta, arn pilit-o. Andr6 Previn, interpretul de

Adouacurb; Adouacurbtr I tt

muziciclasicd, a avutmare succesla Hollywood cAnd eratflndr,cornpundnd muzici de film, dar a renunfat, pentru a se mutain Marea Britanie si a se concentra asupra interpretirii gi a diri-jirii. Mi-a explicat ci, intr-o dimineali, s-a trezit fflri a simlivreo o durere in stomac la gtndul a ce avea de ficut in Ziua

respectivi. in acel moment, gtia ci venise vr€mea si plece.

Ameninlarea unei preluiri poate reprezenta declangatorulpentru o afacere. O perioadi petrecuti in opozilie poatereprezenta echivalentul unui timp sabatic pentru politicienigi ar trebui si fie o invitalie la o perioadi de gindire de tip ador.la curbi. Orice ne scoate pentru o vreme din zonele noas-

tre de confort poate acliona ca un factor care si ne reamin-teasci de faptul ci trecutul, cu care suntem obignuili, ar putea

si nu fie cel mai bun viitor. Anii sabatici pentm directorii exe-

cutivi sau transferurile temporare ar trebui sd fie mai frecvente

decit sunt in realitate. Aga cum spunea cindva dr. Johnson,pofi si-!i vezi propria liri mult mai clar atunci cflnd iegi dinea. Instituliile, mai ales, sunt recunoscute ca fiind refractarela propria disparilie, considerind ci este datoria lor sd reziste,

in ciuda ganselor de supraviefuire. lim Collins, scriitor si teo-retician al managementului american, a enumerat in mod utilcele cinci stadii ale declinului institulional pe acea pArtie alu-necoasi a prirnei curbe, cea pe care Christensen o numea ,,alu-necarea tehnologici". Mai intii, este aroganla niscutl dinsucces, ap[ruti in vArful curbei, apoi urmirirea nedisciplinat[a aceluiagi lucru qi negarea oricirui risc. Ulterior, este vorbadoar despre o ancorare futili in incercarea de a se salva gi des-

pre o eventuali capitulare in fala irelevanlei sau a dispari,tiei.

Este fascinant de trist si privesti prea multe institulii care inre-gistreazi avansul incet prescris de fim Collins, de obicei incer-cAnd si faci acelagi lucru, dar cu costuri mai mici, rdminindastfel cu si mai puline resurse pentru a intreprinde ceva nou.

32 | laouacutr Adouacurb!