EXPRf:SlA FMOIIILORLA OM 5l ANIMALE

*

DESPRE INSTINCT

cLASrCrr $ltrIlr TEr UN rvErisALrlYII

EXPRESIA EMOTIILORLA OM $r ANTMALE

*

DESPRE INSTINCTDE

Charles DarToin

EDITIIRA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE BoMAxTa1967

Tradusr din limba englczir (lltlGEN I'IARGULILIS) ;i confrunLattictt tlaclucerile din linrba rusl (NICOLT\IJ BOTNARIUC), limbiigelrnanir (ION 'l'. TARNAVSCHI), tirnba francezl (VASILE

D. I,IARZA) ;i cLr texttrl original (ION E. trUHN).Ilcdactor responsabil : acad. \',\SILIi D. IIARZA

cirnve D-\TE ASUPR,\HXPRE SIEI E lt)'l'I IL0 It LA 0 lI tS1 A]{ I lt 'LLE

Erpresia emoli,i,lor la ort,,sri anintalel constituie a nouzl, oper[ darwinistd, trtrdusd,pentm prima datd,, in mod integral, in limba romA,n5,. Aceastd, traducere s-a fd,cut de ase-menea sub auspiciile Acarlemiei Republicii Socialiste RomA,nia qi este tipflrit5, de Eclitura,Acad,emiei noastre in colecfia ,,Clasicii ;tiinfei universale" 2.

L.,ucrarea in englezeqte replezintd, ecLi,tia oficialii tipiritfl cle c51.re Editura JohnI\{urray (care a tipd,rit qi celelalte opere ale lui Darwin). Ltlcrilretr ne-tr fost procuratd, tle clr'.Pierle Ionesco, ca ;i multe d.in celelalte opere d.arrviniste ; ii rnulf,umim $i pe aceastd, calepentru spriiinul sus!,inut, acord.at.

'Ir ircluceretr E:t'presiei emo{d,'ilot' . . . s-a efectu:t,t cle ir,cel:r;i colectiv cil, ili celelrlll eopele. trd,cindu-se traducere:.l mai intii din limba englezd, ltr limller, romA,nf,, s-tt, conflttntilta,poi cu textul englez qi concomitent cu traducerile in linrbu lusil t, in limba germand, a qiirr limba francezd 5.

Sec!,ia rytiinlelor biologice, Prezidiul Academiei ;i itr speciir,l pre;edinlele Acaclemieinoir,stre, ilcademician Miron Nicolescu, au ar[tat o larg[ in!,elegere fa(i, cle aceastS, lucrale.I-,e mullumim cu recunogtinfd,.

Itrclitura Academiei Reputrlicii Socialiste Romffnitl a depus eforturi sus{,inute pentmcit a,ceAstd, exceplional de valoroasfl lucrare sd, apar5, in concli!,ii cit mai bune.

E:rpres,ia e,utoliilo'r la ont p'i, a'n,im,ale a, fost tip5,ritil in 1872. Arytr (ium s-it, ilr'[lilt itrstnrliul introductiv la, f)escenden{a o'nl,ul,ui ,yi sel,cr:t'ia sc;ilt'ald,, la inceput in inten{,iile lui Dar'wina fost, ca, ErTtresia emo!,iilor... s[ constit'uie nn capitol al l)escencl,enlei, om.ltl,rli ... Dtllrvin:r inceput sfr, arlulte spoladic ma,terial pentrtr acerrstd, lucla"t'e inc5 tlin 1838, clupii cltm tlriltilirt Ant,ittti,ri... Au,tobiograJ'ie ;i in introtlucelea lil Enpresiu entoliibr... Pentru atlunilrctruta,terialului a apelat, ca de obicei, la colalloratoli voluntari, cd,rora le-tl trirnis scrisori ryichiar un chestionar'. AceSti cola,boratori eran solicitzlti perntm a-i cotnuttica tlato asttl)l'lL

1 ,fi.rprc.s.siort of llrc Emotious irt Jlurt und

'lrlltntL/.s, lidit. ,1. llttrral', Lontlra, 1872.2 Cclelalte opcl'e ale lui Ch. Darrvin tradusc;i pLtblicate in lldituril r\ca(lcrllliei sint : Origittt:tL slttt:iilor, 1-ari-u!iilL:ttttittrlelor;ipIatieIorsultittfuen!arIomeslicirii.Efectelefeutnddriiincrttci;tttc;iaIeuu|o[ectttttl(triinucgetuI,I)iferiteletlis1lozitiuetuajutoruIctiroruorhttleeIesinIfecundutedectilreinsecIe,Diferiteformedeforidepetle uceeusi sltecie, Plantele insectiuore, I)escentlenla omrtltti ;i scleclict serrtcrld (l,oalc' in colec{ia ,,Clasicii ;tiinlci univcL-sale", publicate inLrc anii 1958 ;i 1967) gi Anrinfiri despre rlezuoltarect gindtrii si caracterului rneu. Atrtobiografre (1!)62).

3 Tratluct'r'e publicati in 1953 in Operele lui Ch. Darrvin, vol. V, lldittrra Acaclemiei clc$tiinle a Lr. R. S. S.

a Tladucere efectuatir tle' \'. Cirt'us.5 'l'rarltrcere fircrrtti rlc S. Pozzi ;i Il. Bcnoit, lnrblicattI in ]'ltlit. (1. ]leinrvaltl, [)aris, 1lJ7 L

Vt CUVINT I}.ITIiODUCTIV

l)opoarelor coloniale din Asia, fndia, China, Ceylon, Peninsula lVlalacca 6, Australia, Filipincsi Nona Zeelandd, T, Africa (Egipt, Abisinia, Africa de sud)8, America de Sud.e ,si despretrillurile de indieni din America de Nortl 10. A adunat date despre comportarea emotivd,rl irlienatilor 11, a animalelor domestice (mai mult) qi sS,lbatice (mai pulin qi in special a celortliu parcurile zoologice, cum este cel din I-iondra) 12; a examinat qi comandat fotografii 1s ;rl notat reacliile emotive ale propriilor sd,i copii, de la naqtere qi ciliva ani dupd, aceea la.Materialul adunat fiind. foarte bogat, Darwin s-a decis sd, scrie o broqurd, separat[ asupraexpresiei emofiilor, broqurd, care a apd,rut Ia un an d.up5, Descenilen{a omului,. . .

Descenden{a omttlui ;i selecli,a seruald, qi Enpresi,a entolii,lor la om ;i, an6male constitlieutr tot organic, avind. multe tr5,s5,turi comune, dar qi multe trd,sd,turi speciale.

Yom expune aici, cit mai succint posibil, numai unele din trd,sf,,turile qi direcliiletle dezvoltare la om cuprinzind- cele d.ou5, opere darwiniste. in Enpresi,a emolii,lor. . ., Darwinad"uce dovezi foarte conving5,toare c5, exprima,rea std,rilor afective prezintd, o evolulie filo-genetic5, clovedit5, prin grupe de mugchi qi prin organe similare, care sint folosite la ani-malele superioare (mamifere, maimule gi om) pentru exprimarea aceloraqi st5,ri afective.I)arwin constatS, cd' la animalele domestice

-

ciine, pisic5,, cai -

precum qi la maimuleqi alte animale majoritatea muqchilor care slnt folosifi in exprimarea std,rilor emotiye sinttlcumula,fi sub pielea capului (ochi, gurd,, nas, frunte qi urechi) 15. Ira aceste animale qi lacopilul nou-n5,scut existi o unitate ln privinfa grupelor de muqchi ryi a, expresiei mai simplea unor stH,ri afective similare.

Formarea cle organe cle expresie sirnilare, situate in aceleaqi regiuni ale capului,crtb ryi d"e expresii analoge ale a,celoraqi std,ri afective, la toli indivizii aceleiaryi specii qi la,tnulfi lepl'ezcntan,ti ai clasei tnamiferelor, nu este pentru l)arwin o lntimplare. Aceast,L

6 NrlLIm dintre colcsllondenlii ltri Darrvitr din accasLii rcginuc a globului trosllu pc rajalul lJr'1;g1c

CUVINT INTRODUCTIV

similitudine d"enotd, ryi sub raport de exprimare afectivd, o filialie a acestor animale d.in strd,-moqi comuni, precum qi o filialie a omului din animale inferioare lui.

fdeea unitd,fii raselor umane -

demonstratd, pe larg de Darwin prin alte argumentein Descendettlaomului,...

-

estereluatd, EiinEnpresi,a emo{,i,'ilor..., ln ultima el d.emonstrindc5, un rnale numi,r de st5,ri emotive sint exprimate ln acelaqi fel la toate rasele umane 16.I)arwin aduce in sprijinul icleii unitd,fii expresiei afecti'r.e la om qi animale un impresionantd.e mare numd,r d.e clovezi, propunindu-qi, pe d.e alt5 parte, s5, infirme qi teoriile crea,tioniste,care circulau acum nou5, decenii in d.omeniul exprimd,rii emofiilor, cum au fost qi cele expri-mate d.e C. Rell in importanta sa lucrare Anatomi,& efrpresi,i,lor, d.es citatS, qi folositS, d.e Dar-win. Deci pentru l)arwin caracterele comune anatomice, ca qi expresiile afective similare,d.or-ed.esc descend.en,ta animalelor din strS,moqi comuni, qi nu creafia fiecd,rei specii.Azi nimeni nu rnai contestd, aceast5, tez\,.

Darwin ad,uce multe dovezi in sprijinul teoriei c5, omul adult prezintd, un comporta-ment afectiv mult mai complex qi mai variat declt antropoidele qi decit copilul nou-nd,scut.Acesta din urmd, se apropie mult de antropoid.e d.in acest punct d"e ved.ere ; numd,rul expresiiloremotive ale copilului este mai mic decit la ad,ult. Omul aclult exprim5, st5,ri afective maimulte, mai variate qi mai complexe decit copilul, cum slnt : indoiala, dispreful, dezgustul,ironia, inroqirea de rugine sau emotie tt, aparilia acestor sti,ri afective fiind. determinati,d.e gradul d.e dezvoltare cu virsta a altor funclii ts. Existf deci qi o dezvoltare stad,iald, onto-geneticfi, a expresiei emotive la om. Acelagi lucru se poate spune d.espre semnalele reflexe aleunor animale le.

Datele qi faptele foarte numeroase, anali znte d.eosebit de minufios, ca qi generalizd,rilefl,cute de Darwin pe aceastd, bazd,, d.emonst,reuzd, cd,, dupd, Darwin, qi ,,afectivitatea se supunelegilor evolufiei'r zo. $6i nu putem concepe aceastd, facultate separat d.e celelalte facultd,,tipsihice, aga lnclt putem qi azi sus!,ine aceasti, tez6, a lui Darwin, care lntre timp a fost dove-ditd, prin datele peclotogiei, psihologiei virstelor, neurologiei, psihiatriei qi prin d.ezvoltareaa,ltor ramuri ale acestor qtiinfe. Toate acestea conchicl c5, specia umani, trece printr-o clezvol-

16 Cap. XIV.17 Cap. XIII.18 Cap. XIV.le Se cunosc multc cxemplc in accst. sens, din car'o vour cila numai utrul. Rcflexclc sc poL tnodifica itl crtrsttl

tlczvoltlrii aceluiagi inrlivid. O serie de datc noi de neurofiziologie vin in sprijinul acestci iclei. Aqa, de cxempltt,S. N. Haintin, elev al lui Anohin, demonslteazta ci la puii de graur clupl ecloziune conrportarea lor fa![ de hranaadus[ de piirin{i este ln funclie de reacliile de senuralizarrr, aucli[ive, taclile Ei lutninoasc. Ele sint caractcristiceprimei zile dlpit ecloziune. Dar reaclia animalului la senrnale se schitnbir plin aparilia din a tloua zi dupi eclo-ziune a inhibiliei (reflexc) de diferenliere. Semnalele auditivc sint sesizate puternic atita timp cit ochii puilor nu siulincl cleschigi. Dupi deschiderea ochilor, senrnalele auditive

.si tactile sinl inlocuitc cu semna]e vizualc. Dezvoltarea func-liei vizuale nrodificd la graur comportarea sa reflexi (S. N. Haiutin, Znacenie signalni.h fcLctorou u formirouanii pi;-ccuogo pouerleniea ptenlou muholoul:i-pestru;ki, ll.Iuscicapa hgpoleuca, Biul. ecsper. Biologhii i nlcdi{ini, 1963, vol. 10' 11.14-7i). A. I. Ililiaghin dernonstreaz[ in plus c[ la puii de glaur abia eclozali excitanlii auditivi siut conrplcc';i.Ifi igi ilsumeaz; acliunile lor, iar suma excitanlilor aclioncazl rtrai putcrtric tleciL excitanlii izola\i (A. I. lVliliaghitt,Znacenie kompleksnlh razdrajenii u rtttsledsluennth raukliah jiuotrtogo orgunisrna,'Irudi Smolenskogo Gosudarsl"vetr-nogo )Ieclinstituta, 1961, vol. XII, p.18-24).

20 S. G. Gellerstcin scrie un remarcabil stucliu critic cu ocazia prczentirii traclucerii in limba rusi aErpresiei emoliilor Stu{i1l sc intituleazia Clnrles Darwin. Viraienie cmolii u celouekQ i jiuotnth (CIt. 7)arwin.Erpresiu emoliilrtr Iu om ;i tmimale) (Ch. I)arlvin, Opere, t. V, Edit.. Acaclctnici tle $tiinlc a Lr. R. S' S., \Ioscova,1963, p. 659- 6f30). In acest sLudiu, Gellerstein arAt.i'r, printre altele, ci Dgrrvin demotrstrc4zit ci afQctivitatease supune legilot' evoluliei (p. 665),

CI]VINT INTRODIJC'I]I\,

tule ontogenetic5 nu nrirnai in plivinfa funcliilor qi structurilor somatice, ci qi in privinlaf111s!,iilor psihice.

I)arx.in a demonstrat pe baza obserr-afiilor fd,cute d.e cdtre colaboratorii sd,i voluntaridin casele de s[niitate din Anglia, cd, st5rile afective complexe manifestate se simplificd intr-onri-rsur[ la, alienaf,i, apropiindu-se ca nivel de cele prezentate de copii (atit prin ceea cenuminr azi lipsa, inhibi{iei, cit qi prin slaba ei funcfionare).

in l)esce'tttlen{a ourtthti, gi selec!,ia seru,ald,, Darwin sesizeazd, caracteru} unitar alrrornlrortamentului afectiv general in caclrul speciei, ca si aspectul reflex, instinctiv, alsemnalelor, in special al comportamentului animalelor in perioada imperecherii. in Enptres'iaernoliilor. . . nu este discutatd, problema selecfiei sexuale qi nici cea a semnalelor pe careqi le trimit unimalele in acest caz. Comportamentul afectiv in cazvl expresiei emofiilor,contr:lc,tia aceloraqi grupe musculare sau intrarea in acfiune a acelorasi organe visceralela, toate rasele ulnane, ca ryi la toate animalele din aceeaqi grupd,, toate aceste manifestd,ri:ru de asemenea un caracter net reflex, ereditar, instinctiv. Darwin ad"uce argumente puter-nice in sprijinul tezei, potrivit cdreia expresia multor stilri afective este reflex5,. Vom alegenumai citeva clintre argumentele lui Darw-in, qi anume acelea dup5, care expresia emofiilorlil ornnl normal este complet superpozabild, cu expresiile std,rilor afective similare prezentatede orl-ri si surzi. Darn in a :r,les pe acei orbi ;i surzi din naqtere care au invd,fat sd, cit,eascd,si si, se exprirne dar'la care expresia emof,iilor nll a fost influenfatd, d.e imitarea vizualS, sausonorri a altol oameni.

Jtleel r'5, instinclcle sint four'le puternit'e irr r-iafa noastrd, psihic6, ryi in cradrnl eiin sfela irfcctivii, esto clenronstral.i cle l)arwin plin argumentul cd, unele migcd,ri expresivetu,le fe{,ei, tltrsi sin1, excculate t'n ajutorul muqchilor stria!,i voluntari, pot scd,pa de sub in-fltrcrrtta, r'oinf,ei, der..enind reflexe. in acezlstd, categolie, I)arwin pune unele migcd,r'i reflexeinvoluntarer efcctu:lte cn arjutorul muqchilor piramidali ai nasului, ai ochilor qi ai gurii,secre{ia lacrimald, [.?.t.

in multe din operele sale,lJarwin acordd,omare aten,tie instinctelor, de care s-a ocupattlirr timlrrrl lrregd,tirii materia,lului pentru Origi,nea spec'ii,lor (in capitolul al VIf I-lea al Origini,i,speciilor discuti problema formirii ryi modificd,rii instinctelor, comb5tind teza imuabilitd,fiilor). Druu'in nu a intercalzrt in Ori,qi,n,ea speci,,ilor tot materialul adunat asupra instinctelor;i nici in IN;rpres'ia emo{ii,l.or... sau in Descendenla omu,Iui... Deoarece problema instinctelortrece ca, lln fir rostr prin cele c1ou5, lucrd,rir &ffi considerat util pentm completarea informafieipublicrrlui qtiintific rolnA,ntrsc ctl,', la, sfirryitnl traducerii noAstre, sd, adf,ugd,m qi articolul pos-ttrtrt rrl lrri I)nrlin rrsrlpl'a instinr,telor, tipd,rit de t;. I. Romanes ryi reprezentind materialulnepufrliczr,l, prcg51i1 penlr'rr Oriqi,nca spcr:i'i,[or.

itr acest:rrt,icol, I)a,rrvin atu,cd, problema na;terii instintrt;elor din interferenfa dintlefonrlul inst,inct,ir. r-echi si obiceiuri intimpl[to:r,r'e, citincl citer-a exernple deosebit de valoroa,.qein sprijinul acest,ei pd,reri. Tot in aceastd, lucra,re asupra instinctelor, Darwin reia o tezd, dinOri,ginea speciilor; el tlemonstreazd, cd cele mai multe instincte sint puternic adaptate lacondi{,iile cle viaf,i,, dar cd, uneori instinctele nu sint perfect adaptate la scop. Aceastd, afir-malie scoate in er-iden!5, o altd, latur5, a inst,inctelor, bine observatd, de Darwin, qi anume cd,ele pot funcfiona perfect in condifiile care le-au generat, qi, cind aceste condi!,ii se modificfl,elementul adecr.at din ele scade uneori catastrofal. Darwin citeazil exemplul tigrilor dinJava uciqi d"e emanaliile otrd,vitoare din unele pd,rfi ale insulei (tigrii ryi alte animale dinaceste regiuni nu sint adaptafi sd, sesizeze elementul toxic din aer) qi pe cel al gd,inii sd,lba-tice clin fnilia care, prin cotcodd,citul sd,u dup5, ce a ouat, at'rage animalele de pradd' sauvin5,torii sple locnl rrntle se ascunde,

CUVINT INTRODL]C'TIV

I)arwin sesizeaz[ de asemenea c[ instincteler in cuch'ul evolu!,iei speciilor, prezintilun fond comnn qi un element adaptiv I cle exemplu, animalele derivind clin strd,mogi comuni,chiar dacd, ajung sd, trd,iasc5, in areale foarte cliferite qi indepflrtate unele de altele, potprezenta caractere modificate ale instinctelor, arlecvate arealului nou cle via{i, clar cd, intot-deauna aceste instincte pistreaz[ incf, multe elemente comune. Aceastd, constlltzrle intireryteteoria lui Darx'in dup5, cale ryi instinctele pot evolua in carlrnl descenden{,ei modifica,te a slte-ciilor. Darwin ajunge astfel la concluziu cil instinctele fac parte dintr-o legitate mai gene-ralil, care dirijeazd, progresnl tuturor organismelor, c[ nu au fost create aga cum le r-ed.emastilzi, ci cd, ele s-au format in procesul evoluliei speciilor. Aceast5, p5.rere, foalte temerarS,pentru vremea cind a fost formulatd,, a fost reluat5, qi puternic dezr.oltata de fiziologii mate-rialirsti din lumea intreagd,, creindu-se o ramurd, noud, a fiziologiei, neurofiziologia. lra clez-voltarea neurofiziologiei au aclus contribu{,ii deosebit de valoro:lse teoretice qi practice, I. }t.Secenov, Bechterer r, I. P. Pavlov, Gh. Marinescu qi continuatorii lor, Sherrington si scoala sa.

Problerna meeanismelor de deelansare a stririlore afectir'. in Erpresiu ento{i'ilor...mai mult, decit in l)escenden[a omului,. . . Darwin a reuqit s5, aplice metoda sa de generalizd,rilegice, ajungind la elabor&rea a trei principii ) care, dupi, Darrvin, au apd,rut qi ele in pro-cesul evoluliei speciilor.

Primul principiu, al ,,:lsocizrf,iilor folositoare", a fost cel rnai arnplu tlezvoltat deI)arwin. Materialul documentar arlus d.e l)arrvin in demonstralea a,cestui pl'incilriu esl,etle-a dreptul uluitor ca varietate, cantitate qi finele c1e :rnali za. in exprirnalea tlnot' emo{,ii,Dtr,r'rvin a obseryat, cra frecvent t.rle loc a,socierea unol' structuri rnusculare ale glilndelor ltrcli-male (uneori), mai d.es a apara,tului respilator, corclului, vaselor mici, secrefiilor cutanute,a contrac!,iilor peristaltice ale tubului digestiv etc. Toate acestea demonstretr,zd, c:d, sferrtuafectiv5 s-a d,ezvoltat la animal qi la om prin asocia!,ii noi clin rlomeniul nu numzri al orgrl-nelor inervate d.e nervii fe.tei, ci qi al celor viscerali. Aceste asocia{,ii se intilnesc de mull,eori nu numai la om I ele nu sint, apanajul speciei umane, ci le gd,sim ;i la ir,nimale. Se poateafirma cd, principiul :lsociafiilor folositoare a fost moqtenit de om de la strd,mo;ii sfli qiad, a fost dezr-oltat in condiliile speciale prin care a trecut evolu{ia speciei noastre. Azi qtintcd, tabloul asociafiilor in st5,rile emotiye este mai complex qi c5, la cele schi.tate mzr,i sus seadaugd, qi mediatorii chimici, secreliile hormonale, metabolitii q.a. l]rimul principiu a,l luiI)arwin a fost cel mai bine acceptat de partizanii teoriei sale, dar qi golit de conlinut (iarnrreori parafrazat) d.e cd,tre unii d"intre adversarii concep{iei daru.iniste 2I.

Principiul al doilea, al ,,a,ntitezei", :l fost nrult mai pu{,in bine clefinit Ei clocunrent,a,tde cd,tre I)arwin, nefiind lua,t, ln considela!,ie mult timp. Abia in zilele noastre, dttpd, nriribine rle o jumd,tate cle secol de uitare, rr fost reluat5, problema principiului antitezei. Arrinceput sd, se ad.une clate care dernonstreztzd net, in cir,drul selecliei sexuale qi in afara ci,fondul realist al principiului antitezei 22. Reconsiderarea, actuald, este cu atit meri irnportantiicu cit, dupd, publicarea Erpres'iei erno{ii,lot'. . ., cel cle-al doilezr, principiu al lui l):lrrvin trfost obiectul unor luflri de pozifii foarte defavorabile pentru el 23.

Al ti'eilea plincipiu, a,l ,,acfiunilor directct)2a ale sistemului ner\ros, se apropiemult cle teoria parabiozei, adicd, a reacliilor paradoxale, dezvoltatd, de \rved,sn,ski. Acest

'1 A$a cllnr aratir in dt'talin (irllerstcin, in interesantul siiu slucliu critic, vot'bind dcsple tt'oliilclui Ribaucl, \\'nndzt q. n. (S. G. Gellerstein, o7r. cit., p.670-671).2z P. \Iarlet', I)er,te.lopmerttc irt the StutlLy of Animal communiccrlion, in Darutirt's Biological ll'or'1r. Sonu:

'lspects recortsirLererl, sub red. lui P. R. Bell, Science Edition, J. Wiley antl Son, Nerv York, 1959, p. 150 - 20fi.23 S. G. (iellerstcin, ort. cil., p. 666.2t Il t:presia entoliilor cap. III- IV

CUVINT INTRODI-ICTIV

principiu tle asemenea a fost foarte mult cliscutat. Yvedenski explici, r.eacfiile paradoxaleale celulelor nervoase la animale qi la om in condi,tiile de aplicare a unor excitanli suprali-minari. La omul cu psihicul bolnar., regimul de lucru al celulei nerr-oase se recluce uneoriln rnod" simfitor. In acest c,az, chiar excitanfi d"e intensitate slab5, pot procluce efecte pa-rzld.oxale 25.

in Erpresia emo!'ii,lor...r I)aru-in dd, exemple cte asociere a d.oud, sau chiar a celortrei principii in exprim5rile emotir-e complexe, cum se observd, citeodatd, in reaclii deapd,rare'u, cle d.ispref sau de dezgust

", deinroqire a felei sub influenla unor std,ri emotive 28

qi altele in care principiul antitezei qi uneori qi al ac,tiunilor directe ale sistemului ner1;osar putea fi asociate cu primul principiu.

Cele trei principii formulate de Darwin dau o mare pondere teoretic5, Enpresi,eiemo{i,'ilor. . . $i, cu toate disculiile aprinse qi contrad.ictorii cale s-au purtat in jurul lor,cele trei principii se confirm5, tlin ce in ce mai mult; ele continud, sL capete un conlinutnou o d.atd, cu aplicarea d.e metode noi, moclerne, in stud,iul analitic al fenomenelor reflexeale sferei afective.

Trebuie sd, atragem d.e asemenea atenfia asupra unui alt element. Darwin iqi susfineconcluziile sale teoretice privitoare la miqcd,rile emotive pornind cle la ipoteza cd, miqcdrilereacfionale, odatd, d.obindite, se transmit ereditar 2e, atit sub aspectul tlezvolt5,rii structurilormusculare, cit qi al legd,turilor funcfionale, asocialiilor etc. Fondul acestei iclei it gd,sim intoatd, qcoala neurofiziologicd, sovieticd, actuald,. in neurofiziologia din lara noastrd, qi dinalte !5,ri. Asemenea aprecieri se pot aplica qi reacf,iilor emotive clescrise cle Darwin, carenu pot deveni reflexe f6rd, sprijinul ereditd,fii.

Ad.versarii actuali ai teoriei moqtenirii caracterelor dobindite (de exempluS. A. Barnett) deseori privesc cu scepticism sau chiar trec sub t[cere concep.tii carelltt se acordd cu p[rerile ]or. I)er multe oli, qi operele lui Darrvin sint astfel tlatato.

*

Ecoul pe care l-a avut Enpresia emolii,lor. . . printre contemporanii luiDarwin a fostmarc qi d.e multe ori pl,rerile au fost d"iametral opuse. Lucrarea a impresionat insd, prinexcep,tional de bogata sa d,ocumentare, prin finelea qi aclincimea obsen'afiilor. Dacd, ar firi,mas numai la domeniul d.ocumentd,rii, d.up5, Gellerstein qi al!,ii, Erpresia emolii,lor. . . ar fifost totuqi o carte unicd, in felul ei qi neintrecutd,; dar teoretizilrile rlin ea au constituit obaz6, de plecare qi de d.iscufie qi pentru alte domenii. Putem afirma cil Erpres'ia emolii,lor. . .a fost prima operd, din secolul trecut cure a contribuit intr-o foarte mare md,surd, s5, fund,a-menteze materialist qi evolutiv domeniul psihologiei qi al psihiatriei, domeniu ln care specu-laliile lui H. Spencer qi ale altora n-au reuqit s5, se impun5,. Gellerstein, in studiul s5,u, dez-

25 Erpresia emoliilor . S. A. Barnett, in articolul siu The Expressiort of tlte Emotion (pu-blicat irr A Centurq of Darwin, d. a 2-a, Edit. Heirlelnann, Londra-Melbourne-Toronto, 1959, p. 206- 230),citeazra din lucrarea lui Nlasscrrnan (1946) un alt aspect al cclui dc-al trcilea principiu. El redl doul cazuri delnlocuire de comportament (,,Displaccment-behaviour") in cazul a doui rcaclii paradoxale, indeplinite intr-un nto-ment nepotrivit. Dupd autor, parc si existe o paraleli evidentl intrc conflictele interne ]a om qi folosirca in acestcaz a conportamentului ,,de lnlocuire", curn a ciutat si aratc Barnett in 1955. Psihanaligtii, dupl Barnclt(p.226), se ocupd mult de astfel de fenomene. Aceasti carte Ei Darwin's Biological lYork... mi-au fost trimiscde dl. Joseph Needham, F.R.S., din Carnbridgc, ciruia ti mullumim cirlduros pe aceasLii cale).

tu C"p. III- IV.e? Ca1l. \I."

Cap. XIII- XI\r.2e Cap. XIV.

CUVINI' I}JTRODUCTIV-\I

voltd, crtr competenfd, influerr!,a Enpresi,ei emo!'i'ilot'... asuprn dezr.oltXrii psihologiei qi psihia-triei contemporane.

Din domeniul uman s-a trecut ryi in domeniul animalelor. Comportamentul reflextul unor nevertebra,te, instinctele cu caracterul lor net adecvat, puteinic adaptat la mediuau f5,cut, pe unii zoologi sd, r'orbeasc5 d.espre ,,inteligenfat' animalelor. Ei au acordat clernulte ori acestei noliuni un conlinut antropomorf sau au alunecat in interpretd,ri nema-terialiste.

Adapt:rrea animalelor la mediul de viafd, cu ajutorul reflexelor a fost incadrat5, deI'avlov qi d.e continuatorii sd,i in comportamentul aclecvat primului sistem d.e semnalizare,care cuprinde toate sferele lor de activitate, inclusiv sfera afectir'f,. \'ia!a sociald, imbogd,feqtelnult conlinutul comportamentului instinctelor sociale

-

mai ales Ia r-ertebratele homeo-terme. Numilrul semnalelor cle comunicare intre indivizi la speciile cu viafd, sociald, creqteuneori foarte mult $i, o datd, cu ele, creqte ln complexitate qi creierul lor 30.

Teoria reflexd, a activitd,fii creierului, elaborzr,til de f. M. Secenor', qi teoria semnalelor,elaboratd, de l)arwin pentru demonstrarea existenfei selecliei sexuale, dup[, p[rerea noastril,au fost imbinate gi dezvoltate in mod esenlial de cd,tre Pavlov. Ilustrul darwinist sovietic,continuator aI lui Secenor-, ln studiul acestei probleme, a pornit de la primul sistem desemnalizare. El a d.emonstrat cra la om, ln procesul d.ezvolt5,rii sale, pe seama primuluisistem d.e semnalizare, se formeazd, cel d.e-al doilea sistem, acela al vorbirii. Intre acesteclou5, sisteme d.e semnalizare existd, relalii reciproce foarte complexe. Cuvintul, ,,semnalalsem-rralclcr", are, d.up5, Pavlov, legi d"intre care unele nu se depd,rteazd, de cele ale primului sistemcle semnalizare, din care d"erivd. Creierul ryi baza sa funcfionald,, activitatea nervoasf supe-rioard, nman5,, s-au d,ezvoltat, arya cum a ard,tat foarte clar F. Engels, din faptul cd, ln evolufiaomului, ca specie, la factorii biologici existenli la strS,moqi s-a add,ugat factorul social altnnncii. Acest ultim factor a crescut treptat in importan![u, pe m5,surd, ce omul a d.ezvoltattot mai mult forfele de procluclie sociald,, care, toate, au dus la evolu,tia inteligenlei qi alimbajului articulat. Omul se depd,rta tot mai mult de strlmoqul sd,u d.in lumea maimu-lelor vechi.

Elementul social, in evolulia std,rilor afective ale speciei umane, n-a fost luat int,onsicleralie c1e c5,tre l)arwin, ceea ce, considerd,m noi, este cea mai insemnatl, qi mai grav5,Iips5, a celor doud, opere ale lui Darwin asupra omului, Enpresia emo{iil,or.. qi Descerzden{aomului. . .

Erpresi,a emolii,lor la om si, an'imale are insd, numeroase pd,rfi pozitive, care com-penseazd,lacuna semnalatd, mai sus. Prin conlinutul sd,u, prin metod,ologia folositd, d,e Darwinin demonstrarea unitd,fii raselor, prin descoperirea unora din legile evoluliei afectivit5,fii,c^ qi prin latura filozoficf,, materialist[ qi anticrealionistfl,, lucrarea rdmine o capodoperd,a biologiei materialiste, inscriindu- se glorios in tezaurul qtiinlei universale.

:\cau. V. D. I'tAttZ't

a0 A$a cum a arltaL aculn ciLeva dccenii, printre primii, Constantin Ionescu in teza sa de docLorat,efectuatri snb conducerea lni Il. Haeckel. N,Iai aproape de noi, P. n{arler (op. cit.) consacrd o ampld revist[ gene-ralir senuralclor crnise tlc animale. trl clcscric sernnalcle chinricc la pe;ti, la albinc, la;opirlc tlc apir elc. Sint des-crisc sentualc vizrrale lit inscctc, pirianjcni, ca Ei la pirsr'rri. P. llarlet' atatir, tle cxcttrplu clupir Schenkt'1, cr-r lalupi, care trliesc in grrlpe sulrerior organizate, existi ccl pnlin 21 de sernnale de contunicare. din calc 15 sintI'izuale. Dup[ Uarler, viu!a socirllii dezvoltir mult sennalele de compoltamenL,

f,(r_L* -x*-|n,.-

SUMAR_Ee.

Introrlucere . 5

Ortpitolnl I

Iinun!area cclol trci plincipii tlc bazir -- I'rimul principirt -

Ac[innile folosiloal'c devin obilnrrile ilt:rsociaIic crr anurnite stiri llsihice fi sint. crccrrtatc fiinrl sau nrr utilt' in fiecarc caz p'lr[icular -- Putclca obi;-nuin(ci'- llrt,rlitatc

-

Ili;cirli asociate obi;ntritc l:t onr -,\c(iuui t'eflt'se --'lranzitia clc ]n

{ t'\1,\ 1i

C:rpitolul iil YII-1en

Ilfecttrl gcneral al nrihnirii asupra sisLernului -

l'ozi[iaDrspre cauza pozitici oblice a sprincent'lor'

-

Dcspre coltorilcrroblici a sprinccnelorcolIurilor gurii

Oapitolul aI VIII-1eaB1'Ct'R ll.l, RI'NA DISPOZTTITi, DRA(iOSTE, SEN'f I\tI]NTE AtrECTt.rOASE, DI]VOTAIIENTRisttl, in pritntrl ritttl expt'esia bucut'iei

-- tdei lidicole

-

IIi;carea trlsitturilor felei in timpul risului --\atura suneLului produs -- Secrelia lacrirnalir in tirnpul risului zgomotos -

Gradalia de la lis zgomotos lastrris tlt'licaL

-

Buna dispozi(it'- Ilxpresia

LISTA ILUSTRATIILORiry.

1. Schema murychilor fetei, d,upii, Sir C. Bell :l T2. Sctrema muschilor fefei, r1up5 ffenle lT3. Schema muschilor fe{,ei, r1up5, }Ienle li4. Cdlel pinclintl o pisici po o rnasil :Sit. C)iine apropiintlu-se der un r11 ciinc r:u inten!,ii ostilt'. jtJfi. Atrela;i eiine ftlin fig. 5l intr-o stitrc psilricii urnili, qi afeirtuo:ts[ i]l7. Colcitur[ tle ciine ciollincso in ir(r(rtaiii st'ur.cr (,a cel rlirr figrrrtt, 5 :j:j8. Acela;i ciine fdin fie. 7l rningiinrlrr-ryi sliilririrrl iir9. Pisici, infuliutii, pregtilit:i rlc lupt,ii :il

10. Pisici, in state psihicii afectnousi"t ji,ir11. Tepi prorluciltori de sunete, din coada unui lx)r'c spincs ,:1612. G5,ind, alungintl un ciine de Li puii ei ;B13. Leb5,c15 alungind un intrns ;E1,1. Cap d"e ciine miriind (is15. Pisicd, speriati de un ciine ;iJ16. Cynopi,thecus niger in stare lini;titti, ii17. Acelaqi [clin fig. 161, mulf,umit d.e a fi mlngiiat . i718. Cimpanzeu clezam5git qi imbufnat Tg19. Din fotografia lrn)i femei demente, pentm a illi,l,it st:rreir,

pd,rului ei i ?020. Groazd, LTZ21. Groazd, qi spaimil L76Plrrn;:ll St PIun$tuV llitI'litnsr,Jf lOt Planga\rI l;JI)lrtns:r | [I. I 1.1, Irln,nrya VIT lT)I'lutlgil lV I ll

N. B. IIai multe dintle figurile tlin aceste qapte planqe ln heliogra-vurd, au fost reprocluse de pe fotografii, ln loc d.e a fi reproduse de penegativele originale; de aceea ele sint intrucitva neclare. Ele sint totuqicopii fidele qi slnt mult superioare, pentru scopul meu, oricd,rui clesen,oricit d.e ingrijit executat.

2 -

c. :J0,1

I N T R O nU (t n ri r,)

S-au scris multe lucrlri despre erpresie, ins[, ryi mai multe despre fizionomie,adicir, despre recunoasterea caracterului prin studiul formei permanente a trirs[,tu-rilor felei. ln lucrarca d.e ta!6, nu ne rrom ocupa d.e acest din urmd, subiect. Trata-tele mai vechi t pe care le-am consultat nu rni-au fost decit de pulin folos sau chiarcle nici unul. Renumitele Conlerences . .. 2 ale pictorului Le Brun, publicate in 1667,constituie eea mai cunoscuti, lucrare veche ryi contin unele observalii bune. O altrilucrarer, cerra mai veche, anume D'iseours..., rostite in 1774-1782 d.e c5,tre bine-cunoscutul anatomist oland.ez Oamper 3, cu greu poate fi consideratii, ea reprezen-tind vreun progres pozitiv in acest subiect. Lucr[,rile de rnai jos mc.rit[, clin contra,consideralia cea mai deplinfl.

Sir Charles Bell, atit de reputat pentru clescoperirile sale in fiziologie, apublicat in 1806 prima edilie ryi in 1844 a t,reia edilie a lucrtlrii sale Anatomtl an,il?hi,losophy of EnTtressi,ona. Se poate spune, pe drept cuvint, nu numai c5, el a pusbazele acestui subiect ca o ramurd, a ;tiinlei, ci ci, a construit qi un ini,lli,tor edi-ficiu. in toate privinlele, lucrarea sa este extrem de interesantd,, conlinind. prezert-td,ri grafice ale diferitelor emofii, qi este ad.mirabil ilustratl. Se admite ln generalcd, meritul sd,u const5 mai ales in faptul ci, a ard,tat raportul intim care existilintre mipc[,rile de expresie qi eele d.e respiralie. I)nul clin punctele cele mai impor-lante, neinsemnat dup5, cum ar putea pfrea la prima vedere, este cir, mu;chii diniurul cchilor se contractir, ln mod involuntar in timpul eforturilor violente clet'rpirare, cu scopul de a proteja aceste organe clelicate de presiunea sanguinir .Act'st fapt, care a fost pe tleplin cercetat pentru mine, cu cea mai mare amabilitatc,rlt'cl,tre profe-sorul Donders din l]trecht, aruncil, rlupfl cum vom vcclea mai ios,un val cle lumini, asupra mai multora dintre cele mai importiinte erprrrsii alc

r ,1. Parsons, in lucrarea sa din aclenda la ,,Philoso-

plrical 'l'rarrsactions" pentrn 7746, p, 41, di o listri dtt41 tlc arrtot'i cale au scris despre expresie.

r Oottfdrences srlr I'Erpression des diffdrents Caractbresdes .Passiol.ts, Paris, in-cuarlo, 7667, Citez intotdeaunarlin Confirences . , edi[ia lui Lavater reeditatir delloreau, apirruti in 1820, dupti cunl se aratir in \.o1.I\, p, 2it7.

3 Discours par Piene Cantper snr le nrclJen tle repri-senter les diuerses pcssions ctc.,1792.

a Atn citat intotdt'anna din edilia a 3-a, 18tr.1, publi-catl clupii moartea lui Sir C. Bell, care conlinc ulti-rnele sale corecturi. Prima edi{ie din 1806 este rnult infc-rioarii ca valoare, ea necon!inind nnele din pirerilc salcrurai irrtpoltante.

INTRODUCERIi

lizionomiei omului. lleritele lucrririi lui Sir C. Bell au fost subevaluate sau completigrrorate c1e c[tre rnai rnulli autori strd,ini, insd, au fost pe d.eplin ac]mise de unii t cdtc1e exernplu, cle c1l. Lemoine 5, cAre, pe bun5, dreptate, spune : ,,T,te livre cle C. Belliler-rait 6tre rn6tlite par quiconque essaye cle faire parler le visage c1e l'homme,prir les philosophes aussi bien que par les artistes, car, solls une apparence pluslegdre et sous le pr6texte de 1'esth6tique, c'est un des plus beaux monumentscle la science des rapports clu physique et du moral " *.

Din motive care vor fi inclicate inclatii, Sir C. Bell nu a incercat s5 urmii,reasc[,pin[ la sfir,;it vcderile sale in rn[sura in care ar fi putut s-o faci,. El nu incearc[,sti explice de ce diferilii mugchi sint pu$i in acliune sub impulsul diferitelor emolii;rle cr de exemplu, capetele interioare ale sprincenelor sint ridicate, iar eollurilegurii sint l[sate in jos la o persoanfl, mihniti sau nelini;titfi.

in 1807, cll. Iloreau a publicat o edif,ie a lucriirii lui Lavater asupra ftzio-rromiei 6, in cAre a inglobzrt mai multe d.intre propriile sale lucr5,ri, conlinintl tles-crieri excelente ale nri;cirrilor murychilor faciali, insolite cle multe observatii va-loroase. Ill arunci, totu;i foarte pu!in5, lumin[ asupra aspctului filozofic al subiec-trrlui. J)e eremplu, vorbincl despre actul incrunt5,rii, adJci, al contracliei mu,;ch.iului,rlr'nnrnit clc autorii francezi ,,sonrciliert' (corrul1atot" supercili,i), cll. Moreau observt-t,pe buni, clrepta,te : ,,Cette action d.es sourciliers est un cles ,symptdmes les plustranch6s tle I'expression des affections p6nibles ou concentr6es"**. El adaugi, apoicil, prin leg5,tura ;i pozi\ra lor, acegti rnuqclri sint adaptali ,,il resserrer, i, coucen-trer les principaux traits c1e la face, comme il convient dans toutes ccs passionsvraiment oppressives ou profond.es, dans ces affections clont le sentiment sembleporter ltorganisation i, rt,venir sur elle-m6me, i, se contracter et i, stamointlrir,c()ntme pour offrir moins de prise et d.e surface ir des impressions red"outables ouirnportunes *.*. Cel care crede cri observa{ii cle acest fel arunci, weo luminti aslrpra

5 I)e la Physiotrorttie et de lu I)nrole, cle AlbcrL Lcmoine,1861, p. 101.

" ..Oricine incearcl sir facri sir vorbeascir obrazul omu-lui, atit filozofii ciL si ar[istii, ar Lrebui sir mcditeze asu-pra cirr!ii lrri (1. Rell, cleoalecc sub o aparenti m:li nein-scmnalir si sull prrtcxtrri estclicii, el esle trnul tlitt cclenllri fnlrnorrs(] rrronrrntt'nttr ale $tiirr!ci rlpor'trrt'ilot'tlintt't'l'izic si rrtot'al " (l-. lrud.).

li L',lrt de cttrtrtttilre. Ies Ilonuncs ctc., rle (i. [.avatct',I'r'irrrir ediIie u:rct'stt'i luct'iri, apirt'ulli in 10 voltttrrt',lrr car'(' so lt'fcrri iu prefa!a crlilici din 1820, con!ittitttlobscrvr!iile cl-lui }lolcau, I)ilrc sI fi fost publicatii itt1807 ; gi ntt rtrir intloiesc cit a;a esLe, cleoart'ce I,ioticesur Lauater', ltr inceputul volumului I, at'e clata tle 13aprilie 1806. 1'otu;i, in unele luclirri bibliografice se dirclata de 1805 1809 ; parc insl irnposibil ca data de 1805sri fie cot'ecti. Dt'. Drrchenne observd. (Xldcanisme de laPhgsionomie llunruine, in-octauo, cdilia 1862, p. 5, qiArchioes (]indrales de XId,decine, ianuarie gi febrttarie1862) cir dl. lloreau ,,a conrpos6 pour son ouvrage ullarticle irnportant" (,,a conrpus ull articol irnporlant pen-Llu lucrarea sa") etc. itr anul 1805, iar iu volttnlul I alcdiliei clin 1820 girsesc pasrrjc cu data dc 12 deccrnbrie

1805 Ei altul clin 5 ianuarie 1806, in afarit tle cel tlin 1llaprilie 1806, citat ntai sus. Ca urnrare a faptultri ci ttttcledin acestc pasaje au fost compuse in 1805, tlr. I)ttchenntlatribuic dlui lloreau prioritate asupra lui Sir C. Bclla cinri lucrare, clupi cum am vi.zttt, a fost publicati in1806. Acesta este un tnocl foarte neobignuil de a clctcrr-nrirra llrioritatea lucririlor ;tiinfifice; asenlcltca cltcs-tiuni sint lnsir de o itnpot'tau!t-t cxtrcm tle lttit'it ittconrparaJie cn merilele lor rtlativc. Pasajelc tlin Ilortatt;i Le I3nrn, cit:rtc lttAi sus, sittt luaLe in aces[. caz, ca;iin allele, clin cdilia din 1820 a lui Lavatcr, t,ol. lV, 1r.228, qi vol. IX, p. 2i9.

** ,,Aceas[i acliune a mu;chilor corugatori (corruqa-

tor supercilli) este ttuul c.lintre sinpt.omcle ccle ntai evi-clente ale expresiei sentimcntc'lor penibile san concentra-tri" (N. trad.).

***,,S[ stringd, si conceuLreze principalele tris[turiale felei, dnp5. cum cer toate aceste pasiuni cu aclevlratapdsltoare sau profunde, aceste stdri afective al ciirorsentiment pare sii determine ca organizalia sri-qi revin:"t,sii se contracte qi si. se mic,soreze ca pentru a fi maipulin influenlati ;i a oferi mai pulinir suprafaliimpresiilor dc tcrnut sau suplritoal'e" (t\'. lrad.).

INTRODUCERI']

irlrportanlei sau originii diferitelor expresii arc' o alti p[rere despre acest subiectdeclt rnine.

in pasajul de rnai sus nu e'xisti, cleeit un foalte mic progr(.s, clzre[, existilvre unul in tratarea filo zoficd" a acestui subiect, fa,ti cle cel atins rle pictorul LeBrun, cilre, ln 1667, descriind" expresia de spaim5,, spune : ,,Le sourcil, eui estabaiss6 d'un c6t6 et 6lev6 de I'autre, fait voir qrre la partie 6lev6e semble le vou-loir joindre au cerveau pour le garantir du mal que l'6,me apercoit, et le c0t6 quie,qt abaiss6 et qui parait enfl6, nous fait trouver dans cet 6tat par les esprits quiviennent du cerveau en zrbond"ance, comme pour couvrir l'6,rne e't la d6fendre durnal qu'elle craint; la bouche fort ouverte fait voir le szrisissernent du cmur, parlesangqui seretireverslui,ce qui l'cblige, r'oulant respirer, i,faire un effort qui estcause que la bouche s'ouvrer extr6mement, et eui, lorsqu'il passe par les organesde la voix, forme un son qui ntest point articul6 ; que si les muscles et les vcinesparaissent enfl6s, ce n'est que par les esprits que le cerveau envoie en ces parties-lA,"*. Am considerat cd, frazele premerg5,toare meritd, citate ca exemple ale absur-clit[lilor surprinzhtoare care au fost scrise asupra aeestui subiect. '

I'he Phy si,ology ot" tr[echani,sm of Blushinq (Ii,zi,olo11i,a se'u, mecan,isnt ul6nrogi,ri,i, frJei,) d.e dr. Burgess a aplrut in 1839 ; in czrpitolul al Xlff-lea mii, voirt'feri frecvent la aceast5, lucrare.

in 1862, dr. I)uchenne a publicat douil edilii, in-folio si in-cctayo, ale lucri,-rii srrle JI icanisme de la Ph,ys'ionorn'ie Humai,n,e, in caro alralizt',azh, cu a,jutorulck,ctricit,ilfii, ryi ilust'reazir,, cru fotogra,fii admirabilr', nri;crXrile rnurychikrr faciali.lll rni-a, pt'rrnis in rnod genoros sir r:opit'z oricltc dort's(, tlitr fotografiilt' salt'. Jrrlcl't"r,r'iltrsak: au fost apreciate cra fiind rle mic[, importarrfir sau au fost, cornplet ignorattr tlocii,tre unii rlintre compatrio!,ii si,i. Este posibil ca dr'. I)nchenne sii, fi exa,ger:Atirnportanla contracliei unor rnu;ehi izola\r in redarca expresiei, intrucit, datoritilrnodului intim in care mu;chii sint conexa!,i, clupfi, cum se poate vedea din clesenelcanatomice ale lui llenle 7

-

cele mai bune, cred", care au fost publicate vre0datd, -,

este greu de crezut cd, acliunea lor este separati. Este toturyi evid.ent ci dr. Du-chenne a sesizat aceasta in mod clar, precum ryi alte surse de erori, $i, deoArece'se rytie cL el areuryit in mod. perfect s[, elucideze fiziologia mu;chilor miinii cu ajutorulelectricitl,tii, este probabil ci in general are clreptate in ceea ce prive;te mu;chiifaciali. DupL p5,rerea mea, tlr. Duchenne a realizat progresre eonsid"erabile in acestsubicct prin faptul ci, l-a tratat. Nirneni nu a studiat mai cu grijir, cctrtrac!,ia, fit'-ctirui mu;chi separat ;i ridurile care rezult[ pe pielc. ]trI a, alirtat clcr Asemell('a,(.,(,ezl ce constituio un serviciu foarter important, care rnuqchi sint cel mai pu{,insub controlul urric al voinfe'i. I)r:. I)uchenne rru irrtrit tlecit foartc pul,in ilr consi-

',,S1lrinct'illrt carc cstc aplt'catti dc o parte' ;i lidi-catir dc cealaltir aratL cii paltt'a lidicall parc sir vrca srio uncascir ctr creierul pcntm a-l lrroteju de r'[ul pe caltsufleLul il intrcvcdc, iat'partca aplecaLi;i calc palcunrflali, nc facc sir ne gisim in aceasti stare prin ginclu-rile calc r,in abundent din cleier ca pentm a acoperi sufle-tul ;i a-l apirra de rirul tlc care se tcmc: gula larg tlcs-chisir arltir emoIia putcluicri a inimii, plin singelc carcse lctlagc sl)re cll, ceea cc, trroirttl sir t'cs1lilc, o obligli si

l'ircii rrtr cfor'I t'alt'facc ca qtrra sir str tlcsc]riclli Ia ttraxi-rnunl, si caLc, :rtunei cintl [.recc pt'in ot'grttteler vocii, tllinasterc rrnrri sunet cal'c nu cste att'ticrtlat ;ci daci ttttt;-chii ;i vinclc par untflaLc ntt estc' clccit tlin cauza sltit'i-tclor'(scnzaliilor) pe) cale ct'eiet'trl Ic triniLe in accltlp[r{ii" (}'. lrad.).

? Ilnrttlbrtclt der sgstemtdischen 'lrtatomie r/c.s JIe.n-

schen, vol, I, pirrtca a i3-ir, 18;'18.

INTRODUCERE

cleralii teoretice qi rareori incearc5, sf,, explice cle ce anurnili mu;chi, ;i nu alfii, secontract5, sub influenla anumitor emofii.

IIn distins anatomist francezo Pierre Gratiolet, a ,tinut la Sorbona o serie deprc-'legeri despre expresie, Di notele sale au fost publicate (1865) dup5 moartea sasub titlul De Ia Physionom'i,e et des Mou,uements d'Erpress'ion. Aceasta este o lucrarefoarte interesantd,, plind, de observalii valoroase. Teoria sa este oarecum complex[,si, in mlsura in care poate fi redati, intr-o singur5, frazd, (p. 65), ea este urmftoarea :,,Il r6sulte, d.e tous les faits que jtai rappel6s, que les sens, l'imagination et la pens6eelle-m6me, si 6lev6e, si abstraite quton la suppose, ne peuvent s'exercer sans 6r'eil-ler un sentiment corr6latif, et que ce sentiment se traduit directement, sympathi-quement, symboliquement ou m6taphoriqriement, dans toutes les sphdres d.esorganes ext6rieurs, qui le racontent tous, suivant leur mod.e d.taction propre, com-me si chacun d.'eux avait 6tA directement affect6"*.

Gratiolet pare s5, fi trecut cu ved.erea obiceiul mo;tenit qi chiar, intr-o anu-rnit5, md,sur[, obiceiul la individ ; cle aceea el nu reugeqte, dup5, p5rerea mea, s[,clea explicalia justf qi cb.iar nici o explicalie multor gesturi qi expresii. Ca o expli-caf,ie a ceea ce el numeqte m.iqcd,ri simbolice, voi cita observaliile sale (p. 37), luatede la dl. Cheweul, asupra unui om jucind biliard. ,,Si une bille d6vie l6gdrement dela direction que le jouerir pr6tend lui imprimer, ne l'avez-vous vu cent fois lapousser clu regard, d"e la tOte et rn6me des 6paules, comme si ces mouyements,purement symboliques, pouvaient rectifier son trajet ? Des mouvments non moinssignificatifs se produisent quand. la bille manque d.'une impulsion suffisante. Et,chez les joueurs novices, ils sont quelquefois accus6s au point d'6veiller le souriresur les ldwes d.es spectateurs"**. Dup5, mine, asemenea miqc[,ri pot fi atribuite purpi simplu obiqnuinlei. Ori de cite ori cineva a dorit sL miqte un obiect intr-o anu-mit[ parte, el l-a impins intotdeauna in acea parte : dacd, a vrut s5,-l d"eplasezeinainte, l-a impins inainte, qi dac5, a vrut s[,-l opreasei, l-a tras inapoi. De aceea,cind. cineva vede bila sa d"ucindu-se intr-o directie greqitl, ;i doreqte intens sLmeargd, intr-alt5, direcfie, nu poate evita, din obiqnuin!5, indelungatd,, s5, executein mocl inconqtient miqc5,ri care in alte cazrrrr le-a constatat, ca eficace.

Ca un exemplu d"e miqc5ri simpatice, Gratiolet (p. 2I2) ctteaz[, cazul ur-mi,tor: ,,Ifn jeune chien il oreilles droites, auquel son maltre pr6sente de loinquelque viand.e app6tissante, fixe avec ardeur ses yeux sur cet objet dont il suittous les mouvements, et pendant que les yeux regardent, les cleux oreilles se por-tent en avant comme si cet obiet pouvait Otre entendu))***. Aici, in loc de a vorbidesimpatia dintre ochi rsi urechi,inri pare mai lesne d.e crezut c5,, uitind.u-se atenli

' ,,Din [oatc faptg]c pe calc lc-anr anrintiL rezultircir sirn{urile, irnagina!ia ;i insti;i ginclilca, oricit dc iualtir;i abstlacLir am presupune-o, nu pot funcliona firlla da na;tcre la un scnlinrent corelativ, si cd accst senli-nrcnt se traduce dilect, prin simpatie, in mod sirnbolicsatr metaforic, in toaLe sferele organelor exterioare, care,dultzi nrodul lor propriu dc acliune, il tracluc toate ca ;icind fiecare ar fi fost direct afectat" (N. lrad.).

** ,,Dac[ o biki deviazd uqol de la direclia pe carejuc[tonrl vrea sii i-o imprirnc, nu l-a!i vlzuL de o

suti tle ori inrpingincl-o cn plivirca, cu capul ;i chiarcu untet'ii, cA ;i cind accsIc rui;cirri pur sirnbolice ar

prtlca sir-i t'cctifice nrc'rsul? Iligciiri nu rnai pulin scurni-ficative sc produc atunci cincl impulsul clat bilei estc preaslab. Iar la jucitot'ii novici acestc rniEc[ri sint uncoliintrut-it de pronunlatc lncit provoac:i surisnl spcc(a-tolilor"' (N. lrad.).

*** ,,UIl cdIel cu urcchile drcpIe, cfu'uiu stiipinul ii

arati de la distanli o bucatl de carnc apetisanti, i;ifixeazir ochii asupra acestui obiect, urmlre;tc toate mi;-cdrile acestuia, gi in vreme ce ochii privesc, amindoulurcchile se indreapti sprc fa[i, ca ;i cind aces[ obiec[ar puLea fi anziL" (N. lrad.),

INTNODUCEIiE

la un obiect oarecare, ciinii si-au ciulit urechile pentru a peroe-'pe Yre'ull sunet ;iinvers, s-au uitat atent in clirec,tia unui sunet pe care poate c[, l-a,u aiztt',iar dupimulte generalii, miqc[rile acestor organe au devenit puternic asociate prin obi;nuin-!L indelung continuath.

Dr. Piderit a publicat in 1859 o luclare d.espre erprc'sie, pe care am vrazut-rt,irr.sil prin (rrlror clupi, cum afirm[ el, a anticipert pe Gratiolet in multe din vederilesale. in 186?, el a publicat luerarezr .lrlt'issczr,sr:huftlicltes Systetrt tler Mi,mik undPhysi,oonontik. Este aproape imposibil tle a recla in citeva fraze o sintezi justf aconceptiilor sale. Urmd,toarele pasaje vor putea exprima eventual tot ce se poatespune pe scurt: ,,Iliqc5,rile musculare d.e expresie sint in parte legate de obiecttlimaginare ryi in parte de impresii senzoriale imaginare. in aeeast5, propozrlrerezidd'cheia inlelegerii tuturor mi;cd,rilor musculare expresive" (p. 25).

Apoi, ,,fli;clrile expresive se manifest[, mai ales prin muqchii rtumeroryi;i mobili ai fetei, par,tial clin cauzil ch nervii prin care ei sint purii in mirycare isi auoriginea in cea mai apropiat5, vecin6tate a organului mintii, insl de asemenea par-lial pentru cL aceqti murychi servesc s5, sus!in5, organele de sim!" (p. 26). Dac5,dr. Piderit ar fi studiat lucrarea lui Sir C. Bell, probabil ci nu ar fi spus (p. 101)c[, risul violent provoacl, o incruntare din cau zd, cd, tine t1e natura durerii sau cLla sugaci (p. 103) lacrimile irit[, ochii qi astfel provoaci contractia mu;chilor in-conjrrrl,tori. Multe observafii bune sint pres[rate prin tot acest volum, la care mtivoi referi ulterrior.

Disculii scurte d"espre expresie pot fi g5,site ln tliferite lucr5,ri care nu atlrrevoie s[, fie tratate am5nunfit aici. Toturyi, dl. Bain a abordat in douzi din lucr[,rilesale acest subiect cu oarecare amlnunfime. Itl spune 8 : ,,Consid.er c[ expresialnsl,ryi este o parte integrantl, a sim!,irii. Crecl c5, o lege generall, a minlii este_ cii,,impreun[, cu faptul simlului interior sau al col$tiintei,_existl o acliune difuzabilisau d.e excitare asupra membrelor corpuluitt. Tntr-alt 1oc el adaug5,: ,,IJn num[,rconsid.erabil d.e fapte pot fi aduse sub principiul urm[,tor : anume cd, std,rile cle pl[-cere sint legate d.e o sporire, iar st[rile de suferin!5, d.e o reducere a unora sau a tutu-ror funcliilor vitale". ins[ legea de mai sus a acliunii c1e difuziune a sentimentelorpare prea generall pentru a arunca mult[, lumin5, asupra expresiilor speciale.

Tratind d.espre sentimente ln hicrarea sa Pri,nci'ples o'f Psrlch,ologlt (1855)tdl. Ilerbert Spencer face urm5,toarele observalii:

,,Atunci cind. este puternic[, frica se exprima, prin lipete, prin eforturi dc'a se ascunde sau d.e a sc5,pa, prin palpitalii ;i tremurare, iar acestea sint tocmaimanifestlrile care ar insoli suportarea ins5,ryi a r5ului temut. Pasiunile distrugl-toare sint arS,tate printr-o tensiune gencral5, a sistemului muscular, prin scri;-netul dinlilor ;i scoaterea ghearelor, prin dilatarea ochilor ryi a nflrilor, prin mirii^t;acestea silt formele mai s-iabe ate 'a^cl,iunilor care insolesc uciderea, pt'hzrr". irlaceasta constfi,, d.up5, curn cred, aclev[rata teorie a unui ruare numi,r cle expresii,insd, interesul principal qi dificultatea subiectului rezidfl, in urmd,rirea rezultatelorminulat de complexe. I)ed.uc cir cineva (nu am fost ins[, in mi,suri sii stabilestrcine anume este) a exprimat cindva, o pi,rere aproape sim.ilari,, intrucit Sir C. Bell

8 'l'ltt: Selt.srrs rrtrtl llu' IttlcIltL:1, e rl . rr 2-it. I li(i l, 1i. 1)(i ;t2,38. I'rcfa{a la pt'irrr:r e tli!it' lt act'sI t'i lrrcl'irl'i ;ttittt'I ii da Ia

tlc irrrric 1fi55. \'czi tlc ttse lllt'tte ir t'tli!ilt lt 2-it a ltrct'itt'iitl-lrri IJrrin tlt'sprtr 'J'he I')tttolirttts und the 1l'ill.

INTFODUCERE

spnne n t,,S-a sustinut e[ a;a-numitele serune exterioare ale pasiunii nu slnt d.ecitcoilcomiteutele acelor miryc[ri voluntare pe care structura le face necesaret'. Dl.Spencer a, publicat rlc asemenea 10 o lucrare valoroasi asupra fiziologiei risului,in care insist,I" asupra,,legii generalc c[, sentimentul, trecind" de o anumit5, inten-sitate, se descarcir prin actiune corporal[" ;i cri ,,o re\'Srsare de forfzi nervoasti,neclirijati, de nici un motiv, 'r'a lua evident mai intii d,rumurile cele mai obi;nuite ;ryi clac:i acestezr nu vol fi suficiente, se va rev5,rsa apoi in cele mai pulin obirynuite".Cred ci, aceastd, lege este de cea rnai mare importan,tzi pentru elucidarea subiectuluinostru 11.

Tofi autorii care au scris de,qpre expresie, cu excep,tia d.-lui Spencer, mareleexponent al principiului evolulieio par sd, fi fost ferm convinsi c[, speciile

-

in-clusiv, natural, omul '- au apS,rut in starea lor actuald,. Fiind astfel convins, SirC. Bell sus,tine cd, mulfi dintre muqehii noqtri faciali ,,serr,'esc numai pentru expresiettsau c5, sint ,,un tlispozitiv special" in acest singur scop 12. ins5, d.in simplul faptcd, maimulele antropoicle au aceiaryi murych.i faciali ea ryi noi 13 reiese ca foarte pulinprcbabil ci, in cazal nostru aceryti muqchi servesc exclusiv pentru expresie, deoarecenimcni, presupun eu, nu ar fi dispus sd, aclmiti, c[, maimu,tele au fost inzestratecu mufchi specriali numai pentru a-ryi expune strimb5turile lor hidoase. Se pot defapt atribui pentru aproape to!,i murychii faciali intrebuin!5,ri distincte, indepen-d.ent de exprcsie.

Evident c[ Sir Cl. I]ell a vrut si, facir, o tlistirrctit', t'it mai largir posibil,intrt'oln si anirnalt'le infericalr'ryi. in consecilrlri, el uf irntii cli ,,1a, fiintcle itferioanrnlr t'xisti t'xprt.sir', ataril tlt' cc:t la eu'(' st' potrto ref(ili tnai mult satr lnai pu{intrltu'r t,a ac-rtelc Itu' rle voin{,ii srru insl,inc;ttr lr('o('sarett. I-Nl sus!]no nrai tlepa,rte ctifaf a lor

,,p?ll'r) cirpilbilir s[ exprinur rnai ales furic ;i fricrl"la. fns[' otnul insuryi rnrili poato explirna dragostea;i urnilin{:r, atit do clar prin scfrtl}e exterioare ca unciine atunei cincl, cu urechile pleo;tite, cu buzerle atir'nind"r cr eorpul unduitor';i dirrcl din coad5,, i;i intlmpinS, stlpinul iubit. $i aceste miqc[ri la cline nici nupot fi explicate ca fiind acte cle voin,td, sau instincte necesare mai mult d,ecit privi-rea radica,"5, ryi obrazul surizd,tor al unui om care i;i intilneqte un vechi prieten.Dacil Sir C. Bell ar fi fo,qt intrebat in leg5,tur[, cu expresia afec,tiunii la ciine, elar fi r5,spuns, fiir:i incloiald,, ci accst animal a fost creat cu instincte speciale, ad,ap-tinclu-se pentru a,socierea sa cu olnul, $i ci oricc altir' eercetare in legiturf cu acestsubicct este rle pris:os.

\t 'ltr(tlrttt'ry ntrcI ?hilosoplrtl ol'li.r'1trcsslort, t'tl it ll-1,[). l2l.

10,,Ir,ssar-s St'icrrtilic, I)olititrul uttd Spcculativt"',seliu a 2-a,1ti63, p. 111. In prinra scrie de cseuli estc ttdisculie despre rls care imi parc de valoare foarle nticit.

11 De la publicarea eseului la care tocntai ne-am refc-rit, rll. Spcncer a sclis un altul dcspt'c JIoraIs and XIo'rcrl Sentintetis, ,,IiorLinghtlv Revierv", 1 aprilie 78i1,p. 426. El a publicat de asemenea concluziile sale finalc iirvolumul al Il-lea al ediliei a 2-a a lucrdrii Principles ofPsgchologtl, 7872, p. 539. PoL afit'rna, pentm a nu fi acu-ztrL cir incalc

IN'IRODUCERE tl

Cu toate ei, Gratiolet neagi, in mod. categoric 15 c5, weun muqchi s-ar fitlt'zvoltat numai ctt scopul expresiei, e'l nu pare si, fi reflectat vreodatri asupr.ilprincipiului evolu!,iei. El pare si considere fiecare spccie c2 o creatie separatii.La fel- este pi cu ceilalf,i autori care au scris despre expresie. De exempli, cluplce vorbeqte despre mi;ci,rilc membrelor, dr. Duehenne se ref6'r5, la celetur" dalerpresie_fe,tei ;i ob'qervi,tu, r,Lc'cr6ateur nta donc pas u h, se pr6occuper ici desbesoins de la m6canique ; il a pdr selon sa sagesse, ou

-

que I'on rne par,t1;mie cettemanidre de parler

-

par une d.ivine fantaisie, mettre en. action tel o1 tel muscle,un seul ou plusieurs rnuscles i; la fois, lorsqu'il a voulu que les signes caract6ris-liqueq 4.f passions, _m6me les plus fugaces, fussent 6criti passugdrement sur laface de l'homme.Ce langage. de la physionomie une fois cr66l il llli a suffi, pour 1rrendre universel et immuable, de clonrrer i, tout 6tre humain la facult6 instlnctived"texprimer toujours ses sentiments par la contraction cles m6mes muscles,t".Mglli autori considerd, intregul subiect al DnTtresi,e,i ...ca inexplicabil. Astfel,renumitul fiziolog i\Iiiller spune 17: ,,Expresia complet diferit[ a tris[turilor fef,eila pasiuni diferite arat6, cil, dup5, felul ,qentimentulii excitat, i;e ac,tioneazit asupraunor grupe total diferite de fibre ale nervului facial. Asupra cauzei acestui faptsintem in complet5 ignorantd.,,.

Fd,rd, ind_oiald, c[, atita timp cit omul ;i alte animalt' sint considcrattr clreptcrealii independente, se pune o frin5, efectivd, clorintt'i noastrc naturale de a c('r.-ceta pe eit posibil cauzele expresiei. Dup5, aceast[, doctrinl, orice si totll poatc fitot ntit cle bine e'xplicat ; tlcctt'inA s-a dovedit tot atit cle pcrnicio:rs[, in frrivinl2,tlxpresitri Ca, ryi a, oricS,rei altt'ranruri a isl,orit'i traturalt'. I-la ollt, l1n('lt, t'xlir.r,sii, r,azbirlirc:t, pi"trrtlui sub irtflut trta nnei spil,itnc extremrl Fatr rlt,zr,-t'1ir.e1 rlirri,ilsr s11lritttperiul urtci furii teribile, cu greu pot fi in!,clefie nunlai po ltuza crt,4intei'ci16mrrl.tl cxigflt cinclva intr-o st,are mult iirferioa"ri, as,.rr5n[,toart, ardrnalt'lor. Dxistent,laceloraryi expresii lzt, specii distincte, deqi innrclite, cum sint rni;cirrile acelorarsirmrrychi faciali in timpul risului la om qi la diferite maimule, rlevine oarecum maiinteligibil6, dae5, credem ln descenclenta lor dintr-1n strlmoq comun. Cel careadmite, din motive generale, cd strucLura ryi obiceiurile tuturor animalelor s-au dez-voltat t_reptat va privi intregul subie ct alexpresiei intr-o lpminri loud, si interesant[.

Studiul expresiei e"ste dificil clatorit5, faptului ci mirycdrile "sint adesea irn-perceptibile, treeittoare. O deoscbire poate fi elar perceputir, ;i toturyi pozrte fiimposibil de a afirma, cel pu,tirr dupfl cum anr constatat, in ce'constii. Atunci cinrl

asisti,m la vreo ernolie puternir,l, simpatia noastr5, este atit cle profuncl stinnlatir,iucit observarea atentd este uitatir sau clevine aproape imposibil5, fapt pentru car(,am avut multe dovezi curiozlse. fmagina,tia noastrd, este o altei sursir r1e erori, ryiineti tsi mtri serioasi, intrucit, daci, d"in natura condif,iilor ne aryteptlrn sii vecterrr() allulnitir, expresie, cu ulurinln, ne imagin5m prezenlaei. fnciucla bogatei sale expe-

t5 l)e la Phgsiortontie ., p. 12 ;i 73.16 Llit'ruttsme de Ia Phgsionomie lluntaine, etl. a 8-a,

p. 31.t7 Elemerrts of Pltgsiologg, trad. cngl., vol. II, p. g131.' ,,Creatorul nu a avut nevoie si se pleocrupe de cerin-

!ele mccanicii; cl a prrttrt, dupi inlclepciunea s?, sfrrr-

sI ni sc icrte nrorlul acesta ale a \:ol'bi -

ditrtr'-o farr-Iezic (livini, sl'i Iuni in lrr,lirrnt, crrt:rIt' slrlr r:lrialc nrusclri,

unrrl sau tnai mulli mugchi ln acelaqi t.imp, atuuci clnrla vrut ca semnele caractelisticc ale pasiunilor, chiar alecclor mai fugitivc, si fie trccritor inscrisc pe fala onnrlui.:\ccst limbaj al fizionomiei odatd creat, crcatorului i-afost suficient, pentru a-l face universal qi irnuabil, sii deaolicirrei fiin!e orncnegti facultatca instinctivii dc a-iiexprinra lntottleauna sentimcntele ltrin contractia acr,-lolali nru;chi" (N. fu'ad.).

t2 INTRODUCEIiI]

rienfe, dr. Duchenne ;i-a inchipuit timp indelurrgat, dup[ cunr zlfirrnl el, cir rnairrrulfi murychi se contractra la anumite emolii; in cele din urm[, el s-A convins ci,miqcarea errl limitat[ la un singur murychi.

Pentru a obline o cit mai buni, bazra si a cletennina, indepenclent cler opiniacurerrtti, in ce nti,qurd, anurnite migclri ale trlsS,turilor felei si gest,uri erprimir, real-urente anumite stfi,ri de spirit, am g[sit urmii,toarele mijloace ca fiind cele mai utile.

in primul rincl, am observat sugacii, d.eoarece, clup[, cum constati, Sil C. Bell,ei rnanifestl multe emolii,,cu o forld, extraordinarl", p cin.cl mai tirziu in r.iatii,unele dintre emoliile ncastre,,nu mai au sursa pur[,;i simplii, clin cale iau na;terein fragcdi, copilirie"18.

ln al doilea rind, mi-a venit in rninte ci, ar trebui studiali clemenlii, intrucitei sint predispu;i pasiunilor celor mai puternice qi le clau clrumul f[,ra control. Eupersonal nu am arrut ocazre si, o fac, arya incit m-am ad.resat dr. Ilaud.sley, de lacare am prirnit o recornanclalie c5,tre dr. J. Clrichton Browne, care conduce un imensazll itr apropiere de Wakefielcl ;i care, dupri curn am constatat, se ;i ocupase deacest subiect. Acest excelent observator mi-a trimis, cll o amabilitate neobositi,,numeroase note ;i d,escrieri cu valoroase sugestii asupra multor probleme I nupot aprecia indeaiuns valoarea ajutorului siu. Sint cle asemenea inclatorat amabili-t6,tii d-lui Patrick Nicol, de la azilal cle neburri din Sussex, pentru relat[rile inte-resante^ asupra a doul sau trei chestiuni.

In al treilea rtncl, clupd, cum am vilzut rnai l;us, dr. Ducherule a supus curelr-tului galvanic anumili mu;chi cle pe fafa unui batrin, a crirui piele era pulin sen-sibil[, ;i a proclus astfel diverse expresii care au fost fotografiate la scarl mure. Dinfericire, m-a,nr gindit sX ar[t mai multe din cele mai bune cliryee, far[, nici o expli-calie,la mai mult cle dou5,zeci d.e persoane crulte, de d,iferite virste ;i de ambelc,sexe, intrebindu-le in fiecare caz ce emo!,ie sau sentimenter presupun ci, l-ar fianimat pe bS,trin I am notat r5,spunsurile lor intoctnai. }Iai multe dintre expresiiau fost imecliat recunoscute d,e aproape toate persoanele, cu toate c5, nu le-au de-scris in exact aceia;i termeni; qi cred cd, ne putem bizui pe ele ca fiincl juste pi vorfi ulterior descrise ami,nunfit. Pe de alti, parte, aprecieri extraordinar d-e diferiteau fost exprimate in legd,turd, cu citeva dintre ele. Aceasti, prezentare a fost folo-sitoare intr-urr alt fel, convingind.u-mi, clt cle uryor putem fi inryela,ti de irnaginalianoastrzi deoarece, atunci cind" m-am uitat pentru prima d.atir, la fotografiile r1r.Duchenne, citind in acelarsi timp textul ,si aflincl astfel ce intentionau s[, reprezinte,am fost cuprins de arlmiralie talir, de veracitatea tuturor fotografiilor, cu numaiclteva exceplii. Totu;i, dacd le-a; fi examinat fdrit nici o explicalie, ary fi fost friraiilrd.oiali, tot atit cle nedumerit intr-unele caz:urr cum au fost rsi alte persoane.in al patrulea rind., speram sL ob,tin mult ajutor de la marii maeqtrii aipicturii si sculpturii, care sint observatori atit de minulio;i. Am primit in conso-cin!5, fotografii ;i gravuri ale multor opere binecunoscute ; insd,, in afarir, c-le citevu,exceplii, nu am profitat cu nimic din aceasta. Motivul este, f5,r[ ind"oial5, cL inoperele d.e artii frunrrrsefea este obiectul principal, iar murychii faciali pdterniccontractali d,istrug frumuse!,ea le. in general, istoria compozitit'i t'stc t'xprimatir, cuo for!5, ryi un ad"evlr minunat prin accesorii iscusit redate.

ts,{ttulLtttttl ntrd ltltilrtsolthy o[ ]itTtressloll, ctl. a 3-a,p. 1 98.

1e \:t'zi ol-rselvatii irt acesL se ns in Lctrtr:tnn u lui I,cssing,1radusii dtr \\'. Iloss. 1ftli6, p. 11).

INTRODUCERE

in al cincilea rind, mi-a p5rut ertrem d.e important s5 stabilesc daci, ace-lc'zr;i expresii si gesturi predomin5,, dupd, cum s-a afirmat adesea, f5,ri, dovezi sufi-ciente, la toate rasele umane, mai ales la cele care nu au fost dccit pu,tin in con-tact cu europenii. Ori de cite ori aceleaqi mi;ciri ale trds6turilor obrazului sau alecorpului exprimir aceleagi emolii la mai multe rase umane distincte, putem ded.ucecu rnult5, probabilitate c[ asemenea expresii sint cele adevirate, ryi anume c[ sintinnziscute sau instinctive. Expresiile sau gesturile convenfionaie, dobintlite deinclivid in perioada timpurie a viefii, s-ar fi deosebit prcbabil Ia cliferitele rase,intocmai_ q" si limbile pe care le vorbesc. in consecinfd, am pus in circulalie, lainceputul lui 1867, anumite intrebd,ri tipd,rite cu rug5,mintea, care a fost pe deplinrespectat5,, ca sd, se acorde incredere numai obseriatiilor reale, ryi nu tir.*o^ti.i.Aceste intrebflri au fost scrise dupi, un interval de timp indelung^t,ln care atenlia,mi-a fost indreptatf in alte direcfii, ryi acum imi dau seama cd, ele ar fi putut ficonsiclerabil imbunritd,lite. La unele din copiile mai tirzit am ad5,ugat, in manuscris,citeva observalii suplimentare :

1. Mirarea se exprimS, prin ochii ryi gura larg deschisd, qi prin spr,incenele ridicate ?2. Rg$inea provoacS, inioqirea obrazului atunci cind culoarea pielii- perrnite s5, fie yizi-_

hila ? $i in special cit de jos pe corp se intinde inroqirea ?-ll. Atunci cind un om este indignat sau sfiddtor se incrunt5,, i$i indreaptil corpul ryicapul, iqi inalfd, umerii qi iqi stringe pumnii ?

4. Atunci cind" reflecteazd, profund asupra vreunui subiect sau incearci, s5, infeleagd,vreo problemd, grea, se incr:unti, sau i se increleqte pielea sub pleoapele inferioare'l

5. Atunci cind este in dispozilie proast5,, ii sint collurile gurii lXsate in jos qi collulinterior al sprincenelor ridicat de muqchiul pe care francezii il denumescr ,,muqchiulsuferinfei" ? in aceastS, stare, sprinceana devine ugor obticd, qi pulin umflatf,, lacapd,tul interior, iar fruntea este lncrefitd, transversal la rnijloc, nu insd, pe toatlli,fimea ei, ca atunci cind sprlncenele sint ridicate in semn de mirare.

6. Oind este in bund, dispozifie, ii strS,lucesc ochii, cu pielea pulin incre!,iti in jurulryi d,edesubtul lor qi cu collurile gurii pulin trase inapoi ?

7. Cind un om ia in batjocuril p" cineva, i se ridicd, collul buzei superioare deasupracarrinului d,inspre omul cd,ruia i se adreseazd,o!

8. S-ar putea recunoagte o expresie de indirjire sau d"e incd,p5,finare, care se manifestd,mai ales prin gura strins inchisd,, sprinceana coborit5, gi o uqoard, incruntare ?

9. Se exprimd, dispreful printr-o uqoard, ieqire ln afard, a buzelor, prin rid"icarea na,-sului, cu o uqoard, expira,fie ?

10. I)ezgustul se manifestd, prin ld,sarea in jos a buzei inferioare, cea superioard, fiind.ugor ridicatd, qi printr-o expirare bruscd,, oarecum asemd,nd,toare unei vomit5ri inci-piente sau ca atunci cind" scuipi'?

11. tr'rica extremS, se exprimd, in general la sS,lbatici in acelaqi mod ca qi la europeni?12. Risul este dus vreodatd, lel o asemenea extremitate incit sd, aducd, lacrimi in ochi?13. r\tunci cind cineva doreqte sd arate c5, nu poate impiedica ceva d.e a fi fd,cut, sarl

cd el insuqi nu poate face ceva, nu ridicd, el d"in umeri, nu iryi intoarce el coatele spreinterior, nu iqi lntinde miinile spre exterior qi iqi deschid,e palmele avind, sprinceneleridicate ?

1{. Cind copiii sint imbufnafi, iqi $uguiaz5, qi li se proemrneazd, considerabil buzele ?15. Pot fi recunoscute expresii de vinovd,fie, de viclenie sau de gelozie, cu toate c5, IItt

rytiu curn pot fi definite acestea?16. Se dd, vertical din cap Ia afirmalie gi lateral la negalie ?

Obselr.afii i'rsrU)r'a indigenilol care au avut puline leg5,turi cu europenii ar fid.esigur foarte r-irloroase, eu toate cd, cele asupra oric5,ror indigeni m-ar interesa foartemult. Observa.tii g'enerale asupra expresiei sint rle micd, valoare, iar memoria este atit

IN'I'nODUCI!riI;

tle irtqeliitoin'e, incit log in nlod jnsistt'nt s[ nu i se ucolrlc incretlt'r'e. O rtrest,riele pr'o-c'isir rt fizionomiei Itt oljce er]lot,ie sau stalci cle spirit, crl o r:xpullerc:r con(lif,iilor in ca,r'cll tt,r'tt1 LLt'" ttl fi tlg ntitlc r-ttlttitlt.

LrI ?tcest('intrt'birli unt lrrinrit trcizeci;i fasr('rkr rirspuusuli (1('liu rliferitiobset'vatori, rnai multi clintre (,i fiirrd rnisionari sau pnrter,tori tri brr;tinasilor,czirora le sint prcfund indatorat pentru mareA ostencalir, pc care ;i-au tlat-o ;ipentru valolosul ajutcr pe cAre l-am primit in ac('st fe'I. \-oi indica nuntele lorspre sfirsitul acestui capitol, pentru a nn intrerupe obsr'vafiile de falti. Rlspun-surile siut in legitur5, cn nrai multe clintre oele rnai r'Lifelite ;i nrai ,qfllbatice rASeomnenDti. in multe' cazlrrt s-au inregistrat conclitiiler irr care ficcalt: expresie aftist observat[ ryi in cale c'xpresia ins[qi a fost clescris[. in asen]enea cazrLL-t) se poateaYeit tctrtl inereclereu in rdspunsuri. Atunci cincl riispunsurilt'au fost nurnai cia'qau uu, ler-np primit intotd.eauna cu prud.enfI,. Din informaliilt'astfel clobinclite,decurge c5, ace'ea;i sture psihicd este exprirna,tl in toati, lumea cu o uniformitatet'emarcabilir I acest fapt ('ste plitr el insu;i interesant, ca o dovart[ :r strinsei ase-mirnirri u structurii corporirle li a dispozi,tiei mintalc a tuturcr ras:r.lot omenesti.iu al saselea ;i uitlm rincl, rn-am ocupat, pe cit mai urult poslibil, de expre-sia clife''rite'1or pasiuni la uneler clirrtre animalele nrai (iolnulle, ceea cie considert'ii, t'st,e tle o irnportanfir, capitalzi, rlesigur rru pcntlu a hot,Sri in ce rnisru'ir anunritet'xpresii ,sirrt caracteristice anumitor striri psihice la om, cli pcntlu cd, oferi, cca rnaisigtrrd, bazit cle genera,lizart' A czluzelor sarl a clrigiuii cliferitclol rnirscirli ale expresiei.Ltl oltst'rvill'('il ntrinral

trN'fll,oDu cEttil l,)

tc:tre, :r,tit lrr orn, cit ;i Ia :rnirnalelc infericiare. Sint lnclemnat sii crecl c[ aceastridin urmd, rrtctotlir t'ste cea nrai folositoare. Dificultatea, cle a, juclcc:a veracitateaoricd,rei expliczr!,ii tet.rretice ;i de a o r,'erifica printr-o anurnitS, orientare a cerce-t'irrii pro\roac.-r sli.birea interesului pe eare acest stud"iu 1l trezerste.

in sfirryit, in lcgirturii cu propriile mele cbservatii, pot afirma cir lc-am ince-put in anul 1838 gi cir de atunci qi pind azLm-am ocupat aeazronal de acest subiect.La data de mai sus eram tentat s[, cred in principiul evclutiei sau in descenclenlaspe ciilcr din alte fonne inferioare. iu c,cnsecinfzi, atunci cind am citit marea lucrarea lui Sir C. Itell, ipott'za sa c5, omul a fost creat cu anuniili mugchi special adapbalipentlu expriniarca scntimentelor,sale mi s-a plrut nesatisfiicltoare. Imi p5,reaprcbalril ca obict'iul cle a nel exprima sentimentcle prin anurnite mi;clri, cu toatec5, acunl au devenit inniscute,fusese clobind.it, in mcd treptat, ln vreun fel oarecare.A descoperi insir in ce mod asernna cbiceiuri au fost dcbinclite, era o problermi,foarte incurcatti. intregul subiect a trebuit examinat sub un nou aspecl,,-,si fiecareexpresit' cer('A o erplicalie rationalri. Aceasti, crcclinfrlr m-a indemnat sri intrcpr:inrlluet'At't'lt tlt' ft{ri oricit rlt' inrperfc ct ar putt'a, f i realizatr"r.

Voi rla acunt rtutncle persoanelol clrora, clupfi culrr arn spus, lei sint profunrlindatolat pcntru infonnatiile cu privire la expresiile prczentate cle difeliter r'aseotneneryti ;i voi indic:r itt fieeare caz unele rlin imprejuririle in care observaf,iileart ftlst fiicutt'. lJa,tolitir tnarii amabilitnli ryi puternieei itrfluenle a, d-lui Wilsonrlin l{a,ycs Placc, Ketrt, anr prirnit din Australia nu mai pu],in rle treisprezece seriitlt' rt-'tsprttrsuri la furtrcbririle ntele. Acest fapt a fost in speeial oportun, int,rueitbliptirizrsii atrstralierii sint' situa{i printre.cele mai clistincte rase umane. Se va, vede:lr'ir obser'r.:lt,iile au fcrst flcute nai alcs in sucl, in p[r,tiie indepiirtate :rle eolonieiVit'toria ; citera rirspunsuri excelente au fost insi primite din norr1.

Dl. D;'gon Lacy mi-a dal, in. detaliu citeva observaf,ii valoroase, pe eare le-afircut in Queenslatrcl, Ipe o suprafa![1 la rnai multesute de kilometri lninterior. Sintfcarte incllttorat tl-lui R. Brough Smyth, rlin l\[e]bourne, pentru observatii per-sonale ;i pentlu faptul ci rni-a trimis mai multe d"intre urmd,toarele scrisori, lianume: c1e la Rev. cll. Ilagenauer cle la Lake Wellington, misionar la Gippslanrl,Yictoria, cat'' a anrt o mare experientl eu ind"igenii; de la cll. Sanruel Wilson,proltrietar dc pirnrint, locuiucl la fr&Dgoreilong, Wimmera, Victoria ; rlc' lu licr'.(lcolgt' fl'itplitr, stipnrirrtendentul A;ezdnrintului irrdustrial bilrytinal de la llortI'lltt'lcity l tlt' ltl dl. ,\t'r,lrillalr[ (]. I-,ung rlirr Coranrlt'r'ik, \rictolia, prof('sot' la o strrnrllitttttltr irrtligt'nii, birtrirri si t,ineli, sint arlunu,ti din toatcr pirr!,ile coloniei; rkr l:r, tll.IJ. B. 1,&rr din Belfitst', Yietoria, rnagistrat de polifio ;i clirector rle inchisoare,ale clrui observa'f,ii sint, clripzi ('tlm am fost asigurat, demne d.e toat5, increclerezr Icle la dl. Templeton Bunnett din Echuca, a ciirui sta,tiune este situatfl la frontieracolonici \rictoria si care a fost astfel in m[sur5, s5 observe mulli b6qtinasi ce nu aua'r,'ut clecit, puline raporturi cu albii. Ill qi-a comparat observaliile cu cele ale altortloud, persoane, care au locuit mult timp in acea vecinS,tate; de asemenea, cle la dl.J. Bnlmer, ltn rnisic;nar clintr'-o parte indep5,rtatd, a Gipsslantlului, Yictolia.

Sint c1e asenlenea indatorat clistinsului botanist dr. Ferdinancl Miiller rlinl-ictoria, pentru citct'a observatii personale qi pentru faptnl c5, mi-a trimis altelefleute cle t1-na Green, precrlm ryi pentru citeva din scrisorile cle mai sus.

16 INTRODUCERE

fn privinfa maorilor din Noua Zeelandd,, Rev. J. \'Y. Stack a rd,spuns numaila clteva clin intrebi,rile mele; r5,spunsurile au fost insii rema,rcabil cle complete,clare si desluqite, cu ind.icarea imprejurd,rile in care aceste observatii au fost f5,cute.

Rajahul Brooke mi-a furnizat oarecare informa,tii ln legd,turl eu rlaiacii dinftrOt'netl.

in privin!,a malaiezilor am avut sttcces deplin, intrrtcit dl. F. Geach (ci,ruiai-am fost prezentat d.e dl. Wallaee) a observat, in decursul qeclerii sale iu interiorulpeninsulei Malacca) in calitate cle inginer d,e mine, rnulli bflrytinasi eare mr au fostniciodat[ in contact cu allrii. Dl rni-a, scris d.ou5, serisori lungi, cu observafii aclmi-rabile ;i cletaliate, asripra expresiilor. A observat de asemerlea ryi imigranfii chinezid.in Arhipelagul Malaiez.

Consulul englez Swinhoe, binecunoscutul natriralist, d.e asemenea a obser-va1, pentru mine pe ehinezi in fara lor cle ba;tinl fi a flcrut investigalii prin alt

INTRODUCERE

buri din regiunile tlt' vest ale Statelor Unite, anumeassinaboinii ; ri,spunsurile sale s-au doveclit a fi clefn sfir;it, pe ling5, aceste surse speeiale defapte, date incirlental, clin c[r!i de cililtorii.

tetonii, grooventrii, mandaniicea mai mare valoare.informatii, am adunat eiteva

Fig. 1. '- Scltcnra mu;chilor fctci,dupir Sir' (1. Rt'll.

?{.#

l.'ig. 2. -- Scherna nruqchilor fctci,clupir I Icnle.

E

'F

I

Irig. 3. -- Schcntn ntrr;clrilor feIei, dupitI Itrrrlr : ,\, ( )ct'iltito-frorttulis i ll, corruqt,lrtr .srrTrercilii; O, orbicttlaris lttilpebra-rurrl : I), ltqratnidali.s rrn.si : Ii, leualorluhii .srrTreriori.s rrn.si; l.', Ieuqlor lubiiltroprius; G, zq0ontttlictts; ll, nlaluris:,l, :qqonrulicus ntinor; Ii, lrirtrt0ttlttri:;ol'rs san deltressor unQttli rtris ., 1,, qttutlrrt-Itrs ntttti; lI, r'i.sorius, llortirrrrc rlin 7,l1rr-Itlsttrrt tnryoitles.

I)eoarece va trebui sir mL refer aclesea, mai ales in partca clin urmd, a acestuivolnm, la nrurychii faeiali ai omului, am dat sii se copieze ryi sL se redueri o cliagramri(fjg. 1) tlin lucrarea lui Sir tr. Bell Ei alte c1ou5,, cu cletalii mai precise (fig. 2 $i 3),din binecunosct,tt Hundbuclt der systentati,sehen An&tonlie des llensclrnn a lui Ilenle.Acelearyi litere se referS, la aceia;i lnu$chi in toate cele trei figuri, insi, se dau numeleIlllmai ale celor rnai importanfi, la care r.a trebui s[, nrir, refer. ]tu;chii faeiilli sc

l8 INTITODUCEITE

unesc in rnarc miurri intrc ci, Bi, dup5 cum sint inforrnat, apro:rpe cI, nu apar peo fa!5, rlisecati atit de clar, a;a cunr sfurt reprezentali aici. Unii autori consid"erlcd, ace;ti rnuqchi .sint in nunr[r dt' nou[sprezece perech.i ryi unul stingher 20 I alliiinsf consiclerir nunrirul lor cu mult mai mare, rid"icind.u-se, dup5, Moreau, chiar lacincizeci si cinci. Iti sint, clup[, cum atlmit toli ce'i care au scris d-espre acest subiect,de o structurl foarte variabili, iar ]Ioreau observi, c5, aproape nu seamd,nd, intreei nici rndcar la o jumi,tate de d.uzind cle inclivizi 21. Func,tiunea lor este d.e asemeneavariabilzi. Astfel, capacitatea cle :r-;i ari,ta caninii de o singur5 parte se deosebeqtemult la diferite per"soane. Dupir, c1r. Piclerit 22, capacitatea de a-qi riclica aripilend,rilor este extrem de variabil5, qi se pot cita gi alte asemenea cazrrri.

in sfirqit, trebuie s[-mi exprim cu pl[,cere obligaliile ce le am fa!d, de dl.Rejlander pentru osteneala ce $i-a d.at fotografiind pentru mine d.iferite expresiisi gesturi. Sint d.e asemenea inclatorat cl-lui Kindermaililr din lfamburg, pentrua-rni fi imprumutat negative excelente tle sugaci care pling, ryi dr. Wallich, pentruun ncgzttiv atrig[tor al unei fete care suride. Mi-am exprimat mai stis obliga!'iilefafir, de dr. Duchenile, pentru ci, rni-a permis cu generozitate sd, copiez ryi s5 red.ucunele din fotcgrafiile sale nrari. Toal,e Aceste fotografii au fost tiplrite dupfr pro-ceclt'ul heliotip, exactitatea eopiei fiind :rstfel garantatii,. Aceste planqe sfurt iutli-czrte prin cifre rornane.

Sin1, de asemenea foarte inclatorat, d.-lui T. W. Woocl pentru extrenta, oste-nealilpecareqi-aclat-odesenind clupeinatur5,expresiile a diferite animale.Un distinspictor, dl. Riviere, a ar,rrt amabilitatea d.e a-mi cla doui, clesene d"e ciini

-

unulintr-o dispozilie ostilS,iar celd,lalt intr-una umild, ;i mingiietoare. Dl. A. 1\[ay mi-:t,dat de &soltlrrea d"ou5, schile similare r1e ciini. Dl. Cooper a d.epus toatir, stri,d.uin!,:t,la gnrvarea in lernn. IJnele clintre fotografii qi rlesene reprezentind. un Oynoptthe-cr,ts) anume cele ffdcute] de dl. ]Iay qi de dl. Wolf, au fost reprod.use mai intiid,e cll. Cooper pe lemn cu a,jutorul fotografierii ;i apoi gravate, in acest fel asiguritr-du-se aproape completa lor exactitate.

20 I)1. Partlidgc, Totltl's Cgclopedi.a ofPhysiologg, vol. II, p. 227.

2L l)e Ia Pfulstonomie, (-i. Laval-cr, vol.27,1. Dcspre trttttrirrtrl tttitschiior faciali, vezi vol. l\r, 1t.209- 211.

22 II'issens chaftliches S37.slern der xl itnik und Pltgsio-{Jrmmik, 1867, 1r. 91.

Analomg and

I\', 1820, p.

C API TOT,Ii L I

PRINCIPIILE GENBRATE AtE EXPBBSIEI

,""," .,11,'ll':11;1,,;:l:: ],';:,jii:'::l';1,.1;,li:il;;JixJl,llff':i:;,i:'l:i,T:i,ll";';utile in liecaro caz particular

-

Pr,rterea obiqnuinlei -

EretlitaLe -

Nligc[ri asociateobi;nuite la olll -

'\ctiuni rcflexe - franzi{ia de la obiceittri la aclitrni t't'flexe -\li;cirri asociat'c oltisltnitc la atritllillclt' itlfcriolll'cr -

obscrvatii fitrale'

Voi incepe prin a enunla cele trei principii care cred cL explicd, majoritateaexpresiilor qi gesturilor folcsite in mod involuntar de om $i de animalele inferioaresub influenla a diferite emo,tii ryi scnzalii 1. Nu am ajuns insi, la aceste trei principiicleclt la sflrrsitul observafiilcr mele. Ele vor fi d"iscutate in mod. general in capitolulcle fa!d, qi in urm[toarele. Faptele observate atlt la om, cit ryi la animalele inferioarevor fi folosite aici, insi aceste din rtrmi, fapte sint preferabile, intrucit este maipulin probabil cd, ele ne inryal[. in capitolele al IY-lea ryi al Y-lea voi descrie expre-iiite speciale ale unora clintre animalele inferioare, iar in capitolele urm5,toare celeale omului. Oricine r,-a putea astfel sil aprecieze in ce m[srird cele trei principiiale mele aruncil luminir asupra teoriei acestui subicct. I)u.pil ntine, atit de multeexpresii sint explicate in acest fcI in mod. destul de satisflcirtor, incit ulterior se va,constat:l cL aproape toate intrl, in a,celea;i aategorii sau in uuele foarte aseml,nii-toare. Aproape cri nu est;e nevoie sir, llmulesc dinainte cil rniryc[,rile sau schirnbi,riltrin oricrr p:rrto rr corpului * ca, tlatul rlirr coadr"t la, ciirter (rrlleatul urechilor la cal,ridicarea rlmerilor lil onl s[[u tli]iltareil vast,lor: eaprlare lller pit'lii -- pol, tttlrtt'st'rvilu ft l rle bine la expresi('. Ct'le trei principii sitrt ru'mii,to?trele :

I. Prbtcipi,ul obi,ce'iu,rilor foktsi,tou,re a,soc'iute. -

Anumite ac!,itrni complexesint rlilcct sau indirect folositoare in anumite st5,ri psibice, cu scopul de a potolisau a satisface anumite senzalii, dcrinle etc. I ori d.e clte ori aceeaqi stare psihic5,este prridus[,, oriclt cle slab, exist[, o tendin!5,, din puterea obiqnuinlei sau prinasociatie, ca aceleagi mirycziri sX fie executate, cu toate c5, atunci ele pot s5, nu fie

1 Dl. Herbert Spencer (-L-ssays seria a 2-a,1863, p. 1l]8) a fircut o cleosebire clarl intrc emo{ii gisenza!ii, nccstcr din urnri fiinrl ,,genclatc dtr cotrstittt-

3 -

c. 3(14

!ia noasLrS. corpolali". El considerl drepl" sentitttcnteatit emo!iile, cit Ei senza!iile.

20 PRINCIPIUL

nici d.e cel mai mic folos. IJnele acfiuni, c1e obicei asociate prin puterea obiqnuinleicu anumite st5,ri psihice, pot fi parlial reprimate prin voin!5, qi, in asemenea caz'uri,muqchii ca e slnt cel mai pulin sub controlul tlirect al vointei sint totupi cei mai sus-ceptibili sS,rnai aclioneze incd,, del,erminind. migcd,ri pe care le recunoaqtem ca fiind"expresive. Jn anumite alte cazuri, inhibarea unei miqcd,ri obiqnuite necesitfl altemiqc[,ri ugoare I acestea slnt d"e asemenea expresive.II. Pri,nei,pi,ul ant'iteaei,.

-

Anumite st5,ri psihice duc la anumite acliuniobi;nuite, care slnt folositoare) ca gi in cazttl primului principiu. Or, atunci cind. seprod.uce o stare psihici, clirect opus5,, exist5, o tendin!5, puternic5, ryi involuntar[, dea executa miqc5,ri de o naturS, direct opuszi, cu toate ci, ele nu sint de nici un folos Iin unele cazrLrr) asemenea, miqc5,ri sint extrem de expresive.

IIr. Pri,nciTti,ul acli,un'ilor datorate const'ituli,e'i s'istemulu'i %er"aos, d,e la Anceput,independente de aoi,nld, gi, |ntr-o oarecare md,surd, 'independ,ente de obi,;nui,nld,

-

Atuncicind. sistemul senzitiv este puternic excitat, forla nervoasd, este generatX, excesivryi este transmisi, in a,numite direclii bine definite, depinzind de leg5,tura celulelornervoase ryi parlial de obi;nuin,th, sau alimentarea cu for[a neryoase, poate fi,clupd, clt se pare, intreruptii. Se produc astfel efecte pe care le recunoaqtem ca expre-sive. Pentru a fi conciqi, putem d.enumi acest al treilea principiu ca principiu alacliunii clirecte a sistemului nerYos.

in ceea ce prive;te primul principiu, se rytie bine clt de puternicd, este forlaobi;nuinfei. Mi;c6,ri1e cele mai complexe $i mai grele pot fi executate, cu l,impul,fl,r:d, cel mai mic efort sau cunogtin!,5,. Nu se ;tie in mod. precis cum se face cd, obiq-nuinla este atit de eficace in facilitarea miqc[,rilor complexe ; frziologii ad.mit ins5, 2,,ch forla cond.ucftoare a fibrelor nervoase sporeqte cu frecvenla exciti,rii lortt.Aceasta se aplici, la nervii mi;ci,rii qi senzaliei, precum ryi la cei in leg5turd, cu actulgindirii. Aproape cL nu incape lnd.oiald, c5, o oarecare modificare fizicd' se producein celulele nervoase sau in nervii care sint folosili de obicei, deoarece altfel esteimposibil cle inleles ln ce fel este moqtenit5, tend.infa c5,tre anumite miqcd,ri dobin-dite. C5, ele sint moqtenite, vedem la cai in transmiterea unui anumit mers, cum ega,lopul ugor qi buiestrul, care nu le slnt fireryti I veclem d,e asemenea la prepelicariitirreri in inclicarea vinatului, lzr, setterii tineri in urmd,rirea acestuia, la anumiterrlse de polrmbei in modul curios d.e a zbara etc. Avem cazrlri analoge la oameni,i1 rlorytenirea unor ticuri sau gesturi neobirynuite, asupra ci,rora vom reveni indat5,.Pc1trl cei care admit evolu,tia treptatii, a speciilor, cel mai izbitor exemplu al per-fec!,iunii cu cAre cele mai grele mirycd,ri coord"onate pot fi transmise, este oferit d.eflutur.ele cle noa,pte llacroglossa, intrucit ilcest, fluture, curind. d.upi, ieryirea dinsocorr, aga cum sei poate constata d,up[ puful d.e pe aripile sale intacte, poate fivrazut,'incremenit in aer, cu trompa lui lung5, filiformd,, desfi,qutat1, qi introd-us5,in orificiile minuscule ale florilor ; qi cred. c5, nimeni nu a vdzut' vreod.atd, acestfliture inv5,lind s5, execdte asemenea operalie d.ificild,, care cere o mare precizie.

Atunci cind" exist5, o tendinld, moqtenitS, sau instinctivd, d.e a executa oac,tiune sau o preferin!5, morstenitd, pentrri anrtmite feluri d"e hran[,, un anumitgr;,a d.e obiqnuinln este ad.esea sau in general necesar la ind"ivid. Gd,sim aceasta in

e \,ltillcr', Iilements of PltgsiologTy, trarcl. engl., vol. I[, zci nervilor in Prlrzciples of Biologg, vol. II, p. 346 9i inp. g3g. Vezi rlc asemenea considera{iile interesante alc lucrarea Principles of Psgchologg, ed. a 2-a, p. 511-55-"2'd-lui H. Spencer asllpra aceluiaqi subiccl 9i asupra gene-

OB1CEIURILOH ASOCIATtr FOI,OSITOAH]I

mersul calului $i, intr-o anumitS, mfi,suri,, in in"dicarea vinatului d.e cd,tre ciini ;cu toate ci, unii ciini tineri indic5, vinatul in mod excelent de prima dat5, cind. sintclu;i la vini,toare, totuqi adesea ei asociaz5, atitudinea respectivd,, mogtenit5, cuerori ale mirosulrri ryi ale aprecierii distantei. Am au.ztt afirmlnd.u-se cd, dac6, unuivilel i se permite o singurd, datd, si, sug[, cle la mam[, rilterior este mai greu de hrdnitcu mina 3. Se rytie cra omizile care au fost hr5,nite cu frunzele unor anumite speciide arbori au lrierit cle foame mai tlegra,b5, decit sti m5,nlnce frunzele unui alt arbore,cu toat(r (ii"r in s1,a,re n:rturalii a acr,sta le ofereil hrana lor fireascir, I ryi tot a;a ryi cumulte alte c:r,zuri.

Ca,pncitatea de asociere este adntisil cle oricino. Dl. Bain observ5, c5,,,ac!iu-nile, scrn2aliiler ryi starea sentimentelor care ad loc simultan sau in succesiune strins5,tind- s[, creasc[, impreunii sari sd, se uneascir,, in aqa fel incit, atunci clnd. ulteriorvreuna din ele apare in minte, apare ;i id"eea celorlalte"5. Este atit de importantpentru scopul nostru de a recunoaqte pe tleplin cL unele ac,tiuni se aso ciazd, ulorcu alte acliuni ryi cu iliferite st[,r'i psihice, inoit voi da foarte multe exemple, irrprimul rind" lrr legi,tur5 cu omul ryi ulterior cu animalele inferioare. IJnele dintreerxemple sint de o naturir, foarte rreinse'mnatir, pentru scopul nostru, insd, ele sinttot atit d.e bune ca qi unele obiceiuri mai importante. Sc rytie d.e toatir, lumea cit degreu sau ehiar imposibil este c&r fzi,rl incercitri repetatt , sd, mi;ti mernbrele inarrumite direc,tii opuse, miryclri care nu au fost practieate niciodati. Cazart analogese irrtimpl[,;i cu senzaJ,iile, ca la experiern,ta obirynuitli, cind, rotind o bil5, sub vir-furile a cloud, clegete incruci;ate, ai senza!,ia exactii, a douir, biler. Cind cade la p[,-mint, oricine se apd,r[, intinzind.u-ryi bralele, $i, d.up5, cum a observat profesorulAlison, pu,tini pot rezista de a nu reacliona in acest fel atunci clnd. se trintesc voitpe un pat moale. feqind. afari, din cas5,, un om i;i pune m5,nuryile ln mod. cu totulinconrytient, ceea ce poate pi,rea o operalie extrern de simpld,, ins5 cel care a in-vd,,tat un copil s5,-qi pun5, mi,nu;i ;tie cii, nu este cituryi de pulifi aqa.

Atunci cind mintea ne este mult influen,taLh, la fel ne slnt qi miqcd,rilecorpului ; aici intr[, ins5, parlial in joc un alt principiu, pe ling5, obi;nuin![, pi anumerevd,rsarea nedirijat[, cle forla nervoasri. Yor]rind despre cardinalul Wolsey, Norfolkspune :

,,O ciudatir Lulbnlare ii flirntintir minlea,lgi mugcir buza ;i tLcsalc,Sc oplcste brusc, l.rrive;te la pimiut,i;i t.luce tlcgetul la flunte, salc rlrcpt irr stts$i porneglc cu pa;i gLlbifi; se opt'e;tc iat',I;i love;Le pit:pLul c'tr lruLertr ;i itpoi intlrtli,Ctr r-tchii alintili la lunir, l-irm virzutOutu lua poziliile cele mai ciutlater".

(Slraliespeare , Ilenric ul \: I I l-Iert, acLul III, scena 2)

2t

3 O observalie aproape exact in acelagi sens a fostficuti cle rnnlt dc Ilipocrat gi de iluslrul IIarvcy, deoa-rece ambii trfirnt5. ci. un anirnal tinirr uitii, in decurs cleciteva zile, artu suplului si nn o poate rerlobindi firriroarecal'e dificultate. Dau accstc afirma{ii pe baza auto-t'izaliei dr. Dalu'in, Zoononiu, 7794, vol. I, p. 140.

4 Vezi pentru strrscle mele de infornralii ;i pentruf apLc analoge, T'he 1'uriutiott of Animals cuul Plcutls

utder Domestication, vol.II,p.304. [trad. rom., p.65 qi 434].5 I'he Senses and the Intellect, ed. a 2-a, p. 332. Prof.

Htrxley observl (Elementarg Lessons in Phgsiologg, ed.a 5-a, 1872, p.306): ,,Se poaLc stabili drept reguli c[,clacii douli sLIr i nrintale sinl evocatc impreunl sau suc-cesiv, suficient de frrrcvcnt ;i de intens, producerea ulte-rioalii a uneria clin ele va fi suficientir pentru a evoca peceali'rltii, fie cir dolim sau nu accasta".

22 PRINCIPIUL

O persoand vulgard, ad.esea se scarpin5, in cap cincl este neclumeritf, in mintea,sa ryi cred c5 ea proeedeazd, astfel clin obi;nuin![, ca ;i cind" ar resimli o senzaliecorporali, uryor incomoclfl,, anume o mincirime pe capr la eare este in mod specialpredispusir, qi d.e care se u;ureazra in aeest fel. Iln altul se freaci, la ochi cind estenedumerit sart trrqe;te ugor cind este stingherit, procedincl in ambele cazuri ca ;icind" ar resimli o senza,tie ugor nepld,cutra la ochi sau pe trahee 6.

Din catz^ folosirii continue a ochilor, exist[, in special posibilitatea d.e ase actiona asupra lor prin asocia,tie, sub influen,ta a diferite std,ri psihice, cu toateczi este evitlent c5, nu se poate vetlea nimie. Dupd, cum observi, Gratiolet, un omcare respinge in mod" vehement o propunere iryi va inchide cu sigurant[, ochii saui;i va intoarce fa\a; ins5,^ dacf accept5, propunerea, va da d.in cap afirmativ qiiryi va tlesehicle larg ochii. In acest ultim caz, omul procecleazil ca ryi cum ar ved.eaclar obiectul, iar in primul caz ea ,,si cincl nu-l vede sau tlu a vrea sd,-l varli. Amobservat cd,, atunci cind descric rln spectacol groaznic, omul iryi inchide strins ochiipentru moment sau isi scuturd, capul ca pentru a nu vedea sau a indep5rta cevaneplf,,cut ; m-am surprins pe mine insumi cind, glndintlu-rnd, pe intuneric la unspectaeol oribil, tni-am inchis strins ochii. Uitindu-se brusc la un obiect oarecaresau privind in jur, oricine iqi riclicd, sprincenele, aqa incit ochii s5, poate fi de"schirsirepede ryi larg, iar r1r. Duchenne observfl, ' ch, incercind s5,-ryi reaminteascfl cevA,omul iryi ridicd, adesea sprineenele ca pentru a ved.ea acel ceva. Un domn hintlusa ficut c'xaet aceeasi observalie cd,tre dl. Erskine in leg6,turi, eu compatriolii s[i.Am observat o tin5,r[ doamnf care, incercind. serios sd,-ryi reaminteascir numeleunui pictor, a privit mai intii la un col! al tavanului, apoi la collul opus, arcuintlu-;isprinceana d.e acea parte, cu toate cd, naturalr [u era nimie cle vraztt acolo.

fn majoritatea cazurilor de mai sus, putem inlelege cum miryc5,rile ascciateau fost dobindite prin obiqnuin!5 ; la unii inclivizi ins5,, anumite gesturi ciuclatesau ticuri au apdrut in asocialie cu anumite st5ri psihice, datoritd, unor cauzecomplet inexplicabile ryi sint fdrd indoiald, ereditare. Am arhtat intr-alti, parte uncaz, observat de mine, al unui gest extraord"inar qi comple