SPECIFICUL LUCR ĂRILOR DE ÎNTREŢINERE A CĂII FĂRĂ JOANTE

A. Noţiuni generale de cale fără joante

Se numeşte cale fără joante – prescurtat c.f.j. – o cale cu şine lungi sudate care are întotdeauna o zonă centrală ce nu-şi modifică lungimea la variaţii de temperatură şi două zone la capete de lungime variabilă, numite zone de respiraţie.

cale fără joante/____________________________________________________/

zona de respiraţie zona centrală zona de respiraţie

←__________________x _____________x___________________→

Porţiunea de cale fără joante, în care de regulă cele două şine lungi sudate s-au montat în acelaşi timp şi în aceleaşi condiţii se numeşte tronson de cale fără joante.

Temperatura determinată imediat după ce prinderile unui tronson de cale ferată au fost montate la traverse, într-un anumit procent şi într-o anumită ordine, strânse la valoarea stabilită, se numeşte temperatură de fixare (tf)a tronsonului respectiv.

Două porţiuni de cale fără joante se întrerup cu unul (pentru tipuri de şină mai mici de 60 kg/m) sau două (pentru tipuri de şină mai mare de 60 kg/m) panouri de şină numite panouri tampon.

______________→│ │__________│ │___________│ │←___________ cale fără joante panou tampon panou tampon cale fără joante 10-30m 10-30m │←----------------→│←------------------→│

De asemenea se introduc panouri tampon şi între calea fără joante şi o porţiune de cale care nu se sudează (puncte fixe ca: schimbătoare de cale, poduri, tuneluri).

La calea fără joante, piatra spartă şi profilul prismei de balast trebuie să corespundă standardelor în vigoare.

Prisma de balast pentru o linie simplă în aliniament şi curbe fără supraînălţare are următoarea formă :

unde d=distanţa de la capătul traversei până la muchia prismei de balast, restul cotelor fiind valabile de la calea cu joante.

Această distanţă, pentru cale fără joante are următoarele valori:

1

- 50 cm – în linie curentă şi directă din staţii; în zona aparatelor de cale – în zona aparatelor de cale- 45 cm – pe linii de primire-expediere – pe linii de circulaţie din staţii, triaje, depouri şi ateliere – pe linii de triere (manevră, inclusiv liniile de tragere)- 40 cm – pe celelalte linii din staţii, triaje, depouri şi ateliere

Pentru cale fără joante în curbe cu raze mai mici de 800 m, în partea exterioară, distanţele de mai sus se majorează cu 10 cm.

La menţinerea stabilităţii căii fără joante contribuie:- respectarea profilul prismei de balast;- gradul de compactare a prismei de balast;- calitatea pietrei sparte;- calitatea burajului pietrei sparte;- gradul de strângere a prinderilor;- felul şi starea traverselor;- menţinerea geometriei căii din proiect.

La calea fără joante se introduc de regulă numai joante izolante lipite (JIL) cu răşini sintetice şi asamblate cu buloane de înaltă rezistenţă. Joantele izolante lipite pot fi în corpul tronsoanelor lungi sau în corpul panourilor tampon.

B. Generalităţi la lucrările de întreţinere a căii fără joante

La calea fără joante, lucrările cu caracter de întreţinere sunt aceleaşi ca la calea cu joante, doar procesele tehnologice şi măsurile de siguranţă la lucrările executate fiind diferite.

La executarea lucrărilor de linie, trebuie avut în vedere permanent că pe calea fără joante, datorită variaţiei de temperatură faţă de temperatura de fixare, se dezvoltă forţe mari de compresiune sau de întindere.

La calea fără joante este specifică menţinerea condiţiilor de stabilitate şi a rostului de dilataţie final în timpul executării lucrărilor la linii. De aceea, lucrările de întreţinere care conduc la slăbirea temporară a stabilităţii liniei sau la modificarea mărimii rostului de dilataţie final se execută cu măsuri speciale de siguranţă, măsuri ce se iau funcţie de temperatura în şină.

Lucrările care pot slăbi stabilitatea căii, sunt:- scoaterea balastului dintre traverse sau de la capetele lor;- ridicarea căii;- înlocuirea traverselor;- dezlegarea şinelor pentru tragerea lor la tipar;- demontarea dispozitivelor contra fugirii şinelor; - manevrarea traverselor;- riparea liniei.

Ca regulă generală, pentru a realiza lucrările în condiţii cât mai bune, trebuie executate lucrări care să confere un plus de stabilitate căii, sub acoperirea cărora să se poată slăbi (în anumite condiţii şi temporar) stabilitatea liniei.

În acest scop trebuie luate următoarele măsuri:- buloanele verticale de pe porţiunea pe care se lucrează trebuie strânse cât mai puternic;- balastul mişcat din loc să fie bine compactat, cu maiul sau cu mijloace mecanice;- linia trebuie ripată astfel ca abaterile în plan orizontal, faţă de poziţia corectă, să fie cât mai mici;- buloanele orizontale trebuie să fie în permanenţă bine strânse.

Din punctul de vedere al temperaturii distingem trei stări:- starea A – cuprinsă între temperaturile minime şi până la +5oC sau primăvara până la îngheţ – este corespunzătoare toamnei după îngheţarea balastului, iernii şi începutului de primăvară, până la dezgheţarea balastului;

2

- starea B – cuprinsă între +5oC şi +30oC, cu condiţia ca în următoarele 30 de zile temperatura din şină să nu fie mai mare de +30oC – este corespunzătoare primăverii timpurii, imediat după dezgheţ şi toamnei, până la îngheţarea balastului;- starea C – cuprinsă +5oC şi temperatura maximă din şină, când în ziua executării lucrării sau în următoarele 30 de zile temperatura este mai mare de +30oC – este corespunzătoare sfârşitului primăverii, verii ţi începutului de toamnă.

În intervalul B, lucrările de întreţinere se execută fără luarea unor măsuri speciale, adică se execută ca la calea cu joante.

În intervalul C, lucrările care conduc la slăbirea temporară a stabilităţii liniei pot fi executate, până la temperatura din şină de +25oC. În intervalul în care temperatura creşte de la +25 la +30oC, trebuie restabilite:- prinderile,- acoperirea liniei cu balast bine compactat,

astfel ca măsurile de asigurare a stabilităţii căii să fie luate înainte de atingerea temperaturii de +30oC.În restul programului se execută lucrări care conduc la întărirea stabilităţii liniei ca:

- strângerea prinderilor;- completarea balastului;- compactarea balastului;- etc.şi lucrări de asigurare a scurgerii apelor şi privind aspectul liniei.

Toate lucrările care necesită ridicarea sau riparea căii, deconsolidează prisma, în funcţie de mărimea ridicării sau ripării. Stabilizarea prismei se face în mod progresiv, într-un anumit timp, din care cauză aceste lucrări nu se execută decât cu respectarea anumitor condiţii.

Stabilizarea prismei de balast se face prin unul sau mai multe din mijloacele de mai jos:- sub acţiunea sarcinilor dinamice date de vehicule în circulaţie;- cu ajutorul maşinilor de compactat piatra între traverse şi la capătul acestora;

- cu ajutorul maşinilor stabilizatoare care vibrează întreg cadrul şină-traverse, în prisma de balast.Lucrările care conduc la slăbirea temporară a stabilităţii liniei se execută în

următoarele condiţii:- la rectificarea ecartamentului, coturilor sau a înclinării şinelor, prinderile şinelor pot fidesfăcute numai pe câte un fir şi numai pe cel mult cinci traverse consecutive;- înlocuirea traverselor sau desfacerea prinderilor pe ambele fire se admite la fiecare a patratraversă;- denivelările până la 2 cm pot fi reparate pe porţiuni succesive de cel mult 15 traverse , însă cu condiţia de a nu deranja sau scoate balastul de la capătul traverselor. Denivelările mai mari de 2 cm trebuie reparate numai în intervalul B. În cazuri cu totul deosebite, când este necesar să se execute în intervalul C ridicări de linie mai mari de 2 cm, asemenea lucrări se pot executa numai pe baza unui plan de lucru, dat de şeful lucrării, cu condiţia ca linia să fie ridicată succesiv cu cel mult 2 cm într-o repriză şi pe cel mult 15 traverse;- repararea lăsăturilor oarbe se execută în aceleaşi condiţii ca şi repararea denivelărilor;- balastul poate fi îndepărtat de la capetele a cel mult două traverse consecutive, cu condiţia caîn ambele părţi, la următoarele cinci traverse balastul să nu fie mişcat cel puţin 30 de zile. În cazul executării concomitente a acestor lucrări în mai multe puncte, distanţa dintre aceste puncte trebuie să fie de cel puţin 50m.

Lucrările de importanţă mai mare – la a căror executare se slăbeşte rezistenţa la deplasarea longitudinală, laterală sau la ridicarea în plan vertical (dezlegarea şinelor pe mai mult de cinci traverse consecutiv, scoaterea balastului dintre traverse, ciuruirea balastului la capetele traverselor, înlocuirea la rând a traverselor, etc) – se vor executa numai în intervalul B.

În cazuri cu totul excepţionale, când trebuie executate lucrări la o temperatură în şină mai mare de +30oC, acestea se vor face numai cu luarea de măsuri pentru a preveni şerpuirea liniei sau a firului de şină (anexele din Instrucţiuni pentru restricţii de viteză, închideri de linii şi de sub tensiune nr.317/2004).

3

În starea A, când temperatura în şină este sub +5oC, lucrările trebuie executate astfel ca să se împiedice deplasarea longitudinală a şinelor, în special pe porţiunea de linie care respiră.

Lucrările se execută în următoarele condiţii:- slăbirea prinderii şinelor se admite pe cel mult cinci traverse consecutive şi numai pe un fir;

- înlocuirea traverselor sau desfacerea prinderilor pe ambele fire se admite la fiecare a patra traversă sau la intervale mai mari.

C .Ruperi de şine şi deformaţii ale căii

Ruperile de sineLucrările care se executa in cazul unei ruperi de sine pe CFJ, pentru

restabilirea continuităţii, se desfăşoară în următoarele faze:a. consolidarea provizorie care are ca scop menţinerea circulaţiei cu viteza redusă până

la reparaţia provizorie;b. reparatia provizorie care se executa in scopul eliminarii restrictiei de viteza, urmind

ca atunci cind se creiaza conditii, sa se execute reparatia definitiva;c. reparatia definitiva care conduce la refacerea continuitatii sinei lungi sudate;

In cazul ruperilor de sine la CFJ se procedeaza dupa cum urmeaza:a. la descoperirea ruperii se opreste circulatia trenurilor, indiferent de marimea

rosturilor formate la rupere, luindu-se totodata masuri de incunostiintare a statiilor vecine;b. imediat dupa ce organul de specialitate examineaza ruperea si rostul format,

stabileste masurile de refacere si conditiile de circulatie, tinind seama ca:- daca rostul este pina la 50mm se face consolidarea provizorie cu materiale

confectionate conform anexei 8;- daca rostul este mai mare de 50mm sau daca rostul este sub 50mm dar forma ruperii

nu permite consolidarea provizorie, ori exista mai multe ruperi cu rost sub 50mm situate la mai putin de 6m una de alta, in cel mult 3 ore de la inchiderea circulatiei se executa direct reparatia provizorie cu joante si rosturi de dilatatie reglementare.

Reparatia definitiva trebuie facuta inainte ca temperatura sa creasca cu mai mult de 430 peste temperatura la care s-a facut reparatia provizorie si astfel incit fixarea sa ramina in limitele „tfd” sau intre „tf” si „tf +100”. Daca lucrarea nu poate fi executata, atunci la o temperatura apropiata de temperatura de fixare (intre tf si tf+100) se face detensionarea zonelor de respiratie formate.

Deformatii transversale la CFJ Deformatia se caracterizeaza prin deplasarea laterala a cadrului sina – traversa in prisma

de balast, sub forma unei unde. Datorita deplasarilor si pozitiei pe care o ia cale dupa deformatii, fenomenului i se mai spune si „serpuire”. Deformatia caii sub actiunea variatiilor de temperatura, se produce de regula, pe timpul caldurilor foarte mari si cind se executa lucrari care micsoreaza stabilitatea caii.

Orice agent care observa o deformatie la cale, este obligat sa opreasca circulatia trenurilor si sa anunte statia cea mai apropiata. Imediat ce seful de sectie sau alt agent in grad de cel putin sef district din cadrul sectiei respective ia cunostinta de deformatia produsa, se deplaseaza la locul deformatiei pentru stabilirea conditiilor de circulatie; totodata acesta intocmeste un releveu al deformatiei (daca exista aparat foto se fac si fotografii ale portiunii deformate), in care se noteza in special urmatoarele:

- temperatura sinei in timpul deformatiei;- lungimea corzilor undelor de deformatie;- sagetile la lungimea corzilor undelor de deformatie;

4

- marimea aproximativa a momentului de stringere a buloanelor verticale pe portiunea deformata si separat pe cite 50m intr-o parte si alta a portiunii deformate;

- alte date considerate necesare (starea prismei de balast sub aspectul integritatii si compactarii pe portiunea deformata si pe portiunile adiacente, starea sinelor pe portiunea deformata).

- Dupa 48 ore cel mai tirziu, se trimite la DLI o informare conform anexi 9.In functie de marimea deformatiei, conditiile de circulatie si modul de remediere se

stabilesc dupa cum urmeaza:a. daca valoarea maxima a sagetii deformatiei masurata la coarda undei de deformatie

respctive, este egala sau mai mica de 25mm si temperatura este in scadere, se redeschide circulatia cu viteza maxima de 15km/h. Cind temperatura a scazut la valoarea de la ultima fixare, calea se ripeaza in ax si concomitent se executa burajul traverselor si compactarea prismei de balast. Dupa riparea in ax, se face uniformizarea eforturilor pe zona deformata si pe cite 50m intr-o parte si alta, se reface si se completeaza prisma de balast.

Se string buloanele verticale pe intrega portiune deformata plus cite 50m intr-o parte si alta. Dupa executarea acestor lucrari, circulatia se reia cu viteza de 70km/h pe toata durata scurgerii tonajului de stabilizare, dar nu mai putin de 2 zile. Pe aceasta durata, in tipul zilei, zona respectiva se tine sub observatie de agenti instruiti de catre seful de district. Daca in acest timp deformatia nu mai apare, viteza de circulatie se ridica la viteza normala a liniei. Daca deformatia tinde sa reapara, se inlocuieste portiunea de sina deformata, se face detensionarea zonelor de respiratie create, realizindu-se joante si rosturi reglementare, iar dupa ce calea a fost adusa in ax, burata si compactata, se reia circulatia cu viteza normala.

b. dac valoarea maxima a sagetii este mai mare de 25mm sau daca sageata este sub 25mm si temperatura este in crestere se procedeaza astfel:

- linia ramine inchisa;- sinele se taie in zona deformata;- se ripeaza calea in ax;- se face detensionarea capetelor de respiratie create;- in locul sectionarii se introduc panouri tampon;- se realizeaza joante si rosturi reglementare;- se completeaza si compacteaza prisnma de balast;- se deschide circulatia cu 70km/h pe durata de stabilizare, dar nu mai putin de 2 zile.

Portiunea deformata si remediata prin taierea sinelor, se considera fixata la temperatura din timpul remedieriiurmind a fi detensionata si fixata reglementar imediat ce sunt create conditiile necesare.

5